ACEASTA CARTE REPREZINTA 0 CULEGERE, DE CONFERINTE DE SPIRITUALITATE, PE CARE ANTHONY DE MELLO LE-A TINUT PE PARCURSUL ANILOR. CUPRINS Cuvant inainte Despre trezire . ‘Va voi fide folos la acest seminar? Despre egoismul corect si chiar indicat 12 Despre dorinta de fericire... 13 Vorbim care cespre piologs, in acest curs de ‘pian? 14 16 7 7 9 10 Nici renunjarea nu este o solute. Asculta si deézvati-te Ce se petrece in mintea ta? Bun, ru, sau norocos. Tluzia noastra despre ceilali Observarea de sine... : Constient, fri evaluarea a tot Iluzia recompenselor Descoperirea de sine Dezvalutitea eu-tui? Sentimente negative fata de alt Despre dependent Cum apare fericirea Frica ~ sursa violentei Constienta si contactul cu Religia adevaraté ~ contrariul inconstientei Btichtte eno Piedici in calea fericirii Patra trepte cite intelepciune .. Totul in perfect regula cu lumea Somnambulismul .. . ‘Schimbarea ca kicomie O persoand schimbata Atingerea stiri de linisteCopyright © 1990 by The Center for Spiritual Exchange Awareness, The Perils and Opportunities of Reality Aces ditie a fost publicat& prin injelegere cu Rev. J. Francis Stroud, S.J. Fordham University Faber Hall Bronx NY Copyright ©2003, Editura For You Coperta: MONICA VISAN ‘Tehnoredactare: MONICA VISAN ‘Toate drepturile asupra ver limba romain apartin Editurii For You. Reproducerea integrali sau partial, sub orice for- ‘mf, a textului din aceastl carte este posibili numai cu acordul preala- bil al Editurii For You. ‘Tel fax. 021/6656223; 0744352963; e-mail monica.visan@fx.r0 hup:/'www.editura-foryou.ro Printed in Romania ISBN 973-7978-10-2 ANTHONY DE MELLO CONSTIENTA Capcanele si sansele realitatii Traducere Monica Vigan EDITURA FOR YOU1 Pierderea competitie’ Valoarea permanent Dorin, nu preferinga ‘Cramponarea de iluzii... Amintiri pe care le prefuim Sa trecem la lucruri conerete ‘Cand nu-ti mai gisesti cuvintele.. Conditionarea cultural Realitatea trecut prin fit Detagarea . Iubire patimasa Mai multe cuvinte Intentii ascunse Capitularea .. Capcane de tot felul Moartea lui mine’ Intuitie si infelegere . Firs 88 fortezi lucrurile Sa devenim realisti. Imagini variate... Nimic despre iubire Pierderea controlului Asculténd viata Sfirgitul analizei ‘Moartea anticipata ‘Taxdrmul inbirit CUVANT INAINTE Cu ocazia unei adunariintre prieteni, lui Tony de Mello i -a cerut si spun cateva cuvinte despre natura muncii sale, Bl s-a ridicat si a spus 0 poveste pe care a repetat-o mai tarziu in con- ferinfe $i pe care o veti recunoaste in cartea sa ,CAntecul pasar” Spre uimirea mea, el mi-a spus cd aceast poveste este va-labila si pentru mine. Un oma gasit un ou de vultur si 1-a pus in cuibarul unei gini de curte. Puiul de vultur a iesit din ou 0 data cu puii de gina si a crescut impreuna cu ei. Toaté viaja Tui, vulturul a ficut ceea ce au ficut si puii de cure, creziind cé este pui de curte. A scurmat pdimantul dupa viermi si insecte. A cloneanit sia cotcodacit. Dédea din aripi si zbura un pic in aer . Ani aw trecut si vultural a imbatrénit foarte tare. Intr-o zi ela vizut o pasdire splendida deasupra lui, pe cerul faré nori. ‘Aceasta plana intr-o gratioast marefie printre curengii puter- nici, abia battind din aripile sale viguroase, aurit. Batrdnul vultur privi in sus cu veneraie. ,,Cine e aces- ta?”, a intrebat el. Acesta este vulturul, regele pasdrilor”, i-a spus veci- nul situ. , El aparfine Cerului. Noi aparfinem Paméntului — noi suntem gaini”. Si astfel vulturul a trait si a murit ca o géind, pentru ci asta a crezut ci este. Uimit? La inceput m-am simtit pur gi simplu jignit! Oare ma asemuia el, in public, cu un pui de ging? intr-un fel — si da si nu. Insulta? in nici un caz! Acesta nu era felul lui Tony. Dar ne spunea mie si celorlalti oameni cf, in ochii lui, eu eram un vultur auriu, inconstient de indltimile la care mi puteam avan- 1AXCEASTA CARTE REPREZINTA 0 CULEGERE DE CONFERINTE DE SPIRITUALITATE, PE CARE ANTHONY DE MELLO LE-& TINUT PE PARCURSUL ANILOR. CUPRINS Cuvant inainte Despre trezire Va voi fi de folos la acest seminar? Despre egoismul corect gi chiar indicat Despre dorinta de fericire ‘Vorbim oare despre psihologie, in acest curs de spiritualitae? ria 16 ici renunfarea nu este o solu Ascultl si dézvati-te Mascarada