|. Aprecierea ‘ COLECTAREA DATELOR VALIDAREA DATELOR @ ORGANIZAREA DATELOR ‘@ STABILIREA PROFILULU! DE SANATATE te prima etapa a procesului de nursing si const in colectarea, 1 $1 interventile de nursing se bazeazdi pe informatile objinute in tiv pentru care este considerata foarte important ielor incepe o data cu primul contact al pacientului cu un serviciu continua pe toata perioada acordaiii Ingrijiilor. Scopul obfinerii de 2 unui profil de singtate al pacientului, care va constitui baza J individualizat. lese trebuie si at, In tetmer ste, incomplete si inadeovate vor face dificil identificarea, ntate si antreneaza un diagnostic de nursing inadecvat, inexact, complete, concise, neinterpretabile. Ele vor fi nu se culeg informatii pertinente intr-o situatie precis® ~asistenta este dezorganizata ~ asistenta este incapabila s& utlizeze tehnici specifice y -asistenta neglijeazA obfinerea de date aditionale clarificarea unor aspecte ipoteze fara a verifica informatie - sunt culese situajia data telor care pot determina eror! in enunful diagnosticulul de nursing informatii care nu se raporteazA lalProfilul pacientului se contureaza din informatiile culese referitoare la nivelul lui de sénatate, la schimbéirile in obiceiurile de viata, rolul sdu socio-cultural, reactile 4 de boald. Desi sunt numeroase propuneri pentru precizarea uli, toate formulele cuprind aceleasi elemente de baza, si anume: I generale: nume, prenume, varsta, sex, stare matrimonial, copll, nivel de scolarizare; , imunizari, traumatisme, interventi chirurgicale, spitalizari, aler @ starea de sdnatate a familiei: afectiuni cardiace, diabet, HTA, afect neuropsihice; @ comportamente fafa de starea de sinatat sanatate, obiectivele ing ncept de sine, stare de spirit, interactiuni luenje culturale, mod de comunicare, capacitate de ‘mene de laborator. Surse de date Pentru objinerea informati si anume: ¥ pacientul ~ este considerat sursa principal neconcludente daca luzim tn considerare faptul c& ur F este necesar sd se lizeze toate sursele posi ineori datele furnizate sunt indivizi suporté cu stoicism Copiilor si a pacienfilor inconstienti, acestia pot suplimenta despre reactia paci ia boala si modul de adaptare la stres; ‘7 membril echipei de sénatate: medici, asistente medicale, asistente sociale, fizioterapeuti; ¥ documentatia medicala: foale de observ formatiile cu date a7Tipuri de date ra corpului se poate modifica de la 0 zi la alta, in timp ce nasterii, grupul sanguin raman constante pe toata viata, Metode de culegere a datelor a) Interviut enil, ratament, exai la stablirea obiectivelor si planificarea interventilor. "nc de la prima intainire cu pacientul, asistenta va Incepe relafia printr-o) convorbire liberd care consta tn exprimarea se crea un climat de apropiere cu Un interviu poate fi condus in scopul culegerti de informatii pentru identiic unei probleme sau pentru a ajuta pacientul in rezolvarea problemelor. : les este mult influenjat de personalitat durerea este prez: limitate, dar ele pot comunicare sau cu un nivel ridicat de stres. 