yf $8 flabb 20 4 APSR. a Henri Stahl, directorul stenografilor Adanirei beputatilor: conferint&é despre: "Ce este stenografia. dum s& lutm inseunéri lectii". HADLU , 20 Februarie lysz, ora 1v ,Programul un car cu boi face 4 Am pe or#; cu trenul sau cu automobilul, sbori cu iuteala de lu &m pe oré a mai vorbi de automobile de curse cu cari atingi duteli fantastice. Ce afi zice Dvoastré, iubiti elevi, de un ow care, fiind foarte grébit, in loe s& iee trenul sau s& se urce intr‘un automobil, s'ar urea intr'un car cu boi gi ar bate bietele dobitoace de le ar schilodi, ca doar-doer sé alerge cu iujeala automobilului?h Cred cé ntati avea o p&rere prea buné despre acel om gi c# a}i spune, despre dinsul c& e sau tare prost, sau nebun de legat. Nu vé supérati, dar sé-mi dati voie sé vé spun c& stenografii au cam aceeagi pérere despre studentii cari, cu invechitul gi complicatul alfabet latin se etéznesc, degelind oribil scrisul lor, s& iee note complecte la un curs sau la o conferinya! Am cumoscut chiar oameni inteligenti cari afirmau foarte serios ci isu pe cutere orator "cuvint dé cu- vint"! Hi bine nu_e adevarat, nu poate fi adeverat bet latin serii gi iaté de ce: cu invechitul eb cuvinte pe minut dact. vrei sé fii lizibil; i r daci deformezi gi mutilezi scrisul, ajungi, cu malte cazni, si scrii 40-50 euvinte pe minut. uri, cel mai moliu orator vorbegte cu o iuteal’ de 1lu-10 cuvinte pe minut iar voctorul Lupu, spre pilda, trece si de «UU cuvinte pe minut! Pricepeti prin urmare c&é este materiadmente eu neputinté sé urmiregti vorbirea unui orator fart a gti stenografia. saicx fre a cunoagte mijloculx de a serie repede cagi vorbirea. O intrebare se pune: de ce sint atit de putini cei cari stiu stenografia? De ce s& ne incépétin#m astiizi, in epoca iutelet, a electricitatei, auto- mobilalui, astézi cind radiofonia ne ingéduie ca, ¥¢ prin simpla invirtire de citeva grade a unui buton, S& célétorim cu auzal gimintea, in lumea fntreagé, sé auzim vorbindu-se la Pesta, Viena, Berlin,Rowa, Vargovia, Moscova, Stambul , de ce numai cind e vorba de scris s& nu se fi cut nici un progres si s& serim gi astézi cu un alfabet ancestral, cu aceleagi litere complicate g1 ingrozitor de incete eu cari Seriau acum 2000 de ani strdmogii romani? sa nu se fi realizat gi cind e vorb# de seris,-aceasté unealta a civilizatieis un progres? Ba da, exist& un seris repede, atit de repede ineit s& se poat& prinde din sbor cuvintarea inflé- eératé a unui mare orator faré a sckpa un singur cuvint, exist& stenografia. Atunci de ce nu sintem toti stenografi, de ce este atit de mic num&rul celor ce stiu aceasté arté atit de folositoare? boué sint pricinele: intiia, pentru c& steno- gratia nu se invaté obligatoriu in gcoalé, $i atanei, la Seite, fnveti algebra, trigononetria, limba lating, limba greacé, fizicu, chimie, inveti de toate dar nu din pl&cere, ci pentru c& egti silit; pentru c&,dacé n'oi invéta o serie de lucrari antipatice 7 th de wpe, gi pe cari le ulti; TEHTT corigent sau chiar repe- tent. be oare ce ins& stenografia nu e prevéguta in programele gcolare, de oare ce nu te sileste nimeni st inveti. stenografia si pentru ci -~ e ruginos dar. adevérat — ¢el mai muiti invitém numai de. frick; de.acela ucei-ce invat& stenografia din proprie5 initiativaé, din plécere, pentru c&'gi dau seama de foloasele stenografiei, sint extrem de putini. bar mai e o a doua pricin&: milqi, cei mai malti cred ci stenografia este ingrozitor de grea; c&é