carta... Ce se petrece in mintea ta? Bun, rau, sau norocos Tuzia noastr despre ceilali Observarea de sine... . Constienfi, fra evaluarea a tot ce exist Tuzia recompenselor Déscoperirea de sine .. Dezvaluirea eu-lui? Sentimente negative fata. Despre dependenti (Cum apare fericirea.... Frica ~ sursa violentei Constienta si contactul cu realitatea Religia adevarata ~ contrariul inconstienfei Etichete Piedici in calea fericiri : Patru trepte care intelepciune .. Totul e in perfecté regula cu lumea Somnambulismul Schimbarea ca licomie . O persoani schimbata Atingerea stati de liniste...0 = Anthony de Mello ta. Aceasti poveste m-a facut si inteleg valoarea omului, adeva- rata sa jubire si respectul fat de oameni — si si spun mereu ade- varul. in aceasta consta munca sa —in trezirea oamenilor la real- itatea marefiei lor. Acesta era Tony de Mello, in forma hui cea mai bung, proclamand mesajul ,treziri”, vazind lumina care suntem pentru noi si pentru ceilalfi, recunoscdnd c suntem mai buni decat o stiam. Si pastrez,viu spiritul cuvintelor sale si s susfin sponta- neitatea sa in fafa unui public receptiy, folosindu-ma de cuvantul scris — aceasta a fost sarcina mea, dupa moartea lui. Mulfumita minunatului sprijin de care m-am bucurat din partea lui George McCauley, S.J., Joan Brady, John Culkin si a altora, mult prea numerosi pentru a-i numi, am surprins in mod minunat, in pagi- nile care urmeaza, orele emotionante, distractive si provocatoare pe care Tony le-a petrecut comunicdnd cu oameni adevarati. Bucurati-va de carte, Lasati cuvintele si vi se strecoare in suflet si ascultati — dup cum v-ar sugera si Tony — cu inima. Ascultaf-i povestile gi vi le veti auzi pe ale voastre VA las acum cu Tony ~ un ghid spiritual, un prieten pe care ill veti avea pe viata. J. Francis Stroud, S. J. Centrul de Spiritualitate De Mello Universitatea Fordham Bronx, New York Constonta DESPRE TREZIRE Spiritualitate inseamné trezire, Majoritatea oamenilor, chiar dac’ nu o stiu, sunt adormifi, Bi s-au ndscut adormiti, tra iesc adormiti, se cdsitoresc in somn, nase copii in somn, mor in somn ~ fir sii se trezeasca vreodati. Nu infeleg niciodata far- mecul si frumusefea acestui lucru pe care noi il numim existent lumran’. Sti cd tofi misticii — catolici, crestini, necrestini, indi- ferent de credinté, indiferent de religie — sunt unanimi intr-un singur lucru: c& totul e bine, totul e bine, Chiar daca totul e 0 ha- rababura, totul este bine. Ciudat paradox, desigur. Dar, in mod tragic, majoritatea oamenilor nu ajung si vada c4 totul este bine, pentru c& sunt adormifi. Au doar un cosmar. Anul trecut, la televiziunea spaniola am auzit o poveste despre un barbat care bate la usa fiului su. Jamie”, spune el, trezeste-te!” Jamie rispunde: ,.Nu vreau si ma scol, tata.” Tatal strigi, .Scoalé-te, trebuie si mergi la scoala.” Jamie spune: ,,Nu vreau si merg la seoala.” ,.De ce nu?”, intreaba tatil. Din trei motive”, spune Jamie. ,.Primul, pentru ca e atat de plictisitor; al doilea, copii ma tachineaza; si al treilea, pentru c& urisc scoala”, $i tata fi spune: Ei bine, eu iti voi da trei motive pentru care tre duie s& mergi la scoala. Primul, pentru c& este responsabilitatea ta; al doilea, pentru cd ai patruzeci si cinci de ani si al treilea, pen- ‘ru c& esti directorul scolii.” Trezeste-te , trezeste-te! Ai crescut. Esti prea mare si fii adormit. Trezeste-te! Inceteazi sd te mai joci cu juctrile Cei mai multi oameni iti spun c& vor si treact de gra- iniga — dar si nuvi crezi. Nu-i crede! Tot ce vor de la tine este & le repari jucdriile stricate, ,D8-mi inapoi sofia. D-mi inapoi slujba. Da-mi inapoi banii, Da-mi inapoi reputatia mea, succe- sul meu.” Asta este ce vor ei; vor alte jucdrii in locul celor vechi °0 Anthony de Mello tat. Chiar si cel mai bun psiholog iti va spune c& oamenii nu vor cu adevarat sa fie vindecati, Ceea ce vor este alinare; vinde- carea este dureroasa, ‘Trezirea este neplacuti, si stii. Te simti bine si conforta- bil in pat. E enervant si fii trezit. Acesta este motivul pentru cate inteleptul, guru, nu va incerca si trezeasci oamenii. Sper c& voi fi infelept aici gi mu voi incerca vreodata si va trezesc, dac& sun- tefi adormiti. In definitiv, nu este treaba mea, chiar dacd va spun cAteodata: ,,Treziti-va!” Datoria mea este si-mi fac treaba, si-mi fac numérul, Daca profitati de pe urma acestui lucru, bine; dac& nu, foarte rau! Cum spun arabii: ,.Natura ploii este aceeasi, dar ea face si creascé si spini in mlastini si flori in gridini.” V&A VOI FI DE FOLOS LA ACEST SEMINAR? Credeti ci voi fi de folos cuiva? Nu! O, nu, nu, mu, nu, nu! Si nu va asteptati si fiu de folos cuiva, Cum nici eu nu ma astept si diunez cuiva. Daca sunteti influentati, voi ati ficut-o; gi dacik ati fost ajutati, voi afi ficut-o. Chiar voi afi ficut-o! Credeti c& oamenii Va ajuti? Nu va ajuta. Credeti cl oamenii vai sprijina? Nu va spriji Tntr-un grup de terapie pe care il conduceam la un mo- ment dat era o femeic. O calugarita. Mi-a spus: , Numi simt spri- jinit& de maica superioara.” Asadar, i-am spus: ,,Ce vrei s& zici cu asta?” $i ea mi-a rispuns: ,Ei bine, maica superioara, cea localé, ‘mu apare niciodata la cursurile de initiere pentru novicele pe care le conduc, Niciodata nu-mi spune un cuvant de apreciere.” Eu i-am spus: ,.Bine, hai si juedim o sceneta. SA zicem ci o cunose pe maica superioar’ local. De fapt, s& zicem cA stiu exact ce pandeste ea despre tine, Deci ifi spun (jucdnd rolul maicii supe- rioare locale): ,Stii Mary, motivul pentru care eu nu vin acolo un- de esti tu, este c& e singurul loc din province fr’ necazuri~ fara probleme. Stiu c’ tu il supraveghezi, deci totul este bine.’ Cum te simfi acum?” Ea mi-a spus, ,.MA simt minunat.” Apoi i-am spus, »»Vrei sd iesi din camera pentra un minut sau dow’? Aceasta face parte din exercitiu.” 10 Constiensa Asa a si facut. fn timp ce era afard, le-am spus celorlalti din grupul de terapie: ,Eu mai sunt inci maica superioara localé, bine? Mary, care tocmai a iesit, este cel mai slab administrator ‘ncepitor din ati am avut vreodatl in intreaga istorie a locului De fapt, motivul pentru care nu merg la inifiere este c& nu-mi place deloc ceea ce face. E pur si simplu groaznic. Dar acd ii spun adevirul, asta nu le va face pe novice decat sa sufere si mai mult. Vom aduce pe cineva si-i ia locul intr-un an sau dois pregatim pe cineva. in acelasi timp, m-am gandit sd-i spun acele lucruri drigute, pentru a o face si continue, Ce credeti despre asta?” Ki au rispuns: ,.Ei bine, era singurul lucru pe care puteai sil faci in situatia asta.” Dupa aceea am readus-o pe Mary in ‘grup si am intrebat-o daca se mai simfea la fel de minunat. ,O, da,” a spus. Sarmana Mary! Credea ca este sprijiniti, cand, de fapt, nu era, Ideea e ci majoritatea sentimentelor si gandurilor noastre le evocim noi ingine in capul nostru, inclusiv treaba asta cu oamenii care ne ajuta. Credefi ci voi fi ajutafi pe oameni pentru ci va sunt dragi? Ei bine, am sf va spun ceva. NiciodatA nu iubiti pe ni- meni. Suntefi doar indrigostfi de ideea preconceputt si plin’ de speranfi despre acea persoani. Stati o clip’ si gandiji-va: Nu iu- bifi niciodata pe nimeni, ci suntefi indrigostti de ideea precon- cceputi despre acea persoand. Nu asa se intémpla cand sentimen- tul de afectiune se raceste? Ideea voastra se schimba, nu-i asa? Cum ai putut si ma dezamigesti, c’nd eu am avut atta incre dere in tine?”, ti spui cuiva. Chiar ai avut incredere in acel om? ‘Tun-ai avut niciodata incredere in nimeni. Las-o baltd. Asta face parte din spilarea creierului de care societate, Tu n-ai incredere in nimeni, niciodata. Tu crezi doar in judecata ta despre acea persoani. Deci, de ce te mai plangi? Adevarul este c& nu-ti place si spui: Modul meu de a judeca a fost gresit.” Nu este foarte ‘migulitor pentru tine, nu-i asa? Aga c& preferi s4 spui: ,Cum ai putut sf mai dezamiigesti?” Deci, iatf ce se intimplé: Oamenii nu vor sf se maturi- zeze cu adevirat, oamenii nu vor si se schimbe cu adevarat, oa- meni mu vor sé fie fericiti cu adevarat. Aga cum mi-a spus odat cineva, cu multi infelepciune: ,Nu incerca si-i faci fericiti, vei WAnthony de Mello ‘Att. Chiar si cel mai bun psiholog iti va spune c& oamenii nu vor cu adevarat si fie vindecali. Ceea ce vor este alinare; vinde- carea este dureroasa. Trezirea este neplicutd, s8 gti. Te simfi bine si conforta- bil in pat. E enervant si fii trezit. Acesta este motivul pentru care inteleptul, guru, nu va incerca s& trezeasc’ oamenii. Sper cA voi fi infelept aici si nu