3. PRIMUL PRINCIPIU AL TERMODINAMICIH 3.1, Formuliri ale primului principiu al termodinamicii Enunfuri pentru primul prineipiu, cu referire la fenomenele termice, sunt: 1- Nu se poate realiza 0 masin& termica, avand functionare continua, care si produci lucru mecanic ftiri a consuma din exterior o cantitate echivalenta de caldura. © astfel de magin& care ar produce lucru mecanic continuu, fara sa consume ciildura in cantitate echivalenté, a primit numele de perpetuum mobile de speta I; 2- Un perpetuum mobile de speta I este imposibil; 3- Caildura se poate transforma in lucru mecanic sau poate fi obfinut’ prin transformarea lucrului mecanic, intotdeauna cu respectarea raportului de echivalent’: 1 kcal = 427 kgf, Un enunt general este: Energia nu se poate creea gi nu se poate distruge. Energia se poate numai transforma dintr-o forma in alta. 3.2, Energia sistemelor termodinamice Energia este o marime fizicd scalara care se refera la capacitatea unui sistem fizie de a efectua lucru mecanic sau un echivalent al sity, cand trece dintr-o stare inifiala intr-o stare finala. in Sistemul International, unitatea de misurai este joule (J). Energia este 0 mérime de stare, caracterizénd sistemul intr-o stare de cchilibru. Este o marime aditiva, deoarece energia totali se obtine prin insumarea energiilor sistemului considerat sau a energiilor parjilor care compun un sistem. Energia unui sistem termodinamic, affat in migcare intr-un camp de forte, este format di E=E,,+E,,+U, 2.1) Eq este energia potenfiald a sistemului respectiv, aflat intr-un cémp de forte (gravitational, electric, magnetic). Energia potential gravitationala intervine cnd centrul de greutate al sistemului se aflé la o anumita cota, E,,, =mgz 3.2.2) 53‘TERMODINAMICA $1 TRANSFER DE CALDURA IN TRANSPORTULSI DEPOZITAREA HIDROCARBURILOR - Tudora CRISTESCU E., este energia cinetica, determinata de migcarea sistemului, cu o vitezi \, fn raport cu mediul exterior. Relafia de calcul a energiei cinetice este: mw? 4 (3.2, 2 (3.2.3) U, - energia interna totald gi reprezint& energia asociatd cu toate miscarile si interactiunile microscopice cunoscute si altele nedescoperite inc’: U,2U,, 4U,, +0, +U 2.4) in care: U,,,este energia intern’ cineticd (cauzati de migcarea moleculelor); U,,,- energia intern’ potential (determinata de forfele intermoleculare si de cdmpurile de forfe exterioare); U,,- termen care exprima energia interna, dac& tn cursul procesului termodinamic au loc reactii chimice sau disocieri; U,~ alte forme de energie intema (energie intem& de spin electronice si nucleice, energie intem’ de moment dipol . a). in calculele termodinamice nu intereseazi valoarea absoluti a energici inteme totale, ci variafia acesteia in cursul proceselor termodinamice. Dac& in cursul unei transformari termodinamice nu se schimba structura moleculara si atomic a corpurilor care alcatuiesc sistemul respectiv si nu au loc reactii chimice, se admite c& variatia energie’ interne este: AU, = AU,, +AU, = AU (3.2.5) Se noteazi cu U gi este denumita energie interna sensibila, partea din energia internd a carei variatie este, in general, insofité de o variatie a temperaturii, a presiunii sau a stirii de agregare a corpurilor 3.3. Interactiuni termodinamice Singura cale de a schimba energia unui sistem este interactiunea dintre sistem si mediu. Transformtirile termodinamice, ca de altfel oricare procese, sunt consecinfa unor interactiuni care au loc fie intre diversele parti ale sistemului termodinamic, fie intre sistemul termodinamic si mediul exterior. @ Caldura este masura schimbului de energie intre sistem si mediul exterior, ca urmare a unei interactiuni termice. Caldura reprezinta forma de schimb de energie ce apare la interactiunea sistemului cu mediul ambiant, sub actiunea unei diferenfe de temperatura, Se noteaz’ cu Q gi in Sistemul 54PRIMUL PRINCIPIU AL TERMODINAMICIL Internafional are unitatea de masura