10 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA|, Nr. 451/23.VIL2013 REPUBLICARI LEGEA Nr.372/2005*) privind performanta energetica a cladirilor CAPITOLUL! Dispozitii generale ‘Art 1. — (1) Scopul prezentei ogi este promovarea masurlor pontru cresterea performantei anergotice a cladiilor, inandu-se cont de conditile climatice exterioare si de amplasament, de Cerinjele de confor interior, de nivel optim, din punct de vedere al costurilor al cerinfelor de performanfa energetica, precum §1 Pentru ameiiorarea aspectului urbanistic a localtatlor. (2) Cresterea performantei energetice @ claditlor prin prolectarea nollor clair cu consumuri reduse de energie $I prin reabiltarea termica a cladiflor existente, precum gi informarea, Ccorecté a proprietarlor!administratarilor cladirlor prin certficatul de performanta energetica, reprezinta actiun’ de interes public major gi general in contextul economisini energiei in cli, al Imbunatajiri cadrului urban construit si al protectie! medial ‘Att. 2. — Prozenta lage stabiloste condi cu privire la a) cacrul general al_metocologiei ‘de calcul privind porformanja energetica a cladiilor si a unitatlor acestora; ») aplicarea cerinfelor minime de performanta energetica la laditile noi sia noile unital ale acestora ©) aplicarea cerintelor minime de performanta energetic la cladirle existente, unitaile de cladire si elementele care alcatuiesc anvelopa ciidini supuse unor lucrari de renovare majora, precum si in cazul instatari/inlocuiridmodemizari sistemelor tehnice ale clidiior 4d) cortficarea energetica a cladirilor sia unitajlor acestora: €) inspectia sistemelor de incalzire si a sistemelor de climatizare din clad: f) sistemul de control al certificatelor de_performanta energetica, al rapoartelor de audit energetic, precum si al rapoartelor de inspectie a sistemelor tehnice ale ciadiior CAPITOLUL I Defi Act. 3.—Termenii gl expresille utlizate In cuprinsul prezentel legi au urmatoru!inteles: 1. clédire — ansamblu de spaji cu functiuni precizate, delimtat de elementele de constructie care alcatuiesc anvelopa clair, inclusiv instalaileaferente acesteia, in care energia este ulilizata pentru asiqurarea confortulul interior; 2. performanta energeticd a cladiri — energia efectiv consumati sau estimata pentru a rispunde necesitajilr legate de utlizarea normal a clair, necesita care includ in principal ‘nealzirea, prepararea apei calde de consum, rcirea, ventilarea 1 luminatul. Performanta energetica a cladiri se determina Conform unei metodologii de calcul gi se exprima prin unul sau ‘mai mult indicator numerici care se calculeazé luandu-se in considerare izolatia termica, caracterstcile tehnice ale cladiri 1 instalatilor, proiectarea si amplasarea cladini in raport cu factorii climatici exterior, expunerea la soare si influonta claditlr Invecinate, sursele propri de producere a energiei s| all factor, inclusiv climatul interior al clairi, care influenjeaza necesarul de energio; 3, cerificat de performan(a energeticd @ clad — document elaborat conform metodologie! de caleul al performantel de gente Saver 14/2008 pried unete su are ‘probe pn Legear. 2407201, puoleata‘h Mentor Otel energetice a cladirilor, prin care este indicata performanta energetica a unei cladiri sau a unei unitati de cladive si care cuprinde date cu privire la consumurile de energie in oladir § care, dupa caz, poate fi insotit de recomandéri de reducere a acestora; 4, cogeneraro — producerea simultana, In acelasi proces, a tenergiel termice ¢1@ energiel electrice sau a energiel mecarice; 5. sistem de climatizare — combinalie a tuturor componentelor necesare asigurari unei forme de tratare a aerulu interior, prin care temperatura este controlata sau poate i coborata, dupa eaz, In combinatie cu controlul ventilari, uma si puritati aeruui; 6, cazan—ansamblu format din corpul cazanului sl arzator, destinat sa transmita apel caldura degaiata prin arderea unu! combustibil; 7. putere termicé nominal — puterea termicd maxima a unui echipament, exprimata in kW, specificaté gi garantata de produesitor, care poate fifurnizata in timpul exploatarli continue, Fespectandu-se randamentele nominale specificate de pproducator 8. pompa de caldura — mecanism, dispozitiv sau inslalaie care transfera caldura din mediul natural — aer, apa sausol — care cladire sau catre instalatil industrial, inversénd fluxul natural al céiduri, asfel Incat sa circule de la o temperatu'é mai ‘scazuta spre una mai ridicata, In cazul pompelor de caldur& reversibile, aoestea pot transfera caldura din ciadre catre mediul natural; ‘3. renovare