Cartea Funduară-Papp PDF

CARTEA FUNDUARA COLECTIE DE LEGI, REGULAMENTE, ORDONANTE $1 FORMULARE, REFERITOARE LA CARTILE FUNDUARE DIN ARDEAL TRADUSA IN ROMANESTE, CU AONOTATII DE: DR IOAN PAPP PAUL BALASIU PRESEDINTE DESENAT SI CONSILIER Uh GURTEA ‘DE. APL LA CURTEA DE APEL ‘ORADEA-MARE ‘cLu VOLUMUL 1. CKRTILE FUNDUARE (CU UN MIC SUPLIMENT PRACTIC). 1922 cLuUJ TIPOORAFIA «C A R ME No, PETRU P, BARITIU s+: CALEA REGELE FERDINAND 1. NR. 89. i+:CUVANT INAINTE Aducem in traducere romAneasc& o parte insemnat din legile, regulamentele si ordonantele referitoare la Cartile funduare din Ardeal. Para de cunostinta acestora nici cel mai bun magistrat nu poate sa-i indeplineasc& chemarea sa mai ales in materie civila, in acest finut al (ari, Credem, c& prin lucrarea noastra aducem cele mai reale sevicii Justitiel romane punandu-le la dispozitia colegilor magistrafi, celorlalti iurigti (advocati, notari publici gcl.), cum si func- fionarilor justitiei, traducerea aceasta. Credém, ca le va fi cartea de bun folos: magistratilor veniti din vechiul Regat facdndu-le cunoscuta Cartea funduara, cea mai prefioasa institufiune economico-juridicd. din Ardeal, administrata si ocrotit% de serviciul justitiei; colegilor ardeleni prin facilitarea lucrarilor in limba roméneascd, iar celor, cari nu cunosc in deajuns aceastd limb%, ugurandu-le in mare masurd tnsusirea acesteia in lucrarile lor. Totasemenea gi functi narilor dela justitie. — Credem, c& facem ser- viciu pretios prin lucrarea aceasta indeosebi Reformei Agrare $i celot ins&rcinafi cu ducerea ei la indeplinire, stint find stransa legtura aVv acestei reforme in Ardeal, cu Cartea funduara. De alti parte cartea va avea menirea si de a populariza institufia Cf. si in finuturile, unde nu existl asemenea asezimant gi unde creditul fonciar de mult reclama infiinfarea lui; tn tot cazul ea va putea oferl un bogat material de studiu pentru nouile legiuiri de unificare. Am cdutat s& ne apropiem de terminologia juridicd romaneasc& a vechiului Regat, mentinand totusi ter- menii tehnici specifici ai Cf. inrad&cinati deja in limba poporului romanesc din Ardeal, pentru cari nu am fi gésit terminit tehnici proprii In limba juridict a vechiului regat, prin cati s&-i fi putut inlocul. In colectia aceasta am tradus normele legale mai importante ale Cf, cu exceptia celor referitoare la redactarea coalelor Cf, la rectificare, la procedura pentru inscrierea posesorilor de fapt si la regularile de avere, cum $i a unor legi mai novi speciale, pe cari le-am reservat pentru volumele urmatoare. Unele din cele a- duse in volumul |. au mai mult o insemnatate istoricd, mai ales cele privitoare la procedura de localizare; le-am socotit ins&, necesare pentru cunoasterea gi popularizarea institutiei. Lucrarea fn afaré de o mic& tntroducere descriptiva si istoric&, este completati cu o multime de formulare de deciziuni, petifii si acte, prescrise in Regulamentele Cf., cum gi cu formulare de diferite inscriptiuni si de coale (protocoale) de Cf, al c&ror folos practic, credem, cA este mai presus de ori ce indoial’. Ici colo SE —————— v am mai facut mici adnotafii si trimiteri, mai ales a legile si ordonantele, cari contin dispozitii privitoare la Cf, din cari pe multe le aducem fn extract. Nu avem pretentia de a prezenta o lucrare complet si sistematic. Nici timpul, nici mij- loacele, cari ne-au stat la dispozitie, nu ni-au permis aceasta, si nici nevoia arz&toare, care a reclamat-o mai ales pentru lucrarile Reformei ‘Agrare din Ardeal, nu ni-a dat rigazul cuvenit. Suntem convinsi ins’, cd ce am lucrat, este as- Uzi de o utilitate practicd netdgdduitd. Greseli vor fi f&cut destule, — rugim ins pe cetitori s& ne fie iert&tori, {inand seamA de greutétile lucrarii gi scoaterii ei de sub tipar, in tmprejurdrile grele de azi. Tabla de materi va inlesni utilizarea cArti, iar taboul «Errata» corectarea gregelilor mai mari. Din colectiile existente ne-am folosit mai ales de ale autorilor: Darday, Huf, Keplany, Ladai, Saghy, Tatics. Bunele noastre intentiuni, avem convingerea, c& vor fi apreciate de cei injeleg&tori, c&rora le cerem sprijinul incurajator pentru continuarea tiparirei tntregii lncrdri. Cluj, la 1 Iulie 1922. Traducttorii.TABLA DE MATERII Pagina, Introducere ee ee eee Regulamentul de procedar& al chr{llor fanduare, (Reg. Cf) Ordonanja Minist, Just, din 15 Decemvre 1855. Parten Introductiv’. 2 2 ee ee ee 12 PARTEA |. Publicitatea protocoalelor carfiler fanduare si procedarea In actele, ce se ivesc In urma acestel publicitafl. 1. Efectuarea publicarll protocoalelor Cf, . . . . 14 Ordonana Cf. din 5 Febr. 1870, pentru Ardeal. . . 14 Il, Cercetarea prin comisiunile de localizare a schim- birllor de avere se IIL, Incetsren proceduril vechl ref, 1a schimbarile de * zalor (00,CE) wos ngs eee 2 nig) nie niin oie 3S V. Dispositiuni speciale tn materia procedurll pentru anuntérile gi justificirile fixate tn ‘punctele 1 si 2, alee, |. ee OE Seay VL. Disposiftuni speciale pentru procedura referitoare la anunfirlle amintite in p. 3 al § 3, cu privire In trecerea bunurilor in Cr, judefene sau districtuale (de ocol) 33 VIL. Dispositiunt speciale pentru procedura referitoare Ia anunférile creantelor intabulate amintite la p.4, §3. 34 ‘Vill. Compunerea coslelor de Cf, gi publicarea lor . 46 1X. Scutire de taxe (provent). 6... + + + 50 PARTEA Il. Regullle, cari privesc conducerea noullor Cf. L Dispositiuni generale. Lae 1, Confinutul follor de peseste, de proprietate gi de Pit a ood 0 5 Oe ReDm eS 5 il, Natura juridied a corpului de avere de Ch. IV, Specile inscripflunilor de Cl... - - - = - V, Admiterea gl efectuarea inscriptiunilor tn Cl. « ‘Vi, Eficacitatea sl rangul inscriptiuntior to Cl... Vil, Dispesitiunt generale privitoare 1a tntabulatiani #1 prenotatiunl. A) Obiectul tntabulatiunil gi al prenetafiunii . . B) Condifiunile comune certite pentru Intabuldrl 1 preno! 4, Documentele originale. - 2. es + 2, Continutul documentelor . . . - - 6 +s = 3. Valabllitatea juridicil a documentelor . 4 Limba documentelor 2 2. 7s 7s 5, Admisibilitatea intebulaftunil sau a prenotatiunil. a) Contra antecesorulul din Cf... ss es 4) Contra defunctulul gi a eredelul . . . . . s - ¢) Contra proprietarului saw creditorului tntabulat yi prenotat so lee ee ee @) inca de fallment . 2 6, Radlerea dreptulul din Ch. 2 ee Vill, Condifiunile speciale a'e tntabulafiunii, 4, La documentele private... - 7 7 2, Lu documentele publice . . . s+ - = 3, La documentele, cari ‘au fost dresate tnainte de puneres In aplicare a acestel ordonanfe . . . - 1X, Cazurile prenotafiunii. 1. Prenota{iunea in bara documentelor private . - 2. Prenotatiunes tn b mentelor publice. a) Prenetafiuneatn genaretn baza documentelor publice. +) Prenotatiunea in baza hotfrasilor referitoare la des- plgubll ci wu os ele wea e Ee alle woes ¢) In cazul consemnatiunil creanfel In instanfele jude- chtoresth 50 st 54 37 58 58 59 tari. 61 62 63 63 63 64 “65 66 66 68 70 n n 2 3 73vit Pina, a cea ar finttive 2. nantes neal. 73 ©) Pentru asigureres flscul, mai departe a orfanilo interzigilor, gl a altor persoane de sub supraveghieren fudecttoresscd eB X. Justifearea prenotatunilr. 1, Dispositiunl generale... 2... 1 2 + 7H 2, Justiicaren prenotatiunii tn cazurile §§ 87—91 | 74 3, Justificarea prenotatiunil tn cazul § 92. . . . 77 4. Justificaren prenotafiunil in cazul § 93... . 78 5. Repefirer prenotatiunl. . . . . ... ~~ 78 XI, Notatinnite in Ct. 1. Dispositiunl generale... B 2. Dispositiunile speciale tn materie de notatiun! ta ipotecile solidare, 2) Inflingarea gi Impartires Ipotectlor solidare . . . 79 4) Eficacitatea Ipotecilor principale si secundare . . 81 ¢) Indatorirea pentru anuntarea gi considerarea din oficia a ipotectl deja existente ........ 8 ) Procedura referitoare 1a constituiren{potecilor princt- pale 1 secundare dela aceagi instanfa de Cf, . . 82 ¢) Procedura pentru constituirea Ipotecilor principal si secundare Ia diferite instante de Ch... . . 83 teriteler instante de Ci.tn ciirile cArora vor fi constituite ipotecile principale sau secundare. 85 £) Procedura 1a constituires ipotecilor solidare pe calea executiel site ee ee 86 riptiunilor din coalele principale yi secun- referitoare Ia ipotecile solidare tn cazul sstingerll creanfei sau a yreunel ipoteci a creanfel. . 88 Ordonanfa Minist, Just. din 1 August 1895, relutivl la notafiunile In Cf. a rangalul, (Monit, imper. Nr. 146.) A) Privitosre ta tmprumuturl 2. 2. +. 90 B) Privitosre ta cesiuni . . 2. 1 ee OF Ordonanta Ministerului Justifiel din 19 Sept. 1860, releritoare (a acfionarea relativa Ia creanjele ipotecare- (Monit. imp. 212) o.oo XIL, Cererile de Ct. 1, Indreptifirea pentru tnaintarea cererilor de Ct. 2, Forma gl continutul cererllor citre Cl. . 3. Anexele cererllor citre Ch «5. . + ss 4, Copille gi rubrurile cererllor de Ct...» 5. Resolvires cererilor. 2) Dispositiuni gen 2) Redactaren deciziunilor in cz, ind cererea se admite ©) Redactarea si notatiunea declzluniler, tn cazul, cind se refuz cererea . ws se : ay 6. Procedura referitonre ia cererile pentru abnotajlune sau adnotetiune 2. 7. Liberarea certificatulul despre efectuaren Insctlp- flontoiceweemewyhia de Get asm pas 8, InmAnarea deciziunilor Cf... 2. 7s XUL Recurot . wwe per ee XIV. Actiunile pentru radiere sl notaflunile proceselor. 1, Din cauza nevalabilitatii originale (ab origine) a Intabulatiunel, a) In procedura civiid 2 2 6 ee ee ‘}) In urma instructiunii penale judecttorestl =. . 2. In cazul prescriptiunii saw al altu mod de stingere XV. Administratia tn biroul Ct, 1, Registrul actelor Intrate gi Jur i 2, Notafiunes numdruiul de tnregisrare al cereri sl ‘examinarea situaflunil Cf. (oculata) . 2... 3. Efectuarea inscriptiunilor (in Cl)... . A AIHA ee ec 5, Publicitaten 91 priviren coslelor de Gt, a Jurne- full flamhivl. 2. ee 6. Liberarea extractelor funduare l a copiilor de documente 2. ee ee ee a) Extractele din Co. 2s ee 93, 4 96 7 100 100 102 103 104 105 106 108 1 112 113 114 116 117 121 121 122 122by 4) Copille actelor 2 2. ©) Cererea gi liberarea extractelor. din Cr. gi a copillor de pedocumente . 2... 0... 2.0% Suplimente. Ordenanta Ministerulu! Justitfel (din 20 Novembre 1856), privitoare In Indreptirile de posesit, dup explrarea termenulul din publicatlune. (Monit. Imp. Nr. 218) Ordonanta Minist, Just. (din 7 Martie 1857), asupra proceduril de urmat la transtabulirl tn cazul pierderit scrisorilor de obligatiuni intabulate. (Monit. Imp. Nr. 51.) Ordonanta Minist. Just, (din 3 lunle 1857), referitoare 1a extractele, ce urmeacd a fl procurate din vechile registre de intabulatiuni, dupt publicarea ct. (Monit, Imp. Nr. 106.) Ordonanta Minist. Just. (din 6 Februarie 1858), to materia transtabulatiunilor dup termenul din public tine. (Monit. Imp. N18)... . 