joule (J). Daca interactiunea este de neechilibru infinitezimal, adic& variatia de temperatura este d7, schimbul energetic (transformarea termodinamic’) se va desfagura reversibil, iar cAldura respectiva se noteazi cu Q,,,.. in cazul unei interactiuni termice de neechilibru finit (AT- finit ), schimbul energetic se va desfiigura ireversibil, iar céildura respectiva se noteaza cu 50,,,. Existenta ei coincide cu durata procesului termodinamic in cursul caruia are loc aceasti interaciune, Caldura nu este o marime de stare si nu admite o diferentiala total exact. Caldura depinde de transformarea termodinamica care are loc, de modul de desfasurare a acesteia, flind o functie de pareurs (de proces). Prin conventic, caldura este considerata pozitiva, daca este primita de sistem si negativa, dac& sistemul o cedeaz4 citre mediul exterior. Cand un sistem termodinamic efectueaza o transformare intre o stare initiala de echilibru 1 si o stare final 2, tot de echilibru, valoarea caildurii schimbate de sistem cu exteriorul, Q,,, se obfine integrand 50: 00-0, 3.1) Fluxul de caldura (putere termic),Q, schimbat de sistem cu mediul exterior, méisurat in watt (WW), este definit astfel: 560 9 (32) dr Caldura raportata la masa, notati cu q, este definita cu relatia: a=2 63.3) 7 4) Lucrul mecanie se defineste prin produsul scalar intre vectorul forfa si vectorul deplasare: 6L=F-dr 3.4) Lucrul mecanic este forma de schimb de energie intre sistem si mediul exterior, ca urmare a unei interactiuni mecanice, Daca interactiunea mecanici este de neechilibru infinitezimal (de exemplu, dacd variatia de presiune este dp), transformarea termodinamic se va desfiigura reversibil, iar lucrul mecanic respectiv se noteazi cu dL,.,. In cazul unei interactiuni mecanice de neechilibru finit (de exemplu, A p- finit), schimbul energetic va avea loc ireversibil, iar lucrul mecanie respectiv se noteaz’ 61,,, Conventional se considera ca Iucrul mecanic furnizat (produs) de sistem este pozitiv, iar lucrul mecanie primit (consumat) de sistem este negativ, in 55TERMODINAMICA $I TRANSFER DE CALDURA IN TRANSPORTULSI DEPOZITAREA HIDROCARBURILOR - Tudora CRISTESCU Sistemul International, unitatea de masura pentru lucral mecanic este joule (J). Pentru 0 cantitate de fluid egal cu unitatea, Iucrul mecanic specific, J, avand unitatea de masura, in SI, J/kg, se exprima astfel: 7 G3.) m Puterea este raportal dintre lucral mecanie gi timp si este definita de relatia: pao 63.6) dt Unitatea de masuri in SI este watt (W). 1) Lucrul mecanie al varlatiei de volum Expresia matematica este: 6L = pav 63.7) Expresia 6Z nu este o diferenfialé totald. Lucrul mecanic al vatiatiei de volum nu este o marime de stare, ci este o marime de proces, intre o stare inifiald 1 si o stare finala 2, Jucrul mecanic al variatiei de volum, schimbat de sistemul termodinamic cu mediul exterior, se objine prin integrarea vatiafiilor elementare 61: 1, = foL= [ pay G.3.8) 2) Lucrul mecanic de deplasare (de dislocate) reprezinta energia necesara deplasarii unui volum V (sau v) de gaz la o presiune constant p. Acesta masoar’i energia schimbata intre mediul exterior si sistemul termodinamic, atunci cénd intre ele existi interactiune prin transfer de masd, adic& Poa A i= nea Fig. 3.1. Lucrul mecanie al variatiei de votum, sistemul este deschis, Lucrul mecanic de deplasare este o mirime de stare. Cantitatea m de fluid ocup in conduct volumul V, ceea ce corespunde unei porfiuni de lungime x a conductei (fig. 3.2). Deplasarea volumului 7 de fluid in conduct& din pozitia I in pozitia II se produce sub actiunea fluidului din spatele stu care actioneazi ca un piston pentru gazul din tranga I, Pentru ca aceasti deplasare si fie posibil’, este necesar ca p\>p>, cel pufin cu un infinit mic dp. Lucral mecanic de deplasare, va fi: 56PRIMUL PRINCIPIU AL TERMODINAMICHE L, = px = pV G39) Pentru o cantitate de fluid egalé cu unitatea, lucrul