18‘area unor elemente importante. Asistenta foloseste, in acest tip de raspuns mai amplu si : cum se manifesta ibertatea de a di le doreste. R&spunsurile detaliate pot scoate in evi tulul. Au ine dezavantajul c& pacientul acorda uneori pentru probleme irelevante. Indiferent de tipul de interviu, asistenta trebuie s& respecte cateva reguli in formularea si punerea 1m formulare clara, in termeni accesibili pacientul (rebarea sa nu cuprinda in text raspunsul durerea? cum informatile pe car ms& se acorde pacientului timp suficient pentru a rspunde la fiecare intrebare. ¢) Principit pentru un interviu eficient Este foarte important sa se planifice interviul inainte de inceperea lui. Asistenta trebuie s& revadé daca informatie pe care doreste sA le objina il vor servi in atingerea scopului propus. Ea poate concepe un plan al interviului care s& cuprind& Intrebétile ce urmeaz& a le pune pacientulu Momentul ales pentru interviu trebuie sa fina cont de starea de contort fizic si psihic a pacientului. Se vor evita momentele in care pacientul prezinta durere, ‘oboseal’, are vizitatori, este in timpul orelor de masa sau de odihna. ascultarea atenté va ajuta paciont preocupata de problemele sale de sanatate: adoptarea unei atitudini de acceptare, ‘oxactititi lor.Respectarea etapelor in desfasurarea interviului va facilta comunicarea cu formatilor pertinente: : revizuirea obiectivelor interviului, a tipulul de informai ce urmeaza a fi objinute, a problemelor ce vor fi discutate, alegerea tipul interviu; informarea paci ¥ destisurarea pro lui asupra naturi, scopului si duratel interviului; sma am s& va pun tre ¥ stabilirea moment ¥ incheierea interviului, multumind pacientului Cand asistenta pregateste bine interviul, parcurge cu abilitate fiecare etapa, ea, poate objine informatii pertinente asupra entului 4) Observarea Este 0 metoda de culegere a datel factorii care f Asistenta poate ut m observarea intentionata — este planificatd starea de sanatate a pacient {in timp ce perioada de conval putea decide asupra par ‘cunostinte si experienta cl i — trebule utilizata in orice situatie, datorita te in mediu! pacientului atrage dupa sine probleme pentru pi Pentru o apreciere corecta a stil de sdnatate a pacientului, observarea trebu 8 fie continua si oblectiva. 20e) Examenul fizic Examenul fizic ConstA in examinarea sistematicA a pacientului, in vederea ice si mentale. Este un proces de investigajie desfasurat ‘© palparea — examinare de exemplu: temperatura corpul sare poate sesiza distensia vezicii urinare, pulsul periteric. Validarea datelor este procesul de confirmare si verificare a veridicitai torul pacientului in st coopereze pont perea, pi ar fi modelul V. Henderson, A. Maslow, Gordon, 4) Organizarea datelor dupé Gordon ¥ perceptia sanatatil: cum percepe pacient starea sa de sénatate si in ce fel bignunge almentare, dacd pacien consuma fn functie exercitii 14 de sine, Imagine corporala, performanta rolului, Y sexualitate, reproducere: i, insatisfactil, activitate de reproducere; atfizicd si psihicd (confor, orientare in timp si) spatiu, capacitati senzoriale $1 motor Y nevoia de dragoste: rol in fami ‘semnificative din grupul carula Tl apari ¥ nevoia de stima de sine: recunoasterea statutului, a competentel, recunostinf&, respect; nevoia de realizare: personalitate, creativitate, autodepasir. grup social, relajile cu persoanel Coneluzi 1 Aprecierea consta in colectarea, verificarea si validarea datelor subiective si obiective despre starea de sanatate a pa si aasistente. deoarece diagnosticul de} Il. Diagnosticul de nursing ‘@ ANALIZA $I INTERPRETAREA DATELOR ¢# IDENTIFICAREA PROBLEMELOR ‘@ ENUNTUL DIAGNOSTICULU! DE NURSING Evolutia termenului de diagnostic de nursing in SUA American Nurses Association (ANA) Stands ANA Social Policy Practice (1980) au Incurajat ‘diagnostic de nursing. 