voi incerca vreodatl si va trezesc, dact sun- te{i adormiti. In definitiv, nu este treaba mea, chiar daca va spun cateoda i-val” Datoria mea este si-mi fac treaba, si-mi fac numgirul. Daca profitafi de pe urma acestui lucru, bine; daca mu, foarte rau! Cum spun arabii: Natura ploii este aceeasi, dar ea face s& creasc& si spini in mlastini si fori in grdini.” VA VOI FI DE FOLOS LA ACEST SEMINAR? Credeti cd voi fi de folos cuiva? Nu! O, nu, nu, nu, mu, nu! S& nu va asteptati sa fiu de folos cuiva. Cum nici eu nu ma astept si diunez cuiva, Daca sunte{i influentafi, voi ati ficut-o; si ac’ ati fost ajutati, voi afi ficut-o. Chiar voi ati ficut-o! Credefi ‘oamenii va ajuta? Nu va ajutd, Credefi cd oamenii va sprijind? ‘Nu va sprijng, Intr-un grup de terapie pe care i] conduceam Ia un mo- ment dat era o femeie. O clugaritS. Mi-a spus: ,Nu ma simt spri- {init de maica superioard.” Asadar, i-am spus: ,Ce vrei si zici cu ‘asta?” $i ea mi-a raspuns: ,Ei bine, maica superioar’, cea local, nu apare niciodati la cursurile de inifiere pentru novicele pe care le condue. Niciodati mu-mi spune un cuvant de apreciere.” Eu i-am spus: ,,Bine, hai sa jucdm o sceneti. Si zicem ci 0 cunose pe maica superioara local. De fapt, s& zicem ca stiu exact ce gandeste ea despre tine. Deci iti spun (jucdnd rolul maicii supe- rioare locale): Stii Mary, motivul pentru care eu nu vin acolo un- de esti tu, este cf e singurul loc din provincie fair necazuri — fir probleme. Stiu ca tu il supraveghezi, deci totul este bine.” Cum te simti acum?” Ea mi-a spus, ,Ma simt minunat,” Apoi i-am spus, _.Vrei sd iesi din camera pentru un minut sau dou’? Aceasta face parte din exercitiu,” 10 Constenja ‘Asa a si ficut. fn timp ce era afar, le-am spus celorlalti din grupul de terapie: Eu mai sunt inca maica superioara locali, bine? Mary, care toomai a iegit, este cel mai slab administrator ‘ncepator din cAti am avut vreodatd in intreaga istorie a locului. De fapt, motivul pentru care nu merg la inifiere este c& nu-mi place deloc ceea ce face. E pur si simplu groaznic. Dar daca ii spun adevarul, asta nu le va face pe novice decat sa sufere simai mult. Vom aduce pe cineva si-i ia locul intr-un an sau doi, pregitim pe cineva. In acelasi timp, m-am gandit si-i spun acele lucruri dragute, pentru a o face si continue. Ce credeti despre asta?” Ei au rispuns: ,Ei bine, era singurul Iueru pe care puteai si-l faci in situatia asta.” Dupa aceea am readus-o pe Mary in grup si am intrebat-o dac’ se mai simtea la fel de minunat. ,,O, da,” a spus. Sirmana Mary! Credea cA este sprijiniti, cfnd, de fapt, nu era. Ideea e cA majoritatea sentimentelor si gandurilor noastre le evociim noi ingine in capul nostru, inclusiv treaba asta cu oamenii care ne ajuti. Credefi ci voi ti ajutati pe oameni pentru c& va sunt dragi? Ei bine, am si va spun ceva. Niciodati mu inbifi pe ni- meni. Sunteti doar indragostiti de ideea preconceputa gi plina de speranti despre acea persoan’. Stati o clip’ si gindifi-va: Nu iu- biti niciodata pe nimeni, ci sunteti indragostiti de ideea precon- cceputi despre acea persoana. Nu asa se intampla cénd sentimen- tul de afectiune se raceste? Ideea voastrd se schimba, nu-i asa? Cum ai putut si ma dezamagesti, cnd eu am avut atata incre- dere in tine?”, fi spui cuiva. Chiar ai avut incredere in acel om? ‘Tun-ai avut niciodati incredere in nimeni. Las-o bata. Asta face parte din spalarea creierului de catre societate. Tu n-ai incredere ‘in nimeni, niciodat. Tu crezi doar tn judecata ta despre acca persoani. Deci, de ce te mai plangi? Adevarul este c& nu-ti place s& spui: Modul meu de a judeca a fost gresit.” Nu este foarte migulitor pentru tine, mu-i asa? Aga c& preferi si spui: ,Cum ai putut si ma dezamagesti?” Deci, iatii ce se intimpli: Oamenii nu vor s& se maturi- zeze cu adevarat, oamenii nu vor sa se schimbe cu adevarat, oa- ‘meni nu vor si fie fericiti cu adevéirat. Asa cum mi-a spus odat cineva, cu mult infelepciune: Nu incerca sai faci fericifi, vei nAnthony de Mello avea numai necazuri. Nu incerca si inveti un pore sa cénte; tu ti pierzi vremea, iar pe pore il enerveazd.” Ca omul de afaceri care intra intr-un bar, se ageazA si vede un tip cu o banand in ureche sé-i atrag atenfia. Nu, nu e treaba mea.’ Dar gandul nu-i d& pace. Asa c, dupa ce a biut un pahar, doua, ii spune tipului: Scu- zi-ma, ai o banana in ureche.’ Tipul spune: ,Ce-ai zis?” Omul de afaceri repeti: ,Ai o banana in ureche.’ Din nou tipul intreaba: Ce-ai zis?” ,Ai o banand in ureche!’, striga omul de afaceri ;orbeste mai tare’, spune tipul: Am o banand in ureche!” Deci totul e in zadar. Renunt’, renunt’, renunta’, imi spun. Spune ce ai de zis si pleacd. $i daca lor le este de folos, foarte bine — dac& nu, cu att mai riu! DESPRE EGOISMUL CORECT SI CHLAR INDICAT Primul lucru pe care vreau si-l infelegeti, daca vrei cu adevarat si va trezit, este acela c& voi nu vreti si va trezii, Pri- mul pas spre trezire este si fiti indeajuns de sinceri s& recunoas- tefi cd nu asta va place, Nu vrefi s& fiti fericiti. Vreti un mic test? Hai si inceredm. Nu vi va lua decdt un minut. Puteti s& inchideti chitin timp ce facet asta, sau putefi sii fineti deschisi. Chiar nu conteaza. Gandifi-va la cineva pe care fl iubiti foarte mult, cine- va de care sunteti foarte apropiat, cineva care vi este foarte drag si spunefi-i acestei persoane din mintea voastri: Mai degrab ag vrea si am fericirea, decdt si te am pe tine,’ Vedefi ce se intim- pla. ,As prefera si fiu feriit, decat si te am pe tine, Dact ag avea de ales, fara indoiala c& as alege fericirea’ Oare exista printre voi uni care au simfit ca sunt egoist, atunci cand au spus asta? Multi, se pare. Vedeti cum ni s-au spallat creierele? Vedeti cum ni s-au spilat creierele, incdt am ajuns si géndim: Cum am putut fi atat de egoist?’ Dar uitati-va la cine e egoist. Imaginati-va pe cineva spunandu-vd voud: ,Cum ai putut fi att de egoist, incdt s8 alegi fericirea in locul meu?” N-ai simfi nevoia si rispunzi: ,,Scu zi-mé, dar cum ai putut fi fu ait de egoist, incdt as sd-mi ceri te prefer pe tine in locul fericirii mele?!” Odata, o femeie mi-a spus c4, in copilirie, varul ei iezuit 2 Consgonga a organizat o conferingi in biserica iezuita din Milwaukee. El deschidea fiecare conferinfa cu cuvintele: ,Examenul iubirii este sacrificiul si etalomul jubirii este lipsa egoismului.” Este extraordinar! Am intrebat-o: ,,Ai' vrea si te iubese cu preful fericirii mele?” ,Da”, mi-a réspuns iu-i aga ci-i nemaipomenit? Nu-i minunat? Ea m-ar fi iubit cu preful fericiri ei si ew as fi tubit-o cu preful fericirii mele aga am fi avut doi oameni nefericiti ... dar, wrdiased iubirea! DESPRE DORINTA DE FERICIRE. Spuneam c& noi nu vrem sa fim fericifi. Noi vrem alte Iuoruri. Sau, ca si spunem mai precis: nu vrem s& fir fericifi in mod neconditionat. Sunt gata si fiu fericit, cu condigia si am asta, ailaltf. Dar asta ar insemna, de fapt, s2-i spunem prietenu- ui nostru, sau Dumnezeului nostru, sau oricui: Esti fericirea meal Dacd nu te am pe tine, refuz sé fiu fericit.” E atit de important sa infelegem acest Iueru, Nu ne pu- tem imagina si fim fericiti fara acele conditii. Cam asa este. Nu putem concepe si fim fericiti fird ele. Am fost invaati si plasm fericirea noastra in ele, Deci, acesta este primul lucru pe care trebuie si-| facem, dacdi vrem sa ne trezim — cea ce este acelasi lucru cu a spune: daca vrem sa iubim, daca vrem libertate, daca vrem bucurie gi pace si spiritualitate. in acest sens, spiritualitatea este cel mai practic lucru din intreaga lume. fi provoc pe tofi sa se gandeasc Ja ceva mai practic decat spiritualitatea, asa cum am definit-o eu —nu evlavie, nu devotament, nu religie, nu veneratie, doar spiri- tualitate — sa ne trezim, sd ne trezim! Priviti la suferinfa de pretutindeni, priviti la singuritatea, privifi la teama, confuzia, contradictiile din inima oamenilor, la conflictul Kéuntric, la conflictul exterior. S& presupunem c& cine- va v-a oferit o cale de a scipa de toate acestea? Sa presupunem & cineva v-a oferit o cale de a opri acea teribil& scurgere de ener- gie, de sindtate, de emofie care vine din aceste conflicte si confu- zie, Asta afi vrea? ‘Sa presupunem c& cineva ne-a aratat un mijloc prin care Bo™ Anthony de Mello ne-am iubi cu adevarat unul pe celalalt si am fi in pace si iubire. ‘Va puteti gindi la ceva mai practic decat asta? Dar, in schimb, voi aveti oameni ce gandesc ci marile afaceri sunt mai practice, 4 politica e mai practica, ca stiinta este mai practic - Ce folos avem pe