MITROPOLIA ARDEALUg 1, Aparatee erau de riodsle wack, neulizabile. Cad ¢ 3 tr criba atomic Japonia, i ord paradonal, te praia i recste cu sh hd ct loncea sabia " ‘chiar dass Jaseer devi lansarea Bombe, de ce a fost eruncata lin deasipra regu? Fapele dovedesc cd ct rspuntion’ oven fenfia daa face en explosia fleet mai cgusa posta. Un prup da cane @ vent asa cum se inp tn care 2. Sirenele ura. Caron cohort tn edopustur. Aoicanele ou ecards bombardese. Ss ‘tune sfrgtul armel, Oumeni a igi din adipestur, eva are peg fe a trae alta ua le po str. tno un aon reve ag a aruncat Bomba.” esa Ota demon de tine ai det tur 5 apd, etimete ulterioare: Camo sutd de persone pear dnd ‘cele care au safer de pe arma radiator sint Sagnite i fecore cess du ose. inte acest btnat tn fecare an mar 30%: 70% a xadect, ce! pli im mod proviso, eet fost descopert a tat defiitio™ pentru tomudtrea maladiet raditilor — spune doce Tot el confirma, eu date st name, e8 experenele cmerizane ct ai ructoare Jaute im Oceanal Pasfi a provocat ote, unele moride, ‘les ire pesca atns de radial. Doctoral Voi Fokasima, et autoritatea specilisule, evetzeag Se sti cd bombele H existent asldateckiateand ct 2.500 bombe a apa! HireshimaNagasak, Sint deafuns doad exploet peti nim treaga vita umn de pe lertorial lapones. De acea, oinia publ nasi tn a cere intertcerea for". Cu tate prilejuite indicate, Bserica roast a asoctat lupe oe duce — ta sears mendieia — inpottiva parcelalut ema nacleare 9 ‘cera ihidore lr Acoogl attudine are in aceastd chestianeintreaga erepintat, A ijestarite Miscarid Crestine @ Pact, mot oles, arata elt de adeodrat cet acre ; Ne wpe de gronzt gt de rasine laptat «exist ots bvercas | grata, ramano-eatol,precum gi protestant, core [ig sau fad! tieoes Jlosirea enerpet mcleare im scopurt rzbince, de nimiie et $1 bueurd mene. Pe writ ca aos Uo deze a si rtursie of ied recanostem de frat intra creda. Loca! lor ‘eolo wade sa stunt Inte etentatot ta paca st haa omensr 8 {gam lui Dumunazeu si indrepte pallor ge eile Infelegert ex ae oanghaie ideals pt $i bani Inte oament — inte to oa Teologie exegeticd rrifit SI RELATHLE LOR CU VECHIUL TESTAMENT, ea ere Bhi a uae penn! parte la eiptarde BY pnt 6 somata roman art Riuiie ite votes fal suse. DinIn cartle V-. Palestina este numita Tara hit said dat Profetul Ezechiel (16,3) vorbind despre onic salimului, zice: ,tatél tu este amoreu (cana © hiita” Prin acestea profetul precizeass 6 Fhigl¢ nu numai semité (amoree), ci si arora: Ghat. semait Eindeste fa originea toeguiul tori, eare $a laee 3 de mult intluenfat de ceea ce este propel Muito afore axes, storia lor era pin de curing samieut te ILA Se descopere fost cata hits Hee af aiologul ances Ch. els Teen ia ih 1909 Rae i Teer als acolo achive staiuiui hit Dupa desetares ie, isles fst capital hid lata, nt att ea el peti 12k spe risdrit de Ankara, ce dcseopas enone sel Bisind unimportant popor din recital indeparee ee ta eps fabetal geneatogie din Gen. 10, 18 satan Sera ueste Het sa fost fu tui Canaan, Cangan eee weno ch populati a Palestine ace al hak (Gen. 10,5). Nimele ul Catasn fe tie ce se dl Palestine, care in vechione x ap, siren fi icean Palecate Rie ‘ene’ Palestina se numeric seurt Aa 1p Jegiturd cu elnograiia acetal popor sot mai mute ceniug nda e ebratumele Tibi unt i nea pont AIH usin ef sit sami dr tet oo fang ce, Hd absorb de asia, Mae lott reat mult asupea tor, Lins lor preemie nra ra owiropene (lina greach atin indica ss jagfond)* Dact dips construct gramatens eg Legerend, prin teat de cunt inde Moe ‘esa de cea indo-germant if Punel de vedere anatomic bit ny apatin to indy Ieeant EHR baz pe descopernie dea Bor cid Scessl Hau door cpl seu euten adie al Vis Raa ats eyo a ee aa Peisice. Pe basa dscoptintor arhceee hai at ina pela 300 1 He Ei eter de te TeLELAmara se menjoncard exten fraanului si in numar mai redus $1 In regiunile de jo: Pa. Pe ia 3000 s-au agerat in podisul Asiei Mic. Tara lor avea Pentru hegemonia asupra Siriei si Palestinei ei au ajuns in Bit en iF on, ie ta ulversl, wl J trad. cordoals de V. Coatbee sat lava, Lelia ee no lotto oer, dicimind ib cee cla coal mp proven dca eho, rent nu