22 1s for Nursing Practice (1973) izarea in practica a termenuluiin 1973, un grup de asistente s-a reunit intr-o conferin{& nafionala in vederea clasificar diagnostice de nursing in vederea testari si studier in 1986, la cea de-a sasea si a saptea conferinta a fost acceptatd diagnostice de nursing utlizata si in prezent. Carpenito atrage ins atengia asupra faptului c& in diagnosticul de nursing sunt cuprinse probleme care pot fi prevenite, autonome ale asistentei (ex.: promovarea mobil asigurarea igienei personale etc.) si pr pot fi executate numal la hemoragie, deze tipuri de problem asupra interve includerea in planul de nursing a ambelor te asistentei s reduca focalizarea atentiei numai de diagnostic de nursing incurajeazé asister efectuarea de cercetéri asupra activi I de nursing. analiza si ‘e necesita din partea , Putere de decizie si neimplicarea valorilor Prelucrarea — este un act de interpretare a datelor culese, validate si corganizate in prima etapa a procesului de nursing. Modul clinic’ a asistentei si de cognitive. Identificarea problemelor ‘in aceasta etapa, asistenta si pacientul identific& punctele forte ale acestuia, resursele de adaptare la 0 noua situatie. De obicei, pacientul are o perceptie mai lor sale si nu asupra punctelor sale forte care-| pot ajuta tn puncte forte care pot ajuta pacientul ar fi: faptul 23,Problemele de stindtate ale clinice - semne si simptome ~ re: le si comportamentul acestuia. Enunful diagnosticului de nursing In aceasta etapa asistenta face conexiuni intre problemele de s&ndtate ale care determina schimbari tn starea lui de factori de mediu, psihici, bio-fziologici, sociologici, ssc daca problema poate fi re jaca nu se poate rezolva in acest diagnosticul de nur pentru pacient. De exemplu mobi revizuiasca datele per O data ce legaturile au fost stabilte, asistenta poate enunfa diagnosticul nursing. Acesta trebui lar 0 problema de sandtate actual sau otentiala a pacientulvi, care poate fi rezolvata prin interventii independente sau. dependente. Componentele diagnosticului de nursing P) — exprimé un comportament, 0 reactia, 0 atitudine, o dificultate ‘sénatate. Ei pot inseci (probleme metaboli si factori extrinseci (agent! obstructia calor rior! care, in) 24de ordin psiologic — sen i, tulburdri congnitive care influen- feaz& satisfacerea nevoilor (anxietate, stres, situatii de criza, tulburari de gandire); © de ordin sociologic ~ interacjiunea cu familia, colegii de munca, prietenii, modificari ale rolului social (sentiment de respingere, dificultiti de comunicare, somaj, pensionare): @ de ordin cultural $i spiritual - probleme de adaptare la o cultura, insatisfactii in respectarea valorilor si credinfelor; @legaji de necunoasterea modului de promovare a unel bune stiri de sanatate. + semne de dependent (S) — semne si simptome ~ sunt semne observabile ale incapacitatii de mentinere a san&tati, de satisfacere a nevoilor fundamentale (nu-si efectueaza ing jenice, nu comunica cu membrii echipel de s&natate, nu respect regimul di ic), Tipuri de diagnostic de nursing Diagnosticul actual ~ cuprinde doua elemente: problema actual sau react pacientului lao problema Legaitura dintre cele doua elemente se realizeaza prin intermediul expresiei .legat de" sau ,datorita. Esential este ca intre cele dou elemente sa existe 0 conexiune, Exemple de diagnostic actual: = disconfort legat de durer = perturbarea imaginii c ~ anxietate legatd de iminenta un Diagnosticul potential - po: pacient care fumeaz 40 de figari pe zi pi i potential legat& de tumat excesiv’. izat pentru a evidentia un r&spuns incert al Pacientului sau legat de factori necunoscu} Erori in formularea diagnosticului de nursing wlarea diagnosticului de nursing se pot produce erori prin: area terminologiei medicale in detavoarea colei specifice nursingului area unui singur semn sau simptom ca raspuns al pacientulul la o