2... Ordonanfa Minist, Just. (din 29 Martie 1858), In chestiunea transtabulatiunil in baza tebloulul de conscrlere (de proprire) execulfonala, (Monit Imp. Nr. 48) . Legea XXI din 1840, asupra Intabulafiunll pentru proprietatea creantelor 2... 2... Ordonanta Minist, Just. din 18 lanuarie 1859, referitoa tn cartea funduard a drepturilor indus- (Monit, imp. Nr. 16) .. 2... Ordonanta Nr.13091 din 20 April 1886 a Minist. Just. privitoare la intabulatiunea servitutllor de apaduct,tn Ct. Ordonanta Nr. 781 din 6 lunle 1887, a Minist Just. In materia timbrelor achitelor din Cf... . . . Ordonanfa aulicl (de curte) din 20 Octomvrle 1864, data sub Nr. 18539 privitoare Ia interpretares §§-llor 93 gl 102 al regulamentulut cArfil funduare, din 15 Dec. 1855, referitor la prenotatiunen creantelor de drept public, ale erarului Statulul (fisculul) . ... . Ordonanta Nr. 1854 din 2 lulie 1874, a Minist, Just, privitoare Ia intocmirea cererllor Inaintate in cauze de Ct, de catre mandatari s! advocatl, In numele mandantilor 123 123 124 125 126 127 128 129 135 136 137 138 139 xl Pastas, Ordonanta Nr. 48107 din 23 Oct, 1885, a Minist. Just, privitoare Ia procedura de urmat, referitor Ia Incasaren taxelor cuvenite pentru copiile, pe cari le vor tntocml, din oficlu, instanfele judecdtoregt!, ca autoritati de Ct, tm baza punctulul c, din §, 124 al Reg. de Cl. Ordonanta Nr. 18081 din $ April 1887... . - Ordin circular Nr. 1554/1920 Pres, Just, al secretariatul general al Minist, Just. — Cluj, pentru taxele coplilec! MMMM oes os oy Ordonanta Nr. 43962 din 16 Oct, 1884, a Minlst. Just privitoare 1a procedura de urmat conform punctuiui 2), §4, legea XXXIV. din 1881, despre administratiunen taxelor cari trebue achitate direct... + +s Osdonanta Nr. 4242 din 15 Febr. 1887 a Minist, Just. privitoare 1a rispunderer materiala provenit& din neg~ jjarea comunicdrll legale a datelor pentru impunerea late abies cmcie fsxeciiclll> Ordonante Nr, 47446 din 23 Pebr. 1883, 0 Minist. Just. conform cirela autoritatule Cf. nu sunt Indreptitite s& primensc& dferenta de texe dup gradatia | gi Il a taxelor de timbre... 2 Ordonanta Nr. 42403 din 15 Malu 1891, Minist. Finan- {elor privitoare In timbral cererllor suplimentarede CI. Ordonanta Nr, 19319 din 28 April 1898, a Minist, Just, privitoare Ta liberarea datelor Cl, necesare pentru ‘administratia impozitulul asupra dobSnzilor capltalurilor slasuprarentelor ee 0 ee ee Ordonanta Nr. 30567/1897 din 6 Ian. 1898, a Minist. Just, referitoare 1a inmanarea hetirérilor Cf, carl ating repturile incapabillior =... Ordonanta aulich Nr. 16165 din 22 Sept. vitoare 1a termenul de 30 de zile de recurs . . - Ordonanta Nr, 9070 din 2 Aprille 1874, a Minist. Just. releritoare 1a tnlocuirea follor deteriorate ale Cl. . Ordonan{a Nr. 10709 din 20 Martie 1894, a Minist. Just, referitoare 1a plata directa de c&tre Institutele 1864, pri- 140 Ty iat 142 143. 146 145, 146 148 150° 151xi Imprumutatoare de bani, 8 texelor de timbre cuvenite up chitantele liberate despre primirea ratelor de amor tizare (anuiti{ilor) gi a dob4nzilor tmprumuturiler hipo~ fecare id oi “Hiei fel theory sihen!=o| en ee Extract din normele judiciare provizorli, Cap. XML Despre cirfile fanduare. 2 2. 1 Localizare. Ordonanta din 18 Aprit 1853 4 Minist, Just. prin care se ordond lucririle pregatitoare pentru Intocmires. c&r- {ilar funduare gi de intabulare in partile ungurene, {Indndu-se deoseblta seama de mosiile nobilitare. (Monit. Imper. Nr. 65.XX.din 22 April 1853)... . LAdministratia 2. U1, Indeplinirea prin comisiuni a lucrarilor premer- gitoare pentru Ct. A) Dispositiuni generale 2... 2) Delnifiunea i natura juraied a corpulul de avere ©) Oblectul si constituirea corpurilor de avere de Ct. D) Procedura la desbaterile comistunilor, cari se tin referitoare la corpurile de avere funduark =... £) Indreptarea gi completarea follor gl proceselor verbale (prot. dresate deja asupra averil nenobililor WL, Pastrarea prot. Cf, cercetarea lor gi liberares copllorp ay -Frctezace «We wceinlinttowaice «powers IV, Efectuarea publicdril judiciare a prot. Ci... Y. Scopul $1 medul publictrit judiclare = prot. Ct. Vi. Procedura referitoare 1a anunffrile pentru ate- cares posesiel. . . VIL. Achizifla proprietati din publicatune . . Fao onl gee Vill, Procedura referitoare la anunférile creditorilor XI. Electuarea intabulailor tnaintate gi dupa explrarea termenulul din publicatlune . 2... ee X. Continuarea tntocmirli in curgere Ct. reteritoare Ja imobilele nenobililor . ., . . 2. arin. 152 153 155, 156 157 158 160 164 170 172 172 173 175 176 176 178 179 as xin XL. Indreptaren prot, gl coalelor Ci, tn urma regulill urbariale gi a raportusilor de avere Inrudite cu aceasta 180 Ail, Seutiren de taxes 180 Ordonanta Mintsterulut Justitlel (din 27 lunie 1855) releritoare la interpretarea urmitoarel frazi din ordonana pentru localizareaCt.»bunurl nobliiteres, cu posesia eGirora pana Ia anul 1848 a fost impreunat exercitiul 1 Instracfit pentra functionaril de localizare date la 28 Oct. 7856, de catre Direcfiunca de Stat a Cf, cu aprobarea Ministeralai Justifiel. Cup. 1, Art. 1 Indatoririle functlonarilor Cf... . 182 ‘Art, I, Scopul gi modul de redactare al Cf... . 184 ‘Art lll, Explicafia mal pe larga lucririlor Ct... . 186 Cop. 11. Art. L Explicatia publicafiunll data pentra pub- Meitatea prot. Cl. se ‘Art, I, Inaintarea anunfarilor gl justificarilor pentru tn— dreptarea prot, Cf. gi pentru valorlficarea drepturilor posesorale sau de proprietate . . . . . . . » « 190 ‘Art. IIL, Anunfarea creantelor mal vechi Intabulate . 193 ‘Art. VI. Anunfirile pentra Inscrierea in Cf. judefene a. banutilor nobilitare, 2 ee ee 193, ‘Art. V, Modurlle de inalntare a anunt&rllor gl justificdrilor 194 ‘Art. VI. Redactarea 1 Intocmirea cererllor de anuntare 194 Art, Vil, Regularea extrajudiciard a transtabuldrli hipotecare a creanfelor intabulate. . . . - . . . . 197 Art, Vill, Efectuaren transtabulisil ratelor hotdrate, vise, asupra aceloragl corpuri de Cl, a unel creante transtabulatd fn cantitatea tntreagd asupra mai multor 189 corpurl de Cf. sau notat tn acest scop . , - . . 197 ‘Art IX, Seutiren de timbre 2 2. ee + 197 Cap.llL Art. 1 fnscrierile in Cl. ss 198 Art. Il, Afacerile juridice intervenite mal adesea Intre partlcalarl, cati atrag dup ele tnscrieri in Cf, . . . 198 ‘Art. IIL Modul de achlzifie al drepturitor reale dese 1m articolul precedent... ee ss + ss 202 ‘Art, Vl. Drepturile, cari pot fi tntabulate sau prenotate 202a tttttstst— ce Tntocmirea din partea comurelor a antelucrifrilor de Tocumitare te ere pede vc ot vagteat Ot Extract din tabloul termenelor fixate pentru anunfirtie de Ch Medel). es 7 Extract din codul civil + 308 Transformarea Cf, Regulamentul Nr, 2579 din 8 Aprille 1869, in materia procedurll de urmat la transformarea necesara CI. In furma regulatllor de avere 2. 7 2 7 vs 303 317XVI Regule generale 2... aT Intocmirea proectului nouel Cf... ss 1s. Nouiticarea Sea RP Tepe ien < = 67 °X, Comunicarea tntre birourile Instanfel. ipvemmarielde si eet 2 oT 617 Insemaarile de ai ale judecatorillor de ocosle midi» 618 Ineemnarile de zi. ale judecdtorillor de ocoale marl « 618, XI. Informafiunile $i vederea actelor. Informafiunt prin telefon © = TTT 619 +. 619 Bilet de Informatil 2 Procuraren si completarea biletelor de Informalll ~~ 620 Modul tnformatiunilor 2 7 TT out Ceracterul informa{iunilor «= = 1 ot eat Airistrarea biletalui de informatil dup dares Infor SS nieeeeen ces 62h Titha) I. Administragia cavzelor Cl- 4, Onganele administratiel Ct. Blroul Ch» - = + 622, Conducitorul biroulul Ch. tt 622 Personalul gi localul biroulul Ch © - 2 = = 0 623 IL Inregistraren gl compumerea indexulul.Inregistrares 623 Pee achacisiarmenial aes ee ne gamer Registrul de intrare al actelor « - - 5 5 57 7 7 624 Ordinen serial a inregistririi . . 2 2 7 7 7 624 Sosirea deodata (In acelag timp) - © + 7 7 7 ' * 624 Sraiee mati eee eae Ealdentlarea tntrirli deodath = 7 so 626 Namirul actului de Cf. gl tnsemnarea pe actele Inre= gate ee se + 626 eiecreren vegietrui actelor inate... - + > > 62 627 Indexul (Registrul ardtétor) © 5 rena de treceren lor Hote marginala sl oculata 2... 6 Condicn de raport . . . Slll Ga etitgde predres el e es Ftectiarea introduceritor tn Ct. | 1 ls ss ra Colationarea tnscrlerllor tn Ct. Sa mew rg Condica de expedifie. Expedifile. Apel. . |. . 630 IV, Jurnalele sl alte evidente. Jurnalul cau V ; wrelor diverse Evidenta, Jurnalul Hicitatiunilor imobilelor na oat V. Arhiva. Trecerea dosarelor 1a arhiva. . |. Dosarele. 631 ‘Administrajia de arhivé a actelor. Semnul de arhivi 632 Sad eel pentru arhiva, Copertele dosarelor 633 foul ¢¢ i- 7 Re a = oss rr in face comunicare oe Fie tscis a Canis aaieta lina taaan~! > a34 Anexarea ql timbrarea actelor . . iss: Refinerea documentelor. . . . . - - ac ea Scoaterea actelor din arhiva, Certificatul de ahivd 7 ae Vi, Blroul de pistrare al Cf, Admi: Cereetarea Ce. ss ee Seas Darea coalei originale a Ct, ee cee ea ar Condica pentru procurarea copilor Ct... 638 ‘Vil, Informatiunile. Vederea actelor " . Ct. Obiectul infor matiunii. Modul intormatiunilor oa Seon 6: ee eiiustnepaon soe 2 [8 Parte: Dispositiuni privitoare la rezolvarea cauzelor. 1, Disposifiuni generale. Ordl . Ivarilor 6 BEGG 6s exerplarelor,anexclor cr i age ity ac inte Se eaerarae laraile. Forrvalarele de acte gi ordinal judecttorese Stren hettrien Goretece notion ss A2 Hetirdcile definitive, Dispozifiunl prin telefon... 643XXVI ecm. Partea 1V. Dispositiuni de tnchiriere . . - - - + + 2 O48 ‘Anexe Ia Raj, (Pormatare 23)... - - - 644-660 Formulare offciale. Ordonanta Minist. Just, Nr, 9900/1913 M. J. privitoare Ia tormularele mecesare tribunatelor gi judec&toriilor aaeoniei(extcachle ge) ice ame Partea Vil, Formalarele referitoare Ia Cf. Ne. 397, lnserlerea dreptului de proprietate tn baz8. de document public sau privat... = 7 se 7 t+ 665 Ne 388, Inscrierea colectiva a dreptulul de proprietate ‘a dreptului de ipoteck In bazk de document public Papert oon Meu cata Bef cyrmeagnone CT) Nr. 390. Inscrlerea dreptului de propr. de uzutruct gi ipoteca tn baza deciziunil de predarea mostenirii sau cRititicatulut de mogtenire (legatar) . - + - - > 668 Nr. 292. Inserlerea dreptulul de proprietate cu abnotajlune tn bazé de document public sau privat. - 669 Ne, 393, Inscrierea dreptului de proprietate zi de Ipo- tect, cul abnotatiunea, In baza documentului public sau ie, ea a Pe alas Nr, 394, Restituirea schifelor pentru complectares lipsurilor . . + ae 673 Nr. 395, Trecerea tn harta Ct. a schifel de plan revi- auita pe eale technic; Inscrierea venitulat net cadastral $1 x Intinderil. (Ordon. 