_EDITURA CERES Sid (tee ae Tee 7Dr. ing. PARNIA C.PARVAN| MEMBRU TITULAR ASAS Tix avon ora palpi Brie Ras ‘. einen dreclamé fe jetty T g: Mette « URA e CUL arysn PENTRU AMATORI SI PRACTICIENI URA sy. wor vie Pe ‘i ip 4 Gs * ba Be op. © ralagan - t eae } "4 aj i de rv 4 * Petit ele ee P rick ti 1% in), sha de dr tgs 7ae tH, he elie, ctr —_ ahe du » ¢ xen j din > PPh ei é a © td hy EDITURA CERES - Bucuresti, 2001 £1 ROOF AteRedactor: AURORA NUMITRU. ‘Tehnoredactor: EUGENIA CERNEA ISBN 973-40-0512-X. CUVANT INAINTE Cultura pomilor pentru fructe destinate piefei sau consumului fa- milial reclamd cunostinje si experienja practic mai mare decat cultura cerealelor, a legumelor si vifei-de-vie. Acest lucru este impus de faptul ca pomicultura, indiferent de suprafati si numarde pomi, este o investifie pe termen lung (30-80 ani), paistrand amprenta i amintirea celui ce a plantat livada. De aceea, in popor, se spune ci ,,cine a fécut o casa sia plantat un pom nu a tréit degeaba" Pe langé izvorul de sinatate ce-I constituie consumul de fructe prin aportul de vitamine si séruri minerale indispensabile organismului suman, pom inframusefeazd locul, da umbra atdt de cdutata pe arsifa, Intregeste peisajul din jurul cladirilor, pe marginea drumurilor si chiar izolat in camp, unde oferd umbrat si fructe truditorilor péiméntului, Cultura pomilor practicati in cunostinja de cauzd, in zonele propice, este si foarte rentabild, de pe I ha de livadéi de mar se pot obfine 20-40 tone mere, care valorificate in medie cu cca 1000 lei/ kg, aduce 20-40 milioane lei fafa de grau, de exemplu, care aduce cca 3-5 milioane lei/ha, deci o proportie valorica de 1:10 ha (tha mar = 10 ha grau). Este drept od infiintarea unui ha de mar este mult mai costisitoare decdt infiinfarea a 10 ha gréu, dar 0 data facuté plantatia dureaza cel pusin 30 de ani. Un exemplu graitor ni-t ofera faranii din bazinul pomicol al Dambovigei (comunele si satele Voinesti, Candesti-Vale, Gemenea, Dragodénesti etc.), care, ca prin minune, au scdpat de colectivizare, unde media proprietati ocupate cu pomi (mar, par) este de 0,3—3 ha si prosperitatea acestor farani de pe urma pomiculturii este evidenta pentru oricine trece prin zond.Pomicultura si cresterea animalelor au fost, sunt si vor fisingurele surse de trai din zona dealurilor subcarpatice, unde cultura cerealelor este nerentabild datorité solurilor (siirace én humus, mai grele in unele cazuri, pietroase) si climei specifice, De veacuri, pomicultura 3-a impus in aceste zone, iar cerealele necesare consumului oamenilor si animalelor s-au adus de la ses in majoritatea cazurilor prin schimburi in natura. ‘Munca in livezi, desi cere mai multi pricepere, este mai placutd si, de ce nu, mai usoara, fapt ce a faicut ca in zonele pomicole sé infloreascdt ‘mai pregnant tradigiile, frumusefea portului popular si decorarea locuinjelor. In zonele consacrate, structura de proprietate a fost si raméne in continuare micé, parcelaré si numai pomicultura este ramura agricalturii capabila s& asigure traiul unei familii $i marfa pentru Piefele oraselor. In sfarsit, $i nu in ultimul rand, pomii fructiferi sunt bucuria copiilor si @ oamenilor in general, prin aspectul pldicut ce il dé mediului inconjurdtor i fructele care inmagazineazit in ele razete soarelui, bene- fice pentru cei ce le consumé. AUTORUL CAPITOLUL 1 CATEVA NOTIUNI DESPRE ORGANELE POMILOR Pomut este constituit dintr-o parte acriand, deasupra solului, compusd din trunchi gi coroand gi o parte subterana, care se afls in sol —radacina. Fiecare organ al pomului are o functie specifica si formeaza un tot unitar, un organism viu, de sine statdtor, capabil s& vietuiasc’, s& creased sisi rodeasca. Mecanismul acesta de crestere $i rodire are loc ca urmare a absorbfiei prin ridacing a substantelor minerale din sol (seva brut), care ajunge la frunze (bucatiria plantei), unde, cu ajutorul energiei solare, a bioxidufui de carbon si oxigenului procurat de frunze in procesul respiratici, fabricd seva elaboratd care hrineste tot pomul pentru cfegterea tuturor organelor sale si pentru productia de fructe. Acest proces miraculos, specific numai plantelor, se face cu ajutorul griunciorilor de clorofila (substanfa verde), care este catalizatorul acestui proces (fig. 1:1). Rédacina constituie partea subterand a pomului, formata din portaltoi la pomii altoifi si are rolul de sustinere a parfii aeriene, asa ‘cum $-a araitat mai sus si de absorbtie a apci cu sdrurile minerale, Este formata in functie de