Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Nichols P Michael Si Schwartz C Richards Terapia de Familie Concepte Si Metode PDF

    Uploaded by

    Anonymous 67EwtOk
    16 views524 pages

    Original Title

    nichols-p-michael-si-schwartz-c-richards-terapia-de-familie-concepte-si-metode.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    16 views524 pages

    Nichols P Michael Si Schwartz C Richards Terapia de Familie Concepte Si Metode PDF

    Uploaded by

    Anonymous 67EwtOk

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 524
    CONCEPTE SI METODE 1605 Be oe aN OES eee RICHARD Cc. SCHWARTZ : : (erapia de familie Concepte si metode Editia a sasea Michael P. Nichols Programul Consortiului de Psihologie Clinica din Virginia Colegiul William si Mary si Richard C. Schwartz Director, Centrul pentru conducerea sinelui, Oak Park, IL Cuvant inainte de Salvador Minuchin igh 110044 B.C.U. - IASI Boston + New York + San Francisco. Mexico City + Montreal - Toronto « London » Madrid + Miinchen - Paris Hong Kong + Singapore * Tokyo + Cape Town + Sydney Cuprins Evenimente majore in istoria terapiei de familie _xv Cuvant inainte, de Salvador Minuchin, Dr. in medicind xxi Prefata xxv PARTEA{NTAL = Contextul terapiei de familie 1 Bazele terapiei de familie i Mitul eroutui 4 Sanctuarul psihoterapeutic 5 Terapia de familie versus terapia individual 6 Psihologia si contextual social 7 Puterea terapiei de farnilie 8 Gandirea liniara, gandirea circular 9 Lecturi recomandate 10 Bibliografie 10 2 Evolutia terapici de familie u Razboiul nedeclarat i Dinamica grupurilor mici 13 Miscarea de orientare a copilului 7 Influenta asistentei sociale 19 Cercetarea despre dinamica familiei si etiologia schizofreniei 20 Gregory Bateson ~ Palo Alto 21 Theodore Lidz-Yale 24 Lyman Wynne — Institutul National de Sanatate Mental 25 ‘Teoreticienii rolului 27 v Cup Consilierea cuplurilor casatorite 28 De la cercetare la tratament: pionierii terapici de familic 30 John Bell 30 Palo Alto 30 Murray Bowen 36 Nathan Ackerman 38 Carl Whitaker 4) Ivan Boszormenyi-Nagy 42 Salvador Minuchin 43 Alte centre timpurii ale terapiei de familie 45 Epoca de aura terapiei de familie 46 Rezumat 50 Lecturi recomandate 53 Bibliografie 54 3 Modele timpurii si tehnici de baza: Procesul de grup si analiza comunicarii 58 Figuri reprezentative 59 Fonmulari teoretice 59 Dezvoltarea familiei normale 61 Dervoltarea tulburarilor de compostament 62 Scopurile terapici 63 Conditii pentru schimbarea comportamentuluii 64 Tehnici 65 Lectii din modelele timpurii 70 Anxictatea sistemica B Etapele terapiei de familie 15 Convorbirea telefonica initiala 75 Prinaul interviu 16 Faza timpurie a tratamentului 79 Faza mediané a tratamentului 81 Sfarsitul terapiei 82. Evaluarea familie’ 83 Problema prezentata 84 intelegerea itului de trimitere 84 Identificarea contextului sistemic 85 Faza ciclului de viata 85 Structura familici 85 Cuprins Vii Comunicarea 86 Abuzul de droguri si alcool 86 Violenta domestica si abuzul sexual 86 Implicari extramaritale 87 Genul 87 Factorii culturali 88 Dimensiunea cticd 89 (Terapia de familie cu probleme specifice prezentate 92 Violenta maritala 93 Abuzul sexual al copiilor 96 Lucrul cu asistenta institutionalizata 98 Lecturi recomandate 100 Bibliografie 101 4 Conceptele fundamentale ale terapiei de familie 104 Cibernetica 105 {Teoria