Problema de sanatat Acuratejea diagnosticului de nursing depinde, de asemenea, de ot informatii complete si de prelucrarea obiectiva a acestor date. Dacd sunt omise fate, diagnosticul poate fi un esec, iar daca datele nu sunt prelucrate corespunzator diagnosticul este incorect. Pentru a evita erorile de diagnostic, asistenta trebuie s& Se asigure cA nu a omis date relevante tn favoarea culegeril altora, irelevante.Asistenta poate evita omiterea de date daca utiizeaz un plan organizat de culegere a Informatiilor si poate evita objinerea de detalii irelevante prin punerea unor Intrebairi corespunzatoare situafiel. Caracteristicile diagnosticului de nursing, avantaje: un enun} clar si concis al problemelor pacientului; ste specific unul pacient; 3e bazeaza pe datele objinute Tn prima etapa a procesulul de nursing; ‘® se schimba in functie de modificarile rspunsului pacientului la problemele de # orienteaza asistenta spre interventile specifice problemelor pacientului; ioveaza pl ‘# facilteaza comunicarea asistentei cu ceilalti membri ai echipel de sanatate. | Exemple de diagnostic de nursing (lista NANDA, 1986): | ~ intoleranja la efort; ~ perturbarea somnului; ~ alterarea perceptiei senzoriale; ~alterarea comunicarii nonverbale. Exemple de factori etiologi —atrofie musculara; ~ deficit auditiv, vizual; ~ diaforeza; ~ scdderea tonusului muscular; 26— oboseala; proces infectios sau inflamator; inoastere a unei alimentatii echilibrate, a efectelor benefice ale ice, a masurilor de igiena etc. Concluzii Un diagnostic de mi ig este o problema de sénatate actual sau potentialé, problema, bazat pe date relevi ™ Diagnosticul de nursing este baza pentr independente. '™ Dezvoltarea taxonomiei diagnosticelor de nursing este un proces tn derulare. Ill. Planificarea ® STABILIREA PRIORITATILOR STABILIREA OBIECTIVELOR ALEGEREA STRATEGIILOR: Planificarea este a treia etapa a procesului de nursing, In care se aleg strategiile sau interventille de prevenire, reducere sau eliminare a problemelor de sandtate care au fost identificat Cei care par alti membri ai ect F sunt: asistenta, pacientul, familia gi 2aistentei,implicarea activa ja planului si continuitatea) te principala responsabi este esentiala pentru efic ,a24i datele objinute in apreciere gi diagnosticele de nursing ficare are patru componente: ¥ scrierea planului de nursing 1. Stabilirea prioritatilor A diagnosticele de nursi stabil Henderson, modelul Gor re pacient. de cele presupuse de asistent modificate tn func} apiei medicam faptul c& problemele de sanatate se pot prioritate scazuta, Asistenta nu are, de exemplu, la domiciiul unui pacient acel Fesurse ca in spital si va fi nevoita s& amane rezolvarea unor probleme. Resursel financiare ale pacientului pot, de asemenea, influenta ordinea priortilor.lor de nursing ~ fiecare pacient tate a actiunilor. Unii pot dori s& accepta strategilo m urgenta problemelor de sdnatate ~ in acest sens trebule s& se alba in vedere in ce m&sura o problema de sdnatate amenin}d homeostazia pacientului, securitatea fizica si psihicd sau gradul de dependent. 2. Stabilirea obiectivelor, tipuri de obiective ‘Scopul stabiliii obiectivelor este de a directiona planiticarea interventilor de nursing, despre care se anticipeaza c& va produce schimbari tn starea de sanatate a pacientului. 