Pamant, trimifind un om pe lund — ac noi nu putem trai pe Pamant? VORBIM OARE DESPRE PSIHOLOGIE, IN ACEST CURS DE SPIRITUALITATE? Este psihologia mai practic8 decat spiritualitatea? Nimic nu este mai practic decat spiritualitatea. Ce poate si facd sir- ‘manul psiholog? El nu poate decat si atenueze putin presiunea. Eu insumi sunt psiholog si practic psihoterapia gi am acest mare conflict in interior, atunci cfnd am de ales intre psihologie si spiritualitate, Ma tntreb daca asta are vreun infeles pentru cine- va, Pentru mine n-a avut nici un infeles, timp de mulfi ani. Vi voi explica, N-a avut nici un sens pentru mine timp de multi ani, pana cand am descoperit, dintr-o dat’, c& oamenii trebuie si sufere indeajuns de mult int-o relatie, ca s& ajunga dezamigiti de ‘oate relatiile, Daca stim si ne gandim, nu este asta ceva ingrozitor? Trebuie si sufere indeajuns de mult intr-o relatie, pand si se trezeasca sisi spund:,.M-am siturat! Trebuie stexiste 0 cale mai bund de a trai, decat dependenta de alta fiimta mani.” Si ce ficeam, eu ca psihoterapeut? Oamenii veneau la mine cu problemele relafiei lor, cu problemele lor de communica re etc. $i, cAteodat, ceea ce am ficut a fost de ajutor. Dar cateo- dati, imi pare riu si o spun, nu a fost, pentru ci i-a mentinut pe ‘ameni in starea de somnolenfi. Poate c& ar fi trebuit sa fi sufe- rit un pic mai mult. Poate ar trebui si ajungé la capatul puterilor si s& spuna. ,,M-am saturat de fot.” zs Doar end esti situl de suferinfa ta, pofi s& iesi din ea, Cei mai multi dintre oameni merg la psihiatru sau la psiholog, pentru a c&pata alinare. Repet: pentru a c4pata alinare, Nu pen- rua iesi din suferings. Tati povestea micutului Johnny, despre care se spune c& “4 Constionpa ra retardat mintal, Dar devine evident c& nu era, dupa cum veti afla din aceasti poveste. Johnny merge la ora de modelaj la scoala Iui pentru co- Pii speciali, primeste bucata sa de lut si o modeleaza. Ia un mic bulgare de Tut, merge intr-un colt al camerei gi se joaca cu el Profesorul vine la el sii spune: ,Bunf, Johnny”. Si Johnny spu- ne, ,Buna”, lar profesorul intreaba Ce ai acolo in mana?” $i Johnny spune: ,,Asta e 0 bucati de balig’ de vaci.” Profesorul Intreaba iar: ,Ce faci din ea?” El rispunde: Fac un profesor.” Profesorul gindeste: , Micuful Johnny a regresat de-a bi- nelea”, Asa cd il cheami pe director, care tocmai trecea pe ling usd in acel moment, si-i spune: ,,Johnny a regresat”. Astfel ci directorul merge la Johnny siti spune: ,Bun& fiule”. Tar Johnny firispunde: ,Buna”. Directorul intreaba: ,Ce ai in mana?” lar el spune: ,,O bucati de baligt de vaca”. ,.Ce faci din ea?” Tar el spune: ,,Un director.” Directorul gandeste cd acesta este un caz pentru psiho- Jogul gcoli si trimite dupa psiholog! Psihologul este un tip des- tept. El merge si spune: ,.Bund.” lar Johnny spune: ,.Buna”. Psi- hhologul zice: ,Stiu ce ai in mana.” ,Ce?” ,O bucata de baliga de vaca”. Johnny spune: ,,Exact”. ,$i stiu ce faci din ea.” ,Ce?” »Faci un psiholog”. ,,Gresit. Nu am destula baliga de vaca” Jar ei ziceau ca e retardat mintal! Sirmanii psihologi, fac o treab’ bund. Chiar asta fac Sunt momente cand psihoterapia este de un ajutor extraordinar, pentru cd, atunci cand esti pe punctul de a deveni nebun, de a-ti jesi din minfi, esti pe cale fie de a deveni bolnav psihic, fie de a da in misticism. De accea, misticul este opusul nebunului. Sti care este semnul ce arati ca v-afi trezit? Este atunci cdnd va in- trebati: Sunt nebun eu, sau sunt ei cu tofii nebuni?” Asa este, cu adevarat. Pentru c& suntem cu tofii nebuni! Intreaga lume este nebund. Nebuni dovediti, Singurul motiv pentru care nu suntem inchisi la balamuc e acela ca suntem atat de mulfi. Deci, suntem. nebuni. ‘Traim cu idei nebunesti despre iubire, despre relat, des- pre fericire, despre bucurie, despre tot. Am ajuns s8 cred c sun- tem intr-atat de nebuni, incdt, in caz cd toatt lumea este de acord 15Anthony de Mello supra unui lucru, poti sd fii sigur c& acel lucru e gresit! Fiecare idee noud, fiecare idee mare, cdnd a aparut prima dat, era a unei ‘inorititi format dint-unul singur, Acel om numit lisus Hristos ~ minoritate de unul. Toti spuneau altceva decét spunea el. Buddha ~ minoritate de unul ‘Tofi spuneau altceva decat el. Cred