provenienta portaltoiului (din sim4nt, marcote sav butasi), dintr-un pivot la pomii altoifi pe portaltoii obfinuti din sdmAnfé, din care pornesc ridacini laterale cu ramificafii de ordimul I, IL, Wete., acoperite cu perigori absorbanti greu vizibili cu ochiut liber, perisori ce constituie partea cea mai activa prin care, datorité osmozei, extrage din sol apa in care sunt dizolvate sarurile minerale. La pomii altoiti pe portaltoi vegetativi, radicinile pornesc direct din tulpina subterana (ingrosata) a portaltoiului. aMoterit nrésitsare eu ap8 Fig. 1.1 — Prezentarea schematicd a transformarii ‘materiel anorganice (seva brut) in materi organicd (ceva claboraté) cu ajutoralIuminiisolare in frunze Schematic, partile componente ale pomului sunt redate in figura 1.2, Asa cum rédacina aparfine portaltojului, tulpina si coroana apartin, de regula, soiului altoit. Indiferent de ce natura sunt radacinile, trebuie sa fie ct mai intregi dupa scosul pomilor (peste 20-30 cm lumgime), proaspete (nevestejite), sé nti se expund mult Ia aer. Dupa principial »din pamant in pian“, daca nu se planteazi imediat dupa procurare, omii se stratificd in santuri direct in nisip, acoperind ridcina si punctul de aitoire, eventual cca 20 em din tulpina, 8 Fig. 1.2 ~ Reptezentarea schematicl a pomalui: ‘8 ~ réicina; I ~ pivotul riddcinii; 2~ ridicini Jaterale; 3 ~ coletul; 4— trunchi; b~ tulpina; $ ~ ‘axul coroanei; 6 ~ virful pomului sau al axului; 17 ~ sarpante; 8 — subsarpante; 9—ramuri de rod Tulpina este formata din trunchi si coroana. Coroana este formats dintr-o rejea de ramuri pe care se géses¢ muguri, care sunt organele de crestere si fructificare ale pomului. Tulpina (trunchiul) este o component de baz a pomului din care pomesc ramurile coroanei cu frunze si fructe in cursul perioadei de ‘vegetatie. Pentru consolidarea si ingrosarea sa, trunchiul necesit& mult seva claborata gi are, pe lang rolul de sustinere, si cel de transfer al sevei brute si apoi elaborate de la rdacina la coroand si invers. La pomii producatori de fructe, lungimea trunchiului sau, aga cum se spune, inilfimea trunchiului, este dirijati de om prin tiierile de formare, aga cum se va vedea la capitolul respectiv. Este bine si cunoastem ci trunchiul trebuie si fie cét mai mic (in funotie de vigoarea portaltoiului), deoarece, in primul rénd, fiecare cm de trunchi peste 40-60 em dimensiune, intarzie intrarea pomilor pe rod cu un an si in al doilea rand, trunchiurile inalte inalf& si coroana gi astfel Iucrarile de taiere, tratamentele fitosanitare si recoltarea se fac greu. in trunchi, ca de altfel si in ramuri si in rédacind, se depun toamna si substantele de rezerva care asigurd reluarea vegetatiei primavara pan’ in momentul cand apar frunzele si ajung la dimensiunile normale, care s& le permita si facd ,asimilatia clorofiliana.Fluxul de seva bruta si claborata care circula pri ; d prin trunchi se face printr-un sistem de vase (tuburi) dispuse circular. Acesi dous feluri: de lemn si de liber. " eee made Vasele lemnoase (delemn) asiguri circulati noas latia ascendents = va de la radacina catre frunze, rn tcomabn ramuri a lastari. Aceste vase sunt asezate in interior, in. part trunchiultig ramurilor si lastarilor: ae: asele de liber (liberiene) prin care circul seva etaboratt d : le frunze prin lastari, ramusi, trunchi, catre ridacind, se afl agezate citre ee, Pate pee ramurilor si lastarilor. Ambele feluri de vase mnoiesc anual, astfel incat la o sectiune prin tulping, apar o serie de cercuri concentrice, dupa care se poate presi eae lui. Aceast reinnoire anuali a vaselor de liber si lemn, dispuse fn cere, se asigura de un strat de celule numit ,cambiu", agezatintre lem si scoarfl (fig. 1.3). ee Seoarté Liber Combis Lema Maduvé Fig. 13 Sectiune transversald ~ prin trunchi sau rarmurd 10 Acest strat de celule-care se inmultesc continu in perioada)de vegetatie genereazA anual vase de liber catre exterior si vase de lemin catre interior. Vasele conducitoare mai vechi de 2-3 ani se astupa si ies din funcfiune, formand partea tare (lemnul). ‘Cambiui are mare importanfa in viata pomului; datorita lui rinile ocazionate de tiieri, lovituri etc. se vindeci, fapt pentru care trebuie protejat. El este evident la baza (insertia) ramurilor $i lastarilor, ca un inel mai proeminent si mai inchis ia cutoare si la taieri operatiunea se execut pe inel, in ras, fara si taiem din ine} si fara s& rman’ ciot, deoarece altfe] rana nu se vindeca. La fel se trateazai si scoarta pomului care trebuie