pe goa Ne bigs Pena i pe art : _iinetpala ose ta emul Solu Kind og sarcaFayenu multe mine de ara, er aur Ln Tea rere atin meget ‘vreme indienii si altii. Mat nce een puta osterte indlei a. : ser puerta i pind ce pen ee Ud propor serine rt aia. in document se Cala oe aret de mariurt cu Eqiptal. Erau preferalib fore tate Yoru i, MUL resevaydenal porta negok, cat emeaze ctile bblce. Mt Hed ae tant si eu evreii si mai ales cu fegele Soloma nego! Itnportart jut statal, de import si export, to stil ma inp 0.29) . dees amine Herat, pla, metalelor Sor bat fabrica care de labo! ca ok HIM i le de razboi la care erau angajate 3 persoane: ostas cy te ved cgtpteand: si in armatele altor state, Crile arate Se epese despre renumitele Tor care de 3ahol chiar st Solomon sf folositpetrar iit la construt it tempi din Terusali. Unit arheologisustin el pol 8 avst ca model temple hilton 2 Descoperiilearheciogive arsnes 0 oarecare [uring asupra hie. In Harn, pe Orontes, su descoperit ite nt un cine| plete eu fase pelionse- Ele se gisese oat In iain Cantando in Ale to igrd cans © plates eaze a fost iit In moschea de acolo. Ea con Bnatime de informatit despre hil ‘apropietea ish Eufrat sau gait mule figur htt: let {ae onmen Ine cle chipul uno rege, bine conserva. Ghe sit incieligate la vr emul de recunoastero al Teal Hite. Tot et sae gist urme de sosele hit st nit Pretinase sint descoperirte de ta Bogoskt, unde sau tre ce iaieiter,seuptur,inciperi subterane, heros fp Ankara s-aaflat un leu dit intro fit. Sulptara este mplar rar Spre sues de Ankara, lao distan|s de St fou descoperit auduri vechi ca pietre sulptate. Ail se vad plier pin acest sculptur se poate deduce portal iit sau ce fl osasior, desi nv se poate presupune ca deren de eo a Bir e'rind, Pe cap purtau clu ascuite In capa slr un con. Aveau 0 edimagh fu prea lug, pind deasupra Beilr, iar pantalonitte-eraw strimfi si viri in cismtite B vit degetelor erau inciligate E Ermoni face urmatoaten deseriere a portului bit: ,Vey ior obisnultconsta dint cimag4 plod a. genunci ri Bt ia puln large, dupa eangutieciruia, 9 srinst peste i curea (centurd). Be deasupra el purl 0 morta Brose sau albasis, Impodobita ct franjrt care treceau Pindrl deer pe sub satowara stings nc Iptoben Bice privese aspectul ii al hitiylr et se aprope de tipu Point mich desttars, eu fruntea lath s apfen oct mt, Erase, nas coroiay, in form de cil ist rédea barbi musta 1m scimb purtan lung pul" Regele puta o og Eueittea de cedsent de sees or eta yest prin frmusete lot Una sof eat David ofa it, Prt femete Solomon seu dake (ET tgp Tt 1), Simpata ut Solomon fat de hititilor se vede din acest text: ,,Solomon era iubitor de femgg enarfat met de ll near”, Dip lista esor de alt ream nul me'care St Seipra spune c8 a iinet Woman i pete Ne ead unde Teva era tn uz obieerol vinderit felelor cd fen sedgtparay stele duceny gral mentor," eno Rare Gast dn Ur, pe spe in SoS ial mers cu cee ero! cu una SGeimertan ealturih, speci, care se menfine to tot eux (ae ae pine weenie depaenu pe tnest lor eae ae de prlucrare 2 feria Ets) exa St jpen gel prevaeeat im ante. Pe 1300 1 He sunan comet senate Terul 4 wt Gri hcensa eyipeni Te ef tributrl. Paral ainsi Tfea's iii Soin epee litt avenu manda ie etitstra'a Tost un popor avansat Pins i marie struct ate Nabucodonosor se last iflaefate de rma aisha " in arhilectura_asiiand sbitant hte” aties port i Teterate™ hice de a se confections lespet cv basoretiurt «i imprumutat deta a Hitt an desivtst arta pardseit tn pat, Oraulcop fs Hatusa eo mérturie evidenta In privinta aceasta" Sevarice serve pra armatel : a foret @ P'Screres hits fost nierogita (rprezeniatd prin tiguri pate rl din corp, fori, animale alle obiet). fn prtoada oc a Sige ee ces canon. ff despre cresterea cailor.? ' ‘ Bes vorba den fet tre al nu det ttt dege t In arhiva de la Bogoskéi s-au gasit fragmente dintr-o epopee ate eroil principal este Ghisghimas, o adaptare a epope be prfene despre GNlgames. Ara sisi st desolte ea foment epigate tn limba iia (erst, cam Wd pe vascdi mai a arta ea ‘itit.2” es Hea limba apropiats de limb! slavond-vesee tata © se, cin lit Kimont ese propa de reed ge Ee