i 1) Anstezie 2) Incizie 3) Marcare 4) Forarea primara a neoalveolei 5) Verificare paralelism 6) Prelucrare neoalveola primara 7) Alezarea 8) Tesirea cilindrica 9) Tarodarea 10) Montarea implantului 2. Proprietati biomateriale 1) Lipsa nocivitatii locale si generale 2) Sanufie: = Toxice - Alergice - Cancerigene - Radia 3) Compatibile: - Biologic = Mecanic - Functional 4) Rezistente la coroziune 5) Sa se adalteze usor la tehnologile clinice si de laborator 6) Sa asigure transmiterea fortelor ocluzale pe tesuturile de sustinere > rezistenta 7), Rezistenta la tractiune 8) Modul de elasticitate favorabil 9), Sa permita sterilizarea 3. Proprietati Titan 1) Biocompatibilitate 2) Conductibilitate termica redusa 3) Densitate scazuta 4) Rezistent la coroziune 5) Pret de cost mai mic decat aurul 4. Clasificare material de augmentare a. Sintetice: - Pe baza de biosticle - Pebaza de fosfat tricalcic - Pe baza de hidroxiapatita b. Nesintetice = Material autologe ( intraorale ~ extraorale ) = Material omologe ( FDBA - DFDBA ) Membrane - Rezorbabile : fibre de celuloza hibrida, latex, politetrafluoroetilen expandat ~ _Nerezorbabile : sintetice, natural 5. Combustia osoasa Orice frezaj al osului se face sub racier cu ser fiziologic steril minim 50 ml/min pentru a preveni supraincalzirea osului peste 47 grade Gelsius; depasirea cu un grad peste aceasta valoare conduce la osteonecroza, cu aproximativ 1mm/diametru > implant sortit eseculul 6. Clasificare implanturi = Endoosoase : ac, lama, surub, cilindru = Juxtaosoase : subperiostale partiale/totale7. Reguli incizie = Incizia trebule sa fie la distanta de locul de implantare mezial si = Incizia trebuie sa fie continua, sectionandu-se in acelasi timp gi lamei bisturiului in contact permanent cu osul - Mentinerea in permanenta a unui punc de sprijin pe versantul vestibular al crestel edentate sau pe dintii marginali bresei edentate = Decolare muco-periost cu blandete, fara traumatism excesiv 8. Contraindicatii implant > Contraindicatit sistemice: - Imunodeficienta - HTAmjora ~ Endocardita ~ Diabet zaharat insulin-dependent - Ciroza hepatica - Corticoterapie = Afectiuni psihotice - Consum de droguri = Neoplasme care au facut/fac radio/chimioterapie = Maladia endocrino ne controlabila > Contraindicatil locale - Igiena bucela deficitara - Rest radicular in grosimea crestei alveolare - Neoplasme maxilare - Afectiuni ale mucoasei bucale - Procese inflamatorii locale + Oferta osoasa insuficienta - . Pat osos slab calitativ = Status cervico oro facial postradioterapie 9. Instrumentarul in implantologie > Intrumentarul classic (chirurgie dentoalveolara) : bisturiu, decolator, departator, elevator, chiureta, foarfeca, sonda, fir de sutura, camp comrese sterile, ac, port ac, et. > Instrumentar specific: < _Trusa de instrumentar propriu fiecarui system de implante - Freze special pentru forarea patului osos caracteristic fiecarui gen de implant = Dispozitiv indicator de parallelism - Chel si port chei - Port implantur = Dispozitiv indicator de adan - Implant sablon ~ Stalpi analogi - Suruburi de acoperire - Fiziodispenser = Micromotoare chirurgicale la care se adapteaza piesa de mana dreapta si contraunghi = Piesa contraunghi special autoclavabila 10. Avantaje incarcare imediata = Osingura interventie pentru extractive si insertie implant - Se evita sau se limiteaza resorbtia postextractionala: ‘© Obtinere rezultat satisfacator dpdv functional si esthetic = Posibilitatea plasarii implant intr-o zona cu volum osos limitat = Evitarea forarii une corticale osoase operationale care genereaza cea mai mare cantitate de caldura = Reperare foarte usoara a zone de insertie a implantului istal ivo-mucoasa si periostul > varful11. Tipuri de materiale dpdv embriologic © Autologe (autogene) ~ autoplastie (de la acelasi organism) ‘* Omologe (alogene) - homeoplastie (de la un individ al aceleaiasi spe: '* Heterologe (xenogene) ~ heteroplastie (de la un individ de alta