feriti de distrugeri (rosaturi, lovituri), deoarece in scoar}a sunt vasefe de liber prin care Gircula seva claborati. Distrusi de jur ¢mprejurul trunchiului, pomul se usucd din lips de hrana, Cambrul mai este important la altoire cand trebuie puse in contact strans zonele cambiale ale altoiului si portaltoiului. Coroana este format din totalitatea ramurilor ce deriva din ramificafiile pornite din tulpina. Yn functie de specie, forma naturata a coroanei poate fi globuloasa (mar, visin, cais, nuc), piramidala (par, cires). Aceasté forma constituie tendinta naturalai de a se forma a coroanei. Omul intervine ia formarea coroanei prin taieri si poate schimba aceasta tendinté. ‘Neinterventia la coroand duce la indesirea ci, umbrirea reciproca a ramurilor si, ca urmare, degarnisirea lor de Ja baz, urmata de deplasarea vegetatiei si a rodirii c&tre pirtile exterioare si din varf ale coroanei, mai bine luminate, Pentru o rodire echilibrat4, cu recolte constante ct mai multi aai in decursul vietii pomilor, coroanelor li se aplic& taieri de formare la fnceput, apoi de intinerire, de rodire si regenerare. ‘Ramurile coroanei. Tulpina se prehungeste in mod natural cu axul coroanei, care avnd pozitie verticala, are si o dominanta de crestere fati de ramurile cu pozitii mai apropiate de orizontald. Exist& si coroane fird ax, la care acesta se suprima, ca in cazul coroanelor sub forma de vas, mai bine expuse la lumina gi mai ugor de ingwiit gi recoltat. iFig: 1.4 ~ Schema unei garpente’a coroanei, cu gampante de ordinul I, subseqpante de ordinul I $i I siramuri secundare de semischelet(ordinul IV); ‘a~ unghial de ramifieafie Depe ax sau de la partea superioars a tulpinii iau nastere ramificatii laterale care se ingroasi, devenind puternice; ele se numesc brate saul sarpante si formeaza scheletul coroanei (fig. 1.4), Pomii pot avea 3-8 sarpante, care, dupa felul cum sunt prinse pe ax, determina forma coroanei. Pe ax si pe sarpante cresc ramuri de vigoare mai redust, care nu iau parte la formarea scheletului coroanei si au rolul de sustinere a formatiunilor de rod gi, ca urmare, a fructelor. In cursul cresterii, pe sarpantele coroanei apar sarpante sau rami de ordinul I, pe care, prin ramifieare, apar ramuri de ordinul III, denumite de semischelet, care se ditijeaza de cAtre pomicultor, astfel incat si umple golurile si si primeasea lumina suficienta. Pe aceste ramuri de semischelet iau nastere listarii anuali (cresterile anuale) gi ramurile de rod, Ramurile fructifere (de rod) sunt cele care au dimensiunile cele mai reduse cuprinse intre 0,5 si 10-12 cm gi pot ajunge la 20-30 cm si mai rar la 50-60 cm, Grosimea lor este, de regula, cuprinsa intre 0,5 si 0,8 cm. La pomiiitineri se gisesc gi ramuri de rod crescute direct pe ramurile de schelet, dar majoritatea lor gamisesc ramurile de semischelet. 12 Cu ocazia tdicrilor se impune ca pomicultoru! sé favorizeze aparitia ramurilor de semischelet prin scurtiri potrivite, astfel ineat acestea si nu creasca prea viguroase. Pe ramurile cu crestere viguroas&, de regula cu pozitie de crestere vertical, iau nastere mai putini muguri de rod (spre baza lor), predomindnd procesul de crestere. Ramurile de rod apar in functie de portaltoi in anii 2-7 dupa plantare, la inceput in numir mic i apoi numeroase in perioada de rodire deplina, aparand in fiecare an pe cresterile anuale, pe ramurile de semischelet. Ramurile de rod au o durati de viati de 2-3 ani (buchetul de mai la piersic), altele 4S ani la cais, iar la cires, mar si par, acestea trliesc 8-12 ani. Pomicultorul trebuie sé cunoasca faptul cd rodirea anuala a pomilor si chiar calitatea fructelor este legatd direct de reinnoirea permanent a ramurilor de rod si menfinerea lor in interiorul coroanei, rispandite uniform, deoarece au tendinfa si se formeze catre exteriorul gi varful coroanei, unde, mai ales la pomii la care ‘nw se intervine anual prin tlieri corecte, existi mai mult lumin’. Pentru reinnoirea lor permanent, formafiunile de rod trebuie cunoscute la diferite specii pomicole. Ramurile de rod la méir $i par. Ramuri scurte sunt pintenul si fepusa (0,5~7 cm) sé tungi smiceaua, nuielusa si mladita (15-30 em) (fig. 1.5). _ Pintenul gi u'se scurteazi —Pintenul are in varf un mugure vegetatiy, care in amul ce urmeaza. se transforma in mugure de rod si devine tepusa. i Fig. 1.5 ~ Ramu sourte de rod ta mir i pt: ‘8 pinten; b— jepuss. a 13Fig. 1.6 Vase de od la ies pie —Tepusa, in anul urmator, dup’ recoltarea fructelor, capati aspectul unei pungi (se umfla la capat), devenind 0 punte de rod, pe care imt nastete noi pinteni si apoi fepuse, ramificdindu-se gi dand nastere unei veire de rod (fig. 1.6), + Vatra se seinnoieste in fiecare an inkiturand o parte din ramificatii, aga.cum se aratd in figura 1.7. Vetrele in varsta, prea ramificate sau prea dese se pot inlatura gi definitiv prin scurtarea ramurii de semischelet pe care sunt prinse (fig. 1.8). \ / Anuol fone (dearth \ i Fig. 1.7 ~Scurtarea unor vetre de rod ‘marcate prin sigeti 14 Fig. 1.8 Scurtarea unei ramuri de Semischelet cu vetre Imbgranite Pentru a mentine calitated fructelor obfinute, vatra de rod se reinnoieste sau se climin& definitiv dup’ 4-5 ani de fructificare la mar i 6-8 ani la par. fs /Tot la mr si par fntlnim si ramuri de rod mai lungi ca smiceaua, nuiclusa, mldita, Acestea sunt prevazute cu muguri de rod si de-a lungul ei, nu numai la varf si deci poate fi scurtata (fig. 1.9). ‘ wrors Smiceaua poarta atat la varf, ct si lateral, muguri vegetativi. in anul urmator cel din varf devine de rod, iar ramura devine nuielus’. La Fig. 9 ~ Rarnur fructifere Tung la mir gi pir: 4 smiceaua; b— nuieluga; . c= milidita,Fig. 1.10 Nuieluge eu pinteni format de-s lungn! sau arenité sub greutatea fructulul, réndul ei, nuiclusa, prin transformarea mugurilor vegetativi laterali in” floriferi, devine in anul urmator mi ‘seallin Dupi fructificare, nuielugele si mlAditele formeaz’ la randul lor pungi de rod (vetre), dar, spre deosebire de cele formate din tepuse, acestea sunt lungi si subtiri, se curbeaad sub greutatea fructelor, iat de pe mugurii vegetativi plasafi pe ele apar in anii urmétori pinteni, apoi fepuse (fig. 1.10), ap a thieri aceste ramuri se scurteazi deasi Ramurile de rod la prun, cais, cires $i vis + Buchetul de mai este ramura cea mai scurta la speciile sdmburoase si este ramura de rod de baz pentru cites, visin, prun gi cais si mai pufin la piersic. In functie de varsti, hungimea buchetului de mai oscileaz de la 1-3 cm la prun gi piersic, la 4~8 cm la cais si 8-12 cm Ia cires. Buchetul de mai are in arf un mugure vegetativ si de jur imprejur 3~6 muguri floriferi foarte apropiafi (fig. 1.11). Ca si la seminfoase, aceastl ramuri de rod nu se scurteaz’, dar se poate scurta ramura de semischelet pe care sunt asezate astfel de ramuri. 16 a ul a ake Fig. 1.11 ~ Bochetul de mai: a~ cires; b ~ cai; ¢~ piersic; d— pram + Ramura mixtd poartd de-a lungul ei atat mugnri vegetativi, oft gi floriferi (amestecafi), cu exceptia ramurii denumita ,salba“, intdlnita Ja piersic, si zamura ,pletoas&, intalnitd la visin care au de-a lungul lornumai mugurifloriferi, din care cauz dupa rodire se degarnisesc si ‘nu mai pot fi regenerate. Soiurile ce piersic si de visin care rodesc pe astfel de ramuri trebuie evitate de cétre pomicultori Ramurile mixte au lungimi diferite, incepand cit 8 cm pand la 70 cm, cu grosimi cuprinse intre 0,3 si 0,7 cm. in varful lor se gaseste intotdeauna un mugure vegetativ, care prelungeste anual cresterea (fig. 1.12). ‘Anual, din mugurii vegetativi laterali, ce altemneaz cu cei floriferi, apar listari noi care ramified ramura mixta, asa cum se observa in figura 1.13. Tot ramificdndu-se anual, ramurile mixte se degamisese la bazi, fructificarea deplasindu-se spre virf. Cu cét ramura mixti este mai ramificat’ cu atat fructele de pe ea sunt mai mici si mai pufin colorate. Pentru a evita acest fenomen este necesar ca in fiecare an sa se scurteze, eliminand ramificatiile indepartate de ramura suport (de semiscielet). 2—Pomicuttura 7Fig. 1.13 ~ Rarmuri mixte tn varsté de2 ani: a=cires, b—prun; c~ cals; d—plersic. ‘Sgotile indicd ocu fructelor recotate 18 Fig, 1.12 ~ Rarmuri mixte in virsti de 4 an: 2 piersic; b~ cais; c~ires; d~ pron ‘Aceste Iucriri de regenerare a ramurilor mixte se face usor la prun si cais care ramifica puternic, mai greu la cires gi vigin, care ramifica slab. La piersic se taie toate ramurile mixte ce au rodit la 2~3 cm de la baz, deoatece lisate produc fructe de slaba calitate dup’ prima fructificare. Se aleg ramuri mixte de 1 an, lungi de 40-60 cm, distantate Ja 20 cm, care se lasi si todeasca. ‘De asemenea, ramura salbi (sau sifon) la piersic siramura pletoas Ia vigin, care dupa rodire se degarnisesc si se alungese prin crestere apicala (prin mugurele terminal), trebuie inliturate anual daca nu se evité cultivarea soiurilor ce rodesc pe astfel de ramuri. Mugurii sunt asezati peramurile de ordine superioare (ramuri subtiri) gi pe lastarii anuali. Din mugurii vegetativi de