REGLAREA PSIHICA A COMPORTAMENTULUL ATEN TIA Atenfia este fenomenul psihic de orientare selectivis $4 de concentrare a energiei psihonervoase, in vederea desfs urant optime a activita fii umane. Atentia presupune concentrarea si focalizarea efortului_ mental ce genereaza selectivitatea reflectarii, bazaté pe reflexul de orientare, decianjat spontan in faza initial, ca apoi sa devin& voluntar prin intermediul cuvantului. in plan subiectiv, atentia este resimtiti ca o stare de incordare observata prin indict comportamentali: imobilitate, tacere, fixarea priviri, etc. atitudinea Etapele de desfasurare a atentiei: orientarea neselectiva.asteptarea, Pregatitoare, atentia focalizata, Perfectionarea mecanismelor atentiei face ca aceasta sa se instaleze usor, 4 fie ficient, iar toate acestea pot fi considerate ca ,aptitudine de a fi atent’. Atentia se poate exterioriza prin mimica, prin miscari. Intre starile reale de atentie si starile de neatentie psihologii considera ca exista star aparente ale lor, fapte ce determin neconcordanta intre forma externa a aten starea ej reala. 1, upd mecanismul si dezvoltarea sa: ; Atentia invetuntara( este neintentionatd, spontand, deciansata de stimuli extemi ‘sau intemi). Aceasta forma a atentiei se confunda aproape cu reflexul de orientare. Atentia involuntara este legata de stimularea extema si ea poate fi provocata de o serie de aspecte ale acesteia, cum ar fi: = aparitia $i oprirea brusca a unui stimul, caracterul inedit al unui stimul, intensitatea mare a unor stimuli, contrastul dintre stimuli, miscarea stimulilor. Rolul atentiei involuntare este de a ne mentine contactul cu schimbirile si modificarile din mediu si totodaté ne asigura protectia fata de eventualele actiuni periculoase dinspre mediu. Atentia veluntara( este forma superioara a atentiei care este declansata intentionat, prin efort voluntar si autoreglata constient). polit Qe Wein. Conditiile sustinenii atentiei voluntare: +e Stabilirea clara a scopului si interesului pentru activitatea respectiv’ Evidentierea semnificatiei activitatii , a consecintelor ei pozitive si negative Analizarea prealabila a planului activitatii pentru stabilirea etapelor mai dificile Gradul de antrenament al subiectului pentru respectiva sarcind * Asigurarea unor conditii ambientale favorabile lucrului * Alternarea perioadelor de activitate cu cele de odihna * Eliminarea/ diminuarea factorilor perturbatori Atentia voluntaré se poate manifesta ca: asteptare, incordare, preocupare, contemplatie. Atentia voluntara poate fi si:are intrd in sfera de actiune . Jiri ca ; insus Senzoriala ( se refera la obiecte sau Simtunior)sau atentiei c; * intelectuala ( se refer’d la amintir, idei, etc.) de manifestare a are rior ‘ ° Atentia nostvoluntara ( reprezinta un nivel superior a ‘andu-se in deprinderea ce a rezulta din Utiiizarea repetata a atentiei voluntare, tran e ealculator, va relua on nd fi atent. Ex. un Copil care a invatat cum s& se jpape P NG Yule © he ae \ 3 Witatea cu piacere si fara efort iy a SOF ake abet ! be, Aton mage sean oe aoe porn nest, este onentall clive tul atentiei se afla in exteri Atentie_axtemazobieck t in toate tipurile de lumea exterioara (obiecte, persoane, fenomene). Ea este prezent Arete Umana: joc, invaiare, munca, create, etc idee, etc. ea intervine in Atentie interna: obiect esto intenor moeho elle ome eadrul Comunicarii cu sine ectie, reflectie interioara). le pot fi Atentia extema 5 int aun eee aeete ele nu pot fi disociate. Ele ps voluntare, involuntare, postvoluntare. i i i Intre atentia intems at cea exter Poate s& existe un anumit Stee erscanete tipologiei umane ta Persoanele introvertite, predomina atentia intern, iar la pé extravertite, predoming atentia extema, i item ir Se poate diferentia si atentig expectativa sau de asteptare, atunci cénd suntem in eatePtarea initieni sau finalizarit ones actiuni, Ex: concentrarea dinaintea unui examen, Sau inaintea afisani rezuttatelor tentiei(presupune desfasurarea concomitentd a mai multor activitati, cu Conditia ca una dintre ele s& aiba componente automatizate). Ex. colorez un desen si concomitent ascult muzica.apaciiaten da 01) a10nt ASIC personneie sunt cen atenorn sa mor ATe doosentn mre Tareta teste psihologice pentru masurarea tees. Distragerea -este inc de once modificare a me practicarea unor profestt aintre caitatie atentier VOINTA ‘ iwvolgy. ic complex, pnn intermedi CSruia omul f Voinia reprezinta procesul psihic comp! a Ce eet. recara forree 9 capaciaiie fizice 1 spituale in vederea invingent dbstacolelor care apar pe trarectona activity Seer et considera vonta un regiaj al regiajolor, sublinind faptul C& ea se rastrange roceselor cognitive si afective. , in evolutia ‘and sa-si dea comer ‘chiar modele de vointa. in general ( vointa actiunii si vointa ‘sa, copilul Invata comenzile verbale ale adultulu nzi singur. Adultii constituie ,pentru copii, asupra pI L. Vagotski considera c apoi le intenorizeaza, ajung: modele de comportament $i Vointa poate fi inteleasa ca ‘modalitate de coordonare a a nt Si mediat verbal); abtinerii, a rabddni, a renuntaril); de autoreglaj (de tip cons! ferea realizArii unui scop constient