sistemelor 108 Teoria generala a sistemelor 109 {Constructionismul social Tel Constructivismul 1 Constructia sociala a realitatii 1i4 ‘Teoria atasamentului 116 Coneluzii 119 © Conceptele de lucru ale terapiei de familie 119 Contextul interpersonal 119 Complementaritate 120 Cauzalitate circulara 121 Triunghiurile 121 Structura familiei —~ 122 Proces/continut 123 Semnificatia (functia) simptomelor 124 Ciclul vietii de familie 124 Rezistenta 127 Naratiunile familiei 128 Genul 129 Cultura 130 Lecturi recomandate 132 Bibliografie 132 viii Cuprins PARTEAA DOUA “* Scolile clasice de terapie de familie 5 Terapia sistemica de familie a lui Bowen 136 Figuri reprezentative 137 Formulari teoretice 138 Diferentierea sinelui 138 Triunghiurile emotionale 139 Procesul emotional al familiei nucleare 140 Procesul de proiectie al familiei 140 Procesul de transmitere multigenerational 141 Pozitia de frati 141 Separarea emotional 142 Procesul emotional societal 143 Dezvoltarea familiei normale 143 Dezvoltarea tulburarilor de comportament 145 Scopurile terapiei 148 Conditii pentru schimbarea comportamentului 150 Terapia 151 Evaluarea 151 Tehnici terapeutice 153 Evaluarea teorici si a rezultatelor terapiei 162 Rezumat 164 Lecturi recomandate 167 Bibliografie 168 6 Terapia de familie strategica 170 Figuri reprezentative 170 Formulari teoretice 173 Dezvoltarea familiei normale 176 Dezvoltarea tulburarilor de comportament 176 Scopurile terapiei 179 Conditii pentru schimbarea comportamentului 181 ‘Terapia 182 Evaluarea 182 Tehnici terapeutice 183 Evaluarea teoriei sia rezultatelor terapiei 193 Rezumat 195 Lecturi recomandate 197 Bibliografie 197 Cuprins ix 7 Terapia de familie structurala 200 Figuri reprezentative 201 Formulari teoretice 202 Dezvoltarea familici normale 205 Dezvoltarea tulburarilor de comportament 207 Scopurile terapiei 2il Conditii pentru schimbari de comportament 212 Terapia 214 Evaluarea 214 Tehnici terapeutice 215 Evaluarea teorici si rezultatelor terapiei 225 Rezumat 227 Lecturi recomandate 229 Bibliografie 229 8 Terapia de familie experientiala 231 Figuri reprezentative 232 Formulari teoretice 233 Dezvoltarea familiei normale 235 Dezvoltarea tulburdrilor de comportament 236 Scopurile terapiei 236 Conditii pentru schimbare comportamentala 238 Terapia 240 Evaluarea 240 Tehnici terapeutice 241 Evaluarea teorici sia rezultatelor terapiet 251 Rezumat 253 Lecturi recomandate 254 Bibliografie 254 9 Terapia de familie psihanalitica 257 Figuri reprezentative 258 Formulari teoretice 259 Psihologia freudiana a impulsurilor 260 Psihologia sinelui 261 Teoria relatiilor de obiect 261 Cuprins Dezvoltarea familiei normale 263 Dezvoltarea tulburarilor de comportament — 265 Scopurile terapiei 269 Conditii pentru schimbare comportamentali 271 Terapia 272 Evaluare 272 Tehnici terapeutice 274 Evaluarea teoriei si a rezultatelor terapiei 280 Rezumat 281 Lecturi recomandate 282 Bibliografie 282 10 Terapia de familie cognitiv-comportamentala 286 Figuri reprezentative 286 Formulari teoretice 288 Dezvoltarea familiei normale 289 Dezvoltarea tulburarilor de comportament 290 Scopurile terapiei 293 Conditii pentru schimbarea comportamentului 293 Terapia 297 Formarea comportamentala a parintelui 297 ‘Terapia comportamentala de cuplu 304 ‘Abordarea cognitiv-comportamentala in terapia de familie 309 Tratamentul disfunctiei sexuale 312 Evaluarea teoriei