forma conic ascutita, rezultd, in functie de pozifia lor, listari noi, iar din cei floriferi de forma oval (bombati) sau mugurii de rod apar primavara florile apoi fructele. Mugurii vegetativi asigura cresterea anual a coroanei pomilor prin aparitia de noi lastari, care, in functie de hrana primitd in cursul veri, se transforma in diferite organe, asa cum se prezinta situatia in figura 1.14: Din numérul total de muguri vegetativi ce iau nagtere in fiecare an, numai o parte pornesc in vegetafie primavara, ceilalfi riman dorminzi, nu se observ’ usor si se gasese spre baza ramurilor (zona increfita concentric). _Mugurii floriferi la speciile semintoase (mar, par, gutui) sunt micsti, dand nastere la flori si lastari, pe cand la speciile simburoase, acestia Sunt numai floriferi. Acest lucru trebuie avut in vedere la taieri gi altoire. in primul caz scurtarea se poate face la seminfoase si deasupra unui mugur de rod, din care poate porni si un léstar de prelungire chiar mai slab, pe cdnd la samburoase nu. Ag Laaloire, introducerea la portaltoi a unei ramuri cu mugur floriferi 4a Simburoase, sau a unui ochi cu mugure florifer fac ca operatiunea si fie compromisé, deoarece nu va apare un lastar, ci flor. 19Aeecreeit re fet ree a ana meee i; 8 ~ ramurd mit; 9 ~ rammura salbl (plete); 10 —ramuri vegetative; 11 ~ramusi lacome; 12 —_muguri dorminzi i Mugurii floriferi incep si se formeze fn luna iunie fi suficient de sevé elaborata. In funefie de hran& si de integrtares frunzigului, are loc diferentieres mugusilor de rod pentru recolta din nul urmator, in procent mai mare, mai mic sau deloe, proces de care depinde inflorirea gi legarea fructelor in procent mai mare, i sau deloe, in anul urmitor. foto Pomiculiorul trebuie sé cunoasca si s8 dirijez geatruaatiguarodrea anil «pomilor.lnaceastperioedl Gani. 20 julie) se ereeaz o concurenti acerbit pentru apa si bran si in eat deinsufienfa, rodirea devine altemanti sau periodicd total sau partial (un an da, altul nu). TLasolurile de var (seminfosse sau simburoase) cu coacere timpuric, alternanta de rodire este mai pujin ‘observati, deoarece dupa culesul fructelor, hrana se dirijeazA spre diferentierea mugurilor de rod, Aici nai intervine si incccitura de fructe care, in/caz cd este prea mare, S° te regla prin taieri Sau rérirea fructelor manual sau chimnic. ‘Trebuie s& mai adugm c& din numirul de flori ce apar in primavara, mumai o parte leagi (formeaz& fract). fn general, dacd 10% din acestea Teaga se poate obfine 0 recolt& normala de fructe. Legatea froctelor este la réndul su condifionati de hrani (in gene- ral substante de rezerva depuse din toamni in ramoti, trunchi si fadicind), condifiile climatice (soare, vant) si insectele rispanditoare depolen. Acest proces, num fecandare la floare cu ajutorul polemului, ads de la alte sojuri ale aceleiagi specii, purtat de vant si insecte, asigur’ Jeparea fructelor. Pentru asigurarea acestui proces este foarte benefica participarea albinelor, ce o putem asigura prin 3-4 stupi Ia Vha de livada. "Franca este bucdtéria piantei, in cazul nostra a pomului. {n frunza, in cadrul procesului de ,asimilatie clorofiliana™ sarurite rminerale si apa absarbite din solse combind cu bioxidul de-carbon Iuat din aer in prezenta energiei solare (lumina * caldura) si dA. nastere substantelor organice si organo-minerale, Asimilafia clorofilian8 arc Joc in prezenfa griunciorilor de cloroGl4, aflati in frunze, iar bioxidul de carkon este absorbit in cadrul procesului de respiratie, invers decit Ja om gi animale (inspie’ bioxid de carbon si elimina oxigen), primenind aerul din livada si din jus, ca toate plantele veri. Tati deci importanta integritatii frunzei care se menfine prin tratamente fitosanitare si protejare fafi de animale. Distragerea franzisului, fn cazul unor calamititi naturale (grindina) sau alfi factor: disteuctiv, duce Ia sefiderea sau compromiterea totala sau parfiald a recoltei de fructe si a diferenfieri nugutilor de rod. Erunza, aceasta bucdtirie a plantei, aseminitoare vn laborator natu- ral, are o structurd aseminatoare;ca cea din figura t.15. 