50 rofera la logica si descriu modi control voluntar. De exemplu: prevenirea unor disfunctii cum sunt febra, vertjul ‘= comportamentul pacientului * motor ~ descrie performante fizice si capacitétl care sunt sub controlul pacientului; ‘®cognitiv - descrie performanjele de injelegare, de recunoastere, de are de noi cunos obiective pe termen sourt (OTS) + obiective pe termen mediu (OT! + obiective pe termen lung (OTL) saptémani, luni. Exemplu: Stabilirea obiectivelor in functie de problema de sdnatate si factorii etiologic. Diagnosticul de nursing: alterarea nutrjiel; exces legat de ingestie excesiva fata do activitatea desfasurata. Obiective: ¥ pacientul va descrie meniul zilnic care demonstreaza reducerea numérului de ¥ pacientul va efectua, zilnic, exerci fizice (obiectiv orientat spre cauza); ¥ pacientul va pierde in greutate patru kg in doua saptdmani (obiectiv orientat Spre rezolvarea problemel).Componentele obiectivului Un obiectiv este enunjat sub forma unei fraze care cuprinde: ~ subiectul cine este persoana care va realiza obiectivul (pacientul); — verbul de acfiune — exprima acjiunea ce trebuie realizata. Este un verb de acfiune care difera in functie de starea sau comportamentul asteptat (s& intrebe, 8 | descrie, s& identifice, s& listeze, s& demonstreze, si practice, si dea, SA indeplineasca, sA exprime, s& comunice, s& Impartaseasca et te de preferat izeze verbe nemasurabile cum ar fi: s4 aprecieze, SA stie, SA simtd, 5A | de realizare ~ se refer’ la modul formulate clar, precis, chiar daca in unele situ: cuprinse toate componentele. Exemplu de formulare a obiectivului: -Pacientul sa se deplaseze singur la mas& in termen de 7 sublectul perforant condi de realizare timp Caracteristicile obiectivu unul sau mai multe r de evaluare, enunjul realizate de subiect; ‘© implicare — gradul de angajare in realizarea acti © realism — s& jin& cont de capacitatile fizice, intelectuale gi afective ale p: de conditile de mediu si de suportul pe care I+ poate oferi; cobservabil — enuntul trebuie s& cuprind& ‘masurabile exprimat le, de doua oti pe zi), volu ‘area strategiilor rea obiectivelor, asistenta alege interventile adecvate pent sau combate modificarile aparute tn starea de sandtate istenta si pacientul pot utiliza diferite metode de generare! de nursing cum ar fi # brainstorming — care este o tehnica utiizat’ de mai mult de o persoand, obicei un grup de oameni. in acest proces ideea unei persoane genereazA 0 30altuia y.am.d. Idelle nu trebuie evaluate tn timp ce sunt generate. © idee este exprimat de 0 persoand, dezvoltaté de alt& persoand si modificatA de o a treia acceptabilé. Rezultatul acestui proces sunt zoWva 0 problema jelor gi experientei, area nu este 0 ghicire deoarece alternativele au fost incercate cu succes ar # extrapolarea — care este 0 deducer i fapte cunoscut tehnica, individu! sugereaz& o actiune (exemplu: pacientul X suferd de insor sie c& pacientul din patul vecin bea un pahar cu lapte cald fn flecare seard rte bine, fopune, ca soluie, SA fac& acelasi lucru). identiticarea intervenjilor specifice, asistenta isi va pune urm&toarele aceasta i care este cauza probler ~ce se poate face pentru wlizarea sau combaterea cauzel? rea unul obiectiv exist mai multe soluti. Alegerea care se succed Intr-o ordine, promovarii sau restabilil saint supraveghere a ‘educatia si consilierea pacientului vor face parte lerventie comuna pentru multe probleme. Poate fi o ele pacientul s8-si feze Singur insulina) sau 5 explice rationamentul drenajului postural). Consilierea — este un ajutor necesar pentru schimbarea sau ajustarea unor ‘omportamente si atitudini nesanatoase fafa de sdn&tate. Ea include: 1 tehnici de invajare — pentru a ajuta pacientul sa achizitionoze cunostinje | Pecesare luarii decizillor in scopul ingriiiior de sdnatate; E a4° ‘ficientd, asistenta se va consulta s1 cu alt! membri all echipel de