si a rezultatelor terapiei 313 Rezumat 316 Lecturi recomandate 318 Bibliografie 318 PARTEAATREIA « Dezvoltari recente in terapia de familie il Terapia de familie in secolul XXI 327 Eroziunea granitelor 327 Postmoderismul 328 Critica feminista 329 Constructionismul social si revolutia narativa 331 Cuprins xi Rispunsul terapiei de familie dat sistemului de sanatate institutionalizata: ‘Terapia focalizata pe solutie 333 Violenta in familie 333 Multiculturalismul 334 Rasa 335 Saracia si clasele sociale 337 Drepturile homosexualilor si lesbienclor 338 Spiritualitatea 338 Stabilirea tratamentului pentru populatii si probleme 339 Servicii sociale la domiciliu 340 Terapia medicala de familie si psihoeducatia 343 Pseudoeducatia si schizofrenia 343 Terapia medicala de familie 345 Ocrotirea institutionalizaté a sanatatii 345 Rezumat 346 Lecturi recomandate 348 Bibliografie 349 12 Terapia focalizata pe solutie 354 Figuri reprezentative 355 Formulari teoretice 356 Dezvoltarca familiei normale 357 Dezvoltarea tulburarilor de comportament 358 Scopurile terapiei 358 Conditii pentru schimbarea comportamentului 359 Terapia 360 Evaluarea 360 Tehnici terapeutice. 361 Evaluarea teoriei si rezultatelor terapiei 367 Rezumat 369 Lecturi recomandate 371 Bibliografic 371 13 Terapia narativa 373 Figuri reprezentative 374 Formulari teoretice 376 Dezvoltarea familiei normale 378 xii ‘Cuprins Dezvoltarea tulburarilor de comportament 379 Scopurile terapiei 380 Conditii pentru schimbarea comportamentului 381 Terapia 382 Evaluarea 382 Tehnici terapeutice 383 Evaluarea teoriei si a rezultatelor terapici 388 Rezumat 389 Lecturi recomandate 390 Bibliografie 391 14 Modcle integratoare 393 Eclectismul 394 imprumutul selectiv 395 Modele integratoare concepute special 397 Modele cuprinzatoare, teoretic inclusive 397 Modele care combina doua abordari distincte 399 Modele concepute pentru probleme clinice specifice 409 Terapia de familie comunitara 4lL Rezumat 413 Lecturi recomandate 414 Bibliografie 414 PARTEA A PATRA = Evyaluarea terapiei de fam Q 15 Analiza comparativa 416 ; Formulari teoretice 416 Familiile ca sisteme 416 Stabilitate si schimbare 418 Proces/Continut 418 Modelul monadic, diadic sau triadic 419 Familia nucleara in context 421 De la personal la politic 423 Granitele 424 Dezvoltarea familiei normale 424 Dezvoltarea tulburarilor de comportament 426 Sisteme inflexibile 426 Cuprins xtii Functionarea simptomelor 427 Dinamica de baza 429 Triunghiurile patologice 430 Scopurile terapiei 431 Conditii pentru schimbarea comportamentului 432 Actiune sau intuitic? 432 Rezistenta 434 Relatia familie-terapeut 436 Terapia 438 Evaluarea 439 Interventii decisive 440 Rezumat 443 Lecturi recomandate 445 Bibliografie 445 16 Progrese ale cercetarii in terapia de familie 447 Howard A. Liddle si Cindy L. Rowe Rezultatul terapici de familie 449 Tulburarile de comportament ale copilariei si adolescentei 449 Terapia de familie pentru depresie si anxietate 453 Terapia de familie pentru tulburarile provocate de folosirea substantelor 457 Terapia de familie in cazul schizofreniei 462 Terapia de familie in cazul tulburarilor de nutritie 464 Eficienta terapiei maritale si de cuplu 466 Contributiile cercetarii la procesul terapici de familie 469 Coneluzii si directii viitoare 473 Lecturi recomandate 476 Bibliografie 47 ANEXA A: Lecturi recomandate 493 ANEXA B: Glosar 