steno— grafia este un fel de scris chinezesc, c& fiecare cuvint are un semn special si cé prin urmare trebuie o memorie prodigioasé ca inveji stenografia! Se mai crede c& stenograful trebuie s& fie un fel de scama~ tor, de o dib&écie de mini f&rii pereche pentru ca si-i alerge creionul pe hirtie sctipairind! Hi bine nu e aga: stenografia este incomparabil mai ugoar&é decit alfabetul latin; stenografia nu are un sem pentru fiecare cuvint; stenografia nu cere o dexteritate esceptional&’ ci e pur si simplu un seris rational, un seris fonetic, fiecare sunet din limb& avind un semn special; iar literile stenografice sint alcétuite din cele mai simple elemente ale desem- nului gi anume: an punct, un cercule} mititel, o linie dreapt&é in diferite pozitiuni gi un semicere in cele patru pozitiuni posibile. In stenografie nu existé ortografie, nu existi litere majuscale gi litere minuscule, litere de tipar, litere cursive, gotice etc; nu exist apostrof, liniute, sedile ete cian singur alfabet fonetic pentru toate limbile aga incit cu aceeagi stenografie poti stenografia in rominegte, franjuzegte, nentegte, englezegte ete dac bine inteles cunogti acele limbi. acest alfabet fonetic este atit de simplu, atit de logic grupat labiale cu labiale,, guturale , demtale ete incit alfabetul stenografic se fnvajé de un om inteligent fintr'un sfert de ceas. Zic alfabetul, pentru ci nu trebuie s& se cread& c& dac&é ai invétat alfabetul stenografic egti stenograf.Nu. Precum dac& gtii la pian care este do,re,mi,fa,sol (ceea ce se invat&é in 10 minute) nu poti da un con- cert la ateneu; tot aga dacd gtii cum se face in stenografie P,B, Lv, K,G ete nu poti prinde din sbor un discurs. Pentru ca un ‘pianist sé devin& artist trebuie s& faci exercifil, game si iar game, tot aga far& a face game stenografice nenumérate nu poti ajunge stenograf, chiar dacé ai avea o cultura foarte solidé, conditiune esential& spre a fi un bun stenograf. Dar nu toti cei cari invaté vioara devin artigti gi poti avex plicere-gi tu insuti gi cei ce te ascultdé-cintind ca diletant din vioar#. sxact dacé n'ai scrie acelag lueru cu stenografia: ¢ decit 40 cuvinte pe minut -- ceea ce se poate c&pita antr'o lund. muncind un ceas pe zi -- stenografia iti'va fi de un nepretuit folos pentru c& poti s& dei pentru tine, pentru cauarazii tai, note de trei ori mai complecte decit cu scrisul obignuit si Wiwi aceasta f4r& oboseald; apoi pentru cé stenografia iti ingaduie s& notezi insemn&ri personale pe cari ap refien fader thre y . ment ee SAA, sti nu le poat&é ceti nimeni;, pentru c& stenografia 7 este un scris foarte condensat si poti serie de pilds, pe o carte sogtalé cuprinsul unei foarte lungi scrisor: gi pentru c& stenografia, de indat&é ce ai invins micilk dificulté {i inbrente inceputului, devine un stadiu captivant, te indeamné sé serii repede, tot mai re~ pede, si te iei la intrecere cu oratori din ce in ce mai volubiii, dar mai presus de toate stenografia iti ve fi de un neprejuit folos pentru c&é nu existé o armé de culturé superioaré ei. Dact asculti o conferinté sau lectia unui profesor, eSte tare grea sh fii atent o oré intreagd. Dar chiar dacé egti atent der nu iei note, atunci,:or eit de bun’ memorie ai avea, uifi, pentru cé bDumnezeu a dat omului doué urechi: pe una intré lectia pe cealaita iese! astfel fiind este bine s& gisegti un mijloe ca si na lagi s& ias% din creer lucrul fru- mos pe care l'ai auzit, care te a migeat, te a fécut mai