mecanic specific de dislocare se exprima astfel = (3.3.10) Acest lucru mecanic este cedat fiecdrui volum de fluid de c&tre fluidul din conducta din spatele stu, care actioneazi ca un piston; la rindul lui, volumul considerat consum& acest lucru mecanic pentru deplasarea fluidului din fata lui. Daca fluidul patrunde intr-un rezervor, lucrul mecanic de dislocare cedat agentului termodinamic contribuie la marirea energici fluidului 3) Lucrul mecanic tehnic O magind temic’ producitoare de lucru mecanic comport obignuit un proces de admisie, un proces de producere a unui lucru mecanic de destindere si un proces de evacuare. fn fig. 3.3 se red’ schema de functionare a unei turbine, Agentul termodinamic (gazul) este preluat din rezervorul I la presiunea p, si temperatura 7; constante si introdus in masina termica (turbind). Aici are loc o transformare termodinamica prin care gazul ajunge la parametrii de stare p> si Ty. Apoi gazul este evacuat in rezervorul II, mentinandu-se parametrii de stare po si Ty constanti. Cantitatea de gaz care trece prin masind ocupi, in conditiile din rezervorul I, volumul 4, iar dupa transformarea termodinamic’, in rezervorul II, volumul V2. Lucrul mecanic total efectuat de aceasta cantitate de gaz include atét lucrul mecanic al variatiei de volum, efectuat in cursul transformarii termodinamice, cat si lucrul mecanic de deplasare la admisia si evacuarea gazului: Lawl + PV ~ P= pV -(7,V,-ph,) 3.11) sau Ly = [ pa¥ - fdpyy=-fV dp (3.3.12) iar pentru un proces infinitezimal: 6L,=-Vdp (3.3.13) Pentru unitatea de cantitate de substanya: él, = -vdp G3.14) Lucrul mecanic total exprimat prin relafiile (3.3.11 ... 3.3.14) este denumit lucru mecanic tehnic sau util exterior. Lucrul mecanic tehnic nu este o mirime de stare, ci este o marime de proces (0 funefie de parcurs). 57TERMODINAMICA $1 TRANS HIDROCARBURILOR - Tudora CRIS’ ey Ee 7 = SEED] sistem tt desehig py S| tmasina rermicay 7 ‘Sistem rermodinamie + deschis Graniga sistemulut Fig. 3.2. Lucrul mecanic de deplasare apare la interactiunea unui sistem deschis cu mediul ambiant, la intrarea $i iesirea izobard a agentului termic din masind. Fig. 3.3. Schematizarea lucrului mecanic tehnic, 58PRIMUL PRINCIPIU AL, TERMODINAMICI 3.4. Bilanful de energie al unei transformiri termodinamice in cazul unui sistem termodinamic care schimba energia cu mediul exterior sub forma de cildur si de lucru mecanic, variajia energiei sistemului trebuie si fie egala cu suma algebricd a energiei primite sau cedate, Daca sistemul trece de la starea I la starea 2, printr-un proces in cursul careia primeste caldura si produce hucru mecanic, se poate scrie bilantul de energie al transformarii termodinamice: E,+Q,=E, +L, AE = B,-B,=Q,~Ly 6.4.1) Relatia (3.4.1) exprima echivalenfa diferitelor forme ale schimburilor de energie dintre sistem si mediu, adic& echivalenfa dintre caldura si lucru mecanic, deoarece arata ci variafia energici sistemului este diferenta dintre cldura primit’ si lucrul mecanic efectuat. Procesele care au loc intro magini termicd sunt ciclice. Sistemul pleact de la o stare inifiali de echilibru cunoscuti si revine, dupi efectuarea unor transforméri termodinamice, intr-o stare final, identicd celei initiale. Rezultd ci variatia total a energiei lui interne este nula. AE=Q.-L,=0 saul 1,=0, (3.4.2) adicd lucrul mecanic pe ciclu, L, = 45L, produs de o masina termicd, este egal cu clldura schimbatd intr-un eiclu Q. = {a0 3.5. Entalpia Nofiunea de entalpie este definita prin relat H=U+ pV G51) Pentru o cantitate de fluid egala cu unitatea, entalpia masic& sau specifica se exprimi: h=ut py (3.5.2) Entalpia este egali cu suma fntre energia interna gi lucrul mecanic de deplasare. Entalpia este 0 marime de stare deoarece, atat energia interna, cAt si lucrul mecanic de deplasare sunt mirimi de stare. in SI are unitatea de masuri joule (J). Entalpia este o proprietate definita printr-o