496 ANEXA C: Cariera si formare 505 Credite 513 Index de nume 515 Index de subiecte 531 Bazele terapiei de familie Parasirea casei u existau prea multe informatii pe Holly Roberts, faptul ca era in ultimul an de facultate $1 plangerea e wdificultati in luarea deciziilor”. Primul lucru pe care Holly I-a spus dupa ce s-a asezat a fost: ,,Nu sunt sigura ca e nevoie sa fiu aici. Probabil ca sunt multi alti oameni care au nevoie de ajutorul vostru mai mult decat mine”. Apoi a inceput sa planga. Era primavara. Lalelele inflorisera, copacii aveau frunzele de un verde deschis, iar florile violete de liliac parfumau aerul. Viata si toate posibilitatile acesteia crau deschise in fata ei, dar Holly era deprimata inu-un mod inexplicabil. Decizia pe care Holly nu putea si o ia era ces fact dupa absolvire. Cu cat incerca mai mult si-si imagineze aceasta, cu atat era mai putin capabili sa se concentreze. A inceput si doarma pana tarziu, lipsind de la orele de clasi. In cele din urm, colega ei de camera a convins-o si mearga la Serviciul de Sanatate. Nu trebuia sa fi venit” a spus Holly. ,,Pot si am singura grija de problemele mele”. Pe atunci eram adeptul terapici catartice. Cei mai multi oameni aveau povesti de spus si lacrimi de varsat. Unele dintre aceste povesti erau, dupa cum suspectam, dramatizate intentionat pentru a atrage compasiunea si atentia. Se pare cé ne permitem s& plangem numai cand avem o scuzi foarte acceptabili. Dintre toate emotiile omenesti de care ne este rusine, in capul listei rlimdne aceea de a ne auto-compatimi. Nu stiam ce era in spatele depresiei lui Holly, dar eram sigur ca 0 puteam ajuta. Ma simteam in largul meu cu oamenii depresivi Inca din ultimii ani de liceu, cand prietenul meu Alex a murit, ma simteam eu insumi putin deprimat. Dupa moartea lui Alex, restul verii a fost in ceat’ pentru mine. Am plans mult. Si innebuneam ori de cate ori cineva imi spunea ca viata merge inainte. Preotul lui Alex a spus ca moartea lui nu este o tragedie reala pentru cd acum ,,Alex este cu Dumnezeu in Rai”. As fi vrut sa urlu, dar am inceput si numar in 2 PARTEA iNTAL gind in loc de asta, toamna am plecat mai departe la facultate si chiar daca parea nedrept fata de Alex, viata continua intr-adevar, Mai nlangeam din cand in cand, dar odata cu acrimile venea si. dureroasa descoperire, Suferinta mea nu era toata pentru Alex. Da, il ubisem. Da, imi era dor de el. Dar moartea ui mi-a oferit justificarea de a-mi plange ristetile din viata mea de toate zilele Poate ndhnirea este totdeauna asa. La momentul >spectiv am simtit aceasta descoperire peca tradare. Foloseam moartea lui Alex pentru mi plinge de mila. Ma intrebam ce 0 fiicea pe Holly si se mtd atat de trist? De fapt, povestea ei nu ‘@ tragicé. Sentimentele ei nu erau calizate. Dupa accle prime momente din binetul meu, rar a mai plans vreodata. tunci cand a plans, a fost mai degraba o rimare involuntara decat 0 descarcare in hote. Vorbea despre viitor, nestiind ce vrea faca cu viata ei. Vorbea despre faptul ca avea un prieten si c& foarte rar avea Alniri. Nu spunea niciodata prea multe spre familia ci. $i adevarul este c& nici nu | interesa prea mult. Atunci credeam ca asa” este locul de care si te departezi daca i s8 te maturize: Holly era vulnerabila si avea nevoie de eva pe care sa se bazeze, dar ceva o nica, Ca $i cum nu s-ar fi simtit in siguranta, ‘i cumn