cores laiescta geen ec) limba cep ada gly hr agen) 2 pepe (Bei Lan ine diplomats era babionian.C Bilal Asiriet si Babiloniel, Mitanni i Uat, se face ieee dta corbeste despre. ajo: oR i See Re Be Hae iia! Te Revue bigs, fm 02, ireg 0 cares gle (rca), focallften, te Slt pn ic ha ‘soard al ceruluil Sus pe cer umbli incoace si incolo, zeu al ceruituil Domai Rezulta ca zeul-soare era considerat un zeu ut " Fapinea atit cerul cit si pamintul, marea i uscatul ca toate ite dit-insele. Dy aceen Titi orau e ie coat Pau an sare si pattie ah, eas fade str dunt ads 3 tata nase so mentee relight se dsprnd fie de la Bogosk6i, ci si de pe monumentele de arhitectura bs eum asiriana, egipteana. a ing texte se glsee col seiplate , re ata cunodgte ume efor hie See SH Baza acesors se poate or days Teh al vrue Bonsall fa il eu sea a al fi zei erau: Mauru, Chaur, Targu, Targun, Tisubu, Saust ty Telepin, Mecata, Zintuli, Ager, Higpe, SSH Prinepaialdeservent al euler haus epee, de ace Pstlaree regll pe ro ae aplicaungurea st Serve Prsipate nu peau i indepth peeiepse cose Behn pon pol Acs apie nds [Sirlnleprndpate cag" Now. sh rant, sieks Bede icp primtver Eon aos Susie de Sook Peo Salat Sfmt stron tenigte spur Bi. Elsctete cutie eau roptinen Tapediogs eigieed pr stirs ace peas tare spice Do pill dn tle st orientaren dua fenomeneleatmosterce Hii eredea tn dur Bintr-una a’ duhurilor, Recunos male ail le adorau. R tea plane si animale sfinte pe ta el ES Saati ruse at clewen il Se ee ropa fueQi” PS Pil Masti seston ele se une,Tntocmai ea ta popoarele vecine, aga sila hii, era foar ‘ult dezvoltat cult moro. practicad Inhumatca, toca preferate ale cultalu eraw culmnile muntilor, ale dealuritor Hinelor. Cultul nalfimilor (bamol) e comun taturor: poposta Canaanuiui. Cultul pe tnaltim a favorit din concepiin teal aimosfera este mai curatd $l ca inallimile sine ma aproape Ig cet, de Dumnezeu, si astet Fagdcisen este mai bine prinige Legile hitile erau destal de umane. Ele Impiedevat esp tismul regilor. Aveau un drept penal destal de avensal In asey privinge dreptal htt era ‘chiar mai complet deci legie ful f Trap, Aces apt il dovedesctablijele de ul cu textuegilor da coperte Ta Bogoskst Se pare isi cé‘erau favorizati oamentt liberi; pentru scl ele erau mat aspre.tntenjia de partinire a celor len se vede din numirea data celor liber: ,oameni cura, citd vreme ‘ela rau numifiyoameni" fa califieaivul ycurat”, Casatorie at femeite libero i robi par sé fi fost ngaduite. Unit selavi ocung situait importante in'sat- Documentele vorbese despre sclga tezaurulut™ si despre ,sclavul mostenitorulal tronului® Sistemul de tratate internationale s-a dezvoltat in rod spi cial in slalulhitit. Nisa pistrat tratatal dintre Ramses Il fF ele hit Hatusil 11, In aeestteatat s-au spectficat oblizative di 4jutor, alt impotriva dusmanitor dindunéra cit si pentru Ina busirea riscoalelor dia tertile dependente, precim pro dura de impictire a prézilor. De pilda, una din purtile conta {ame primea teritoriu, alta primea oament, pented avi transfor in'selavis Un interesant portret al hitler ni-1 di Geneza in cap. 24 Acest document dovedeste ed itl au focuit in Palestina dit a tual vechi impuri si c@ ef erau de o ingiduint $1 de © bundial fara margini. Murind Sara, sofia lol Avraam, desta lees cil tarea unui toe potrivitperteu-o cripid a familie, Proprictar a Fegiuni erau atunei hit. In numele lor vorbeste Elton hitha care oferd patsiarhului mormintele propri, Avraam profitd ly bunvoinja hitiior pentru a dobindi, prin cumparare, unig pentru mausoleu femiliei sale, Potrivita tse parea peyiera Ma bela de ling Hebron. Avind tn vedere ocesia trista Eton itd ules Jui Avram pestera Maepela. Totus! patrarhut nu Ti {eleze si primeasca de pomand, ci ace un act de vinaare pubic achitind Tui Efron sma de 400 sili, prefl zle: i se tnlae fpnirea lui Avram de cde fill Ini Met, tarina si pestera care-i isa, ca mosie de inmormintare” (Gen. 23, 20) iAvraam a fost contemporan cu marele Hamurapi (Amrafel BP Biblic, Gen. 14, 1), orf sffrsitul dinastiei babiloniene a lui fourapi_a venit prin hititi (Hattu, pe la 1850), In acest timp ffi au dat o mare lovituré Babilontei, Urmarea a fost ca Bo: ul pierde supremalis peste Amuru, iar aragul Babilon ead Ginile dusmanilor. tii erau o rganizati in regat. Carlile biblice confirm’ ta (Imp. I11, 10, 29, IV Imp. 7, 6). Regi hititi nu au fost hui. Puterea jor era limitata de cea a unui stat compus din Bilt (colegiu).»