specie) * Aloplastice - aloplastie (materiale sintetice) 12. Investigatii imagistice in implantologie Radiografiiretroalveolare izometrice ortoradiale (RIO) © RlOcu retea ¢ Ortopantomografia — cea mai important © Radiografii laterale ocluzale Tomografie computerizat8 (CT) Rezonant magnetic nuclear (RMN) 13, Osteointegrarea e favorizata de... © Biocompatibilitatea materialului - Ti si aliajele sale posed proprietati mecanice optime pentru un material de implant; se oxideaz8 instantaneu, in aer oxizii s&i find extrem de stabili n diferite ipostaze fiziologice ale organismului Designul implantului - este nevoie de un contact c&t mai mare tn suprafats intre implant 1 os. Textura suprafetel - Stratul de oxizi de titan care se formeazé instantaneu la suprafata implantului permite integrarea biologicd a acestuia prin incorporarea de ioni de Ca si PO4 din calusul initial. © Tehnica chirurgicals © Conditille de incrcare - Conditiile de punere in functie si incdrcare difer’ la implanturile de stadiul | fata de cele de stadiul Il, Aceste conditii influenteaza calitatea interfetei os/implant. Incarcarea imediat& duce la formarea unui tesut fibros de interpozitie la cdine, spre deosebire de implanturile care se incarcé tardiv (stadiu! II, unde de cele mai multe ori contactul este de tipul implant/os (85- 90% din cazuri). 14, Implantul Subperiostal. Etape de laborator. In laborator: tehnicianul toarna primul model din gips superdur. Modelul este analizat de c&tre medic. Se stabilese numirul conectorilor principali si secundari si numérul bonturilor protetice ce urmeazi a fi realizate, dupa care modelul este amprentat cu agar-agar pentru a se realiza modelul duplicat. Urmeaza; ‘Amprentarea modelului preliminar in scopul duplicdrii; Modelul duplicat (cu implantul desenat de cétre }; Macheta din cear8; Ambalarea; Turnarea prin succiune in mediu de argon; Dezambalare si prelucrare implantului periostal 415. Ocluzia cu protectie mutual’ Principiul ocluziei cu protectie mutuala presupune protectia asigurat& de dintii anteriori pentru dintit posteriori iinvers. Dintii posteriori protejeaz’ anterioriln RC, prelund o mare parte a fortelor ocluzale, pe care le transferd ATM-ul In timpul migcarii de protuzie caninul si dintii posteriori sunt protejati de in¢ lateralitate incisivii si dinti laterali sunt protejati de canini. Se considera cel mai complet model de ocluzie pentru dentitia naturals intr-un DVO pastrat de dintil laterali. Contactele interdentare de tipul cuspid-foset& asiguri un maxim de suport dintilor in toate directille; iar fortele se aproprie de axul lung al dintilor. 16. Etape protezarea provizorie folosind conformatoare din metilceluloza ‘Amprentarea cdmpului protetic Turnarea modelelor de lucru ‘© Completarea spatiilor edentate cu dinti acrilici sau din ceara © Realizarea unui orificiu in centrul modelului, care va servi la aspiratia aerului dintre folie si model Ramolirea foliei si aspirarea acesteia la suprafata modelului Indepartarea foliei de pe model si sectionarea acesteia la nivelul coletului dintilor Conformatorul va fi inc&rcat cu acrilat autopolimerizabil fluid i, iar in migcarea deCand acrilatul ajunge in faza semiplastica va fi aplicat pe campul protetic Conformatorul va fi mobilizat de pe campul protetic la fiecare 30” Conformatorul va fiindepartat cand acrilatul trece in etapa de priza exoterma (moment marcat de inceperea cresterii temperaturii masei de acrilat) Dupa indepartarea foliei, piesa protetica va fi prelucrata, finisata silustruita, dupa care va fi cimentata provizoriu. 