3834/1888 Minist Just) - - 974 Nr. 396, Iatabularea dreptulul de Ipoteck tn bart de decument public eam privat. =. 2 ee 7 7 7 > O74 Nr. 397, Radlerea dreptulul de ipotech . . . . « . 676 Nr. 398. Radierea dreptulul de ipotect i totdeodstt intabulerea dreptului de Ipotecd tn baza unui act public sau privat. ese ae AD Ne. 399. Inscrierea colectivd a radierii 175 Oedonanta nr. 2671/1922 @ Minisk, Juat, (Directoratul Gen. Claj) privitonce 1a parcelirile mobilelor « «777 Ordonanta nr. 13105/1922 a Minist. Just. (D.r. Gen. Cluj) relia tnscrlerle tn Ct. tn baza documentelor ell- erate Tateelminte, ser ett ‘Taxe i Timbre. Orainu) circular nr. 7936—1920 al Minlst. de finante (Secret, Gen, Clu}) pentru modifcarea taxclor de tmbri 74 780 i imegistrare © ys tt 782 Ordinul circular nr, 33925—1920 al aceleiagl autorita sek Ia taxele timbrulul de asisten{a social - - - - 764 Cirenlara nv, 13820—1920 @ Minlsterulul de finante (Gecr. Gen, Clu) interpretarea unor dispoziti priviteare be! oso cot) (cece ee Cirevlara nr, 42091-1920 N. D. a Minist. finan{elor (Secret. Gen, Clu), Modificarea vnor aispoxtl 18 rel (erele de tnregistrare dupA suecesiuni gi donatiuni «787 Circulara ar, 48927—1920 a Minist. finanjslor (Sect, Gen- Cluj) re), Jamodificaren disp. din tabela de timbru |; {tinbru proportional 1a polifele (cambiile) ew scadentt A eG cs teiecri visa nce nay me ma Legea nf. 3581 (din 1921) asupra impozitului progresiv pe succesiunl, Modificarea gl unificaren unor dispozifian! Kin legea timbrulul gi dim codul civil. + + + = 793 » XXXt Ordonan{a nr, 33280—1921 2 Minist. Just. aa Just. Dir, G Gio} gi nee 46460-1921 Mist. thnanfelor Di. Cen Cla}, privitoare Ia interpretarea decretelor tegi nr. 1638 + gt 222/bis — 1920 asupra taxelor de timbru gi inreg. 798 Ordonanta nr. 354491921 din 4 Ian, i 1 - . 1922. Minis. stl (Dir, sn, Clo). Interpretarea unor dlaporitun! sle ordonanfel nr, 33280—1920 Just... 800 enact i. Gen, Claj) ref Ia urcarea ti i Bec re, mere come OC a eat Minit, Just, ir. Cen. Clu)) ref. Ia impozltele restant Raitcunusc aoc. ts. oo degen XLIN. din 1914. Asupra timbrelor judiclare (Extract) Cap. 1, Taxele actelor tntrate, ale proceselor vorbale, ale anexelor gi ale rubrurilor . . 805 Cap, I Taxa hottrilor gi trarsactiunlfor judecttoregti or Go lh tua ther sche ee ae Cap. V. Stabilirea valoarei gi frxarea bazel taxelor . 813 ap, Acitaren text | Modul! timpul de atte xxelor — 1a acte (petifi), 1a Roeiiiaee es Ou jl Modul gl timpal achittrl taxelor la hotdrtsile, tran- “ or In hi - faifdle cectoreyD cn eee e816 Ill. Modu) i timpul de achit pceioriintestsiaits ais mpl de achive alter in eite WM Ce obliga! tn pat tal Dl) a te dispozitil referiteare In achitarea, compenzafia MGaiucetdkr ss. ek a2 sp. X. Scuticea de taxk to bara dreptulul de pau- ey Soles de txk'tn bee dept pa Cap. Xl. Dispozitiunt mixte. - sss et ae ea Giclee ne. 27474 in 28 Deezmne 923, a irect. Gen, Ch Peso ce ien, . ee vo a terminologiei AaXXXII Vorabular juridie pentrs eArtile funduare Errata... + ‘Supliment, (Clee toile — pratocoale — de Ct) jie de formulure de acte, pel XXXII Tabloul cronologic ai Iegllor, ordonanfeior gl regulamentetor cuprinse in Volum Legl gl decrete Cid) evil austiae. (Exteact) ntabalafianes ereantelor Carle turd. centeate ale calor teraté Despre lauuitari. (Extract). 5. (5 Mosiicarea timbe, i texelor (Extr) ‘Moi. legii ¥XE cin 1871, (Este) ‘Modific legit XNXI, an 1668. (Extr) Despre tuteld gl curate, (C ‘Modifceres regulamentelor Gk. , Despre expropriere. (Extrac) | supra lalimentelor. (Fxtiet) Modit reg:de timbre gi twee, (Este) Admin. laseloe achitate direct (Ext!) Execufiunea siita (Extiact) ‘ioaticarea legit. din 1838.) | ‘Administratés lor, (Extract) ‘Mosificarea Iegii XX. dn 1877 (Ext) Revolvcprin jude, uniei eaurelorCt Adiminl, de stat a paduclier. (Excr) Rewilaren apelor. (Exitact). - ‘Modif, leglide exec, (Novels, exir) Exec. mobilelor p, imposite. (Ext: } Procedtira civil, (Pctract) 335 ¢) Mod. anorleg!jastifiace-(Ext:)5495 Puneren tna ev. (Extr) siauitile comune indivise. (Extract) Maditic leg. XXItl din 1835, (Extr) Wariaatea unorimobile fiscal. (Exic) ‘80 fa a 1873 ta 1877 187 1830 EBL tal ARBE 1s [AXA Veet Lx tea] LXt pos) XLV Pe vn 1887 | XXX 1898, v0] XV 1908) XLT t5] xt fu] 1 to] vn ia| ty wns] xX oa] mu 41913 | AXA 1914) XLII Timbrele Iudiciaie, (Extrner) 19] 1 Legisfuncfionarl (Extract). | 119] vit Instrsinasea_bunufilor stataith prin guvemiliuigr es ws 199] XIV. 1911 | ul, 28 Wat] Oct 10 ompetinta excepitonala Tinpozitul progresiv. ps: succesiuni, Instreinatea bururilor publice, .' XXXV - | Tither } ordouanfe,regulamente ci eaI3re) pag ST ante Ch imbrele sehifelor CL... ! pregattonte penta Ch a RRectfcarea localzarior in Ch >. ‘Modiicarea provizorie a Reg Ch Lue Regulamental le « fone aaa vujatiunie execatonele Notatuaes rangulul (2 Amprimutt y Intsb, dreptutul de-c&sbuni de pixtra Documentele dresae in iimb sired }ta83 | vill 26] 219 1889 wei} v.15 | 43403 ‘Timbrele petitlor suplimentare. esi + acne s tw91 | vith 9] aon | Regul gen ds admtast jade (Ext) Notaiumen 1.0 a Texts) tssz] iia | s0s8 | Transen, in Ch parceleer intr’ Nermele Todioate rovuart ( fomuna ss Pn Sol de recurs (#8 az} vio | aio | inspect peri (eet) pee fiscula) janen create renal areal tess pulrtet endo OO erie x ijeinstruct “de ocalizare p» M14 i. wai snr. 2579 din 1869 ot] x27 | 33933 ass is | 44987 994 | 20, s0700 aor] vir | asco ta% | xil 28] 7001 ‘tee | xi 28) 70072 tem] Lo | 19 ‘Localizaten imobil. nefnscrise in Cl. Radi Timbrul chitantelor anvitifi ipo. Usraaiireamobilelor restificate Ta ch Inloc. harplor stricate sau plerdute. [490 Lpealizares suplimentart. Fequldle rb re REE Funetoraal Ch... 2 sities eal) « Mot aera Ch (perry ATES» (J 095 | 6 | aseasee | Into, hotter pertea ineapa Personal i accelerates ONE 41898 | |1V. 23] 19319 | Datele p. impocitul asupra rentelor, a m9] 1.29 | 7925 | Copigi de spectaltate dels Ch. 4900). 20 | 3735 | Notationen in Ci. a comunitati padurilor composesorile - . = Formulare jusdecatorestila Ct (Exit) Inger. drept. de apA leg. XVIII 1913 wa] i132] so 16H 2300, $914} vil. 25 | 42400 lor deter se prin, murda entre Ch Inlecuices tl petiile de Cl Pr siege CL BT rw ce esl leaner (een it tac clr tne DP fae) tes | sem | bisa Scabies xray 2? Tee ne al teu] vii | 720m | teres susan ge ch | ey, ili Hylton tel ae Sey i (xi) \ st | AP cues Ree at 9 in TOO) $510) 1 G18 | 401 | Sudecton vee notepad te | An] Maca aereel ae ETE + Mh 77 Brecatares deciet Vital Con Dit. \\\ sag | trcsaen OT, 1 an 1919} HL. 26 | 1149/a | Restedng. inatrein.imobil, Res. Agr) 1088 | Pic: pentru aaministh axdlor St #19) th 37 | 1150/A_ | examin, nstein, mobi (Res. Agr) + 43062 4107 13081 Piaf vg | 12 | inser in Ci In bazs Decr. Vil, Tasco tor de apa Itabalaten 349 pa a2 315554 anim ao", ai0e doze 33280 80) 2809. 13799 Hil Executarea ord Prelungttes teres Repiezentaree Pi Moditicarea tax pect tC Gecncarmms rnet = are eg emg 2211920) FH eee ee Sp paeanale er emaor sin ce inbes 12 h es dan ade Aplic. la Cl Voeabularut jt 49/4 ult inate) » pptob, ins nae Rairen creme Tetsprtara Susie. impor, Naperea ake COP ‘hnaase issrip fact Dect, Vile ie am aceuel eye ink. ce) Megas sre (oan) Tee anne a 9 Tage be anes Toate de aucesil ih, (finante) « (ante) a iatat deta Tiiaron tr, eropart (inane) ine jor ain Ch itor tr Ch. joratinni ‘ INTRODUCERE Eartile fondoare (registre fonclare sai fundtiare) sunt registrele, cari evidentiazd, deo paite situatia de fapt a imobilelor, dealt parte arati raporturilé de proprietate, sorvituti, ipotees gi alte drepturl in nex cu eccle imobile. Unele dintr'aceste crepturi se intemeieaza chiar in cartea funduaré, infiingindn-se sj incetind numai prin tnscrierea Jor tn cirile (unduare, Acestex sunt drepturtle propriy zise de Cf, $i se cuprind si th disposifiunile codulai civil austrlac — tn vigoare tp Ardeal — privitoare 13 drepturile eae asupra Imobilelor. in privinta aceasta Ct. are si cali- fatoa constitutiv’ do drepturi; — prin aceusta, tntiroyie siguranfa de drept gi de avere, promoveaza consolidarea ordinei de drept; si find cd Ih urma constructicl sale este chemath sa individwalizeze avetea imobila gi $A arate totdeauna exact situatia ei de fapt si de drept, faciliteazi cir culatia imobilelor, asigura i ridicd creditul public $i pe cel particular. Mobilizeaz2, deci, averea imobiliara a locuitorilor (ac Astlel cArjile funduare influenteaza fa medal cel_mai fayorabil Imbogitirea nationals, creditul general, economic fi coimercial, oferindu-i acestuia cele mai sigure garan{i. Tinand seami de aceasta influent’ salutari a Cl, asupra slguranfefcireulatianti juridice, gide japtul ca aceasti insti- tusiune, intemeista pe stabilitate si continuitate, este cea mai fmportant& conditinne de existentt a unui ctedit ipo- teear sAndtos, reai i solid, — se ya Infstege mal usor, ca Populstiunen din Ardeal — care s'a deprins de mai bine 1a de 0 jumitate-de veac ca acoastéinstitutiuze 9! & expert snentat qi simit multiplele el efecte binefacttoare, — {ine Trait la ea i suntem conving, c& o schimbare radicals = Tjaternuli de drept privat — In partea privitoare fa bunrle immobile, 1a drepturile referitoare 1a acestes, — carl ar ating Ch in sens vatamator caracterutui gl chemérli 10, — r produce nix numai perturbastinl Incaleulablle tm vista, #277 Pomicd-jurkdicd » populatiuni, care a trait In gl pein aceste Cho dar ih unm arcrea nemutfumifi salletestl acelel po- 2 pulationi, Populatiunes rurala a Ardeatutit, prin faciliterea cir- atatinii imabilelor, reaizata tn ‘ura Cf, mu gia Insite, frat averea mostentta; statistlea ne dovedeste, c&'a sparit-o veatunel nesstendnat, lar din siguranta, ce cl © é8 cre Gitului, a reaultat cf In Ardoal crediful ipotecar s'a tmbuts tage atat de mult treat, —se vede din inscriptanile ch panale de Stat, ori privitegiate de Stat, off chiar 91 cele fparticulare Ga pe (mobile fardnegt! feprumulil ipotecare Pam morticati pe 3040 ani, cw plott Ge 4S anus), 1 tach ge cupriide nu numel dobands anuala ch si ratele de amortizare a capitalului.. 