° Afard de accea regti hitifi aveau tndatorit! gle fala de popor. Intr-un fext hitt se spune caregele Tre 8 evite ca si existe oameni care si sufere de foame, care Pi aibi vesminte sau s& nu alba ulei pentru ungeri, Regele Bie sé procure siracilor ingrijirle barbierului, "si. ie pund 1n mina, ef trebuie’sd aiba grijai de bolnavi, sd le procure fe si apa... Nici un supus al regelui nu trebule sai mourd dia fey asuprici”s0 in cadrul statului existau mai multe orage-state, adied centre E importante care exercitaw un fel de independenji. Aste! de ‘au fost Cusar, Nesa, Zalpuva, Hatusa, ete. Regeie Suburi fics aceste teritorii (pe ia 1570) intr-un singur siat mase Tis event atunci capitala iar imperial hitit 0 mare putere pol E-Iniro vreme, imperiul hitit cuprindea intreaga’ Asie Mici B parte a Siriei®* ESuppiluliuma, rege al hitiflor, contemporan cu faraonul ton si cu regele Asiriei Agsurubalit, care a domnit. mai Hle decenii, a cucerit pe la 1400 Siria, iar Ugarit sia pierdut dimatatea, Tot el a zdrabit statul Mitani (din nordul Meso inci). Supunind ascultarit sale regatul Mitani, regii se nu it acolo numai eu asentimentul celui hitt, Cur vremea peta: hititi au ajuns la un att de mare prestigiu inett vaduva fa lui faraon Tut-Ank-Amon a oferit mina unui prin{ hitit™ Bi rimis tui Suppiluliuma o epistola in care t-a serist ,,So{ul Blo murit. Nu am un fecior. Dar se spune ed ta ai aves multiopi; Dack mi-ai teimite unui, atunet acela ar putea ft sot ‘Aceast propunere egipteand a fatat att de mult pe regele ditt init netnerezator, el esteapta sd se convings dacd au cura 0 farsi la mijioe. La rindol eh, viduva Teraoiulut eo. herds {oare 4 primeased in rpuns. Aceastd nedumerite te se dex Drinde dint ltd epstols, iy care serie ase prinflui Mtl De os Sf agen D2 on i it Tein, pore sides dares? Ta nate ees pe Shel ‘oy se he ram SS a Cate Gps ye in te hm Hm crs afar i Tl spel stacey En Sep. Toman Eva soto fo deen tn poke Epes gee Lm pei, Papi a abune fl rege htiior a pornit rizbo! Impotriva Egiplulal. Oasiea Exiptu fost 2drbita." peat a Un alt rege vestit a fost Muvatalla (Matava, 1315—1290) Acesta’a fost un osizs excelent, Eveniment important din epoca sa este lupta de la Kates (1312) ex egipteni: Mutavally pends Iupta des! isi mentinw independent; totus! urmasul su, Hat sill I icheie pace eu Ramses It (1206) E semnifiativ pentru eunoasterea hitifitor tratatul de pace ‘nceiat en faraonul Rarases Ml Armindoi regit si amindoud {i tile incheie pace st prietene pe wee, pentru cop lor, pent Go pili copitr ioe. Artndoud arte se obliga sana feck nel In Gursiune pe teitoriul statu vec, penta a rapi ceva, Dacd in ‘dusman atace pe unul din cet doi domnitor, este obligal cella act iri fn ajulor sau a tree cel putin trupele = carle sale de isto. Nu este ingiduit 8 fe sprint setae Febell, Pedep sirea lor sa nu fe impiedecat. Daca un cetatean, din una dintte sceste dou fi se refugiaza, <8 rs fie primit el 3 he extradat Averea lor nu poate fi confiseats Tamia si nu fe omort, el In Susi sf fle pedepsit et sa fie idsat a plea liber” Hotusi 11 (18821250), care a cdsstort pe una dip flsle sale cu faraonul Ramses, adit legaturile eu Egiptu. Un dom itor renumit fost Murgi care mut capita ta Hatusa, El cei oragil Halpa (Aleppo) sf sjunse pins la Babilon. Moare insh asosinat de oament patatla bu O° alts personatate tiitd este regle Telepin (se. XV). Sub domnia use introduce cronies Istorts la cur insemineaza evenimentele epoct, Tot el reglmenteasa problema Steeesunl ta ron Bl acorde arg puter ap-numitel lla (atl (asi). Un suveraa mai de seamd este spot Murgit It (1300— F530). Documentete se tindrese cu ispravile eestula Aste Intra capitol al anateot sale imperial etm: ,.Cind am fins fara Arcana, eu, Soatele (titulatura a reget hilt), am adus face regale pad de came, Islnd eaptvi 66000 de cament Goon ceva nai advs