17. Tehnica chirurgicala directa(clasica) de sinus lift Tehnica debuteaza cu o incizie pe coama crestel alveolare plasat8 1-2 mm spre palat pornind de la nivelul ‘tuberozitatii maxilare pana la nivelul PM 1 superior, care se continué cu o incizie vertical de aproximativ 15mm. Dupd decolarea mucoperiostala se stabileste locul de realizare a ferestrel. Inainte de aceasta trebule stabilit cu exactitate limita peretelui anterior al sinusului, precum si locul cel mai facil de abordare a osteotomi Prin percutie si ajutat de o lumind puternicd se stabileste locul unde se va realiza osteotomia, care trebuie 8 fie plasaté la aproximativ 6-8 mm de peretele anterior, aproximativ 10 mm de coama crestei, acolo unde grosimea osoasé este cea mai redus’. Cu ajutorul unei freze sferice de @=3 mm cu turatie redus8 si bogat irigatd se realizeaz8 osteotomia pe conturul marcat anterior fie prin punctare cu o frez8 de diametru mic, fie prin marcare cu creion de os. Manevra trebui facut cu delicatete pentru a nu perfora mucoasa Schneideriana in timpul osteotomiel. Cu un fuloar bont, prin palpare usoard in centrul tablel osoase circumscrisi de osteotomie, se constata dacé osteotomia este complet. ‘Aceasta este completé dac’ sub presiune fragmentul osos se infund& usor spre cavitatea sinusala, Daca infundarea este partial8, ori se definitiveaz’ osteotomia cu freza initial, ori se fractureaza prin lovire usoar3 cu ciocan de teflon a unui instrument bont, fixat in centrul fragmentului osos. Cu un decolator rotunjit la capete (far8 a avea muchii t8ioase) se decoleaz’ mai intai mucoasa Schneideriand pe conturul liniei de osteotomie dinspre aceasta spre cavitatea sinusala. ‘ Este foarte important ca in acest moment si pe tot parcursul decolzrii mucoasei sinusale de os decolatoarele si fie in contact permanent cu osul, cu varful orientat cétre acesta. Dupé ce 5-2 realizat decolarea pe conturul osteotomiei la 3-4 mm fragmentul osos impreuna cu mucoasa sinusal8 devine mobil in timpul manevrelor respiratorit. In acest moment se poate detasa fragmentul osos circumscris de osteotomie care se poate utiliza in amestec cu materialul de augmentare dupa ce a fost fardmitat. Dacé creasta alveolard are o inaltime de minim 5 mm care s8 asigure stabilizarea primara a implanturilor, se poate trece apoi la realizarea neoalveolelor in care vor fi inserate minim 3 implanturi ale c&ror dimensiuni vor fi de cel putin @=5mm si o lungime de minim 12 mm pentru a putea asigura longevitate implantului, dat fiind fortele masticatorii de la acest nivel. Dupa o compactare prealabilé a materialului de augmentare in jurul implanturilor, marginile osoase ale fereastrei sunt bizotate iar aceasta este protejaté cu membrane rezorbabile fixate cu pinuri adecvate pentru a evita riscul de a plonja tesut fibros in materialul de augmentare. Se practic sutura plagii, iar protezarea provizorie, care de obicel in aceste situatii se face cu proteze acrilice partiale sau totale, impune rebazarea acestora cu material soft de tip ,Visco-gel” sau ,Kerr-Fitt”. Incdrcarea proteticd a implanturilor se va face la aproximativ 7 luni. Avantaje: ‘Aceast’ tehnicé d3 posibilitatea implantologul © s&rreconstruiasci maxilarul superior atrofiat @ sSinlocuiasc’ proteza mobild a pacientului cu o lucrare protetica fix © s&rreducd atrofierea progresiva si continua a crestei alveolare terminale 18. Conditii care limiteaz8 avantajele tehnici directe de sinus lift: rice sinuzit8 acut& sau cronic& sau alt stare patologic& a sinusurilor trebuie eliminate preoperator tehnica este relativ dificils : implantologul trebuie s8 posede cunostinte si pregatire adecvat8, precum si capacitatea de a trata eventualele incidente apSrute intraoperator sau complicatli postoperatoriilipsa unui instrumentar si materiale adecvate fac imposibild abordarea acestei tehnici se poate produce perforarea mucoasei Schneideriene, fapt ce impune sutura acesteia dacé este posibil, fixarea unei membrane rezorbabile la locul defectului sau in ultima instant inlaturarea acesteia 19. Etapa 1 si 2 chirurgicala de inserare a implantului lama. Etapa 1: 1. Interventia chirurgicalé incepe cu incizia si decolarea lamboului mucoperiostal, dupa care urmeazi modelarea tablei osoase, cu reducerea tuturor muchiilor ascutite sau a exostozelor prezente la acest nivel. 