21TNs ‘Boud decarton Fie 1:15 Circuluia prin runad a diferiteor elements in care au ‘astrehidrai de carbon (substanga organicd) ‘Asa cum s-a mai aratat, seva brut vine prin vasele de lem de ta Fidicing, prin tulpind, ramuci gi listar, la frunze, unde, in prezenta Srdunciorilor de polen, 2 fuminii si bioxidului de carbon absorbit prin stomate (orificii_aproape invizibile, asezate pe partea infericari a frunzei), se transforma in seva elaborati. Aceasta citcula apoi. prin a substantd de rezervat fn ramuri, trinchi girddicini si este folosits Pentru reluarea vegetafiei primavara, pnd apar noile frunze si ating dimensiunile normale pentra a face asimilatia de clorofila. O alti functie indeplinita de frunze este transpiratia prin care pomul climind o parte din apa absorbita din sol, cu ajutorul etre sa transportat pana la frunze strurile minerale. in procesul transpiratici, Pomii elimina cantitagi mari de apa care, de exemplu, atinge cifra de 110 | pe i la un mar fa varsté de 30 ani. Aceastd api contribuie si la umezirea aerului din livada, sporindu-i calitatea pentru respiragia fiinfelor vii. Trebuie si cunoastem, de asemenea, ca pentru hranirca unui truct 80 ne cesate 30-50 frunze, iarla uncle specii, cum este piersicul, chiar 80-85 frunze sénitoase si bine luminate. 22 Fig, 1.16~ Alita lori: pom a i i, in urma procesului de Foarea ia nastere din mugutii de rod §i, P Béleoizars Wise aces (onarel Arete, Dint-ua mugure osifer ia nastere o singurd floare la piersc, cai, migdal si mai : BieiressSk eh etl cir, vigin, mar, pir si muc (2 pani la 1 flori), Pirie component le flor suntredate nig. 116. Floarea ete consti din sepale(runzulit mi iva le bara ¢i, apoi urmeaza petalele colorate in alb sau ro7, staminele ce conti polenul, pistilul la mijloc ce se prelungeste cu ovanil, in care se gisesc ele. ’ ae Staminele sunt organe de nmulire mascule $ sunt compuse dite ic inic denumit i. filament care are la capi superior un sac poli tan 7” pisttal este organ de feature femel compas dn oar i baz contin cu un tub subjire numit stil s#se termina bolsat numit stigmat. in ovar se gasesc ovulele care dupa fecundare i inte. e oe a incepand cu ajungerea graunciorului de polen pe stigmat (adus de insecte sau de vant), apoi germainarea lu, prin care 23formeaza un tub:polinic ce strabate stilul gi ajunge la ovar, unde confinutul polenului se contopeste cu ovulele, dand nastere la seminte. Peretii ovarului prin ingrosare se transforma in fruct. Amintim aici faptul de o important deosebita pentru legarea fructelor, cd la majoritatea speciilor pomicole, cu exceptia nucului, desi floarea este completi, cu organe mascule si femele, polenizarea (fecundarea) nu are loc cu polenul propriu al soiului respectiv, ci cu polen de la alte sojuri. In literatura acest fenomen se numeste autosterilitate, deci soiul este autosteril. Cand polenizarea s¢ face gi cu polen propriu spunem ca specia (soiul) este autofertil Pentru soiurile autosterile este nevoie de polen de 1a alt soi pentra fecundarea $i legarea fructeior, fenomenul purtind mumele de polenizare incrucisatd. Polenizarea incrucisata are loc 1a mai toate speciile seminfoase si la prum, mai putin la piersic, cais, cires, visin gi chiar gutui, la care acest proces poate avea loc si cu polen propriu, deci sunt Specii autofertile sau partial autofertile, La nuc si alun, florile sunt monosexuate, unele au organele femele, si organele mascule (matisori) pe acelasi pom si pentru fecundare este hievoie de simultanejtatea maturarii ambelor categorii de flori. De aceea si la aceste specii polenizarea incrucigata sporeste legarea fructelor. La alun, aparitia florilor mascule (matisori) are loc cu mult inainte de aparifia celor femele, dar maturizarea polenului se face mai tarziu, de regula cand apar 5i florile femele primavara si devin receptive pentru Polen. Pomicultorul trebuie sa cunoasea bine aceste fenomene atunci cand infiinfeaza o livadd de pomi, in care intotdeauna trebuie si se planteze cel putin 2 soiuri, din care unul ca soi de baz (majoritar) si altul ca Polenizator. De regula, la fiecare 34 randuri din soiul de bazi, se recomanda un rand din, soiul polenizator, sau la 3-4 pomi, in cazul plantirii cAtorva, se intercaleaz un soi polenizator, Pentru insecte si albine ce poarti polenul din ,,floare in floare“, distanta optima intre soiul polenizator si cel polenizat este de 20-40 m, Polenizatorii principaietor soiuri de pomi sunt redate in tabelele ce urmeaza? 