relatie 59‘TERMODINAMICA §1 TRANSFER DE CALDURA IN TRANSPORTULSI DEPOZITAREA, HIDROCARBURILOR - Tuddora CRISTESCU, matematica intre alte proprietafi si mu este o forma de energie, Entalpia se poate interpreta ca fiind acea marime de stare a cArei variatie intr-un proces izobar ne da caldura schimbata de sistem cu mediul ambiant, in timpul interactiunii termice izobare, intr-un sistem inchis. Semnificatia sa la sistemele cu curgere stafionaré (sisteme deschise) este urmitoarea: cu fiecare cantitate de gaz ce intra in sistem, sistemul cdstiga energia intern’ a acestei cantité{i, plus energia datorita lucrului mecanic de deplasare a cantitatii de gaz admise; la iesirea gazului din sistem, sistemul pierde energia interna si lucrul mecanic de deplasare corespunziitoare cantitatii de gaz evacuate. 3.6. Exprimarea matematied si enunturile primului princi pentru diferite sisteme termodinamice a) Sistem termodinamic izolat La un sistem termodinamic izolat nu existA schimb de mas sau de energie cu exteriorul. fn acest caz, legea general a conservarii energiei se enunta astfel: energia unui sistem termodinamic izolat este constant’; matematic, se exprim prin relatia: AE=0 sau E,=E, = const. (3.6.1) Tinand seama de relatia (3.2.1), daci AE,,=0 si AE, =0, ecuatia (3.6.1) devine: AU =0 sau U, vonst. (3.6.2) Adic’, energia internd a unui sistem termodinamic izolat este constanti. b) Sistem termodinamic inchis, neizolat La un sistem termodinamic inchis, neizolat, are loc transfer de energie intre sistem i mediul exterior (schimb de caldura si de lucru mecanic al variatiei de volum), dar nu are loc transfer de masa (curgere). Se consider’ cd nu are loc o deplasare, la scars macroscopic, a sistemului si nici o modificare de pozitie a acestuia int-un cimp de forfe, adicé AK,,=0, AL, =0. Conform principiului conservarii rezulta ca: variatia energiei interne a unui sistem termodinamic inchis, neizolat este cgalé cu suma energiilor schimbate cu exteriorul. Considerim un gaz aflat intr-un cilindru cu piston mobil. Cand pistonul se deplaseazi, gazul trece din starea 1, in care are energia interna Uj), in starea 2, de energie intern’ U2, efectuind o transformare de stare in care primeste cildura Q), gi cedeazA spre exterior lucrul mecanic de variatic de volum L,; (fig. 3.4). Expresia matematic’ a principiului I se serie astfel: 60PRIMUL PRINCIPIU AL TERMODINAMICIE 3.4, lustrarea principiului I pentru un sistem termodinamic inchis, neizolat. U,~U, = Oy — Ly (3.6.3) Pentru 1 kg de substanta, relatia (3.6.3) devine: G—Iy GB.6.4) Expresia matematicd a primului principiu pentru procesele infinitezimale in sistemele inchise se va serie: dU =60-85L (3.6.5) Lucrul mecanic 8 este exprimat de relafia (3.3.8) gi relafia (3.6.5) devine: dU =5Q~paV (3.6.6) Pentru o cantitate de fluid egala cu unitatea, relafiile (3.6.5) si (3.6.6) au formele: du=5g-61 (3.6.7) du= 6q~ pdv (3.6.8) Relafiile (3.6.5)... (3.6.8) reprezinté prima expresie diferentiala a primului principiu, pentru procesele reversibile, efectuate de un sistem inchis. ¢) Sistem termodinamic deschis (cu curgere) in regim stationar La un sistem termodinamic deschis au loc transfer de energie intre sistem si mediul exterior (schimb de cldura si de lucru mecanic) si transfer de mast (curgere). Considerim un sistem termodinamic deschis (fig. 3.5). Agentul termodinamic intra in sistem cu viteza w, gi iese din sistem cu viteza w.; la intrare are parametrul de pozifie z), iar la iegire zp). Parametrii de stare la intrare in sistem sunt pi, v1, iar la iegire din sistem p>, v2, Masa de agent termodinamic este aceeasi la intrare si la evacuare, m, =m, =m. Desi cnergia interna a gazului variaza de la o sectiune la alta sau de fa un loc la altul in sistem, suma acestor energii a un anumit moment dat este egala cu 61TERMODINAMICA $1 TRANSEER DE CALDURA [NTRANSPORTULSI DEPOZITAREA HIDROCARBURILOR - Tudora CRISTESCU suma energiilor