4) Ch trebule sa arate totdeauna toate taporturie & tapt qi de drept ale mobilelor; sa evidentlexe castinar reeiribarea i singerea tuturor drepturllor referitoare te se, cach atfel cela ce se poste vedea cin Cf. ou fate oposabil tefilor de bina credit, mu este y#iabi fat Ge acestia si se considera peexistent dia punct de vedere juridie, (sunt documente publice, ace autentice; off co irvptie exists pans atuaci pad cAnd puterea el ai est dered po calea (eget, (Vn vse pot ctpbes, sekimbal af tinge cu efect jueidie dreptarllo asapra mobiles, decit fumat prin Cl, (ata de ter{il persoane de bunt credint’ Dreptnfile aceatea se cAstiga numal prin Insctipts efectuats fr ot, si tot asttel nurnar prin radieres, din aceste carU) pierd gi vor fi stinse, Tot asemenea 91 arcing’ Au deci Bian putere prodetori, ci chise-constitatiia de depts TTA poata servi inleresele publice, le vor da inform 3 sigure qf teperi {uturor color, earl le consulta; i z : stau de dispositia ori gi cul; le poate vedea ori gi cine — ‘tt pas, — Sant deci registre publice; aceastltnsugire lor Ba Ce 8S saree pin svt ent asicur ful, i Gi sauees tea et nomen eta ce Este stiut cA din punctul de veder i f ¢ 81 Ct. orice raport ee ee ae Inscrise in Ct. este consicerat de existent si tn vigoar pind co nu este radiat din Cf, si de alti parte din aceast’ Considers{ie nu exista nici un rapoit jusidic fafa de imob' cy aeeta ste Inscris I, ost raat dn a este aceste principii sunt aplicabile numai : soanele de bun8 credirta, “a Deoarece Ct, apaea numat d ii simi dreptul, achizitionat pe seama Aeros ear de buna crea tau dobar, — urmenet 4 persoanele de reacredinj& —bine cunoscind sitiatia de ae de fapt a yreutui eaport Inscris eresit, sau ilexal f, ni pot wza date an ins de aparatile Cl, care ocroteste aumai 2) 0 Insugire a CE. este / ‘ f este /egafitatea, conform sais june = aplinioneepinte vali i ee cree conte Toto oprit sau nevalabil in legile de drept privat sau pub ase vail to Cy 3 rin IscpVa fects ceasta carte (intabulare, prenoter Poa oo aire arin wares 1 logale; ilegalitatea nu se poate aanctiona nici : ate sancliena nici In- fis Cl Pets ain stor sei‘ = anumite legi gi ordonante i i ce tice eed sta tule pee joie legate de Ci, unde: lucrasil i ele) Sel esporeasl oe sctete ler nena : il de actele lor, pentru Bootes iia Sia recitte I Ct, se Peecad leplin drept numsi in baza ordenantelor ss Jonantelor ,(deciziunilor Hale ale instantdoc ce Ci competente yaiente, In cor 1.4 rerea persoanelor $l autoritagilor récunosente de fege, a indreptatite, numai In cazurile admise de fege sl numal in baza documentelor, a ciror valabilitate Jegea _o recunoaste. 3) O corditiune a Ct, este si special/faten, conform eAreia se-cere, ca fiecate imobil inscrls tn_Ct,, si, Mecare drept sau raport juridic Inseris fn Cf. 8% fie aritat lar, precis 9i lamar, fasugrile caractristce, caliiatea, situalia, Fosita, itinderes, forina fiesArai imobil sau dept teal tre: Bue sé fie decerise asttel, ca imobilele s4 poats fh deosebits: aceleasi detalii specializate vor fi ardtate yi privitor 1a drepturile $i sarcinile insorise tn C{. 31 Ta sublectele lor, pentru a patea fi fixate deosebit cu usurints, 4) In sfarsit, 0 ultima Tasugire caracteristicl @ institt: fiei Ch. este gi principtul de prioritete, Orice act jntcat ta Ci, se va rezolva in ordinea Intriteii @i alnresistrisi avind Ge bazi situatia Ci. In momentul ntraill, Deci ny ge date factual, ci de data tnregistrarit 1a Cf. se va fine seams factil tatrat mai nainte avand tatdictatea si Indreptitires Togalé fad de cel tntrat posterior. Aceastd ploritate stabi- legte rangul actelor st jinscriptiunilor din Cf. ate Inceputuri de cirfi funduare se g8se3e aproape In toale farile din apus, tne din veacurle 1111 d. Ch. Dreptil vechitt german, Inca a contributt mult la desyoltarea tor, perfecifonindu-le mai mult in. drepturile difertelor, oraye, Bde comerjul sf condifia lal de desvoltare — creaitdl — ‘au reclamat garantie, cele gasiau in asemenen institiati- Sistemul german se caracteriza mai mult prin pubiicitate gi spe-falitate. Mai tarziu patrunzind tot mai mult dreptul roman ty aril Europel, acest drept — care cunoaste ipoteile taite verete gi generale, — 2 scos tot mai multsisterial de mai fuainte, Desveltarea mai departe a Ci. in singaraticele {Inu furl poartt pecetia acestor dowd sisteme, de qi th masurt aiteria, ' tn si@isit din Jupta acestor doug sisteme a rtisarit sis intre sistema} vechit geriran temul mixé, wa compromis I 5 gi cel roman, cere sia aflat forma cea mai hotdrAta tn Codal civil francez si de sict poartd deimmirea de sistem francez, Reglemeniaiea {icutA In codul Napoleon, a fost In- parte modifieat gi in Pran{x prin disposifiuni ulterioare, Conform sistemulul francez actele de mutatie sau strd- mutare a proprietatii, se transcrit de grefa, flr c& aceasta ‘si ajba dreplul st examineze valatilitatea sau legalitatea actului, 1 {874 sd poatd refuze transcrierea, care de altfel hu se face in acelay segistru, tn cari se tnscriu ipot Evidenfa o formeaza indicele aliabetic. Inserip{iunea ipotecelor se face in registre de jpotect. ‘Acesta ipoteci pot s4 fie generale sau speciale (asupra tn- trege) averi, sou mumal asupra unui bun mobil anumit al debitoralui). $i fiindea gi in dreptul francez dreptul de ga) gi de ipotecd este un drept sccesoriu, care presupune 0 creantd valabilf, pentru garantia careia serveste ipoteca, In régisirale acestui sistem fpoteca se si stings complet, daca Inceteaz’. creants, Principial de prioritate din sistermul tran- cex a fost prea mult slterat prin exceptile cari i-s’aut creat; ‘anuime; 1) Ipoteciie privilegiate cari au Intdjetate fata de orice alte creanfe ipotecare, dact sunt tnscrise, Intiietate nu ola data fnectierli ci dela dafa actului juridie, 2) ipoted legale, avand efect fata de averes existent si viliowre a debitorulti — gi far de-a fi Inscrise — (cum este aceea 4 {emmeel, Incapabililor), Ipotecile judiciare, Intemeiate pe sentintcle instante~ Jor din fara, cu acclag efect juridic ca si ipotecile legale, (Urmeaz’ sl fie Inscrise corf. art, 2123 cod. Nap.) Prin legea din 15 Martie 1855, sistemul frances a fost reformat privitor la Insctierile actelor de proprietate dec- retndu-se, ci transcrierile intre vii au elect fata de tertii petsoane, numai dzck sunt Inserise, Sau {feut mici_modi- ficarl $i privitor Ja drepturiie de jpotect. (In vechiul Regat, tim sunt de cAt Ipotecite legate gi ipotecile conventionale). Orice privilegiu, orice Ipotect trebue si fie transcris ai tnscris pentru a produce efectels legate,Sistemul francez tn tele din apus — cal Tak adop- tat tn decursul timpulul — # sulesit aiferite schimbarl, re fonmtndurse merev. Stadiul acestora este 19 Aleit de dome- real tuerdrl roasire. Asemenes ta ne patem™ OFNT ict ew fatoricul deavoltarii sisternulisi gecman diferitele (ar; seotiGemnela nga ea in acele far se pot COnSIn dou directil de desvoltare: 1) una in baz pprincipiilti, c& drep~ tal de proprietate at imobilelor se poate dobindi numai prin inccriere tn cre funduare (gogistre), 31 2) cf In Prrierea nu formeazd modul de achiziiIané © drepiului de proprietate, ci aceasté evident este ‘necesaré numal pentru fia ipoteclor, findeamumel accla. Pots constitu © ta Cf. ca proprietar al) imobilulel achi ipotect, care este Ins Principlite de bazi ale sistemutei de Cl. reglementate tn temetul codulul civil aystriac,le-am az 18 prima parte in ceestel introducer, Desvoltarea Ch sin fF ‘Austriel — pind ia seglementarea tor unitard st pana la nioua lege de tun 1871 (25 luli) psa tm aplicace tn Aust incepand deja de veactrl, — a fost diferit. Ace deosebint dit ein ae pot veden scat din textele refesTeare fe codulul vert musttiac, ft gf ein parten 1. x ordonangel &° ct, (ain {5 Dec, 1855) privitoare Ia locallzare ¢! transtabaléri din Aenite Cl, Feuistre, foi de declaratie, table provinctale, Wisiricluale etc. — Legi si ordonanje ulteriosre-at reformat CE ith vechla Austria, pang la céderea eb i vecace privegte desvelterea tn. recut 6 Cf 1 Ardea tat Romanese, urme vechi de tnceputurt de Ch $2 afl in Iegiuirile vec. ‘Drivitor 1m averile (obdgeyti (vechi) wut se tinea yee evident, iar averile nobiliare se transmicst tnire vib In fata unor autoritati aga mumite vlece credibiliae prin) van~ al de veacuiti (de suric) numite mfassiones perennatess, Tautndurse In mgd solemn qi cu toatl publictates introdu- oven tn posesie, mith wstatatlor. Ipotecis 6° ficealt, pre ret gat credtorulul folosinja avert Ipotecate. treaga tor situaife; cultura, (ar&tor, fanah padure scl) th finderea to juehere si stingeni — (dupa mésurd vieneazt, sinstangent de luszime =178-m,iar_iin_jueher catastra 1600_stingent [1), parte de—totar, i numarul topografic fadeca pumirul, ce Pa primit Imobilut pe harta comune, Tr fare a fost trecut), precum qi caracterul juridic a imooilulul {avere mobllara, ucbariald, comunala scl.) Aceste comisian! fizau decl pe Natiie (in proces verbal si pe harta) situafiade apt de pe teren, — w/ocalizaus, precum se spune in ‘Ardeal, gi lucririle Jor se’ nitmneats lacrari de localizare, comisiunile numindu-se ssemenea cormisiunl de localizare. ‘Aceste comisiuni au trecut lucrdile ‘or, separat pe comune, pe posesorl si avert, In tablouri crise in. pracese verbale separate, cart aici se numiau »protocoafer 9i liindca acesten lurmau s# fie prelucrate si Intecmite pentru Ct, ea si coale ale car(ilor f, (urmand a se aduce In consonanja numerile jor topografice gi tntinderea, ca datele cadastrelor fonclare pentru impozitul fonciar, existente deja pe atuncl In autori- taile financiara, sratindu-se in ele si veniturite cadastrale — adeca yeniiul imobilului, presupus Iegalmente dupa acel cadastru fonciar), deaceia: aceste procese verbale speciale siau numit profocoalele de Cf, — spre deosebire de procesele verbele generale dresate despre locallzarea averilor din in treaga comund, — prin cari se constata Inceperea si ter- trinarea Wucrdrilor de locelizare tn communa respectiva si fazele Jor in liniamente generale, Spte deosebire de registrele fonciare nurrite cadastre fonciare, existente tn Ardeal si {inute la autoritajiie finani- clare, 11 Scopuri fiscale, — aceste registre — cari se tra- tear In legile si ordonantele traduse tn lucrarea nostri, posria numires de carfi funduare sau carte funduara (Ct. ‘6 numire Inradacinata in limba poporulul nesta din Ardeal, fastlel treat nu ni s’a parut proprie nici o ata denumire roméneasca a acestel institufiuni speciale.) Dup& terminarea