nu avea incredere in mine. Si asta frustant. Vroiam foarte mult si o ajut. A trecut o luna si depresia lui Holly s-a utatit. Am inceput sa ne vedem de trei ori aptamdna, dar nu ajungeam la nimic. fntr-o cri dup2-amiaza, Holly se simtea atat de -urajatd inct nu am crezut c& ¢ bine sa se arca singura la cdmin. Am rugat-o sa se ida pe canapeaua din cabinetul meu si, ou nisiunea ei, i-am sunat pe parintii ei. Doamna Roberts a réspuns la telefon. \Spus ca ea, impreuna cu sotul, ei trebuie Contextul terapiei de familie sa vind la Rochester si sa se intalneasca cu mine si cu Holly pentru a discuta despre posibilitatea ca Holly sa-si ia concediu medi- cal si sd se ducd acasa. Nesigur pe autoritatea mea cum eram atunci, ma inarmasem pentru © discutie in contradictoriu. Spre surprin- derea mea, doamna Roberts a fost de acord sa vind imediat. Primul lucru care m-a izbit cand i-am vazut pe parintii lui Holly a fost diferenta de varsta dintre ei. Lena Roberts parea o versiune usor mai in varsta a lui Holly; nu putea avea mai mult de 35 de ani. Sotul ei parea de 60. A reicsit cd era tatal vitreg al lui Holly, S-au casatorit cand Holly avea 16 ani. Privind inapoi, in timp, nu-mi amintesc 4 fi spus prea multe in acea prima intalnire. Amiandoi parintii rau ingrijorati cu privire la Holly. "Vom face ce credeti ca este cel mai bine” a spus doamna Roberts. Domnul Mor- gan (tatal vitreg al lui Holly) a spus cd ei ar putea aranja pentru un bun psihiatru care ,.sa 0 ajute pe Holly sa depaseasca criza”. Dar Holly a spus c& nu viea s& se duc acasa sia spus-0 cu o energie pe care eu nu o mai auzisem de multa vreme. Aceasta se petrecea intr-o zi de s4mbata. Am sugerat si nu ne grabim sa luam o decizie si am stabilit si ne intalnim luni. Cand Holly si parintii ei s-au agezat in cabinetul meu, luni dimineata, era evident ca se intémplase ceva. Ochii doamnei Rob- erts erau rosii de plans. Holly s-a itat urat la a si apoi si-a intors privirea in alta parte, buzele ei erau stranse si neindurdtoare. DI. Morgan s-a intors spre mine: ,.Ne-am certat tot weekend-ul. Holly striga la mine si cand incercam sa-i raspund, Lena fi lua apararea. Asa a fost din prima zi a acestei casatorii”, Povestea care a iesit la iveala era una din acele istorii triste, pline de resentimente si gelozic care transforma dragostea in amardiciune, sentimente ranite si care, mult prea des, separa familiile. Lena Roberts avea 34 de ani cand I-a cunoscut pe Tom Morgan. CAPITOLULI Elera un barbat bine la 56 de ani. fn afara de varsta, cca de-a doua diferenta evidenta dintre ei erau banii. El fusesse agent de burs& de succes, care se pensionase si avea o ferma de cai. Ea era chelnarita gi din acel salariu se intretinea pe ea gi pe fiica ei. Era cea de-a doua cdsitorie pentru amandoi. Lena a vazut tn Tom modelul de rol si sursa de disciplina care lipseau din viata lui Holly. Din nefericire, Lena nua putut accepta regulile stricte pe care Tom a vrut sa le impuna. Si asa Tom a devenit rautaciosul tata vitreg. A facut gregeala de a incerca sa stapaneasca situatia, iar cind inevitabilcle certuri au aparut, Lena fi lua apirarea fiicei ei. Erau lacrimi si scene cu strigate in miez de noapte. Holly a plecat de acasi de doud ori, la 0 prietena de a ei, pentru cateva zile. Triunghiul parea imposibil, dar lucrurile s-au mai linistit atunci cand Holly a plecat la colegiu. Holly se asteptase