interne locale la orice alt moment. Energia agentului {ermodinamic la intrare si la iesire din sistem sunt: t+ Eggs = Mt, +m mee, 6.6.9) _ =U+E, E,=E, =U, +B gy +E yg =, +m" mee, (3.6.10) Sistemul primeste din exterior cAldura Q,, si lucrul mecanic L;, si cedeaz spre exterior Qeader $i Leeda Cand evolueazi o mast m= 1 kg de fluid, schimburile de energie dintre sistem si mediul exterior se noteaz in. Geedas respectiv Jy leaias Pentre un sistem termodinamic deschis, cu curgere in regim stafionar, care efectueazd o transformare reversibila, ecuatia conservarii energiei se scrie: of Bo) mele, Eat Lae av, ~ BY +g ]G.6.11) Pentru unitatea de cantitate de substanti, ecuatia (3.6.11) are forma: 2 w}-w) ale, -2)415 m= Qn (P.%— PM Hh) G.6.12) Tindnd seama ci h = w + pv, ecuatia (3.6.12) devine: +28, -2,) lyf, = dul (3.6.13) in care /,)2 este lucrul mecanic tehnic schimbat cu exteriorul, de sistemul Gn Seep. invrare| 4 uspye,D; | Ssemdesons | @ 2 we Secs iesire | =} on or tesite | w ‘ w bn 1 pesneecrammnan arpa Fig, 3.5, Primul principiu al termodinamicii pentru un sistem termodinamie deschis. 62PRIMUL PRINCIPIU AL TERMODINAMICHL termodinamic, in transformarea reversibila de la starea | la starea 2. Dacd nu se modifica viteza sau pozifia agentului termodinamic la intrare si la iesire din sistem, adick 1; = si 2) = zp, ecuatia (3.6.13) capita forma: BM = Gala (3.6.14) Pentru un proces termodinamic infinitezimal, relatia (3.6.14) se scrie: dh=6q~-6l, 3.6.15) Lucrul mecanic tehnic 8/,este exprimat de relafia (3.3.14) gi atunci ecuatia (3.6.15) devine dh=5q+vdp (3.6.16) Pentru o masa m de substan, ecuatia (3.6.17) capatd forma: dH =60+V dp (3.6.17) Relajiile (3.6.15)...3.6.17) reprezinté a doua expresie diferentiali a primului principiu pentru sisteme deschise, care efectueaz& 0 transformare reversibilé. inmulfind ecuatia (3.6.13) cu debitul masic m= const. se obtine: thy] BoP (3.6.18) De mentionat c& cele prezentate se refers la procesele din termodinamica clasica de echilibru, 3.7. Coficienti termodinamici calorici Coeficientii termodinamici calorici su sapacitatea caloricd masici, cea volumetric’ si molar’. Conform definitiei clasice, reprezinté cildura schimbat’ de unitatea de masa, volum sau cantitate de substanfa pentru a-si modifica temperatura cu un grad. in cursul transferului de calduri, nu se modifica starea de agregare. Corespunzator celor trei unitati de cantitate folosite (kg, m° sau m’y, kmol ) se deosebesc: - capacitatea calorick masica 9g ce 37.1 maT ) - capacitatea caloric’ volumetrica: 63‘TERMODINAMICA $1 TRANSFER DE CALDURA IN TRANSPORTULS$! DEPOZITAREA HIDROCARBURILOR - Tudora CRISTESCU og ar (3.7.2) - capacitatea ealoricd molard = 182 “nd? G73) in relatia (3.7.1), ¢ reprezintd capacitatea caloric’ masica reali, corespun- z&toare unei anumite temperaturi T sau unui interval infinit mic de tempe- raturi (intre T si T+d7); in SI are unitatea de masura. JkgK) 1 astfel, C si Cyy, definite prin relatiile (3,7.2) gi (3.7.3), reprezinté capacitatea caloricd volumetrica real’, respectiv capacitatea caloric& molart reala; unitatile de miisurd in ST sunt Mk) sau J/(m'yK) (pentru gaze), respectiv IAkmolK). fn cazul gazelor, relafiile de legatura dintre cele trei forme de exprimare, sunt: Cy =M-e=22,414-C 7.4) Pentru orice stare de agregare se aplica relatia C=p-c (3.7.5) Capacitatile calorice masice, volumetrice sau molare depind de natura substanfei, de temperatura si de presiune. Functie de modul in care se desfaigoara procesul de schimb de ciildura, se pot defini: - intr-o transformare izocord, capacitatea calorica la volum constant masica, ¢, volumetrica, C, sau molara, Cy; de exemplu, pentru capacitatea caloricé masica, la volum constant, se scriu relatiile; ovnlar) alae) Ce), 670 Pentru gazele perfecte, a care energia interna variazi numai cu temperatura (energia interna nu este dependenta de volum), capacitatea caloric’ masicé are expresia: du or (@.7.7) - intr-o transformare izobara, capacitatea caloricd la presiune constanté masici, ¢, volumetric’, C,, sau molara, Cy; de exemplu, pentru capacitatea caloric masica, la presiune constanta, se scriu relafiile: co nlae), alan), GG), 68 64PRIMUL PRINCIPIU AL TERMODINAMICIL Pentru gazele perfecte, entalpia depinde numai de temperatura gi se sorie: th ar (3.7.9) Pentru capacitatea calorict volumetricd si molard, se pot serie expresii aseminatoare relatiilor (3.7.6)...