ca pradd’ de rzbo! pulernell(conduestor Son ara, petim rad de ant ile comme mat Sic nie mu ema soootim. ‘ personaitate ht este 91 ofiterul Urie ete, cel flit fn slujba reglui David. Vechiul Testament informeaza ch David {ese o intriga condammabila eu Balgeba, sola ofiferus Ure. tn tra’ unui plan pecid,ajutat st de eomplicitate Tai foab, Urie Ioare eros [a porile cet Rabo, im Iupta cw amonii, tar David se gribese sf in de solic pe vaduvi. Din ededtoria ul David eu hitta Batgeba se nagte un coil, Profelul Natan, se sizat de aceasta Intiga uriclogsa, intervine prin instroctv pas Fabold et ileligaua. intervengiaadvce cinta rege Accasta fringere a inimitproduce”minunatul psalm. de" pocdi\a (al Bollea), cuoweul apa cuvintele,incepaloaees.Miluestesms Dummnezeule dup mare mila Ta". Copia avai’ cu Batseba iors a pase pana at la Bae devin cara une! police i religioase a glorioslel rege.™ ‘Ott eanoseula prin lprivie ei este Virsavia (Baleba) Ea a fost sofia I Urey fier iit Aces eran servilul = geht David Femi energies, Virsavia a jucat un col important in viata pubic Ea Tuerot prin Natan, emul ft, 1 favoare Tui So fomon, ‘Oamenit cur, prfitind de boala si batrinetes regelul, pun ta cale moslnirea tronulul, Adoni, unul din fi ut David, © tn din pretendenth la won. Penira asst crela'o atmosterd le: Gel accent in rm. © rma, ea Dmfu'Sonsttiordinen maser Tol dota nde 1, 34, 35). : oe tae con Lear : “ ee sotile de la Tel-El-Amarna, Acesta era adoratorul zeului Chiba Sha avut folul de guvernstor st Lerusalimului si de ministew ple- eee ebial mea, Dasha i cae at ana acesta pd fata, niei mama, ef mina cea pulernica a regelul ma agezal pe se are era aE nuvi ost alae Log Jpron, Gaza, Ase cel vor fi fost mutt alt hititi din Terusaien, Haag ake centre importante ale Canaan ee alate Tae este Ada, Hica tul Elon Nita, Ee ost Safe tek Beau gf mama fui Elite, (Gen, 36,2, 4; 10, 12)- Ade fost sot eS mpodbid", ,cea plicuté”, De bund seam tr fhamele ef se reflecteaxd anurnite cat te ehocle care sa impus atenei este si Basemata, fica Tui Elon nical (Gen, 26, 34). Unil comentatori considera pe Base Eon hiv, Seeeasi persoand cu Ada. Nu e sar cazul eind o Per mata unt SL imbs mummele in urria unui eveniment (cAsdtorie, Soar ne nifineste in vechime, des, eazul elnd dou stort se) ile aceluiay! Darbat, cum pare sf fie cazal ai woe arin epoca veche —paiahala — este Tudila, mi eroing cotati Betula ci Hica Tul Beer htitul (Gen. 25, 34), E2 cro cea ig Il Esan, Dupa cisatore Tudita se num, Obol- 8 eyes cra nepoeta Tui Sibeon, nuit horitul (Gen. 36, 2). Hi bam oot Sobel, Solan, Ana, Sibeon, Digon, Efer gf Disan, fii Ini Sibeon (Gen. 86, 20-21) ent deapre hilili sou pstrat multe in V. T. Cea ditt informatie asupea for 0 gasim in V. T, la Geneza 10, 15. De aict saree epae Canaan ca na avut pe Sidon, init nascut sf pe Het” Te despre Suraburnal"wechilot Tocuitort ai Palestinel, dintre Gana scaiferana gi rul Tordan. Canaan este eumoscut face din Marea, Movin autorul biblic insist asupra,Iui, deoarece mat Gees juce un rol imporiant in Istorie gf el rebuta, prin Ur ii a eet, Canaan ful fui Ham si repotul Tul Noe. I ra oem blestemul rostit asupra tui Canaan. probabil Gen. 2. PF ml martor al seenei dezguststoare descrisd 9, 24 “Fiaovat fafa de Noe. Canaan a chemat apot Sern Aecastaipotezs sustinuta de Origen in commentary See arn sa Svar putea admite 51 ipoteza cd. a fost blestemat shu la Gener rlam fatal) peniru ca foft sia. aminte ef raul aaa ee blestemul paringlor au urmarl dezastruoase abupea urmasilor. ‘Sidon, adica sidoniti, sint Results hit sint descendent tocuitorif oraguluifenician Sidon. ‘itu! Noe, prin Sidon, Canaan si Hom, aI joc biblc in care sint amintti titi este Gen, 15, 20 nde wrath poposrele care locuiaw in Palestina fm epoca Tul Ter © Bs yt. 1 ol 08Avraam, ince acestea sint4i hit, Hebron gi Carat Sefer au {est cele mol tnsemnate cenkre hilte in Palestina. Cap. 23 din Genead conte o cuvinare pe care Avraam o rosiste ia auzUl fllr ui Hit. Rez in ear dus cum am vazut mal-naint, ed hii etau proprietari reghini Hebronul. Avream le cere un loc de inmormintare penta sata sa, Sara, In numele Mitilor ‘orbeste un