acestor Iucriri de localizare, s'a dat ordonarita din 15 Decemvrle 1855 — cere confine regula mmentul de procedurt pentru Cl, Acest regulment esie 1 F Noa. Denumires de vearte funduardl, 0 poarté nu numal aceste repistre ale lmcbilclor, el fr Ardeat ex se IntrebuinteaZ® 5% pentiu derumires. insttuiiel'c- f. tesBly se mal tnelege =Legea Efe, adech Regulamentele de beza din 1855 91 1870, ale © {cub cea denummire, Carte funduar& {se zice si instangel C. t, — mal departe biroulut — unde se pistreazd C. f, totesemenes grelelor (registraturel, aichivel) ©. {, {neBql coatele (protocoatele) C: - singu~ tallce au acest ume In gura poporulat Ardelean. a temelat pe sistemul Cl, avand de oblect drepturile reale releritoaré Ia imobile, 51 std in legatur& cu acele disposifiuni tle codului civil austriac, cari se refera la cAstigarea, fransformarea gi incetarea drepturilor reale; tot atunci ins — conform acestui regulament — 1a transcricrea (transtabu- lated) intabulstianilor vechi, precum si la deciderea chesti- de proprietate, succesiune sau de ipotect, derivate tnc& te de introducerea codulul civ, Austriac tn Ardeal, au itebuit 4 fie aplicate legile de mai nainte, in acote teritorit ale Ardealului, cari nu apartineau Ar- deatalul propriu zis, ca Banatal (cu exceptia »Granifei«) Crisana, Satu-Mare gi Mararuresul, si cari erau Incorporate Ungariel de pe atunci/ In constitutia provizorie din 1860, — codul austritc 2 fost scos din vigoare s(tntocuit cu vechial drapt culuimiar ungar — Normele provizorii judiciare ale anchetel curtale din 1861, ins, vazdnd periclitatd institufia Ef, prin scoaleres total din vigoare a codului austriac, @ menfinut pi pentru acele teritorii atatinstitutia Cf, dimpre- nf cu toate erdonantele de intregice, de interpretare gi de modifieare referitoare 1a ¢3, date Intre timp, cAt si acele ispositiun! ale codulu) austrinc, ceri se refer’ Ix achiziti- onarea sait instréinarea drepturilor referitoare. ia imobile (GS. Cod. Auste. 321, 322, 331, 335, 350, 431441, 443445, 451, 453, 454, 468, 469, 526, 843, 1095, 1220, 1309, 1447, 1467, 1469-1 14981500), Yoate acesie ai {ost ratificate 41 aprobate mai taraiu qi de cozpurile Ietinitoare. Prin ordcuanta Nx_2784 din 8 Noy, 1867, Ministerul Justitiel a ordonat jucritite pregititoare pentru introducerea Et si fn restul Ardealului, adeed tn vechiul Ardeal, propriy is (sci apiospe intreg teritornl Curjilor de Ape! Cluj i Tirgu-Mures); int prin’ ordonante) sa No. 264 din'5 Febru- ate 1870 a extins of asupra acestor {inulust Regulamentul Cf. din 15 Decemwrie 1855, cu putine modificiri. ‘Dupa Introdiicerea acestor Regulamente de Cf. s'au mai adus 6 malfime de tei si ordonante privitoare Ia Ci. din cart — cea mai mare parte o dim in traduceren accesta,10 Partea |, a Reg. Cf. in Ardeal azi nu mai e actuaid; sunt actuale nea §§, 3, 24, 25 si 27; — de alta parte Insé, In bara ragurarilor de averi (segrega(il, proportional irl, comasatii etc) cand seface transformarea Cf., in baza ordonanfei No. 2579/1869 (§ 27), — indreptarea inser gregite, cu ‘ocazia transformarii Cf, se va cere conform partii |. din Reg. Cf Protocoalele Ci, conform Reg. Ci, sunt namai provizor urmind ca din ele s4 se intocmeasca coalele (betét) definitive ale Ct, carl coale trebulau si fle aduse In consonant intra toate, pe de o parte, cu starea fapticd constatata jude- cAtoreste, de alti parte gi ci registrele fonciare (cunoscute In Ardeal sub denumirea de cadastru,) existente th Ardeal deja inainte de Cf. gi finute Ia administrafiunite, financlare. Se lie anume, ca nicl numerlle topogralice, nici culturs, nici intinderea imobilelor ardtata in protocoalele si hartile Cf. nu eran totdeauna identice cu cele din cadastrele fonciare (financiaré), car s’au facut In baza altor masuratori, gi nici venitu) cadastral lixat de autoritatile financiare cadastrale pe parcele, in baza evaluaritor vechi fAcate pe teren) nu era ardtate [a Cf, Ori, aducerea aceasta 11 consonanta era impusa- atat tn interesul par{ilor, cat si din interes fiscal pentra evidenta impozitelor pe imobile, de alta parte era cemutd gi peatra insigi institutia Ct, care mm baza prin ipiului de publicitate reclama sa fie exactt. Cu ocazia localizécilor, din pricina Inexperientalor, s'au facut multe greseli, gi mu toate au fost tadreptate, mai ales referitoare 1a averile absenteistilor. TAranimea pané s'a obicnuit cu Cf, multd vreme yi-a neglijat jnscrierea actelor sale, a facut schimburi, transmiteri de drepturi tn atar& de Ct, au urmat fucrite de reguléri de averi in fara intreaga, dupa desfacerea tuturor legaturilor de averi dintre dom de pimant!) si jobagii desrobiy, cari toate au trebult tre~ W Domell de pamant = Urmsst vechifor nobill: proptearih prisilegiat) cdcora iobagi tebtiau si le fact mundi si alte presiagiuat 4 carl propiletasl avoau gi alto drepturl aga rise regale i p ivileg!, G4 de ex? mordital, vinatul, minortul ete. eute In CL; — © mulfime de tucrari now! cari au eran cunoscute si regulate i Reg. Cf, cu ocazia carora sta Gescoperit si lipsurile Regulamentelor, — cari trebuiau corectate, Aceste regementari s’au facut treptat prin o mul “ce tegi gi ordonante de mai tarziu, mai ales referitoare Ia recactarea coalelor definitive ale Cf, tnscrierile ea propri- ‘tari is Ci. a posesorilor de fapt, regularile de avere, localizarea suplimentard, modificarea unor dispositiuni din Reg. Cf. (1855 si 1870), admintstratia interioaré a Ci, — cu prescrierea formularclor oficiale de ordonante, deciziuni gi inscriptii, pentru uniformitate, — cértile funduare centrale ale cfilor ferate si canalurilor, dispositiuni de organizatie, fiscale gi de material privitoare la Ct. si altele multe pend In reforma agrard din zilele noastre. Pe cele traduse de noi fn lucrarea aceasta, le semnaiam tn tabla de materi. Chiar Ci. existente nu corespund ined tuturor conditi- Lunilor legole, edci d. ¢, redactarea coalelor definitive ale Cf, (cari coale Impreun’, pe comune, urmeazd a constitul Ct) nu/s'a facut ined pretutindenea In Ardeal, care find tratat vitreg, pe vremuri, nu a avutt parte inc& de teate bineface- rile acelor lee, de cari alte finuturi eran tmpartasite “cu Imbelgugdre. Din acest motiv si de ordin politic national, acea redactare abid s'a {cut tm finuturile romdncgti ale scl. — darn tinuturile vechiului Ardeal (Curtiie Cluj 91 Te-Mures), nici mua fost inceputé sub sta- pinitea apusd. Indeplinirea acestor Tucréri, impuse de legile In vigoare pe intregul teritoriu al Ardealului, nu se mai poate amang, evand tn vedere si marea operd a Reformei Agrace, care in Ardeal este In cea mai strinsd legiturd achREGULAMENTUL DE PROCEDURA AL CARTILOR FUNDUARE. (Reg. CE) Ordonanja Mintst. Justifiet data la 15 Decomvrie 1855, prin cari sunt hotarite regulile referitoare a publicitatea houilor protocoale ale cartilor funduare si la finerea lor in forma de carti fanduare. PARTEA INTRODUCTIVA Intocminea nouilor cérti funduare, cuprinde dont faze. in prima {a2d se face localizarea pe comune, prin co- misluni, a tuluror locurllor de cas& si a parcelelor de pamint (cu exceptia exploatdrilor miniere inscrise In registrele’ miniere), Jn aceasta faz se Intocmesc registrele parcelelor de pamént, si hartjle, conform ordinei seriale a schitel de reglunl (ta{rajz), totasemenea se compuin giise verified pro~ focoalele cdrtilor funduare, In cari parcelele de vere vor fi constituite tn corpuri de avere (de carte funduard; pe ype scurt: corpuri de avere funduars), yi m cari se Inseria drepturile de posesiune gisite. Registrele parcelelor de pamant si hirfile servesc, ca sa ce arate -siluatia, positia fiecdrei parcele singuratice, fuscrist in protocolul cérfilor funduare. Mai departe an de scop, sf serveascd de control in directia, de # nu se fi comis pict o parcel de pimant si de a nu se fi tnscris ina de coua ori ‘Aceasta Incrare a intocmirii cArtilor funduare a progrestt intiatata In judetele Bichig, Arad, Cenaé, Timis, Torontal, scl. gel... inet publicitatea protocoalelor carlior funduare 13 nents judelele, oragele gi ocoalele amintite se va incepe cat de curind gi se va continua in intervaluri scurte, in timp, ce lucriirite de localizare au fost Incepute deja tn alte judete si orase, sau cel putin pregatirile relative sunt tn curgere. [n faze a doua se va da publicitttii protocoalele cir {iior funduare, gi se vor stabill corpurile de avere funduara 4i drepturile posesorale prin hotirare judecatoreasca data asupra recamatiunilor si excepfiunilor, ce se vor ridica; — asemenea se va fate transtabulerea ) ipotecard a creantelor yechi intabulate, prin anuntare Ia judecitorie, In ziua, cand ge Incep aceste lucrarl judecatorestl oficiale, se va Incepe fotdeddata gi conducerea In forma de edrfi funduare @ protocoalelor c&rtilor fanguare publicate. In urma pentru regutarea azestor acle, In baza autori- sajlunit date Ministeruiui Justitiel, prin tnaltele decrete din {6 Martie 1851 si 29 Novembre 1852, se da ordonanita ur- miétoare,*) avind putere obligatorie din ziua publictri mentiunes, ¢& ordonanfa ministeriala din 18 Aprii_ 1853. (Monit, Imper. Nr. 65.) se va considera desfiintata, referitor ile, cari stan in contrazicere cu regulile de )Transtabulare; trecerea intabulArilor din vech'la registre in protecoalele nolior Cl.. eu ocazia tocalizarl, 4) In text: sanexatae, 4) Ordonanta, ce urmeazi dupl aceasta parte introductiva a ordonantel din 15 Decemvre 1855, formeazk »Regulamentul de pro- Sedu al ctrilor funduatee in vigoare 1 astizi ta Atdsal. Partea Hea a Regulamentului a fost introdust fa Confinial (granita) militar in Banat prin ordonanta Nr, 47532 din 23 August 1897, a Ministe- falui Jastitiel. Acest Reculament a fost pus fo aplicare in Asdealal _ propilu xls, eu puline modificari de tex!, prin ordonaafs_Ni Bisid. din 5 Pebreadte 1870, a Min(steralut Justiie.Regelamentul (ordenan{s) c&rftlor fonduare, din 15 Decemyrle 1855. PARTEA |. Publiclintea protocealelor cirtilor funduare si procedares tn rictele, ce se ivesc in urma acestel publicita(f 1, Efectuarea publicarit protacoatelor carfilor funduare, Site Indata ce se poste tixa zlua, In care Iucratile de loca lizare sf fie expuse pentru vedere publica In birourile c&r- filor {onduare, Direcjiunen Cf.) cernd auterizajia Minis- terului Justitiel, va aduce 12 cunostint& publicitatea protocoalelor cf, ) rectificarca lor si transtabularea ipotecard a creantelor vechi Intabulate Regulamentus (ordonanfa) catfilor funduare din 5 Fe~ ruarie 1870 pentru Ardealul propriu — z's. In