24 Tabelul 1.1 Polenizatorii principalelor sojuri de mir (dupa N. Braniste) Soiul de polenizat Prieipalele soiuripolenizatoare ‘Ancula, Ardelean ‘Aromat de vari Tonathan, Galben delicios, Starkrimson Dlicios de Voinest Topathan,Idared, Starksimson Datia Jonatha, Galben delicios Florina Tonathan,Idared, Prima, Pionier Falticeni Starkrimson, Goldenspat Frumos de Voinesti Jonathan, Idared, Prima Geaeros Prima, Pionier, Roms 3, Tonathan Gelben delicios Florina, Granny Smith, Idaed, lonathan Galben spor Florina, Granny Smith, Tare, Tonathan Gloria Tonathna, Idared, Golden delicios Granny Smith Florina, Golden delicios, fared dared Golden dcicios, Granny Smith, James Grieve, Ionathan Tonathan Golden delicios, dared, Wagner James Grieve eared, Frumos de Voinest Mutsu (1) Red deligios, Granny Smith, Prima Pionier dared, Florina, Generos, Romus 3 Romus 1, 2,3 Prim, Pionier, Ionathan, Stark Barfiest Starkrimson Florina, Gotder delicios, Granny Smith, Tdared, Tonathan ‘Wagner premiat Starksimson, lonathan, Golden deticios Tabelul 1.2 Polenizatorit principalelor soiuri de pir (upi N, Braniste), Sojuri de potenizat Princpalele soiur poten 1 2 ‘Aromat de Bist ‘Napoca, Passe Crassane, Republica oz. Untoasi de Geoagiu, Wiliams 25ST ————————— Tabelul 1.2 (Continuare) 2 (Cpapp's Favourite Conntesse de Paris Cure Doina Jeanne d’Are ‘Napoca Olivier de Serres Passe Crassane Republica ‘Timpurii de Dimbovija Trivale ‘Untoasé Bose ‘Untoasit de Geoagin Unioast Hardy Triumt Argessis Corpica Daciana (A) Clapp’s Favourite, Passe Crassane Pierre Corneille, Cediata Romana B. Hardy, Clapp's Favourite, Highland, Passe Crassane, Williams 'B. Hardy, Conference, Williams Clapp’s Favourite, Republica B. Hardy, Napoca, Williams B. Hardy, Untoasi de Geoagiu, Williams ‘Napoca, Passe Crassane, Williams Jeanne d’Are, Republica, Williams ‘Clapp’s Favourite, Conference, Highland, Pistriviosre, Repubtica, Williams ‘Aromati de Bistrfa, Passe Crassane, Williams Jeanna d’Are, Republica ‘Napoca, Republica, Williams B, Hardy, Clapp’s Favourite, Conference, Passe Crassane, Williams Aromat de Bistrja, Napoca, Republica B, Bose, Clapp's Favourite, Conference, Williams, Passe ‘Cyassane Williams, Angessis, Daciana, Untossi de Geoagiu Williams, Dacian, Trivale Pasttivioare, Williams, Triumt, Untoasi de Geoagiu, astrivioare, Williams, Argessis Polenizatorii principalelor soksri de prun Tabelul 1.3 (dupa R, Roman) Sojuri de polenizet Principalele soiuripolenizatoare ‘Agen ‘Anda Spath, Vinete rominesi, Gras ameliorat, Stanley, Tabelul 1.3 (contisuare) Anna Spath Gras ameliorat ‘Rivers ieapuriu Tuleu Gras ‘Tuleu timpuriv Vinete de Klis ‘Vinete rominesti silvia Centenar Diana Islomita Vitestean Coxpatin Minerva Dambovigt Pescirus Principalole soiuri polenizatoar® fA er Te eee YVinete roménesti, Gras ameliorat, Vinete de Italia, Agen] Stanley, Valor, Rivers timpuri ‘Anna Spath, Vinete romdnesti, Gras ameliorat, ‘Vinete 2} Talia ‘Anna Spath, Agen, Gras ameliorat, Stanley Stanley, Rivers timpurin, Ages, Gras emeliort, Ana Spath) Valor Gras tmneliorat, Valor, Stanley, Early Rivers; Renclod Althat ‘Ansa Spath, Vinete romanesti, Agen, Renclod Althan ‘kane Spath,Vineteromanesti, Agen, Renclod Athan Renclod Athan, Early Rivers, Agen, Gas amelioat, ‘Avna Spath ‘agen, Gras ameliort, Ansa Spath, Renclod Alan, Stanley Rivers timpuriy Agen, Grasameliors, Stanley, Anna Spat Valor Rivers timpuriy, Silvia, Agen, Gras ameliorat, Rene ‘Athan, Valor ‘agen, Gras ameliorat, Stanley, Ansa Spath, Valor ‘Rivers timpuri, Agen, Stanley, Gras ameliora, Anna Spt Rivers impurt, Agen Stanley, Gresameliort, Anna Spat Valor Rivers impor, Silvia, Ago, taney, Gras amelort, Am ‘Spath, Renclod Althan ‘Anna Spath, Renclod Althan, Stanley Polenizatoril principalelor soiuri de cires {Gap Comelia Paria, I. van, T. Gozob) Tabelul 16 Soiun ée polenizat ‘Principalelesoiuri polenizatoere: ‘Armonia Jubilen, Rubin, Van, Negre de Bistifa ‘Amara Silva, Stelia Boambe de Cotnari Van, icla, Rubin, Germersdort Coma Lambert, Stella Coline Van, Siella, Ulstet, Cerna Hedelfinge ‘Boainbe de Cotnari, Bigarreau Donissen Taverna Cerna, Stella Tubilew Van, Rosie Bistrja, Boambe de Cotnati, Roman Olivia 26 Rivers timpuriu 27Tabelul 1.4 (continasse) Sohay de potent Principalele soturi polenizatoare Denson ‘Tirol de Bist, Roi de Bistrija gers Doninen Boambe de Cotna, Hedafinger, Germersdort Panoare ‘Cema, Stella, Bigarreau Moreau ‘Roman Oliva ‘Fimpuril de Bistita gi Rosii de Bistrijs, Rosi de Bistrita ‘Negee de Bistria, Bigareas Burlar Robin Genmersdorf, Van, Hedelfinger, Bigarreau Donissen silva ‘Amara, Bigarreau Moreau ‘Timpurii de Bistriga Bigarreau Moreau, Rosii de Bistcita, Negre de Bistrita Germersdorf Boambe de Comari, Bing, Hedelfinger, Bigarreau Donissen, Brigarreau Moreau Rofl de Bist, Timpuri de Bistria, Negre de Bistrita Bing, Van, Stella, Boambe de Cotnati Rivan Stella, Boambe de Cotnari Scorospeller Stele, Vn, Bigarreau Burlat Ulster ‘Van, Boambe de Cotnari Van