major — lueréri efectuate la anvelopa clad sg'sau la sistemele tehnice ale acesteia, ale caror costuri depasesc 25% din valoarea de impozitare a cladil, exclusiv valoarea terenului pe care este situaté clidirea; 10. trigenerare — producere simultand, in acelasi proces, a energie termice, energjel electric i rigulu; “1. unitate a claicini — o zondio parte a unei cladir, un etal ‘sau un apartament cint-o cle, care este conceputalconceput ‘sau modificata/modificat pentru a f utlizata/utiizat separat 12. sistom tehnic al cfadini — totalitate a echipamentelor tehnice ale unei cladiri sau ale unel unital de clédire destinate pentru incalzie, rice, ventilare, apa calda de consum, limminat ‘Sau pentru o combinatie a acestora; 13. anvelopa cladii— totalitate a elementelor de constuctie pperimetrale care delimiteaza spatiul interior al unei cladiri de ‘medi exterior 14. element al claciii — element al anvelopei clad sau un sistem tehnic al acesteia; 15, claire cu consum de energie aproape egal cu zero — cladire cu o performanta energetica foarte ridicata, lo care neceserul de energie din surse conventionale este aproape egal cu zero sau este foarte scézut si este acopert, in cea ma mare ‘masura, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsd la fata looului sau in apropiere; 16. incalzire centralizata sau race centralizata — distribute a energie termice, sub forma de abur, apa fierbinte sau lchide racite, de la o sursa de producere centralizata — centrala electrica de termoficare, cenlrala termica de zona/ovartal sau ppunet termic — prin intermedul unei relele, catre mai multe in ere at VI dn Lege ry. 158/2013 pei reiicaea compere Legir. 3722008 rv perfermana energetic eo, sn Montorl Ofcal sl Ronne:Parea vr. 283 in 20 ra20°9, dtnau-e tecelaro nous nareotare Llogea re 37212008 a fost otal n Morfonl Ofeial al Romarei Pare, r.1. 144 dr 18 docorare 2005, aru elore pul ora fox: mies pin Ordonania ‘tdi decerare 207%MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA|, Nr. 451/23.VIL2013 " cladiri sau locafi, in vederea utlizari sale pentru incdlzire sau racire fn ela 17. energie primara — energie rezultala din sursele de energie regenerabile gi neregenerabile, care nu a fost supusa niciunui proces de conversie sau transformare; 18. energie an surse regenerabile — energie obtinuta din surse regenerabile nefosile, precum: energia eoliand, solara, aerotermald, geotermala, hidrotermala si energia oceanelor, fenergia hidraulica, biomasa, gazul de fermentare a degeurior. denumit $i gaz de depozit, si gazul de fermentare a némolurlor din instalatile de epurare a apelor uzate si biogaz; 19, clddire oxistonta — cladire la care s-a ofectuat receptia la terminarea lucrarlor, inclusiv clédirea alata in exoloatare Tnainte de data intrarii in vigoare a Hotaréri Guvernulal nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de receplie a lucrarlor de construct si instalafii aferente acestora, cu modificarie gi completarie ulterioar; 20. nivel optim din punct de vedere al costurilor — rivel de performanta energetica ce determina cel mai redus cost pe durata normata de funcfionare rmasé, unde costul cel mai Tedus este determinat tinandu-se seama de costurile de investitie legate de creslerea performantei energetice a claditi, de costurile de intratinere si exploalara, de categoria clédini, dupa caz, iar durata normata de functionare rémasa a cladii se roford la durata de viata estimata ramasa a unei clégin sau a unui element al acesteia gi pentru are cerinjele de performana energetica sunt stabilte fle pentru cladirea in ansamblu, fle Pentru elementele cladini. Nivelul optim din punct de vedere al Costunlor se situeaza in intervalul nivelunilor de performanga in care analiza cost-beneficiu calculaté pe durata normata de functionare este pozitiva. Calculul nivelulul optim din punct de vedere al costurior se efectueaza pe baza cadrului metodologic ‘comparatiy, aplicat in funcie de condiile generale, exprimate in parametri, prevazute de reglementdrile tehnice specifice claditor 21, audit energetic al cladiri — totalitate a activitatilor sspecifice prin care se obtin date corespunzatoare despre profilul consumiului energetic existent al unei cdir/unitati de cladire si dupa caz, de identificare si de cuaniificare a oportunitatilor rentabile de economrsire a energiei prin identificarea soluilor de crestere a performante! energetice, de cuantiicare a economilor de energie si de evaluare a eficientei economice @ solutilor propuse cu estimarea costurilor si a duratei de recuperare a investiiel, precum si de