(3.7.9). In cazul lichidelor si solidelor, numai daca sunt considerate incompresibile, se scri dh =du~cdT G.7.10) Dependenfa de temperatura se poate exprima printr-un polinom de forma: (DT) = AgtAyT+AaT 7+. (3.7.11) in care Ao, Aj, A2.... sunt coeficienti care depind de natura substantei, de unitatea de méasuri pentru care este definita c(T) gi de condifiile de desfasurare a transferului de caldura. in calculele privind procese de transfer de ciildura, care se defagoari de la o temperaturi 7), la o temperatura 75, este de interes si se utilizeze capacitiile calorice masice (volumetrice sau molare) medii, constante fn intervalul de temperaturd considerat. Se defineste capacitatea caloric& masicd medic in intervalul de temperatura 7; ... T cu relatia (3.7.12) Capacitatea caloric masica medic ¢,,,,, in intervalul de temperatura 7}... 73, se poate determina si cu relatia: G.7.13) in intervalul de tempera- 273,15 K, relatia (3.7.13) Cao + Gaon Stunt capacitati calotice masice medi tura 7p ... Ty, respectiv la T) ... T2, Daca 7; devine: (3.7.14) Un sistem care se inc&lzeste/raceste, intre doua temperaturi oarecare, 7; si 7», domeniu in care nu au loc schimbari ale starii de agregare, va schimba cu mediul exterior caldura: 65TERMODINAMICA $1 TRANSTE] HIDROCARBURILOR - Tudora CRI = CALDURA, IN TRANSPORTULSI DEPOZITAREA ESCU Q,.= mcd? = Mey (Ty -T,) = Mey ally 1) (3.7.15) Op =¥ [CAT =VC, (Ty ~T,)=VCyalta~t) (3.7.16) Raportul capacitatilor calorice masice (volumetrice sau molare) este: koe (3.7.17) o in cazul gazelor perfecte monoatomice, raportul (3.7.17) se poate considera constant (independent de temperatura), purténd numele de exponent adiabatic. La gazele biatomice gi poliatomice, cand c, si c, depind de temperatura si/sau de presiune, se scrie: k=“2= f(t,p) G7.18) Pentru gazele ideale se scriu relatiile: RR, AR __&R —s= M3 ¢ = Ht. 3.7.19) Fi Me) e187) Capacitatea caloricd masica, volumetric sau molara si k , in cazul gazalui ideal, depind de numérul de atomi din molecul’, deci de numarul de grade de libertate, conform unor ecuatii de forma: i_,)R Set |eee 3.7.20 (Fre @720) 2 ERy 2M Pentru gazele ideale monoatomice i = 3, pentru gazele biatomice i = 5, pentru gazele poliatomice i = 6, iar k ia valorile: 1,66 pentru gazele ce, 1,4 pentru gazele biatomice si 1,33 pentra gazele poliatomice liniare (la temperaturi_ moderate), Pentru determinarea capacititii calorice masice a fracfiilor de hidrocarburi in stare lichida i a tifeiului, se recomand’ relatia stabilita de C. S. Cragoe: 762,5 + 3,387 3.7.21) Pentru calculul coeficientilor termodinamik Cam; , 8¢ utilizeaza relatiile: oma bges ©. (3.7.22) 66PRIMUL PRINCIPIU AL TERMODINAMICI LD sepa, an (3.7.23) fm YB Cras Formula (3.7.23) se refera la un amestec de gaze, la care sunt cunoscute compozitia masic& si capacitatile calorice masice medii, la volum constant si la presiune constant, pentru fiecare component al amestecului, pe intervalul de temperatura T,..7, 3.8. Transformiri termodinamice de stare ale gazelor perfete Ipotezele considerate: ~ transformarile au loc evasistatic (cu viteza infinit mica) gi sunt reversibile: = gazul se gaseste in stare de echilibru inter si extern in tot timpul transformarii Cel mai mare interes pentru practica il au: - transformirile termodinamice calorice, care sunt folosite in procesele de incdilzire sau racire a gazului (izocora, izobara); - transformarile termodinamice mecanice