2. Forarea neoalveolei se face cu freze calibrate, cu diametru crescénd, pana ce se obtine cavitatea corespunzitoare implantului care va fi inserat. Frezele sunt prevazute cu marcaje, pentru a determina lungimea de lucru. Este indicat ca dup’ fiecare etapa de forare si se efectueze splalaturi cu ser fiziologic icarea cavitatli osoase se face cu ajutorul unor sonde de masur, dupa care se fac spalaturi, pentru a Indepérta orice particulé de os restant8 dupa preparare 4. Insertia implantului se face mai intai prin pozitionarea atunci cand exista aripioare laterale in concordanta lacasurile create in neoalveola, pozitionare care se face manual, folosind suportul de ‘transport al implantului care este prevazut la ambalajul implantului, asupra caruia se exercita dupa pozitionare o usoara presiune manuala pentru o stabilizare initiala, iar dupa indepartarea suportului, insertia implantului se definitiveaza cu un instrument de pozitionare, pe care se aplicé lovituri dozate de ciocan. Ciocanul este prevazut cu cap de teflon pentru a atenua socul mecanic asupra campulul primitor de impiant. 5. Ultimul timp al primei faze chirurgicale este reprezentat de sutura mucoperiostala a plagil chirurgicale. Postoperator se recomand§ o radiografie panoramic de control. In faza 2 chirurgicala se indeparteaza capusonul mucoperiostal ce acopera implantul cu bisturiul circular, se indeparteaza surubul de cicatrizare si se monteaza bontul protetic, care se pune in relatie de paralelism cu dintii vecini implicati in restaurarea protetica (daca este cazul) si in relatie protetica cu antagonistli si cu dintii vecini. 20. Implantul subperiostal. Etape chirurgicale. Timpul | chirurgical incepe cu anestezie, urmat8 de incizia mucoperiostului, decolarea larga a lambourilor, chiuretarea si regularizarea osulul. Zona expusé se va amprenta cu materiale de amprenta de consistent& vascoasa. In amprenta obtinuté se toarna modelul de gips. ‘A doua etap’ chirurgicalé consti in plasarea implantului subperiostal pe patul osos primitor de implant, care se poate realiza in doug modu plasarea implantului imediat dupa timpul | chirurgical (in aceeasi zi in care a fost realizaté amprentarea) -plasarea tardiva a implantului, dupa minim 3 sSptaméni de la prima interventie, dar nu mal trziu de 45 de zile, deoarece exist8 riscul modificdrii cmpului osos, care poate avea drept consecité imposibilitatea utlizérit implantulut ‘Aceasté etapa debuteazd cu anestezie, incizia si decolarea mucoperiostului, cu precizarea cé in acest moment este foarte important si urmérim limitele de contur ale implantului, pentru a nu risca sf facem o decolare insuficient®. Implantul se plaseaz3 pe os, iar micile inadvertente se augmenteaza cu material de augmentare. Se sutureazi cu atentie, sutura reprezintand un factor cheie pentru succesul tratamentulul, asigurand larea acestuia de mediul septic bucal. Important este si tratamentul postoperator cu antibiotice si antiinflamatoare. Dup8 sutur3, bonturile protetice vor fi slefuite la forma lor finalé. 21. Zonele anatomice importante pentru utilizarea implantului subperiostal sunt la maxilar: -suprafata palatind a crestei edentate -spina nazala anterioar& -eminenta caning -apofiza zigomatic’ -proeminenta malar& -hamulusul pterigoidian -sinusul maxilar -vestibulul nazal Indicatii: atat la maxilar cat si la mandibul8, este reprezentatd de atrofia osoasé sever’22. Implantul subperiostal. Modalitati de prevenire a esecurilor. 1. Conectorii nu trebuie aplicati peste exostoze, reliefuri ascutite sau unghiuri osoase exprimate, deoarece forma pe care 0 va dobéindi conectorul ce va traversa aceste zone va determina iritatii ale mucoperiostului, avnd drept consecinté infectarea sau chiar necroza acestuia, ceea ce va duce la expunerea conectorului in cavitatea bucala. 2. Liza osoasé indusé de factorul micorbian local, dar mai cu seam existenta unei porti de comunicare ‘ntre mediul septic endo-bucal si cémpul osos pe care se sprijind implantul subperiostal sunt de asemenea consecinte ale unui concept deficiar al implantului. 