sinatate. | Stabilirea interventilior in functie de dlagnosticul de nursing | va studia atent etiologia (cauza) 88 reduc sau s& combat factor ‘supraveghere atenta si frecventa Peni dlagnesteu! potenfia asistenta va analiza factor care pot determi © problema, va identifica interventii de diminuare sau combatere a acestor factor va supraveghea atent pacientul pentru a sesiza orice schimbare nou aparuté starea lui. @ interventilior in funcfie de diagnosticul de nur Exemplu de stabil s/ oblectiv Diagnostic de nursing: Potentialul de deficit al volumulul de lichid legat ingestia nsuficienta de lichide. Oblectiv: Paciontul va consuma ziinic céte 2000 mi lichid. rea pacientului s& bea 2000 mi lichid astfel: ora23-8 300 mi. ~ Se va oferi = Se va face bilantul ~ Se va aprecia aspectul tegumentelor gi mucoaselor. ceai, sucur, apa, lapte, dupa preferinfe; Enunfut interventiot terventii va cuprinde data, ora, verbul de acfiune, I realizare. intervalul de >xemplu: pacientul va fi repozitionat fn pat la intery oud ore, timp de 24 de ore) sau: ez masa pasintului M. N. de 9 oil timp de 10 mi lic pacien 10.02.1999 11.02.1999 interventia chirurgicala.7 lain | ‘Notarea interventio! Jn documentele ut consemnate clar, com entru scrierea planului de nursi i pentru ceilalfi membri ai echi intervengille vor fi 4, Scrierea planului de nursing lanificare. Planul de nursing constituie un jespre starea de sanatate a pacientului si ~ planul este intocmit pentru fiecare funcjie de nevoile sale de ingrijii; se Intocmeste In momentul admisiel jasc dupa modelul standard al unitatil respective; ingrijrlor; Planul de nursing dependenta, diagnostic de nursing, obiective, interventi, evaluare. Plan de nursing ~ model Data | Aprecierea | Diagnostic | Obiective | Interventii | Evaluare de nursing Coneluzii: trategillor de nursing, scrierea planul tale se stabilesc Im lerea rezultatului fiecdrei strategii necesita cunostinje de nursing gi fanul de nursing fumizeazd ui. Pentru ingrijirea individualizata aIV. Implementarea ‘ CULEGEREA DE NOI DATE @ EFECTUAREA INTERVENTILOR Implementarea este cea de-a patra etapa a procesului de nursing, In care| planul de nursing este pus in acfiun Activtéile desfésurate de asistenta in aceasta etapa sunt: continuarea cul formatii despre starea de sanatate a pacientul + efectuarea interventi + notarea interv planul de nursing; ‘ menfinerea la zi a planului de nursing. Continuarea obtinerii de date starea sau cor despre: starea utilizand comuni ientei. mtd este o acfiune inijiatd de asistenté ca urmar lor sale. Aceasta este tate efectuata la indicajia medicul fea madicamentelor. fependenté este acea activitate stabil’ in colaborare cu de sanatate si care reflecta o relatie colegialé intre profesi Pentru efectuarea une’ tehnici, asistenta va respecta urmatoarele princi ia performant asistenta trebule s& cunoasca indicatile si contraindicatile fiecdirel procedur Procedura contraindicaté este aceea pentru care exist’ motive ca raspunt Pacientului s4 fie negativ; in unele situafil, 0 procedurd poate fi contraindicat& di cauza unor schimbari survenite in starea pacientului; 34@ efectuarea tehnicii cu competent : asistenta trebuie sisi pertectioneze Pe baze stinjifice si s& cunoasc& rocedurile care-i sunt fami i: asistenta va descoperi numai partea necesara efectuat iza paravane de protecfie; nu va face aprecieri asupra aspectul orele de somn, de masa; aiba sentimentul de independent; rea dupa procedura: presupune pozitio confortabi Fepaus corespunzator, aprecierea acjiunilor de nursing sunt strans legate de cunostinfele si priceperile asistentei. Pentru