c& Bertrand Russell a fost cel care a spus: ,Fiecare mare idee pomeste ca o blasfemie.” Pro- blema se pune bine si precis. Vei auzi multe blasfemii in zilele noastre, Pentru cd oamenii sunt nebuni, sunt lunatici, iar ou ct ii dai seama mai devreme, cu att e mai bine pentru sénitatea ta ‘mentald si spirituald. S4 n-ai ineredere in ei, S n-ai incredere in cei mai buni prieteni ai tai. Lasi-te dezamiagit de prietenii tai cei ‘mai buni. Ei sunt foarte smecheri. Asa cum esti si tu in relatiile tale cu toti ceilalti — cu toate cd tu probabil nu o stii. Ah, tu esti atat de viclean, de subtil $i iscusit. Iti faci bine numarul! Nu sunt vorbe de laud din partea mea, nu? Dar repet: ‘va treziti. Va faceti numirul. $i nici miicar nu stiti voi viet asta. Credefi c& suntefi atat de iubitori, Ha! Pe cine iubifi? Pana si faptul crificati, va face st vA simfifi bine, nu-i asa? Ma sacrific! imi urmez ‘idealul .” Dar obtii ceva din asta, nu-i asa? Tu mereu oblii ceva din tot ce faci ~ pana cand te trezesti. Deci, iat& primul pas. Realizafi c nu vreji s& va trezifi E destul de greu si te trezesti, cind ai fost hipnotizat sa gindesti cA un rest de ziar.vechi este un cee de un milion de dolari. Ce A rupeti de acel rest de ziar vechi NICI RENUNTAREA NU ESTE O SOLUTIE De cate ori practicafi renunfarea, va amagiti. Ce ziceti de asta? Va amagiti. La ce renunfati? De cate ori renuntafi la ceva, sunteti legati pe vecie de lucrul la care renuntati. Exist’ un guru in India, care spune: ,.De fiecare dati end vine o prostituata la mine, nu vorbeste decét de Dumnezeu. Ea spune, m-am siturat de aceasta viat pe care o duc. Il vreau pe Dumnezeu. Dar de cate ori vine un preot la mine, nu vorbeste decat de sex.” Foarte bine, cand renuntati la ceva, riméneti fixati pentru totdeauna pe acel ceva. Cand va impotriviti la ceva, sunteti legati de acel ceva 16 Constinga pentru totdeauna. Atata timp cat va impotriviti, ii dati putere. fi dati tot atita putere, cétd folositi si va impotriviti. Aceasta include comunismul si toate celelalte. Deci, tre- buie sé va ,primiti” si acceptati demonii — pentru cd, atunci cand va luptafi cu ei, ii int&riti. Nu v-a spus nimeni, niciodati, asta? Cénd renunfi la ceva, esti legat de acel ceva. Singura cale de a iegi din asta este s& privesti prin acel ceva. Nu renuntati, Idisa- fi-vd privirea si treacd prin el. Injelegeti-i adevarata valoare si ‘nu va mai fi nevoie s& renuntati la el; vi va c&dea doar din main Dar bineinfeles, daci nu vedeti asta, daci sunteti hipnotizati ‘gindind cd nu vet fericiti fra un Iucru sau altul, sunteti blocat. Ceca ce trebuie si facem noi pentru tine, nu este ceea ce ‘incearea asa-zisa spirituaitate si facd — adic’ sa te facd si faci sacrificii, sé renunti la lucruri. E inutil, Esti inc& adormit. Cea ce trebuie s& facem noi, este si te ajutdm s& infelegi, s& injelegi, si infelegi. Dac& ai fnfelege, ai renunta, pur si simplu, la doringa respectiva. lati o alti modalitate de a o spune: Daci te-ai trezi, ai remunfa, pur si simplu, la dorinfa respectivi ASCULTA SI DEZVATA-TE Unii dintre noi ajung si se trezeasc, datorité realitatilor dure ale viefii. Suferim atat de mult, incdt ne trezim. Dar oame- ni continua si se arunce in viati, iar si ir. Ei inca mai continua sf se poarte ca niste somnambuli. Nu se trezesc niciodata. in mod tragic, lor nu le trece prin cap c& ar putea exista 0 alf& cale, ‘Nu le trece niciodata prin cap car putea exista 0 cale mai bund. Dar daca tu incd nu ai fost lovit suficient de viaté gi nu ai sufe-tit indeajuns, atunci mai este 0 cale: s& asculti, Nu mi re- fer la faptul cd trebuie si fii de acord cu ce-ti spun eu. Asta ar in- semma si nu asculti. Crede-mi, chiar nu conteazi daca esti de acord cu ceea ce spun eu, sau nu. Pentru ca acordul si dezacor- dul au de-a face cu cuvintele, conceptele si teorile. Ble nu au ni- mic de-a face cu adevérul. Adevarul nu este niciodata exprimat in cuvinte. Adevi- rul este observat dintr-o dati, ca rezultat al unei anumite atitu- ini, Deci, puteti sd nu fiti de acord cu mine - si totusi si vedeti "7cau Anthony de Mello adevarul. Dar trebuie si existe o atitudine de deschidere, de bu- nivoin{Z, de a descoperi ceva nou. Acest lucru este important — si nua fi sau anu fi de acord cu mine. in fond, cel mai