repreventant care ofr iui Aveaam morrintee lor Drop grag molt nce ma als dh omit foastre, ine unl dinte noi na se va Impotrvi ea 8 mgropt pe tour i" (Gen. 25 6). Avream di exprese de mule sn timentelor sale plecind imprenn mat rll) HL a oeul tripe El profiel de bunavoin(e hitfor pentra a Gobind, prin Sipdrare‘Toc necesar, pestera Macpela. Atul de vinzre se fee’ in fata hitler Tiga se fu tn publle (23, 10). Se pare ef hillal eu numele Eiron define Tunellunea de inagistrat he Sat a perfeca trgul. Avindurae in vedere ocazia ita, dar pentru pastra cu Avream reli Bune, Efron oferd! In dar Bestera Macpela, de Hingt Hebron. Avesam nu injelege si i se faca vreun favor el plteste plu en sumd de 400 sil. C rice contract de vzare-cumparare se determing ale detal propeetith Vinzarea-cumpararea se face’ In fata. mertorilo. ERta prevent mul hit (Gen. 28, 20) Tormele Teele de intrae in posesic se fac la poarta cet, sediul judecitorior $1 local negotulut ut si eumparat Geta ity a fost inmormintat st Isaac (Gen. 25, 10). Local din Gen. 2, 34 ne informeaza ca Esau calc sfinesia uniuni conjugate prin poligamie. ce eootracteaza) cu dous fete Itt, una’ fal Beet/-kiii alta Tut Elon hail, Prima se ‘umea luda, (ar cea de a doua se mumiea Basemata, ‘Cop, 27, 4One di un alt amanunt despre hl. Eo caracte- rivane a femell Reveea citresoful ef Isaacs yi -2 url via din Caza acesor fete ale fu Het: Dacs lacob'va a Teme alee fctele lui Hel, ca aceste fete din {nulla ce-m maf flasete vialae". Ese vorbe despre cdsatoria Tal Taeob. Mama ft dt caja af mu se cdsatoreascd cu vreo hut. Révtatea $1 moral taieahlitelor va i determinat sil convinga pe Tacob st pece te Metin in clare ue ln Ge 12 ach fxprima dornja de 2 N Inmormintat in expla cumpdrat de Ta Efron ttl ee Tnformatit despre hii ne 31 carlea Tesi, Aste Ia cap. 3,8 Palestina e nuit Tara hii: Tar8 bund si larga, ara unde curge smoralrelig sn care biti inaemarea Despre Avesia era verbal impinst sp cle acest hora cel imoartea I feama fay mul Aur PES) fogat gf aceasta ar fst Tanta acoo hi tn mat le loom din Exod Janse gi evitaren legal z 33, 2 34, 1 snare le EE 2 Crane 2b 0 aflam in Ex. 23, 28. E cea ‘0 alts caracterleare a hitiilor rt a ia: pe bit da ala pant in ragbotul eu amon Patna Urie a mule 2 un et if entra devotamentul siu patriotic. proverbial pent eres tngadult nicl un prvilegis, ch = cheat fr rata ostgfor de rind, Tr epoca naval evtellor tnsearnna ca populajia Canaan burt (Num. 13, 29) Dil, eanaanieni gate neamurt mal ‘eat iti (Devt. 7, 1), Pent ea sl fe lave in pace i sd su al I acelasi sens vorbeste Tosua 3, lope gi miere”. Laptele it erat socati att de sl Brafelor de Iuptay ct ar aun Sol rimite vie ua hit reprezent faminttul Ure, oiler im il, Pus tl re fen. muntoase al for popoate, inclusv al 5 In capitolul 1, 4 Tosua, indieind pe care avea $0 cicereasc®, zice ping fa Liban si pind ta sil cel my Flor si pina la Marea cea Mare, spre soare, Hisitt reprezintaaiet toate popoarele sma reprezentativ popor. ‘Reesta s-aridieat pind la rangut tmaiei ui David, Cartea Hl Samuil fa Urie-ittl [Un text earacteristic pentew impor hitigilor M-eonstituie IV Imp. 7, fe lmparait bitiilor I bible veea si spun ca Palestin ‘Celelaite populate + Metlacceu ce (Dett ior 1; 11, 35 12, 8; 24, 11; Tud. jrea sint simbolul bet 1a @0 fara rod emeiul penlel care Smt) €O- si 1 arati,condiile propasirt or cu hitii. Tdsia. aceasta Tabi ostast inelt ar merita wge trimiterea unr viespl pt inaintea ta gh vot alunga tativ este vorba ta Limp. (1 Sam) 1 armata tui David si partici iran loc unide lupta era mai Numele Iii Usie a rimas cits vreme. tsi tout in mung, cesta i deasd, iar hitlfii an fost alte tr i tart de cate c raul gherghuesili, 2% inumeronse si mai puiernice eelevite conteminarea de cFi- te hitilor, Moise slatuieste ade 2, 17) hotarele Canaan, tr fe atnde wae Bust sre, Eufrat oat fara ite thant. Se vede ova offer Ue iil de somandan seprem al feap. Ti) deserie crotsmul 38 tanta politied-miitars @ PPonde:siienit fl exprinas ‘eet att suit sunet de carei sunet de cai si sunet de oaste mare”, E vorba despre un rizbol Sicorit. Impresionajt de avatanga de forte bite sien au