ca odata ce a plecat de acasa si nu se mai uite inapoi. Avea s4-si facd prieteni noi. Avea sa invete din greu sa-si aleagi o carier&. Nu va depinde niciodata de un barbat care s4 o sustin material. Din nefericire, ca a plecat de acasd cu o serie de probleme nerezolvate. {I ura pe Tom pentru felul cum acesta se lua la harta cu ea si pentru felul in care o trata pe mama ei. El vroia sa sti intotdeauna unde se ducea mama ei, cu cine se ducea si cand avea sa se intoarea. Daca mama ci intarzia, cat de putin, incepea o scena. De ce oare suporta mama ei aga ceva? A da vina pe Tom era simplu si satis- facator, Dar mai era o serie de sentimente in Holly, carora le ficea fata cu greu si care o macinau. {si ura mama pentru cd se casatorise cu omul acela si pentru ca il lisa sd se poarte asa de urat cu ea. in primul rand, ce o fi vazut mama ci la el? S-a vandut oare pentru o casa mare si o masina la moda? Holly nu avea nici un raspuns la aceste intrebari. Nici nu indraznea sa le accepte existenta in mod constient. Din nefericire, reprimarea nu Bazele terapiei de familie a merge asa ca si cum ai inchide niste lucruri undeva in dulap, uitind de ele. Iti ia multa energie si tii in frau emotiile nedorite. Holly gasea scuze sa nu se duca prea mult acasa in timpul scolii. Oricum, nu se mai simtea acasa acolo. S-a ingropat in studii. Dar furia si amdraciunea nu au lasat-o in pace, sépindu-i fncrederea din ce in ce mai mult, pana cénd a ajuns in ultimul an de facultate, in fata unui viitor nesigur, stiind doar ca acasa nu se mai putea intoarce. Si atunci s-a lasat prada disperarii si lipsei de speranta. Nu era de mirare ci era deprimata. intreaga poveste mi s-a parut foarte trista, Nestiind nimic despre dinamica familiala si fara sa fi trait vreodatd intr-o familie cu parinti vitregi, ma intrebam pur si simplu de ce nu se pot intelege mai bine. Aveau atat de putinad compasiune unul faté de celalalt. De ce nu putea Holly s4 accepte dreptul mamei ei de a gasi dragostea a doua oard in viata’? De ce nu putea Tom sa respecte prioritatea sotiei sale in relatia cu fiica sa? Si de ce nu putea mama lui Holly sa asculte furia adolescentina a fiicei sale fird si devind asa defensiva? Acea sedint& cu Holly si parintii ei a fost prima mea lectie de terapie de familie. Membrii unei familii in terapie vorbesc, dar nu despre experientele actuale, ci despre amintirile reconstruite care se aseamina cu experientele originale doar in cteva privinte. Amintirile lui Holly se asemanau foarte putin cu ale mamei sale, dar aproape de loc cu ale tatalui ei vitreg. Si, in spatiile dintre adevarurile lor era putin ioc pentru ratiune si nici o dorinta de a fi rational. Chiar daca sedinta aceea nu a fost prea productiva, a pus cel putin nefericirea lui Holly in perspectiva. Nu ma mai gandeam acum la ea ca la o femeie tanara tragica, singura pe lume. Era si asta, bineinteles, dar ea era, de asemenea, o fiicd distrusa intre dorinta de a fugi ct se poate de departe de casi — unde nu-si mai gasea locul — si frica de a o lasa singura pe mama ei cu barbatul 4 PARTEAINTAL acela in care nu avea incredere. Cred ca atunci am devenit terapeut de familie. A spune cd nu stiam prea mult despre familii si nici atat despre tehnicile de a-i ajuta pe membrii familiei si gandeasca impreuna, ar fi o subestimare. Dar terapia de familie nu este doar un set de noi tehnici. Este un