mult din cea ce va dau eu sunt numai teori Nici o teorie nu inglobeaza realitatea, in mod adecvat. Deci eu pot si va vorbese nu despre adevar, ci despre piedicile cdtre adevar. Pe acestea le pot descrie. Nu pot descrie adevarul. Nimeni nu poate. Tot ce pot si fac este si va dau o descriere a falsititilor voastre, astfel incdt si renunati la ele. Tot ce pot sa fac pentru voi, este sii lansez 0 provocare convingerilor si sistemului vostru de credinte, care va fac nefericiti. Tot ce pot si fac este si va jut si va dezvatati, Asta inseamma invaarea din punet de vedere al spiritualitatii: dezvaitarea, dezvatarea de aproape tot ce afi fost invatati. Bundvointa de a va dezvaa, de a asculta, Ascultati, asa cum o fac cei mai mulfi, cu intentia de a va confirma cea ce ganditi deja? Observati-vi reactille, pe ma- sur ce vorbesc. in mod freevent, veti fi surprinsi, socati, scan- dalizati, sau iritati, sau plictisit, sau frustrati (Ori veti spune: ,Grozav!” Dar nu cumva ascultati, doar pentru a cfpata confirma- rea celor ce le ganditi deja? Sau ascultati cu intenfia de a desco- peri ceva nou? Asta este ceva important. E greu pentru oamenii care dorm, lisus a adus vesti bume ~ si cu toate astea a fost res- pins. Nu pentru c& erau bune, ci pentru cd erau noi. Noi detestiim noul, Uréim noul! $i, cu c&t ne confruntim mai repede cu acest fapt, cu atét mai bine. Nu vrem lucruri noi, mai ales cand ele ne tulburd, mai ales cand implica schimbarea, Mai ales edd ne pun {in situatia de a spune: ,,Am gresit Imi amintese ca m-am intalnit in Spania cu un iezuit de 87 de ani; care imi fusese profesor si pastor in India, cu treizeci sau patruzeci de ani in urma. El participa la un seminar ca aces- ta. ,Ar fi trebuit si te aud vorbind acum saizeci de ani,” a spus el. $tii ceva? M-am ingelat toati viaja mea.” Dumnezeule, si auzi asa ceva! E ca si cum te-ai uita la una dintre minunile lumii Aceasta, doamnelor si domnilor, este credinga! O des- chidere catre adevar, indiferent de consecinfe, indiferent unde va duce — si cfind nici macar nu stiti unde urmeazi si va duca, 18 Constienga Aceasta este credinfa. Nu convingere, ci credinfé. Con- vingerile voastre va dau multa sigurant, dar credinta inseamna nesiguranfa. Nu stii. Esti gata sii o urmezi gi esti deschis, larg deschis! Esti gata si asculti. $i, fiti atenti: sa fii deschis nu in- seamni si fii credul, nu inseamna si inghifi orice iti spune cel care vorbeste. O, nu. Trebuie si contestati tot ce spun, Dar si contestati de pe o pozitie de deschidere, nu cu o atitudine de in- versunare. $i mai ales, si contestafi totul. Aduceti-va aminte de acele cuvinte minunate ale Ini Buddha, cand a spus: Calugarii si discipolii nu numai c& nu trebuie si-mi accepte cuvintele din respect, dar si le si analizeze aga cum un aurar analizeazi aural ~ tiindu-l, r2zuindw-l, freedndu-l, topindu-I”, Atunei cénd faceti asta, voi ascultafi. Afi Ricut un alt ma- re pas cde trezire. Primul pas, dupai cum am spus, @ fost bun vVointa de a recunoaste c& nu vreti si va trezifi, cd nu vrefi si fit fericiti. In sinea voastra exist tot felul de impotriviri la aceasta. Al doilea pas este bundvointa de a infelege, de a asculta, de a lansa o provocare intregului vostru sistem de convingeri, Nu doar convingerilor voastre religioase, convingerilor voastre po- litice, convingerilor voastre sociale, convingenilor voastre psiho- Jogice — ci tuturor convingerilor. Bundvoinfa de a le reconsidera pe toate, ca in metafora Ini Buddha. $i aici va voi dao multime de ocazii ci si faceti acest iucru. MASCARADA CARITATIL Caritatea este, in realitate, interesul personal mascat sub forma altruismului, Voi spuneti cd este foarte greu si acceptati c& pot fi momente cénd nu sunteti sinceri cu adevarat, incercand i fifi ubitori sau cinstiti. Lasali-ma si simplific, Hai s-o spu- nem cat se poate de simplu. S-o spunem chiar eat se poate de in- teligibil si transant, mAcar pentru inceput, Sunt dou tipuri de egoism. Primul tip este cel in care imi ofer plicerea de a-mi face pe plac. Aceasta este ceea ce numim noi, in general, egocen- ‘rism. AI doilea este atunci cand imi ofer placerea de a le face altora pe plac, care este un tip mai rafinat de egoism, Primul este foarte evident, dar al doilea este ascuns, foar- »