fugit en sist minuiasedsufleta 91 au sat pe cinpl eB tilie corturte lor sical lor sh asin Tor tn tabard, eum eau (it Imp. 7.7). Hitt se mentin mult timp dup epoca davidicd (dupa see 4X). In carte postestcd Ezra’ (0,1), seis tn ee. V1 Fir so smenjloneaza iil. AceliaIneureay carecum socotele evclor revenit in patie dips eaptvtatea babllonien. Ezdra semmaleaed cisitorile mist tire evet st hii, ca unele care dupa vedere sale sint eordamneabile, Unul din femelurie condamnnari acestor casaiont este desnationalizarea. Neomia (13, 2824) dovedeste 2a vdzut cu oct propel evrel are funds fame! amoniten, Moabitence {si desigur hile) nu mal gtlau grat evreeste Descoperitie arheologice confirma datele de mat sus. La 200 hm spe rdsdrit de Ankara, Inga petal sat tuteese Bogos ii, in miloel une! dur romance, arheologul Charles Fell Texierdescoperi, dupa 1834, un grup de rune Inpundioare. Ret nile se esting pe o supratat de mal mal lifomet. Ele sint ase zate pe nste sine! ufage Rule sint ath de masive tae pare 2 urtas sou oament at Tera aic lnre runt se alé 9 pat uriags eu figue! de clelopt si le. Diferitele atu! tnt. mpodo Brie Eu figurt Stat ehipat veloradoralt de hit El au ede as cuit, pour veyminte speciale 31 apar rind) Ingdolalta {trun moment solemn. Ie unele Toei se vad ligutt dere Ge fine Tantastic, pazind.inlerea. in anumite compartment Mosul de:tinduire al cladiil dovedeste-c8 aii un popor foarte ‘echt soa avut cenrul shu cultic si cd fm mijlocal scelor stint Siloti aduceau sacrfetzellor fore Surpriza cea niai neasieptaa 0 constitu descoperirea ar- hive ds tat hi” Eo const. din 20.000 document cane! forme (table de fl). Forma biblloeca partcuard a rior Lt. Merital deseoperei It tevine arkeologului Hugo Winklee Evenimentul deseoperiits-a‘inlimpiat in 10U6,_Setiorte fad serise In cuneiforme asiro-babilontene, Se vede cd lie paliied in uz era cea asitobabilonians. De semnalal este Tapa care rezultd din descirareasersoritor, hilt erau in stinse flail «egiptenit 51 eu regi Asiel Anterioare. Bundosta se poale do vedi o prietenie intre faraonu! Ramses I (1301—1234 1, Hr) sf Tnire rege hilt Hatusi IHL (12821250 1, Hr). Merit deseirarit tablijtor de la BogosKbi il revine arheo- logului B. Hrozny, care in 1952 descopert secre eile scelor ‘ocumente Tot Tit ft revine meritul de afi descopert, in 1925, local de origine ale asa numitelor table capadociene” =” Muzeul Louvre din Paris a publicat aceste texte tn 1920, sub ingrijrea uj Dr. G, Contenay, far in 1928 sub titlul ,Tablettes eappado- ciennes", sub inigijirea lei Fr, Thureau Dangin. Una dintre cle mal importante descoperti arheologice o formesza Codul de leg! hitite, care dateaad din sce. XIV 1. Hr. gi care dd un lablow al drindulril economice $1 sociale ain statul hit” ‘Muite descoperir importante sau fZcut si in alte focalitati ‘ae Asiei Met si eu osebire in Siria de nord, [a Kaltepe, Karatepe, Hamath 51 Kade. La Aleishar, arheologul Osten descoperit 0 extate din epoca noulul regat hit ‘La 1888 sau aflat in Zinjirli (Siria de nord) resturile unet etait tn forma circulars. Aici sau gasit dol lei de marin im Punstoare, Tuerai din piatrs, El figurau ca paznict la 0 posrta Principal” Impresionante sint tel figurl ale unor 2el, erate fin bazalt, Ele sau descoperit in localtatea Tel-Halal_(Siria hordied). Bous din Tigaet int rezemate de trupurile de-o marie Ulmitoare ate lellor® [Nu demult s-a descoperit in partea de sud-est a Asiei Mici, Ja Kara-Tepe, pe malul apusean al rluli Piramos (azi Djeihan), un monument epigraiie in doug limb una din inseripiit este ca haaniana (fenieiand), iar cealaltd hitch (hieroglifa). Aceasta descoperire crseaz’ condifille necesare penteu descifratea defini liva si sigura a serierii ierogtife hilite. Descifrarea este impar- fant pentru studerea isorie! farilor din pattea de sudvest # Astet Bem ee Se, Sete, SEE Mae ano « ca epson amacogn on rit ee ee panera eee ee ee ie Set Sa ER Bad nit eoarae ener baseMet sf din Sira de nord si pentru see. XEIVIIE, deoarece din Asi i tr ii hee ie ‘is insrple hilite mai importante, uncle descoperite in tara louie afte tu ieee ron Ite insert fate ta Hemath (Hama) in Siti 2 tnscriptia de ta Alep (St fra): eeripla dela Am. inserpia dn Iakenderun (Alexan- Urea: 5: insrpife de Ie Djerabs (pe Eulrat): 8. inserpta dela Maras, 7 Insripfia de a Samoat (pe Eulfa): 8. inserpta dela agin (inga Albstan); 9, nseripta de la Palanga; 10. dous inseripildescoperte Inga Ordosn 11- dou inscrpi escope- etd Gurus f simbosteteherogle de fe Euyukz 19. un grup fe inseripit de [a Bogor; 19. Inscripfaaflatd ta Doghanly icra 1B: nscrpta dela Betis 16. nserptia de Ja Niobe (Mag hezia);, 17s anseriptia descoperiti la Rarabel 18 insert alata itngd Ralfolus 18 nserifia descopeit intre Komidel!