bun, mai cult, mai folositor neamulai téu. bi bine, nu exist& alt mijloe mai bun de a-ti asimila tot mai numeroase cunogtiinte, de # ati imbo~ géti continu mintes gi sufletul, decit stenografia. Dac& stenografiezi, esti atent o ork intreag&é. aApoi recitegti notele stenografice, apoi le transerii in caractere latine, sau la magina de scris, apoi reci- tegi cele transcrise. Cu chipul acesta, aceeagi lec- tie sau conferint®, trece de patru ori prin creerul tau gi, ori cit ai fi de mArginit sau de distrat, mua se poate s% nu-§i rémin& ceva din cele auzite. Cu Chipul acesta, stenografiind ast&zi o conferinté des- pre arti, miine o conferinjaé despre o chestiune de gtiinté etc ete ajungi pe nesimtite, gratie stenogra- fiel, sé aio culturé mult supericaré celor cari asculté fSré a lua note stenografice. Stenogratia este in plus oWfserie rentabila: poyi fi stenograf in Parlament, dac& esti licentiat gi reugegti intiiul le un concurs destul de greu; poi fi secretar-stenograf intr'o cast de couery, lao societate, la un avocat, om de litere; poti fi stenograf la un ziar pentru a lua interviewuri, ori pentru a primi la telefon gtirile dictate de cores— pondenfii. din provincie; sau poti s& fii stenograt lao Agentie telegrafic#, ta si iei la telefon gtirile transuise din toate capitalele suropei, gtiri carijdacé star transite prin telegraf, ar costa enorm de sewmp, pe cind wkenwguatiiwtw la telefon cu ste- nografia, poti in 10 minute lua 10.000 cuvinte ‘cel putin;Si mai poti cfgtiga stenografiind intruniri publice, congrese, conferinte, adundri generale, conclugiuni serise, procese etc. Si apoi, munca stenografului e plécuta, mereu va~ stenograful riati,/tréegte in preajma elitei unei teri, deputati, minigtri, conferentiari, mari avoca{i,wts oameni politicd . : Cred c&é nu este om cult care sé nu fi simpit nevoia unui scris mai repede, repede ca gindirea, cu care s& poat® insemna gindurile ce vrea sé agterne - pe hirtie, conceptul unui articol, unei cérti, anei serisori, cu care sé poaté copia repede un fragment dintr'un ziar, dintr'o carte, o'inscriptie, cu care sé poat&é culege poezii populare, folklore. va sfétuesc dar c&ilduros si invétati steno- grafia, tocmai pentru cé nue in programal scolar, tocmai pentru cé o puteti invaita nesilit, eayéin Liber pentra c& sinteti constienti de foloasele stenografiei gi spre a dovedi c& avefi téria de caracter a nu vé lasa ab&tuti de primele dificultéti gi a da dovad& de vointa. Repet: stenografia este copil&éros de ugoaré pentru un om inteligent, captivanté prin noutatea concepyiunei an ale&ituirea alfabetului stenografic. sxisté astazi cirti dupaé care stenografia se poate invéta far& cazné, far& profesor. x8 elevi de ai mei au intrat ca steno- grafi in parliament gi mii de elevi ai mei tsi cigtigé ptinea ca secretari stenografi pe lingS societéti si case de comer. $(Aiacs va hotériti a deveni steno- grafi, nu vé grébiti s& obtineti iuteala deforming gi zorind mina.tm. Stenograful bun scrie calm, atent la idee, caligrafic, relativ incet pentru cé& ntare nevoie sé se gribeascd gi s& se oboseasci devreme ce stenografia este de 10 ori mai repede decit scrisul latin; gi £5.cuvinte pe minut cu alfabetul latin ar reprezenta in stenografie 260 cuvinte pe minutdutealaé pe care nu o atinge nici cel mai indrécit erator. Co 96 Cxefty 2 G eoas, bar, pind s& ajungeti stenografi, s& va dau citeva sfaturi pentru ca s& puteti, chiar cu invechitul alfabet latin, lua note bune la profesorii