elaborare a raportului de audit energetic; 22, raport de audit energetic — document elaborat in urma dosfagurai activitaii de audit energetic al clédii, care contine desererea modului in care a fost efectuat aucitul energetic, 2 Drincipalelor caracterstic termice si energetice ale clidiri/uniii de claire si, acolo unde este cazul, a masurlor propuse pentru cresterea performantel energatice a cladirifunitati de cladire gi instalatilorinterioare aferenta acesteia, precum a principalelor concluzi referitoare la eficienta economica a aplicarii masuriot propuse gi durata de recuperare a investite 23. auditor energetic pentru cladiri — persdand fzies atestata de Ministerul Dezvoltaii Regionale si Administratici Publice, in conformitale cu prevederie legale in vigoare, care are dreptul sa realzeze auditul energetic pentru clacin/unitat de cladire gi sa intocmeasca cerificatul de performanta energetica $1 raportul de audit energetic. Auditorul energetic pentru clic este specialistul care Tsi desfagoara activitatea ca persoana fizica autorizata sau ca angajat al unor persoane juridice, conform prevederior legale in vigoare; in and 2007 a fost emis Ora so clea pertrmanel energie a ci ‘conpletae uleroare 24, expert tehnic atestat — persoand fizica alestala de Ministerul Dezvoltari Regionale si Administratei Publice potrivit prevederilor Legi nr. 10/1895 privind caltatea in constructi, cu ‘modificarie uterioare, pentru specialtatea instalafi de incalzite- climatizare, in conformitate cu reglementarea tehnic& ‘indrumator pentru atestarea tehnico-profesionala a Specialislor cu actvitate in construct", aprobata prin Ordinul Iministrului Wucranior publice, transporturilor si locuinte: ‘nr. 777/2003, cu moditicarle si complelsile ulterioare. Expertul tehnic atestat este specialstul care are dreptul sa realizeze Inspectil, din punct de vedere energetic, ale sistemelor de incalvire sisau de climatizare gi sa Intocmeasca rapoarte de Inspectie pentru acestea. Experi tehnic atestat ig desfasoara activtatea ca persoana fizicd autorizata sau ca argajat al unor persoane juridice, conform prevederilor egale th vigoare: 25. clair de intores si utiltate public’ — cladiri existente, ce cuprind spati in care so destagoara actvitali In domenii de interes public general s’sau comunitar si social si care implic& prezenta publicului, temporar sau permanent, in aria total expusa CAPITOLUL I Metodologia de calcul al performantei energetice a cladirilor ‘Art. 4. — (1) in termen de 12 luni de ta data publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea |, @ prezente legi Ministerul_ Dezvoltari Regionale si Administratioi Publice elaboreaza si aproba, prin ordin al ministrulul, reglementarea*) tehnica privind metodologia de calcul al performantel energetice a cladinlor, denumité in continuare metodologie. (2) Metodologia cuprinde, in principal, urmatoarele elonente: 8) caractersticletermotehnice ale elementelor oe alcatulese envelopa cladir, compartimentareainterioard, inclusiv etangeltatea la aer ») instaatile de Tncalzire gi de alimentare cu apa calla de cconsum, inclusiv caracteristiclle In ceea ce priveste izolarea acestora; ¢) instalatia de climatizareconditionare a aerulul 4) instalaia de ventilare mecanics; 9) instalatia de iluminat integrata 2 clédiri, in principal ssectorul nerezidential 1) pozitia $i orientarea cladinlor, inclusiv parametti clmatic exterior, 4) sistemele solare pasive si de protect solara; h) ventilarea naturale; i) conditite de climat interior, inclusiv cole provaizute prin proiect j) aporturile interne de caldurs (3) Metodologia cuprinde, dupa caz, si alte elemente, in situafia in care influenta acestora asupra performantei energetice a clddirlor este relevant, precum: 4) sistome solare active si alte sisteme de Incalzire, irclusiv electrice, bazate pe surse de energie regenerabils ») electricitate produsa prin cogenerare, 2) centrale de incalzie si de rdcire de cartier sau de bloc; 4) utlizarea luminii naturale, (4) In aplicarea cacrutul metodotogic comparatv de calcul al rivalurtor optime, din punct de vedere al costurilor, ale cerintelor mminime de performanta energetica pentru cladir, elaborat de catre Comisia Europeana, prin metodologie se stabilesc Condile generale, exprimate in paramettii najional. (8) Datele si ipotezele utilizate pentru calculul nivelurtor coptime, din punctual de vedere al costurlor, ale cerinfelor minime instru transport, consis :uemuln. 1572007 pet aprebarea reglemetaiterice Metodoogle 3 pubkeat in Hostorl Oeil al Rar, Pata re. 126 91 126° din 21 ebrtie 2007, cy mode $i