vigoare In ‘Ardealul vechis, adect In. acele parfi ale Ardealului de astizi, unde este In vigoare dreptul privat austriac: cfrcum- sctipiia Intreagé a Curflor de Apel Ti-Mures, Claj — a- ceasta cu excepjia a cAlorva comune gin jurul Dejulul, — gi tonfinile militare de pe teritoriul Curtii de Apel Timi soar: ‘Aci sedan numai textele, cari cifert de acele a le Regulamentului Cf. din 15 Decemvrle 1855, numit de noni wVechiul Regulamente pe scurt: V. R, § 1, Ref, Ardeal (A). Indat® ce Iucrarile pentru locslizare sta terminat pe teritoriul yre-unui municipit: judef, oras, scaun, district, finut ete. aga, ch se poate fixa zitia In care aceste lucrar! vor {i predate biroului Cf.: Ministerial Justifiel, tn baza rapor- tului Ditectiunli Ct, va ordona.publicitatea protacolalelor Ci. §i va invita Directiunea Cf. so. indeplineascd pe calea publicatinit. cary le fandla-e (preseurtit) Prescariat — pio, Ch, $2 In publicafiunea, ce se va da, se vor atata judefele, sau in cazul orglonantel din 18 April 1853, ocoalele sau comunel, — ale clror protocoale de Cf. sunt terminate, si zu, tm care acestea vor fi expuse s&.poata fi vazute de oricine, gi decind astfel se incepe eficacitatea publicatiunit, gi se Va arta totod&ta de atribujiiie caror instante jude- tAtoresti apartine efectuarea Iucrarilor fixate tn. partea La prezentei ordonante gi tinerea protocoalelor Cf, conform dispositiunilor cuprinse In partea Il, a ordonantel acesteia, pind la terminarea cArttlor f. judefene gi de ocol, gi pand Ja predates lor instanjelor ordinare de Cf, §.2A ln publicationea, ce se va da, vor fi amintite munici- plile, ale cAror protocoale de Cf, sunt terminate, si birourile Cf, la carl se gisosc protocoalele Ct.; se va fixa ziua, In care se incepe vigoarea publicetiunti, si tribunalul, care va indeplini lucrarile instante de Cf.t) Daca nu s'a extins localizarea eventual asupra unor comune situate pe teritorul municipiului respectiv, aceasta fmprejurare se va mentiona in publicafiune Impreuna cu mumele comunelor. §. 3. Publicatiunea va trebul s& contin totdeodata gi soma- {ilnile urmatozre: 1. Vor fi somate toate persoanele, casi cred, c& vor pules pretinde yreo rectificare, completare, abnotatiune, ‘Sau transnotatiune*) tn Cf, tn baza dreptulur' de proprietate, Ge ipotect sau de arenda, drepturi existente em ocazia’ ve- fificarii protocoalelor Ct. in comune, sau dobéndite cel mai firziu inainte de zina dectnd incepe vigoarza publicatiuni 1) Astizi [a Jud. de Ocol cont, legel LIV. 1912. ¥) Abnotatiune — scoaterea une} parcele cint’om complex de’ avere de cf, Adnotatiurie — adaogarea unel parcele la un corp de avere de ef Transioistiune — operatia de scoateie si addogare m unei parcele,16 . 2) — fie privitor la-designares imobllelor, fle 12 compu nerea corpusiler de avere funduara, sau privitor ta consti tarea raporturilor de posesie {isctise, — si-si anunje acest= Pretentiuni de drept in termenul din publicatiune (§, 5) cit att mai vartos, cu cat In caz contrariu aceste pretentii nit vor mal putea fi validitate in dauina persoanelor tert, cati Isl ctstigt drepturi fanduare ulterioare, in bund eredinta, in baza inacrierllor cuprinse fa protocoatele Cf, {acute din ziua de cand Incepe vigoarea pnblicatiuai Anunfarea aceasta treduie 84 se estinda asupra tuturor Grepturitor posesorale neinscrise inci in protocoalele Cf, neffcind deosebire, daca cle se cuprind sau nu, tn carte, folle, registrele funduare, — de declaratii sau de alt fel, — vechi, scoase deja din uz, sau thet utilieate; gi fie cf vreo parte a tualnia, sau nu, ia vreo Instanta cererea pentru transcriere referitoare la vreun imobil, ce Ia cdstiget, fie cA s'a resolvat sau nu aceasta cerere. Sunt obligate ase anunta, n special, toate acele persoane, ale ciror drepturl posesorale nu an fost valorificate la comisiunile de localizere,*) nici prin ele’ insele, nici prin representantii numiti de aceste comisiuni, sau cari ou au Putut, s4-si dovedeasca tn modul preseris de regulile pentru localizare, dreptul lor de posssie, —despre care afitma, c& far fi mai tare, sau ca ar fi comum, — fata de posesorul de fapt al imobilalai, gAsit de comisiune si Inscris ‘tn Cl., fie c& este notat, sau nu, pretinsul lor drept in protocoalele Cf, Sau in) procesul verbal a) desbatarii generale. *) 2, Toate persoanele, carl au validitat deja drepturi ayi- tice,s) Sau de rescumparare de ipotect, sau pretenii de pro- .. __ ) Comiste de tocalizire —care se transparta la lec st pe teten Aa situatia de fapt « pasesiunli gi posesorulul, diesnd a localitate protocolui Ct, 4 Comisis de localizare dresee21 un proces-veibal « pinata toate lucrate ce a electuat. 4) Dreptur! avitice = In puterea cirora averea striuisasca nis putea fi tostenita de cat de descendentii tn inte directa sf nu pata Ai instreinatd. (Dreptul vechi succesoral Unge’.) 7 prietate din alte titturi de drept, referitoare la imobilele tnscrise In protocoalele Cf, tn baza dispozitiunilor patentei ») din 29 Noemvrie 1852; sau cari au drept 1a un termen gi mai lung pentra validitarea dreptului de rescumparare de ipotect, conform dispozifiunilor patentei amintite, — vor fi somate, ca sisi anunje, in termenul fixat pri aceste pretentil de drept, pentru evitarea efectelor juridice amintite ta punctal de mai sus (§ 5), si s& justifice dove- dind prin documente, in primul caz afacerea juridicd In curgere, pentru a fi notata tn protocolut Ct,— sau dreptul, ce li-s’a judecat deja definitiv, pentru a fi Inscris; iar tn cazul al doilea dreptul de rescumparare a zalogulul, ce le apartine, — pentru a fi notat I protocolul Cf. 3, Vor fi somati toti acei posesori ai fostelor bunurt nobitiare, carl pot sa dovedeasca, c4 pind in anul 1848, cu aceste bunurl @ fost tmpreunat exercitiul jurisdictianii, tn mod corespunzator dispozitiunilor ordonantel din 27 lunie 1855 a Ministerului Justiiel, — s& justifice aceasta tn termenul din publicatiune (§ 5) tn scopul, ca aceste bunuri 5% oats fi Inscrise In procesele verbaie judefene sau distric- tule) finded altfel toate celelalte bunuri vor fi Inscrise to Ct. ale oficillor pretoriale sau de ocol. 4. In sfargit vor fi somafi toti creditorii, — cari sau au dobndit deja drepturi de prioritate asupra imobilelor in scrise tn protocoalele Cf, sau vor cAstiga eventual pe vil- ‘or prin’ Intabultri facute pan fn ziua, cénd tncepe vigoarea publicafiunii, — st anunje creanjele intabulate, fn termemul, ce se va fixa conform §, 5, pentru intabulare ipotecara tn statul vechi de sarcini al corpurilor de avere, funduara, cdci la din contra, vor pierde priotitatea dobandita anterior Aci drepturile lor de prioritate, cAstigate pnd tn ziua, cand ‘incepe vigoarea publicatiunii, se mentin In urma Instiintécié 4) Patenth — decretele tmplrategtl din vremes absolutlsmulus Austria +) Procese verbule judefene sau dlstrletuale — In carl se cuprin- eau mosile privilegialé a le nobllor. —- 2cuvenita gi faja de achisitorii, carl stam cAstigat drept de proprietate sau de ipotect, dela ziua aceasta, sau si ata de creditorit ipotecari. Nota. Vesi ordonantele Minist, Justitiel, de data 20 Noemurte 1856, 7 Martie 1857, 3 luiiie 1857, 6 Pebruaria 1853 gl 29 Martie 1858, § 3. AL Este identle S-ului 3 al ordonantel din 1855 cu deosebirea, cd In local patentel din 29 Noemvrie 1852 se teazi ordonanta de aviticitate din 29 Mal 1853.; punctul 3 din acel § este omis, far puncttl 3 contine textul puncti- ui 4. V.R, g 4 Pretentille de drept, reglementate prin patentele din 2 Martie 1853, in materia legaturii urbarisle») yi a fapor~ orilor tnrudite cu aceasta, fie ci au fost notate, sau nu, Im procesele verbale de localizare, sunt excluse din soma~ jiunile publicatiunilor pentru anuntare, sau justificare, ceeace se ya menifiona lamurit in publicatiune. SHA Preteatiile de drept, cari au fost regulate prin inalt ordonanfi din 21 lunie 1854, referitoare 1a fosta legatura urbariala gi la raporturile Inrudite cu aceasta, cum gi cele din ordonanja din 11 Martie 1868 ’a Ministeretor de Inteme side Justitie (RT. nz 85 dim 1868) referitoare a succe- siunea Secuilor, sunt exciuse din somatiuntle publicaifunilor pentru anuntare sau justiticare, fie cA a fost notate, fie cd 1, In procesele verbale de localizare, ceeace se va aminti limurit tm publicatiune, §. 5. Termenul din publicatiune va_fi_de opt tuni_pen- teu anunfarea pretentiilor de drept enumerate inp. 1 si 2 § 3; —de_un_an_pentrn dovedires, amintita la p. 3. a jurisdictinnii impreunatd cu mosla, si pentru anuntarea con- 1) Legituri urbariale — Legtturt de drept dintre fobagt gi Domati de pamint 19 form p. 4 a cteantelor creditorilor si se va ‘fixa in aga fel ca ultima zi calendaristics a termenelor sé fi aritaté in publicafiune, iar ziua aceasta s& fie socotité aproximaliv {inindu-se cont de timpul, tn care publicatianea poate si apart prima oara tn ziare, (§. 8) La fixarea termenelor, tntrucat se poate, se va finea seamd, ca sffrgitul lor s& cada Intran timp, tn care si proprietarii din comunele situate mai departe st se posta pre- genta ugor la desbaterile orale, ce se vor tine Ia regedinta Instantel Ct Termencle fixate nu se pot prelungi si nu se admite estituirea In starea de mai nainte, ceace se va mentiona tn publicatiune. $5.4. Identic cu omiterea cuvintelor, spentru dovedirea amin- ita la p. 3. a farisdicfianli tmpreunate cu mosla ix § 6. Frotecoalele Cf. din ziua, ctnd incepe vigoarea publi- cajiunii, vor fi considerate ca si Cf, In senzul § 321, al codulni general civil, si vor fi tinute conform regulllor cuprinse tn partea a Ilsa a presentel ordonante, Astfel In publicatiune se va spune, c& din ziua aceasta se pot céstiga, si transmite altor persoane, sau stinge, drepturi noui de proprietate, de ipotecd, sau alte drepturi reale asupra Imo~ bilelor inscrise tn prot. Cf. numai prin inscriptie") In regula in ele Si numai fér& vatimarea pretentiilor ce drept, existente mai nainte fata de aceste imobile, anuntate si dovedite, fn termenul din publicatie, conform dispozitiunilor §. 3, §. 6A, Identic. 8.7. Unde tmprejuratile reclama tned hotérari speciale, tn Scopul desbaterilor urmétoare, in publicatiune se vor expune gi acestes. §. 7. A. Identic, orl ce fel de inscriere 9 cartex funduars. 2 Pruner20 5.8. Publicafiunea se va inser in Monitorul oficial, si in iarele hotirite pentra publicatiunile judecttoresti ale ffi tn care tsi are regedinta Directiumea Ct, care di publica tiunea, Inserarea ‘se va face de trei ori 1a interval de cate trei zile si se va repeti cam la jumatatea termenului de opt uni, amintit tn §. 