propus). proces supenor « aptitudine de a actiona (in veds Aci ur intre posibilitatile omului si conditille obiective ale Obstacolul reprezinta 0 confruntare jotivita fi activitatii Natura obstacolului poate fi : -exterioara(materiala); . terna (de natura fiziologica, psihologica); : in evaluarea obstacolului se poate produce subaprecierea_obstacolului, Conduee fa esec, supraaprecierea obstacolului care duce tot la esec, sau reflectarea. wi a acestuia. Pentru depasirea obstacolului, omul isi mobilizeaz& efortul care va adecvata voluntar. Zfortul voluntar nu este innascut, fiind dependent de modul de apreciere a obstacolului re a limbajului. El consta dintr-o mobilizare a resurselor fizice, si de nivelul de dezvoltai 3 prin intermediul mecanismelor verbale. intelectuale, emotionale, Limbajut are un rol reglator in deciansarea, organizarea si desfasurarea actiunilor s& transforme imperativele exteme in comenzi mintale sau motorii. Astfel, vointa poate constituindu-se ca mecanism psihic de autoregiare, de autoguvemare si de interme, dinjare a conduitei. é(actualizarea unor motive), prefigurarea inten{iei sau Etapele actului voluntar: 1. Articularea motiva ional impulsul: exprima o tensiune interioaré care tinde s& se exteriorizeze si sd activeze veriga motorie. Initierea actiunii voluntare se poate realiza pomind de la 0 trebuinta intema sau o solicitare extern, 0 cerint, 0 comanda , un imbold, un indemn. Deci, impulsul poate fi interior sau exterior. Cand acesta atinge un anumit prag, are loc constientizarea ui care devine punctul de plecare al actiunii voluntare, 2. Analiza 3 lupta motivelor : care ia forma deliberdrii in vederea selectarii motivulul cel mai bine plasat in raport cu situatia concreta, Daca in urma deliberarii este Selectat un motiv, atunci toate celelatte i se subordoneaza. Motivele, odata laborate, intr in raporturi de concordant sau de opozitie, ceea ce impune aprecierea avantajelor si a dezavantajelor alegerii unuia sau altuia.4 elaborarea planului de ri, face posibila e' anu de in urma deliberari, tee Prespingerea seu amanar 3. Luarea nero 0a in inate rs tune. Ea presui sn a ° : Cele stating 30 eventual ood. find influentata de urmatori fz rari este cea mai find influent seca sca iin esecuiui Uni tnd sa aleaga sarcinl aifcile in Spee succesulu, iar daca pierd, esecul este BONE ie, important al actiunilor voluntare i implica ; inta de succes, tendinta de Stasotunle do porsonaltate- nivel de aspire, dor 2 evita esecul,interesele, varie sublectulll ss succes nivelul de -experienta succesului si a esecului- $2 ea cada aspiratl tinde s8 creasca, iar dupa esectinde s8 scada. | ara 4. Realizarea efectivs sau executarea hotdrani- este Tomes. plan ital concrete prin care situatia initiala este SUP ait), si, uneori, operatii a realizarea sScopl s' oe elt operat __ 2ulomatizate care vor fi integrate coontroluui constient Finelizerea actu voluntare presupune mentinerea resurselor, organizarea — anaes cunostintelor, deprindenior, experientei in vederea atingerii scopulll. Este important ca’ vointa sA manifeste rigoare si coerenta, SA nu renunti intainim obstacole. ; 5. Verificarea —aceast etapa implicd evaluari, operatii complexe de oa cognitiv si pragmatic. Are loc transformarea rezultatelor in informatie inve Pentru comanda si efectuarea operatillor viitoare. Daca rezultatele nu sunt cele ‘scontate, atunci sunt sanse ca actiunea sa fie repetata. ta obtinerii satisfactiei izia este uN moment evaluari, analize 1) Perseverenta- consta in mentinerea timp indelungat a efortului in directia realiz8ni scopului la nivelul de perfectiune impus de subiectul insusi si asteptat de cei din jur. Opusul ei este incdpatanarea(insusire negativa, rezultat sI lipsei de flexibilitate in gandire si in actiune, al prejudecatilor sau al unor carente educationale) care presupune urmarirea unui scop chiar si atunci cand este clar ca imprejurarile nu ofera nicio Sansa pentru reusita. 2) Fermitatea_si_taria vointei-este capacitatea de a suporta dificultatile, opiniile contrare, critica, etc. , pentru a-ti mentine hotararea luata. Opusul ei este slabiciunea__vointei__(insusire__ ne: jativa-care inseamna imposibilitatea de a realiza efortul voluntar cerut, chiar daca cel in cauzA este constient de importanta acestui fapt pentru el sau pentru cei din jur.) 3) Independenta_si__initiativa-exprima gradul de autodeterminare si originalitatea finiei proprii de conduita. Opusul ei este sugestibilitatea (insusire negativa care consta in adoptarea Necritica a influentelor exterioare.). . 4) Autocontrolul-presupune constientizarea , aprecierea si adecvarea permanenta a tendintelor, motivelor si proceselor intelectuale, precum si @ actiunilor concrete anumitor exigente, Principii, idealuri morale, politice, sociale, etc, 5) Promptitudinea deciziei-consta in fapiditatea cu care omul delibereaza. Opusul ei este nehotdrarea sau tergiversarea (insusire negativa care se manifesta ca oscilatii indelungate $i nejustificate intre motive, scopuri, mijloace, etc. cu amanarea deciziei.Cainarile vointe: integrate in structun mai compiexe, devin trasatun de caracter. Cezvoltarea vointet contnbure la dezvoltarea personaitt