Germersdorf, Stella, Jubileu, Rubia, Ulster, Boambe de Cotmari Tabelul 1.5 Polenizatorii principalelor saluri autosterile de vsin (dupa Comelia Paria, I, Ivan, T: Gozob, S. Buden) Soiufl de potenizat ‘risipalee solu polenizatoare Cristina Obiacinska, Mosinesti 16 Dropia CCrigana 2, Nana, Moctinest 16 Engleze timpuri Timpusit de Cluj, Mosinest 16 Mocinesti 16 CCrigana 2, Nana ‘impure Chyj CCigana 2, Engleze timpuri Tipu de Pite Engleze timpuri, Maiti Terie ‘Timpari de Cj, Nana féncean ‘Nana, Oblacinska, Schattenmorelle 28 Tabelul 1.6 ‘Polenizatorllprincpalelor soiuri de arbusifructifert (Gopi Peatina Miadin) Speci ‘Soiul de polenizat Principalele soiuri polenizatoace Cosciznegrs —_| Record *Fertoly-1, Slitsa, Tinker, Bogatir Cotswold Cross | Slitsa, Record, Tinker, Fertedy-1 Bogatir Blackdown, Bogatir inker Recans, Cotswold, Cross, Blackdown Tema Tinker, Slits, Fertody-1, Blackdown ‘Tenah Slitss, Bogatir, Record; Cotswold, Cross ‘Blackdown “Tenah, Tsema, Tinker, Record, Cotswold, Cross Coaciz osu Hooghton Castel | Royu timpuriu, Abundent, Rondom Red Lake Sonkheer van Tes, Rosu timpuriu onkheer van Tets | Rosu timpuriu, Abundent, Red Lake Afin cu tuft inaltt } Blueray Herman 1, Pemberton, Ivanhoe Coville “Merman T, Pemberton, Ivanhoe ‘Weymowth Herman I, Pembeston. Zmeur ‘Rubin bulgirese | Cayuga, Englezese AL. M. Exploit Lathan Newburgh, September in gospodariile populatiei din zonele pomicole, unde exist’ pomi feluriti de jur imprejur, desigur c& polenizarea se poate asigura de Ja sine, dar trebuie verificate soiurile din jur. Legarea fructelor poate fi impiedicats sau diminuatd de vremea nefavorabila: ploi, vanturi puternice, temperaturi sedzute si uneori chiar iaghet, inghetul este cel mai periculos si nu se poate combate decit cu fumigatie ficuta in livada prin arderea gunoaielor, frunzelor, rumegusului sau caucicului precum si a ramusilor rezultate din taiere, Se socotesc cam 60-80 grimezi la I ha livada. Aceste materiale se aprind la orele 2-3 noaptea, plzindu-le sé asda ines, reusind si ridiedm cu 1-4? temperatura in liad’. Exist& si um soi de brichete in acest sens, sobite speciale care inca nu se produc la noi. 29edt constinie jeopul final al culturii pomitor si ia nastere prin Incl La 1015 ails cbs fecundarea ovuletor, asa cum s-a mai ardtat Casio pane alle aParfructele mic i verzi. Forile nefecundate cad, Bits om “i =n on ae au legat fals, fri o fecundare ‘completa. le cadere ‘in iuni al joan aes A fructelor in iunie, ce poarti denumirea Prin cddere fiziologica Pomul face un fel de echilibru intre hrana nu este totusi echilibrat gi de multe ori f te totugi: fructele rimase depi. posPilitile de brand ale pom in detrimental eat aresors {fimgn mic) ln continuare,lpsahraneifcecafrctle sd ead para . icestea i a ba recl Se mai adaugi si fructele viermanoase sat Pentru o recolta buna, asi L i, rares ie it Hanns eran gure pirat gunt cuenta Sinitatea frunzisului se asigura pri : i prin tratamente fitosanitare ex: {a timp, conform avertzarilor sau fenofazelor organclor deat CAPITOLUL 2 PLANTAREA POMILOR 2.1. ALEGEREA LOCULUL PENTRU AMPLASAREA LIVEZIL Pomii gisesc condifii pedo-climatice favorabile in zona dealurilor subcarpatice ale tari, unde regimul de precipitafii insumeaz’ 650- 800 mm anual, temperatura medie este de 7°C, iar temperaturile minime nu scad sub — 25-30°C. Dacd se asigura nevoia de apa, putem aprecia cd pomii se pot planta tar’, exceptind zonele inalte de peste 1 500 m altitudine, nai cnumite speci merg, mai ales arbustii fructiferi. Terenurile din zynele favorabile trebuie si fie de preferinga plane ‘saw in panti care sd nu depaseasca 15°, pentru usurinta ingrijirii pomilor, recoltirii sitransportului fructelor. Se cer terenuri usoare, luto-nisipoase, permeabile, care sd nu permitd baltirea apei, cu panzi de api freatica la peste 1 m adancime, Se evita terenurile umede, pe care creste 0 vegetatie specifica format din pipirig, piciorul cocosului, papurd etc. Se prefer soluri cu o reacfie neutri, slab acida sau slab alcaling cu pH-ul cuprins intre 5 sé 8. Se prefer, de asemenea, terenuri bine expuse la soare, cu expozitie sudicd, S-E sau S-V, evitandu-se expozitiile nordice. Se eviti vaile inguste, bantuite de curengi reci si zonele bantuite de inghefuri tarzii de primavari. fiecare zona se aleg speciile pomicole in functie de pretentiile lor fatd de cAldurd, lumina si rezistenté la temperaturi scéizute. ‘Astfel, in zona dealurilor subcarpatice prosper mérul, paul, gutuiul, prunul, ciresul si visinul. 31