siguranja pacientului, ele trebuie s& alba un scop gi baze #¢ va acorda un timp intre tehnici pentru ca el s& = ca un intreg; varsta, valorile, credinfa, sunt factori care pot afecta interven © interventile trebuie sa fi de prevenire a accidentelor, de nursing trebuie s& respecte demnitatea pacientului; i se va (ea si va fi implicat in luarea decizillor referitoare la starea lui de nsive pentru pacient; asistenta va lua méisuri ‘® nu se vor efectua interventii fara cunoasterea rationamentului stiniic; © curdjirea, dezinfectarea si sterilizarea echipamentului utiizat; © Pregatirea specimenelor pentru laborator si completarea buletinelor de © notarea tehnici sia incidentelor sau accidentelor.Interventiile stabilite in planul de nursing nu sunt fixe, ci flexibile. Ele pot fi schimbate pe baza nollor date culese de asistentd. ‘cazul in care o asistentd nu poate implementa singuré o interventie va sol ajvorl ator mem i echipe. De exempu: dacdasistrta nu est familial c un model particular de masca de oxigen, aceasta necesita la inceput asistenta din) partea unei colege. : 1 in implementarea interventiilor asistenta va tine cont de: + individualitatea pacientulu, fra a viola bazele stintice ale actvitai. exemplu: un pacient poate prefera s& ia medicatie pe cale orala in loc de cat parenterala; daca asistenta stie c& medicamentul respectiv este inactivat partial sucul gastric, fi va oferi aces implicarea pacientului — unii pacienti doresc s& se implice total, alti doresc implicare minor&, iar alti deloc. Aceasta depinde de energia lul, de numarul factor de stres, de fricd, neinfelegerea boli sia interventilor; ¥ prevenirea complicatilor ~ se impune deci respectarea masurilor de asepsi si efectuarea tehnicii cu profesionalism si responsabiltate; ¥ asigurarea confortului fzic si psihic al pacientului. Notarea interventiei Dupd efeciuarea unei tehnici, aceasta va fi consemnata in planul de nursit impreund cu alte date: cum a raspuns pacientul la interventie, ce trebuie f&cut urmatoarele zile, schimbarea unel anumite intervengii, Transmiterea actiunilor nursing se poate face si verbal. Completarea Ia zi a planului de nursing Pentru atingerea scopului pentru care a fost conceput, planul de nursing trebul actualizat permanent, completnd fiecare rubric& in parte. Coneluzi starea lui de sdnatate;cunoasterea rationamentului stinjifc; nti In mod mecanic, ci urmarind raspunsul sm nu se vor efectua interv nu se vor efectua i pacientului; wm daca raspunsul acestuia nu este cel scontat, se va alege o alté interventio; tn efectuarea unei tehnici, se va respecta protocolul stabil. V. Evaluarea ‘@ STABILIREA CRITERIILOR DE EVALUARE ‘@ EVALUAREA ATINGERI! OBIECTIVELOR @ IDENTIFICAREA FACTORILOR CARE AFECTEAZA ATINGEREA OBIECTIVELOR -a cincea etapa a procesului ie a crescut de la 12 terile stabilite, In nta va decide asupra interventillor ce vor al sau nu au fost atinse, asistenta va wursing, punandu-si urmatoarele intrebairi (fig. 3) iente date? rect problema de sandtate? = am enunjat corect diagnosticul de nursing? 37‘n planul de nursing, evaluarea este consemnata enunfand progresele pe care le-a facut pacientul in funcjie de obiectivele propuse (de exemplu: pacientul nul prezinté escare de decubit) Concluzii: m evaluarea apreciaza modul de atingere a obiectivelor; meste un proces organizat; m determina reexaminarea planului de nursing; m duce si la evaluarea cal Diagnosticul de nursing a fost corect enuntat? Care din interventii nu a fost corect efectuaté? g = : 5 2 2 5 REANALIZARE Fig. 3: Schema procesului de nursing ~ model de realizare $1 reanalizare