bv. Primul sfat este ca la ori ce curs pe care-1 ascultati, la ori ce conferint&, s& luati note. Sint sigur ci prea putini dintre cei ce mé ascultagt acum la Radio, au un creion si hirtie in fata lor!... Ag ruga pe profesori s& insiste ca elevii lor s& incerce sé rezume ideile principale retinute dintr'o lectie saa conferinti. Generatia de astazi nu mai gtie sé ia note, nu mei serie gi de aceea veri studenti cu un * nesinplificat, seris de aspect nedibaciu, stingaciu,/scris de om incult . Generatia mea era silit&é sé iee note la cursuri pentru cé, din clasa V-a de liceu, mu mai aveam decit manuale franceze, gi pentru c& erau tare scumpe, gi nu existau ca astazi céminuri gi purse pentru studenji, n'aveam toi cu ce cumpéra c&értile scumpe franceze gi luam note. até cum se iau note la curs: Nu cdutagi si serifi mult, tot, umplind inutil caiete cu note’eea Le mai puteti descifra pentru cé scrisul AO komen eg GLizi bil gi notele incurcate. Dac& nu gtii steno~ grafia, este imposibil s& notezi cuvint din cuvint. (ark « sori] Asoaitat ceea ce spune un conrerentiar gi prindeti din maltimesa de cuvinte, ideea mumb. ori eit de repede ar vorbi cineva, or cit de lungé i-ar fi fraza, ea poate fi redus% la dové elemente: subiectul gi predicatul, Veci, ascultagi, punindu-v& mereu intrebarea: "Despre ce vorbegte? Care e su- biectul"? Si numai cind ati prins subiectul, miezul,Lec. Dup# ce ati scris ecel cuvint esential, figi iar atunti seri¢i calm gi cngetay’. cu urechea ascutité si intrebaji~ve:"Ce a fécut? Ce _s'a intimplat? Care e predicatul’" gi cind afi prins predicatul, agterneti-l pe hirtie. U s& aveti-astfel notate o serie de idei reduse la dou% cuvinte: subiectul gi predicatul. Dac& ins& ati fost atent, aceste douk jaloane vor fi suficiente pentru ca, a casi, s& puteti din memorie reconstitui o bank parte a conferintei auzita. Dupé ce ati fécut acest exercitiu timp de citeva zeci de lectii; c&utati ca, in afar&é de subiect ¢ predicat, si mai prindefi un califi-ativ, deci un AtKiBUL sau COMPLEsBWL gi veti avea astfel o serie de idei fixate prin patru jaloane: subiect plus atribut; predicat plus complement, siynotele, la transcriere a casi, vor deveni mult wai complecte. Dact vé deprindeti mintea cu acest exercifiiu veti avea un folos pentru toaté viata Dvoastraé pentru c& veti ajunge repede sé despértiti oamenii in dou& mari clase: 1) cei cari spun ceva cu miez, @wewiw %) palavragii cari ingir&é vorbe résunétoare une ori, spuse cu patos, cu exclaméri lirice, dar goale defond. bi bine sintem situi de palavragii, sintem sétui de vorbe goale, de nulitéti pretenfioase gi obraznice gi sintem ahtiati de oameni dewsuwimb cari spun cinstit ce vor, la cgri vezi o idee claré, o hotérire. Bvident cé dack invétati stenografia, notele bvoastrz vor putea repede fi din ce jn ce mai complete pin& sé ajungeti, treptat, pe nesintite, Pere munca cuvinte stenografiate seumuvshenoywatieewin notele special&, interca’ luate cu alfabetul latin, sé stenografiati cuvint din cuvint un orator.Stenografia poseda deci rara calitate a recunogtiin- fei pentru ci de la prima liters invataté, ea ve raspliteste de munca depusit. Incheind, vé zic: Luati note la ori ce curs, 1a ori ce conferinté, ap Bede fe fi Le Tnvatagi stenografia; este cea mat puternice’ arm& de calturi, este captivanté gi copiléros de agoprp Cow cept de asimilat. Nu Soemet—poste-adertte ca un ol cult si mai serie astézi cu un alfabet vechiu de peste zoo0 de anil Stahl.