mod de abordare pentru a intelege comportamen- tul uman — ca fundament conditionat de contextul social. Mitul eroului Cultura noastra celebreaza unicitatea individului si cdutarea unui cu autonom. Povestea lui Holly ar putea fi inteleasa ca o dram a varstei: lupta unei persoane tinere de a se indeparta de copilarie si provincia- litate; de a pune stipanire pe maturitate, promisiuni si viitor. Daca esueaza, suntem tentati s4 ne uitém fn interiorul tandrului adult, la eroul infrant, Chiar daca individualismul netarmurit al »eroului” poate fi incurajat mai mult la barbati decat la femei, ca ideal cultural suntem cu totii sub tutela lui. Chiar daca Holly e interesata in egala masura de auto- nomie si de stabilirea de legaturi sociale, ea ar putea fi judecatdé dupa imaginea mai proeminanta a implinirii. Am fost crescuti cu mitul eroului: Cavalerul Singuratic, Robin Hood, Femeia Minune. Cand ne-am maturizat am inceput si cdutém eroi in viata realé: Eleonor Roosevelt, Martin Luther King, Nelson Mandela. Acesti barbati si femei au luptat pentru ceva. Ce bine ar fi daca am putea si fim si noi ca acesti oameni, care par sa se ridice deasupra situatiilor. Doar mai tarziu unii dintre noi realizeaza ca aceste ,,circumstante” deasupra carora dorim sa ne ridicim erau parte integranta a conditiei umane — relatiile inevitabile cu familiile noastre. Imaginea romantica a eroului Contextul terapiei de familie se bazeaza pe iluzia ca individualitatea autentica se poate obtine de catre 0 persoand mandra si autonoma. Facem multe lucruri singuri, dintre care unele sunt cu adevarat eroice, dar ne definim si suntem sustinuti de © retea de relatii umane. Nevoia noastra de a idolatriza eroii este parte din dorinta noastra de a ne ridica deasupra micimii si a indoielii de sine, dar poate fi in egal masura un produs al imaginarii unei vieti neatinse de toate acele relatii plictisitoare, care mai niciodata nu sunt asa cum ni le dorim noi. Atunci cand ne gandim la familii, de regula, o facem in termeni negativi — ca la niste forte de dependenta care ne trag inapoi sau ca la elemente distructive din viata pacientilor nostri. Ceea ce ne atrage atentia in familii sunt diferentele si neintelegerile. Armoniile vietii de familie — loialitatea, tolerenta, ajutorul si sprijinul reciproc — ne scapa adesea neobservate si le luam ca atare, ca pe o parte a trecutului vietii care ne-a fost data, Daca am fi fost eroi, atunci ar fi trebuit sa avem dusmani. Existd multe discutii despre ,,familiile disfunctionale”. Din nefericire, acestea se reduc Ja.,,a lovi in parinti”. Suferim pentru ceea ce ei au facut: alcoolismul mamei, brutalitatea sau raceala tatalui — acestea sunt cauzele nefericirii noastre. Poate acesta este un pas inainte de a cadea in vind si rusine, dar mai este inca o cale lunga pana la a intelege ce se intémplA cu adevarat in familii. Unul din motivele blamarii suferintelor familiei privind esecurile personale ale parintilor vine din faptul ca unei persoane obisnuite fi este greu sd-si includa perso- nalitatile din trecut in modelele structurale care alcdtuiesc o familie — un sistem de vieti interconectate, guvemate de reguli stricte, dar nespuse. ‘Oamenii se simt controlati si neajutorati nu pentru ca sunt victimele prostiei sau minciunilor parintilor, ci pentru ca ei nu inteleg acele forte care-i atrag pe soti si sotii

    You might also like