5. Pentru valabilitatea publicarii este suficienta inserarea, prima si siguré data, a publicatiunii fn ziarele amintite mal sus. §. 8. A. Identic. 5.9. Directiunea Cf din Capitala e datoare mai departe se Insereze publicatiunea celorlalte directiuni ale Ci in ziarele desemnate pentru publicatiunile judecdtoresti, Alin, 2. gi 3. n’au apl'care. La inserarea aceasta inst vor fl tiparite numai punctele amintite tn §.2, al publicatiunfi cu trimitere Ia continutul ei tn extenso Ja ziarele, tn cari apare tn tntregime. Daca protocoalele Ct. publicate se referd 1a comunele, cari sunt situate in vre-un col dela granifa. Directiunea Cf, care da publicatiunea privitoare 1a acestea, va ingriji s’o tnsereze, Intrucat se poate, si tn ziarele stabului strain invecinat, §.9. A. Identic. § 10. Inserarea publicatiunilor se va face In limba ziarului i sub titlul ,Publicarea protocoalelor Ct. din Ardeal'. §. 10. A, Identic, § 11, Flecare directiune a Cf, e datoare si comunice tuturor instantelor judecttoresti, cari se gasesc in circumscripiia 83, precum gi comisiunilor orfanale, publicatinnea, ce a Gat. Dac Intre comunele, ale ciror protocoile de Ci. 21 se publica, se gisesc unele, cari conform novel tmpartil Jjudecstoresti, aparfin altui teritoriu administrativ: atunel pu~ Dlicatiunea se va trimite si acelor instente, cirora acele comune apartin actualmente. Instantele sunt datoare s4 expune lucrarile tn birow pentru vedere publica gi sd dea informaffi orale, dec sunt intrebate, iar tn calitate de antoritati tutelare si de curatel& s% supraveghieze, ca drepturile minorilor gi ale interzisilor 88 fle valorifieate conform Indrumarilor én publicafixne. Privitor 1a minorit si tnterzisli, cari aparjin vre-unet comune rurale, si ai ciror reprezentanfi nu se pricep tn afaceri, autorititile tutelare gi de curateld au datoria si valoritice drepturile lor, ori s& dispund valorificares lor. prin curatoril commun, numit pentru aceasti afacere (§. 39). In- stentele sunt datoare mai departe, si desbatd cu posibila grabire mostenirile (IAsmanturile), cari lr-s'au anuntat, ea aedesbatute, de catre comisiunile de;tlocalizare. 511A ® Direcfiunea cArfilor{fund. e datoare s& comunice publi catiunea sa tuturor instantelor judecttoresti, cari se gisesc pe teritortl Curfli de Apel (T.-Mureg) gi comisiunilor pentru exttndatile de apa. Continuares acestui §, este identict cu alin, 2. si 3.ale Sulu 11. V. Reg. : § 12° Fiecare Direefiune 2 Ci. e datoare mai departe si ia dispozitini, ca publicatiunea, ce a dat-o, si fie corm rnicatd primarilor comunali, secretarllor locall s1 tailor orfanilor eventual inc existen{i tn comunele, ale cAror proto coate de Cf. se publicd, gi se fie afigatd pe casele de judecatt si comubale, precum gi pe alte cladiri publice potrivite, gi confinutul ei se fie explicat locuitorilor comunelor rurale. § 12, A, Identic. §.13, = In sfdcsit fiecare Directiune a Ct. e datoare si trimita publicatinnes, ce a dat-o, — tuturor autoritatflor poli-2 tice $i financiare de stat ale {arilor, pentru cari prezenta Pedonand are putere obligatorie, ~ tot-asemenea episcopi- Wii art se elses acolo, i anume tn clrcumserptia.pro- rit nemijlocit, iar Intralte circumscriptii prin direcffunt! de acolo ale Ci, el §. 13. A. Identic, 4. Cercatarca prin comisiinile de localizare a schimbirilor de avere. § 14, Directiunile Ct, sunt datoare st trimita comisiunt speciale de localizare, cu pufin inainte de zius, cind tncepe vigoarea publicafiunilor, in comune gi cu deosebice in cele situste mai departe de regedinfa biroucilor de Cf, tn. cari conform observafiunitor au intervenit schimbari dese de Posesiune dela verificarea protocoalelor Ci, — cu mandatul «4 aceste comisiuni si" cerceteze — conform instractiunilor existente — toate schimbarile de avere tnttmplate Inainte de aceasta 7 1 sf le Inscrie tn protocolul Ct; #4 verifice aceste tnscrieri, gi sA indrepteze conform acestora gi Incr’. rile lésate pentra comand, ; Comisiunile de localizare nu pot s4 intre in cerce dupa ziua aceasta; nouil posesorl inst vor fi indrumati of sivargeasct Inscrierea drepturilor lor de proprietate 1a mu toritate; oe conform regulilor din partes jl-a prezentei e , ’ va gy MeMstt ceazle se va face gi expltesyia amintte Comisiunile de localizare sunt datoare si in deplineasca (Mertrle susamintite cu sArguinfa cea mal tncordata si s& ingrijeasca, ca lucrarile de localizare s& fie tnaintate birou- tilor Cf. cu posibla grabire si punctualitate. 14. AL Ident’c, 23 I, Incetarea procedurei vechi referitor la schimbarile de avere si la intabulari. § 15. Cererile pentru transcrieri de avere, cari se gisesc tn desbatere la instanfele judecdtoresti, pentru a fi tnregistrate conform modului obicinuit pan acum, tn cérfile fund, sau alte clrfi, In foile, sau registrele de declarafii, sau se inai teazd eventual de aci tnainte, — tn cazul, dact se referd Ja imobilele tnscrise tn prot. Cf. publicate, vor fi rezolvate far amfnare cu. menfiunea, cf p&rfile sunt datoare st observe privitor la validitarea drepturilor asupra averi, tn- datoririle cuprinse tn publicatiane, iar reclamanii vor fi tr stiintayi imediat despre aceasta restituindu-li-se documentele prezentate. Cartile, foile gi registrele, amintite mai sus, vor fi tn~ chelate gi scoase din uz si dupa acestea nu se mai pot libera scrisori de posesie, extracte sau copii, Documentele de posesie refinute tn archive, — se vor libera partilor — Ta cerere orald sau tn scris — imediat, sub adeverinfa de primire. Nott, Veal leg. XXI. 1840. 6.15.4, Alin. |. identic cu alin, 1. din § 15. V. Ry dupa aceasta urmeazi: Cartile, registrele i foile susamintite, se vor incheia gi se vor scoate din uz; referitor la acele imobile insi, privitor Ia cari nu au expirat Inc termenele din publicstiune fixate pentra anunfarea drepturilor descrise la §. 3. al acestei proceduri de Ct. si despre cari au fost tinute carte, ele gcl. de natura amintitd: din aceste registre, 1a cererea tn scris sau verbala data la proces verbal, a par- {ilor int€resate, instantele respective pot s& libereze despre Snscriptiunile gi intabulatiunile facute pana Ta timpul publicatiunii Cf, extracte (certificate de tntabulare) tnvestite cu sigilul biroului, clirora Ti-se va addoga totdeauna, pentruea evitarea eventualelor abuzuri ‘mentiunea oficiala, c& Cf. intocmite din nou ale imobilefor amintite au fost deja publicate tm ziua fixata, si se vor arata dupa calendar zilele, in cari explra termenele din publicatinne, fixate pentru anunfarea drepturilor descrise in §. 3.; se va mentiona si faptul, 4 Mscriptiite out cerute, dupa timpul susemintit al public caftunii Cf, se pot afla numai din’ protocoalele Cf, Docu- mentele pastrate fn arhivd se vor libera fark aménare, cu Sdeverin{a de primire, la cererea In scris sau orald a partilor. §. 16. Cererile pentru intabulare, cari nu sunt fnc& resolvate, {a publicarea prot. Cf, de ciltra instanfele chertiate pana acum pentru indeplinirea intabularilor referitoare la imobilele inscrise tn prot, Cf, Publicate, sau cari se vor inainta pant Ja ziua, cand meepe vigoarea publicatiunii, vor fi resolvate iat in modul de pan& acum, cel mai mult in ziua ule tima tnainte de intrarea tn vigoare a publicatiunit: astfel in cazul, cand se admite intabulares, instanta va declara inta~ bulate inct in epoca acea scrisorile de datorii prezentate, 4S. 11. leg. XXI. 1840 gi § 36, 37. a ord. prov. din 28 De- cemvre 1840) : Cererile pentru intabutare, cari se inainteaza instantelor competente pana astizi, privitor Ia imobilele de feliul celor Sus amintite, — numai tn ziua, ctnd incepe vigoarea pub- licatiunif, sau mai tarziu, vor fi refuzate in baza § 4. al ‘ordonanfei prezente, §. 16. A, Identic fara propozitia alfn, 1, care Incepe cu wasttela; iar tn text se citeazd: »ordonanfa ministerial din 22 De cemvre 1851. Monit, Imper. Nr, 4 din 18530, §.17. Privitor la intabularile generale admisibile inci pana acum, sunt valabile urmatoarele dispozitiuni: a) Dact publtcarea prot, de Ci. s’a facut relativ ta toate comunele situate tn circumscripfia judecatorie, chiematé par acl la indeplinirea: intabularilor: cererile pentru intabulari 25 generale, inaintate acestel instante vor fi administrate conform articolului precedent, dup& cum au fost prezentate inainte sau dup’ Inceperea vigoarei publicatiunei. ) Dact inst tn circumscriptia judecdtoriel chemate pant acum la indeplinirea intabularilor sunt situate, si asttel de comune, referitor ta cari nu s'au facut tric lucrarile de ocalizare, cari asttel sunt excluse actualmente inc& dela publicafiunea prot, Cf, facuta pentru celelalte comune din aceag circumscriptie; aceasta judecttorie poate indeplinl gi de aci nainte intabularile generale in modul de pani acum, fiindca se poate tnttmpla, ca debitorul s4 aibé astfel de imobile in comunele excluse dela publicare, asupra cArora intabularea generald admis contra sa poate sd acorde dreptul de prioritate. Asemenca intabulati generale tnsé, cari s'au facut numat din zina, cand a tnceput vigoarea pudlicatinnii, nu au efect de drept privitor la imobilele, cari sunt inscrise in prot. Ch. publicate. Din acea zi, asupra acestor imobile, se pot cere gi éfectua numai intabuldst speciale, conform regulelor cuprinse Jn partea Il, a acestei legi. §17. A, Dacé prin petitia pentru intabulare, Inaintatd dup’ emi ferea publicatiznii, s-ar cere inscrierea dreptului ipotecar parte asupra imobilelor ale ctror Ci. s-au publicat deja, parte asupra acelora, referitor Ia cari nn s’a fitcut tncd aceasté publicare: instanta va Ingtiinta parle referitor la cele dintsi, ca intabulatiunile esupra acestor imobile se pot face numai conform dispositiunilor cuprinse In partea IL. 4 Reg. prezent; iar privitor la cele din urmA asupra cererel Pentru intabulare va decide conform practicei de pana acum, IV. Hotarir? generale privitoare Ia adminstrarea cauzelor (de Ct) § 18. Toate Iucrarile, — cari au de obiect tndreptarea prot, L, si transtabularea ipotecard a creantelor vechi intabulate,26 precum si continuarea prot. Cl, pénd ta terminarea Cf. gi pana la predarea lor instantelor de Cl, — vor {i administrate, 1a judecatoriile desemnate In publicatiume, separat de celelalte lucrari; astfe] se va tine si registra special de intrare pentri actele intrate in acele cauze. Flecare din instanjele numite tm publicatiuni va fi in- vestraté cu personalul cerut pentru efectuarea repede gi sigurd a lucrérilor anumite mai sus, si se va organiza pentru fiecare un birou propriu de Ci, in care se afl gi registral special de Intrare. ‘Toate actele intrate, cari au de obiect aceste Iucrari — pentru evitarea amestecérii lor cu cauzele hotirite a fi trecute ta registrut general de intrare l aceleagi instante, — vor fi evidenfiate pe din afard, pe marginea de sus cu ur matoarea notifa: »Va fi predat biroului Ch § 18. A, Identic cut §, 18. V.R, numai, c& se omite fraza: »pand la terminarea Ct, gi pana la predarea lor In. mainile autoritatilor de Cf« lar tn locul cuvintelor din urma din ultima propozitie: »pe marginea din sus« scl. € scris »vor fi adresate categorie instantei de Ch« 5.19. Unde se vorbeste tn partea I, a acestei ordonanje despre instanta Cf, sub aceesta se vor tntelege instanfele chemate fn publicatiuni pentru intocmirea Cf; din contra 1h partea Il. expresia amintita cuprinde nu numai aceste instante, dar si pe ecelea, la ceri conform dispozitiunei §, 2. vor fi trimise Ct, terminate, pentru continuare. S19 AL Unde, tn acest regulament de Cf, se vorbeste de instantele CI, se vor injelege cete numiie tn publicatfune. Pe raportorii instanjslor Cf, precum gi personalul birou- ui Ci. ti designeazd ministers! justiffel din personalul instanfei meredinfate, sau numegte alti, ‘iy cauzele litigioase n curgere tnaintea instantelor Ct, este aplicabila procedura protocolara prescrisa in §. 