3. Conectorii secundari (care nu au montate bonturi) trebuie s& aib8 o grosime de minim 0,Smm si o latime de minim 2mm. Un conector cu latime foarte mic3 poate cauza resorbtie osoas, in timp ce unui prea gros ‘impieteaz’ aderearea periostului la os. 4, In zonele linguale, respectiv palatinale ale crestelor, pelotele trebuie s& fie solide, late, dar fenestrate, deoarece sprijinul pe aceste arii va conferi rezistenta la miscarile anterioare si laterale ale limbii. Fenestratiile numeroase vor permite periostului s& plonjeze si s& se reataseze la os, reducénd si greutatea implantului. 5. In zonele cu densitate mare osoasé, pelotele nu trebule sé fie prea voluminoase sau prea numeroase. De mare important sunt pelotele ce se sprijin’ pe spina nazala anterioar8, eminentele canine, precum si zona palatinal8 a crestet maxilare, sau zona mentonierd la mandibul8. 6. De céte ori este posibil, o bard continua vestibular anterior trebuie sé fie inlocuit8 cu extensil vestibulare, legate cu conectori. Astfel, fiecare parte a implantului nu va avea o influenté mare asupra celorialte; in caz de nevole, aceasta poate fi indeprtatd prin taierea conectorulul. 7. Implanturile pot fi aplicate chiar dac& conectorii secundari sau pelotele secundare nu sunt adaptate intim la os. Ins8, in punctele cheie de sprijin adaptarea trebuie si fie perfecta. In acest caz, deficientele minore pot fi augmentate cu granule de hidroxi-apatit8 sau os liofilizat. 8. Postoperator, pacientii purtatori de implanturi subperiostale, vor fi monitorizati din 24 in 24 de ore timp de 9-10 zile, pand se indeparteazé firele de suturd. Cu acest prilej se poate evalua integrarea muco- periostald a implantuli 23. Ocluzia balansatd Ocluzia balansata se bazeazd pe cele trei teorii clasice: cele trei puncte de balans ocluzal ale lui Bonwill, curba lui Spee si teoria sferica a lui Monson. ‘in ocluzia balansat8 (cunoscuta si sub numele de ocluzie complet echilibrat8 sau echillbrat& bilateral), dinti pacientului au contact simultan in timpul intercuspidarii maxime sau al misc&rilor masticatorii excentrice mandibulare. O ocluzie balansati este consideratd ideal8 pentru pacientii edentati total, ea fiind extrem de dificll de lizat la pacienti cu dentitie si parodontiu natural. Ocluzia balansata se intalneste la dintii naturali in momentul in care acestia sunt foarte abrazali, iar folosirea acestui model pentru realizarea nor lucr&ri pe implanturi este inc& o tems controversata 24, Ocluzia lingualizata Ocluzia lingualizat& poate fi definit& ca o schemé ocluzalé ce foloseste cuspidul palatinal maxilar ca principal element ocluzal. integrarea ocluzalé necesité curbe de compensare antero-laterale si medio- sagitale la nivelul arcadei mandibulare ce vor permite o articulare balansat8 tntre cuspizit palatinali superiori si dintii mandibulari in timpul ma Existd un numar de avantaje ale ocluziel lingualizate, cum ar fio sc&dere a fortelor verticale si laterale ce actioneaz’ asupra crestelor edentate. Acest model poate fi folosit pentru toate tipurile de relatiiintermaxilare si este usor de adaptat. Cel mai important este faptul c& acest tip de ocluzie confer’ pacientului o esteticd deosebitd. 25. Functia ocluziei de grup ‘Tn aceast& schem’ ocluzala dintii ar trebui s8 receptioneze fortele in axul lor lung. In miscarea de lateralitate stresul ocluzal trebuie transmis tot la nivelul arcadei dentare si nu trebuie sé fie interferente in pozitia de intercuspidare maxim’. Dezocluzia dintilor trebule s& fie posibild iar dintii trebuie s& se intalneasc’ in migcarea de lateralitate fara interferente.Datorité faptului c& ocluzia de grup nu creeaz’ efecte negative, ea poate fi realizata uneori siin ocluzia lingualizat3 sau cea balansati si este mai usor de refacut decat ocluzia mutual protejaté: ‘Aceast schema ocluzala este cea mai potrivité pentru realizarea ajustérilor ocluzale si pentru tratamente protetice de dimensiune redusa. 