care sunt utilizate pentru producere sau consum de lucru mecanic (izoterma, adiabata, politropa). @) Transformarea izocora ‘Transformarea izocori are loc la v = const, (dv =0). Dacd se considera transformarea izocora inchisi, din ecuafia primului principiu al termo- dinamicii, cildura schimbat& cu mediul exterior la volum constant, de ta starea I la starea 2, (fig. 3.6), este: 69, = du pdy = du G.8.1) Rezulta: -T) G82) din = du = fear In, = [ pdv=0 (3.8.3) La incalzirea (sau ricirea) izocor’, toati c&ldura schimbati cu mediul exterior conduce la variatia energiei interne, b) Transformarea izobarés Transformarea izobark (fig 3.7) are loc la p=const. (dp=0). La o transformare izobara deschisa (in curgere), caldura schimbat& cu mediul exterior se determina cu ajutorul celei de a doua expresii primului principiu al termodinamicii 67TERMODINAMICA $I TRANSFER DE CALDURA IN TRANSPORTULSI DEPOZITAREA HIDROCARBURILOR - Tudor CRISTESCU 3.6. Transformarea izocora. 6q, = dh—vdp = dh G84) Reaulta: Gay = [dh =h,~h, =0,(T,-T,) G85) Ip = [-vdp =0 3.8.6) La incalzirea (sau racirea) izobara in curgere, toati caldura schimbat’ cu mediul exterior conduce la variatia entalpici, pt ncllzire Fig.3.7.Transformarea izobards c) Transformarea izotermé Transformarea izotermé are loc la T=const.,dT=0. Izoterma pentru gazele perfecte se reprezinta in sistemul de coordonate p-v ca o hiperbola echilaterala (fig. 3.8). Pentru un sistem termodinamic inchis sau deschis, care efectueazi o transformarea izoterma, caldura schimbaté de gaz cu mediul exterior, lucrul mecanic al variafici de volum si lucrul mecanic tehnic sunt egale intre ele. Adic4, toata cdldura schimbata de un gaz cu mediul exterior se transforma in lucru mecanic gi invers. 68PRIMUL PRINCIPIL! AL. TERMODINAMICIL Conform principilui I al termodinamicii se scriu rel dq, =du+ pdv = pdv G87) 0g, = dh~vdp = —vdp (3.8.8) Rezulta: 3a, (3.8.9) sau fntre stirile 1 si 2: Gur = G.8.10) Se integreaza gi se obtine: lay = [ pdv= py, f= pin P pyin 2) 3.8.11 Pr in (3.8.11) s-a finut seama ci pv = pyy,. Aceasti relatie se scrie i astf Ia, = RIN = RIN” 3.8.12) De asemenea, se poate scrie (3.8.13) i yoy Fig. 3.8, Transformarea izoterméi @) Transformarea adiabatis Transformarea adiabata este o transformare mecanicé; prip-definitie are loc fara schimb de cAldura intre sistem si mediul exterior (iy = 0). Deoarece intr-o transformare adiabata reversibila entropia s = const., se numeste si 69TERMODINAMICA $1 TRANSPER DI }IDROCARBURILOR - Tudora CRIS ‘ALDURA IN TRANSPORTULS! DEPOZITAREA izentropa. in cursul unei transformari adiabate, toti parametrii de stare, precum si cnergia intema si entalpia se modifica (fig, 3.9). Ecuatia transformirii adiabate se obfine din ecuatiile primului principiu al termodinamicii 6q,, = du+ pdv = dh-vdp =0 (3.8.14) Ecuatia adiabatei reversibile este: pv" = const. (3.8.15) Cu ajutorul ecuati de pe o adiabat i de stare, se obtin relatiile intre mirimile fizice de stare pv’ =const, Tv" = const; ay = const. (3.8.16) C&nd sistemul efecucazé o transformare adiabata intre doua stari, 1 si 2, se serie: (3.8.17) Pentru o transformare adiabati deschisi, lucrul mecanic tehnic se calculeaza astfel: lana = ff -vdp (3.8.18) si se obtine: | y2at = *(om- par.) (38.19) 1-(2) ees Pi | Se poate arata c4, intre lucrul mecanic al variatici de volum gi cel tehnic, existt o relatie de forma: Relatia (3.8.19) se mai poate scrie: k lam = E=R(N-T,)= oo FRET) Dua = Hare (3.8.21) 70PRIMUL PRINCIPIU AL TERMODINAMICH Daca evolueaza o mast m de gaz, de volum V, in starea 1, lucrul mecanic tehnic are expresia: 3.8.22) cand evolueaza un debit masic m de gaz, respectiv un debit volumetric de gaz V; in starea 1, relatia este de calcul a puterii este: P “dad =ml,,,, =m-~ ME saag = ME ~ Adiabata Keoterma Lo 42 Fig. 3.9, Transformarea adiabata reversibild ©) Transformarea politropa Transformarea politropi este transformarea mecanicd in