(Iauria) SB Eamas-Lanus; 20, te inseripi descoperite Ming wre (pe Jourusys St inseiptia de ling? Bulgareanden; 22. incrpta Geto Bor,_ 33" incriptia descopert&via Udarol; 24, trl fag ‘ene de inseipti Veseoperie la Fraklin gi 25. tnscripia dea ‘Rgrak (lings Cezareea, pe Taurts) Tnscripi -au mal descopert in (irl stabstute de hii sau thet eu care lau nya fla: L-mseripia de pe un leior descopert tn fuincle oraquul Babion; 2. mseripia flat do lire Layard, la Nanives inseripfla In dowd limb gisila la Tar Sib: 4 inverplia dela Bor, Smirna, cea din-Cilia, Toprak Kaley (nga Van) s. 37° “walt lumind aruncd esupra hitiioe sersolle de la Te-EL “Amara In epoca aceasta (set. XV—XIV) ii rau in culmea Mca on Ef par aft fost cementu!tlburator a pit nu numa ied Mics Mesopotamia apuseang, ct st in Siri de nord 4B invteginite care tats inatmare de Egipt. De mai mult de Shad Seilee au iat in tevtoro prope si pe lo 19961. Hr Bisson Babrlonul sf au pus caplt dinasfet pe care Harcu- Tupi leuse elebra. in fuptcontinus eu venir, cd fin {ehori cind ining, ei clutau sist desehidd drum th toate par- Fie Orsemtulun In epoca scrisorlor de la Te}-El Amarna rege Iiki‘era Toimosul Suplliuma, cirut_domnie se plaseaxt de {bige! Inte ani 1900-1390, De la acesta aver o scrisoare etre Be Bin accent. fis 1V, pe caret ues fate”, In ea, eegee nafis MN ede buna vecnate pe care fea at Fee imi dari argon SUP fie ie fata a eal ‘tne piedeeelanurite ie de Ti Seis de la Te faraonsl Ame Hittcere ase fe Ameneis fume na ponte ingb pies dole i Mita Acesstt re Sefavel tn jos ee Tung Toran a naval On ot ae oem ampoule, Ele avertizeeeh aon og pea mt AN eegele dim Bbles be faraon ime el stapmal fe, va focal iar 2) serie: Fol na ul mes atc ea Inaoteaed Tz {ora dy eocett Gubi (Bibles). armatele bi Pedtadeu foe at loe a te au dosopent la Ras Samnra-Ugarlt (Pe ret et 4 Sanit fstittuul orentl din Chicago, mul VI) vege fantepril alg ite ere anor 127 se desert deseoper le Ata Minor 1027-1028), Tot aolg 1 tte une agzar hie in saul awash Sorbo despre un leu ray din basalt necaeaig uth va peau Insepind cx ultimele sole ale site hati? tunes au ae oe mart migra de Fre eae rst Mefiteranel in ura acestor tribal tn partes sad ni Sargon eucert naga HICK Fe a ca ie pe ula, id pe rele Piss capt Eqraget venient sete staf MUL* i ere lh din descopertilearhelogice, mai nol ese eetsStaten aist do Ruel? Rill (im ,Gesehicle des Feast eccutoi dn Asta Mich de” azi gf mal ales brmeni au in pune de ver anapoge un Hp coma ct BAN pé monuments veoregiten Me Recon Aste Mi, eu care sau asia MT dup desu propel ou pate elements bite 3 In fester cares format popor rmfo. Acest migra eat see are gu 9 eestor de vie. Pastor 1 miot Hct nea or necesare. Als de piston sau srecuat tn chulares pe ecesar potcoval tai Din Asta Med, undeEuropa cu Asia." _ [ hitit, care zaceau ascunse In sinul pamintului. per oe GALLE See eee een nk me ‘Teologle istorich UNIREA FLORENTINA $1 PAPALITATES aa oun XH 9 ann je acon Ve po en eS can Beetecan a atc eg es es De Hera Si eS # cl Vatran Cn) a lee 0) ei su 9 Scie ince kewn ah a ie noma sap me sie ce cant eri Satie eh fog Gael a ns fo Ske Si ee ttt pr a sk seen ens ea nei Da fen eb He era el in mpi ch i ta Ms dn 06s ent cee lO i eee apa cae pet si pra 2 aa el ads eg at Be rotor iin Yn, re orl inp BS ei i ee see, Feces go fensapee att femoaat nee Ea re Se Site atl ream sib a eu hsm it eve pu fea i eas 6's ua ea a ares se ee en edgy tar pe Jon acre ro sr a a Bet eed stn 8 i rae oman Ste ate con ase it o legitur Intre ceea co a flinarea spe vilare: ce a fost