26. Posibilitati de agregare ale suprastructurii protetice la infrastructura: a. agregarea prin cimentare b. agregarea prin insurubare c. agregarea prin mijloace speciale de mentinere, sprijin si stabilizare 27. Complicatille potentiale care ar putea apSrea in tehnica directa de sinus lift: -dehiscenta cu expunerea membranei fectia - este intotdeauna o potential problems in orice procedeu chirurgical care implicd o grefa -pierderea potentiala a implanturilor 28. Tebnica chirurgical8 interna (moderna) de sinus lift: Aceasté tehnicd este pretabild in situatia in care indltimea crestel este de aproximativ 6-8 mm $i prezint& o dimensiune vestibulo-orala de aproximativ 8-10 mm pentru a permite inserarea unor implanturi al cdror diametru mai mare s& vind s3 compenseze un suport corespunz&tor fortelor masticatorii de la acest nive Prin aceasta tehnic8, elevatia mucoasei schneideriene si compensarea spatiului dintre aceasta si podeaua sinusal& nu trebuie s& fie mai mare de 2-3 mm. Altfel exist8 riscul perforarii mucoasei sinusale $1 compromiterea interventiei prin aceast’ metod8. Tehnica const’ in: anestezie, incizie, decolare, marcare si prepararea neoalveolei pana la nivelul podel sinusale, far8 a 0 penetra. Practicianul percepe in acest moment o opozitie ce se datoreaza corticalei compacte de la acest nivel, $1 permanent se coreleaz3 cu marcajele de pe frez8 si dimensiunea vertical8 a crestel edentate decelatd radiologic. Pentru prelucrarea diametrului final al neoalveolei se succed dup’ freza de =2mm, fie freze spada, fie se utilizeaz osteotoame, cu ajutorul crora, concomitent cu calibrarea neoalveolei se realizeazd si o condensare osoasa laterals. Dup’ ce s-a realizat calibrarea prin una din metodele de mai sus, cu un osteotom de diametru corespunzStor cu cel final al neoalveolei se realizeaz& fracturarea corticalei podelei sinusale de la acest nivel prin loviri succesive blande cu un ciocan cu cap de teflon, urmarind in permanent marcajele existente pe osteotom. Vom avea in vedere ca, din punctul de plecare cand osteotomul este in contact cu corticala podelei sinusale, acesta si nu se infunde mai mult de 2-3 mm, pentru anu perfora membrana schneiderian’, considerat fiind prin experimente c& acesta este nivelul mediu de extensibilitate a mucoasel sinusale sintoase, fard a fi supusé riscului de perforare. Dacé situatia impune inserarea mai multor implanturi, pentru urmatoarele neoalveole se procedeazé urménd aceeasi succesiune de manevre. Se depune materialul de augmentare, care de asemenea va fi condensat prin manevre blande, ajutati fle de un condensator de mani, fie de osteotomu! utilizat la elevatie. Se va avea in vedere ca fn timpul condensérii si nu se creeze tensiuni foarte mari, pentru c& siin acest moment exista riscul perfordrit mucoasel. Se inser’ implantul dupa tehnica cunoscut, si dacé se intentioneaz& a se insera mai multe implanturi, manevrele de inserare vor fi precedate la fiecare implant in parte de depunerea materialului de augmentare in fiecare neoalveol’. ‘Se monteazé suruburile de cicatrizare, se sutureazd si se las& in repaus 5-6 luni, dupa care se procedeaza la montarea bonturilor protetice, protezare provizorie si protezare definitiva. 29, Indicatil post operator sinus lift: Pacientul va fi prevenit dupa interventie si nu fac’ manevre de aspiratie si expiratie nazala puternicé (s8 rnu-sisufle nasul, si nu-l penseze cdnd strnut8) timp de 7-10 zile. Pentru igiena local endonazala se recomands instilatii cu solutii antiseptice si mucosolvante (Bixtonim) si toaletarea local’ cu tampoane de vata imbibate in aceste solutii, pentru a permeabiliza c&ile respiratorii si pentru a asigura confortul pacientului.30. Principalele cauze ale p lor sunt: Pacientul nu s-a igienizat corect. Unele zone nu au fost suficient de accesit Bontul protetic nu a fost montat corect, In jurul implantului a existat o zona prea mare de tesut nekerati Nu s-au respectat regulile de protezare - Pierderea osoasé mai poate fi cauzata de suprainc&rcarea ocluzal8, de cantonarea submarginala a plécii bacteriene, sau de insumarea mai multor factori. 