cursul cdreia Variaza simultan presiunea, temperatura si volumul gazului, avand loc totodati un schimb de cildura si de lucra mecanic cu exteriorul, Pe o portiune infinit mic a unei asemenea transformari, schimbul de caldura ce are loc este dat de relatia: 8G = 6,87 3.8.24) in care c,,, este capacitatea caloric& masied politrop’ a gazului respectiv; intr-o politropac,,, = const. Exponentul politropic, notat cu 7, este raportul: © ~ Ly (3.8.25) ©, Ona deci: 7‘TERMODINAMICA $1 TRANS HIDROCARBURILOR - Tx ‘ALDURA IN TRANSPORTULSI DEPOZITAREA, a n~-k (3.8.26) c =O Din ecuafia primului principiu al termodinamicii, folosind relatiile de mai inainte, se obfine ecuatia politropei: pv" = const. G.8.27) Ecuatia politropet are aceeasi forma cu cea a adiabatei. Ca urmare, relatiile intre parametrii de stare ai gazului sunt calitativ identice cu cele ale adiabatei: Tv" = const. 3.8.28) Daca doua stiri 1 gi 2 se gisese pe aceeagi politropa, (3.8.27) si (3.8.28) se pot scrie astfel (3.8.29) intr-o transformare politrop’ efectuata de un sistem termodinamic inchis, lucrul mecanic al variatiei de volum se calculeazi integrénd relatia (3.3.8). ee 7 ml, =m -(2)" ~PE I (2)* 3.8.30) Pi L V2 pat ™ nel DP n-1 Caldura schimbat intr-o transformare politrop, intre dowd stiri termodinamice de echilibru 1 si 2, are expresia: Gags Eyal, 1) = 6, Ar, 7) 6.831) Raportul dintre caldura schimbati gi lucrul mecanic al variafiei de volum, intr-o transformare politropd, intre dout stiri tormodinamice de echilibru 1 si 2, are expresia: Foyt _k=n et 3.8.32 lags Bel ae Exponentul politropic n poate fi mai mare sau mai mic decét k. De exemplu, pentru 0 comprimare cu absorbfie de caldura: 1, <0 si q,>0, de unde rezulta = <0 sideci n>k rRPRIMUL, PRINCIPIU AL TERMODINAMICIL Cand un sistem termodinamic deschis evolueazi dup’ o transformare poli- tropii, lucrul mecanic tehnic schimbat cu exteriorul se obtine din relatia Jy =~ f vdp, adica: (3.8.33) CAnd evolueaza un debit me Prarps = Maps 834) sau: Paap ae | 3.8.35) (3.8.36) S-a constatat experimental c& exponentul politropic n nu are o valoare constanta, el depinde de raportul dintre cldura gi lucrul mecanic schimbate de gaz cu mediul exterior in timpul procesului respectiv. Valoarea exponentului politropic n se obtine prin logaritmarea ecuatiei (3.8.27): 1 paste ot on Lame pP 2M lad 2, . n=1(T =const,) AC, ag Pp ad Pel Lenck Ss v Fig. 3.10, Transformari politrope reversibile cu exponent £00, v= const, izocord. in diagrama p-v (fig.3.10) sunt reprezentate transforméri corespunzitoare unor valori ale lui 7. politrope 3.9, Rezumat Unul din enunfurile primului principiu al termodinamicii, cu referire la fenomenele termice, este: cildura se poate transforma in lucru mecanic sau poate fi obfinuta prin transformarea lucrului mecanic. Un enunt general este: energia nu se poate creea gi nu se poate distruge; energia se poate numai transforma dintr-o forma in alta. Energia, respectiv energia interna sunt marimi de stare. Caldura este o forma de schimb de energie intre sistem si mediul exterior, ca urmare a unei interactiuni termice; lucrul mecanic este misura schimbului de energie intre sistem gi mediul exterior, ca urmare a unei interactiuni mecanice. Caldura, lucrul mecanic al variatiei de volum gi cel tehnic nu sunt mirimi de stare; lucrul mecanic de deplasare este o marime de stare. Entalpia este egala cu suma intre energia interna si lucrul mecanic de deplasare; este 0 marime de stare, Coeficientii termodinamici calorici sunt: capacitatea caloricd masica, volumetrica gi molara. Transformirile termodinamice calorice sunt izocora gi izobara, iar cele mecanice sunt izoterma, adiabata si politropa. Transformarea politrop’ este © transformare generalizatoare, deoarece ecuatia politropei, py” = =const., capita forme particulare, specifice unor transformari (izobara, izoterma, adiabaté sau izocora), atunci cénd exponentul n are anumite valori. 4