31. Pentru a asigura sndtatea tesuturilor periimplantare, medicul trebuie sd realizeze urmatoarele deziderate: 8 inhibe formarea placii bacteriene - s8 Impiedice colonizarea timpurie cu bacterii a suprafetei implantulul - s& elimine toata placa bacteriand existent ~ s8 modifice componenta placii bacteriene, de la microorganisme patogene la nepatogene Medicul sau igienistul trebuie s8 arate pacientului cum se folosesc aceste instrumente in fiecare sector al arcadei dentare. Medicul trebuie sé realizeze acest instructaj imediat dup’ finalizarea lucr&rii protetice definitive. Medicul trebuie si documenteze eficacitatea igienizérilor pe care le efectueaz pacientul si s& verifice integritatea sistemului de mentinere al piesei protetice (cimentare, ingurubare, etc.). 32. Atributiile pacientul ~ pacientul trebuie s8 albé 0 eficient8 de minim 85% in controlarea placii bacteriene - trebule s8 foloseasc’ peril de mén8 sau rotative, Inmuiate in clorhexidin’ - trebuie s8 foloseatcé até dentard, fire sau benzi inmuiate in clorhexidind - dacd pacientul are obturatiifizionomice din materiale compozite pe dintii naturali, in loc s3 clateasc gura cu clorhexidin3 va folosi betisoare cosmetice inmuiate tn clorhexidin& cu care va badijona portiunea cervical8 a implantului si jonctiunea cu tesuturile moi Nota: pacientul va realiza igienizarea cel putin o dat pe zi, de prefering3 seara tnainte de culcare 33. Atributille igienistul - s8-verifice eficienta controlului formarii placii bacteriene, avand drept scop un procent de 85% - 8 verifice existenta modificdrilor inflamatorii (sangerari, colectii purulente, edeme) - dacd survin modificSri patologice, igienistul va m&sura adancimea pungli cu o sonda de plastic ~ s8 realizeze detartraj numai supragingival (sau foarte putin subgingival) folosind anse de detartraj din material plastic - 88 observe eventualele descimentiri sau desurubiri ale piesei protetice - in toate situatille, asistenta igienist& va instiinta medicul, care va decide daca se impune interventia sa sau nu 34. Atributille mediculul: - medicul are obligatia s cheme la control pacientul la flecare 3-6 lun (intervalul este fn functie de gradul de igiend oralé a pacientului) - trebuie s8 verifice eficienta controlului placii bacteriene, mentindnd-o peste 85% - trebuie si realizeze radiografil la fiecare 18-24 luni pentru a monitoriza schimbarile in relieful osos - dacd suprastructura este mobilizabil8, medicul trebuie s3 o indeparteze isd o igienizeze in solutie ultrasonici la fiecare 18-24 luni - dacé trebuie intervenit la nivelul unui implant, in cazul aparitiei unei periimplantite, medicul il va degranula, detoxifia si va augmenta defectul osos - un implant “reparat” va fi repus in functie dup 10-12 sptiméni de asteptare. Fiécare procedur’ chirurgicala va fi documentatd prin radiografil si imagini. - medicul va impune pacientului prin angajament scris prezentarea la controalele periodice iil va atentiona asupra delimitarii de orice responsabilitate in situatia tn care pacientul nu se va prezenta la control. le pentru ca pacientul s& realizeze o igienizare corespunzatoare at, care s-a transformat intr-o punga35. Contraindic absolute ale sinus lift direct * eficite imunitare majore, HTA major8, endocardite, diabetici insulinodependenti ciroze hepatice afectiuni pulmonare cronice obstructive ‘imbolndviri frecvente cu utilizare periodic’ de steroizi bolnavi cu neoplasme care au facut sau vor face radioterapie sau chimioterapie maladil endocrine necontrolabile afectiuni psihotice consumul de droguri 36. Complicatii absolute ale sinus lift direct ‘© dehiscenta cu expunerea membranei ‘* _infectia — este intotdeauna o potential problem’ in orice procedeu chirurgical care implicd o grefa ‘* pierderea potential a implanturilor