144. 1 27 jurm. ai proc. civ.; far contra tuturor decisiunilor date conform dispozitiunilor pArfei I. din Reg: present al Ct, se admite recursul, intrucat conform regulelor Proc. civ. nu ar aivea loc recursul in nulitate. (Proc. civ, §§. 294-295), ‘Nord. Acestsa éispozifiunl sunt infoculte prin dispozitiunile co- Fespunedtoare din noua proc. cv. 1 1911 st LIV. 1912. § 20. Cauzele trimise instanfelor Cr. vor fi rezolvate atat de acestea cit gi de instantele superioare tn caz de apel, cu deosebita grabire, §, 20. A. Identic cu §. 20. V. R. §. 21. instante Cf, nu este chemat’ sd examineze si s& tn- dropteze din oflelu lucrarile dresate de comisiunile de loc: ilgare, Daca tnsa, conform somafiune! din publicatiune, este sesizaia Ia aceasta de vre-o parte, care se simte vatimata saa primejduita ta drepturile sale, prin tnscrierile {acute In aceste Iucrdri: in acest caz servesc de cAlduzd si pentru instanta Ct, principiile gi hotértrile, instructiunilor date pen- ‘tru lucrarile de localizare, tn masura pretentiei parti. §. 21, A, Identic cu §, 21. V. R, cu adausul la affrsit: »Afara de aceasta, instanfa Cl, are dreptul s4 indrepteze In Cf. gi din oficin localizirile gresite si defectuoase, Mieute cu ocazia locelizarii, — ascultind partile interesate.« ¥. Dispozif uni speciale In materia procedurli pentru anunfarile $i justificarile fixate ta punctele 1 si 2 ale §. 3. §. 22, Anunfirile si justificdrile amintitetn p. 1 si 2 ale§-ulut 3, vor fi tnaintate tn scris sau orarul gi in cazul, daca p le se atact vre-un raport de posesie sau drept, tnscris tn Protocoalele cérfilor funduare, vor fi validitate imediat tn forma de actiune, § 22. A, Identic cu §. 22, V. R,5. 23, Parfilor, cari domicilieaz4 tm ocoale incepariate, gi cark voesc s& tnainteze anun{iri s1 justificiri referitoare ‘a imobilele situate acolo, li-se permite si le poatd pfezenta tn scris sau oral, tn termennl de publicefiune, 1a pretura sau la Judecttoria de col, In circumscriptia cireia st gisese Imobilele ra Judecstoria e responsabila de trecerea imediata, In procesul verbal, a cererii orale si de trimiterea Iul grabnict Ja autoritetea Cl, sau a actulul, ce a tnaintat partea tn scris, § 23. A. Identic cu §. 23, V. R.- NS 28 La fiecare anuntare se examina mai tntai compe- tenfa autoritafi de Cf. Daca anuntarea se refer evident la drepturile gi obiec~ tele, cari sunt excluse, conform §-ului 4, dela procedura prescrisa de aceasta ordonant&; anunfarea va fi refuzata) prin deciziune motivata, Anunfirile, privitor la cari incompetenta nu apare evident, vor fi notate imediat tn protocealele Cf. In scopul acesta se ya coase o coalf 1a protocolul Cf, Ja care se refer’ anuntarea, in care vor fi insernnate sub tit] de: sInsemnarea pretenfillor de proprietatee toate anunturile similare cu numere curente, mentionandu-seziua si numarul, sub care actul ¢ trecut tn registrul de Intrare, In anuntari trebue s& fie invocate protocoalele Cf, In cari s'a ficut notafiunea. La corpurile de avere funduard, cari sunt sitaate In mai multe comune, sote{iunea se va face in protucoalele principale de Cf. ‘Aserrenea trehue sf se procedeze gi referitor Ix nota~ {iunile nenumerate la p. 2 din § 3. T Refazata: — respinsd, fara a fi de loc dlscutatd th ford. 5.24. A. La fiecare anuntare mai tntai se va cerceta competenta Instanjei de Cf. Anunfarea va fi refuzata prin decizie motivatd: a) dacé cererea se referd la obiectele sau drepturile amintite tn §. 4; sau b) dac& prin Indreptarea posesiunii se Intenfioneaza validitarea actiunli, curat, de proprietate, de ereditate sau de partaj. ‘Anunyatile releritoare 1a cari incompetenta nu reiese evident, vor fi notate tn Cf. imediat dupt prezentare. In scopul acesta 1a protocolul Cf, care e atins prin anunfare, se va coase 0 coald, in care se vor nota sub fidul: »Notafiunea pretentillor de proprietate si avitices, toute anuntarile similare, sub numere curente, cu ziua gl aumirul, sub care actul intrat se géseste In registrul actefor tntrate. ul funduar va certifica oficial despre notatlunex acuta, pe cererea sau procesul verbal de anunfare, pe care Ya mentiona toate protocoalele de Ct, tn cari s'a facut In- scriptiunes. La corpurile de avere de Cf, cari sunt situate tn mai multe comune, notatiunea se va efectua In protocoalele principale de Cf. ($5 Pentru procedura ulterioara vor servi de cilauz urma- fourele dispozifiu a) Expunerile gi pretentille parfilor vor fi comparate et Incrarile de localizare si cu deosebire cu tnscriptiunile din, protocoalele Cf. Dac& pentru pornirea desbaterii par Tnc& necesare Mmuriri si justificri ulterioare, sax daca ceserea pare evident neintemeiata; petitionarul va fi tnvitat n primul caz la tntregirea necesard, fixtndu-I-seun termen trebuincios; iar in cazul al doilea i-se va ardtanetemeinicia eererei, spre a o revoca,30 Im afard de aceste cazuri se va proceda imediat la ascultarea parfilor gi la desbatere, gi arume inal intai pen- ‘iu acceptare voluntara, sau pentru Incheierea transactiunel, b) La desbatere trebue s& ia parte nu mumai persoanele, contra cérora a fost evident Indreptata anuntarea, dar ‘vor fi citate gi partite, cari par ar fi interesate de drept conform centinutului protocoalelor Cf. ) Interogarea va fi de regulé orald; se pot cere Inst ‘si declaratiuni tn scris, daca prin aceasta se ctstiga timp, sau pistile sunt orutate de spese. 4) Dac& anunfarea se referd 1a schimbarea de avere, care s'e facut numai dupa verificares protocolului respectiv de Ci, dar tnainte de ziva, ctnd incepe vigoarea publicafiunii, nou) proprietar — ca s& fie scris, ca atare in protocolul Cl. — e dator s& dovedeascd, tn afard de titlul de Grept si tmprejurarea, ca el a tntrat in posesiunea imobi- Iulut tn tntervalnl amintit. Acesie Imprejurtri pot fi dovedite cu certificatul comu- ‘nel, unde este situat imobilul, certificat etiberat din ofi de primate $l investit cu sigitul comunei, 6) Dac la desbaterea vrunel pretentil de proprietate anunfate se ivese puncte discutabile, cari nu pot fl tran- gate pe cale pacinicd, in cazul daca mu este proces tn cur- ere Ja aceasta instanta sau Ia altele, asupra acestor puncte se va deschide procedura procesuala otata; gi In cazul, dacd anuntarea nu © Talntald de acyimne, seu daca nu a putut fi dati imediat la proces verbal In forma aceasta, se va fixa termen potrivit in scopul acesta, sau pentru tnaintarea acfiunel in scris, refuzanduese In caz contrar anuntarea, f) Dac se ridicd opuneit contra notatit sau inscrierit {in protocolul Cf,a vreunel pretentii anunfata conform pune- tului 2. al §-ului 3, asupra acesteia — dar fara a se admite Procestil formal — se va {ine desbaterea gi se va hotara cu deciziune ) Dac tnsa se incheie o transactiune usupra ori-ctrii pretentii anunfata, prin care inceteazd procesul tn curgere: 4 despre aceasta va fi ingtiinfata Instanta, 1a care curge acest proces, Dac& tncercarea de impacare nu reugeste, se va da de tire partilor, c& procesul acesta ram&ne notat, pink cind In baza hotardrei definitive se va opera radierea notarii, conform S-ulu) 2%, tn urma cererit wnela dintre part | $254. Are urmittoarele abateri dela § 25. V.R: Oe b) are urmatoarea intregire: sau au cAstigat drepturi Intre timp prin transtabul: fiune san prin fel de inscripfiuni, sau au cerut inscrip~ fiunea actstoras. Punctul ¢) este intregit cu propozitia: »In cazul, cand sunt anexate la anuntiri declarafiunile tuturor partilor interesate, instanta Cf. poate ordona indreptarea imediat, fard a mai asculta parfile«. Dupa punetul g) urmenza: +h) Actiunea pentru Indreptarea posesiunii referind numai la Inscrierea drepturilor de posesiune sau a restric~ tiunilor acestora, mnile de proprietate, de partaj san de succesiune — cari au totodatd de obiect predarea averii — ‘apartin instantei competente, si atributia autoritatii de Cf. privitor Ia acestea se restrange numai la notarea procesului deja intentat; 4) Dact pretenfiunile descrise in punctele 1, si 2, din §, 4 al prezentel proceduri de Cf, au fost tnscrise tn protocoalele Cf. tn contra opozitiunii posesorului, instanfa funduard va ordona din oficiu desbaterea de mai sus pentru Inscrierea definitiva sau radierea pretentiunilor similare, si procedure ulterioara se va face conform dispositiunilor de ral sus. §. 26, Daci expunerile gi pretenttile parjilor nu pot sa fie lamurite tn baza Iucrarilor existente de localizare, férd cer- cetari fa fata locului, nici cu ajutorul declarafiunilor poste- loare, st va trimite 0 comi {in scopul, de @ rezolva pr32 Tocului, gi dact aceasta nu reugeste, sé find desbaterea conform regulelor proceduri civile, Comisiunea se poate delega gi In cazul, daca in urma tunela sau mai multor amunfdri urmeazd $4 fle ascultate multe persoane domiciliate tn comant, gi dac& astfel este evident, ci desbaterea Ia fafa Jocului se poate face mal cu rezultat, cu crujare de timp si de spese. § 26. A, Identic. a { 2-7 Daca vre-o parte: | 4) a renunfat la actliife, sau a fost respinsa definitiv; sau act: b) In baza tnvoielii sau pacii pértilor interesate, sau tn baza hottrdrii definitive, trebue s8 se fact vre-o indreptare, Intregire, abnofafiune, adnotafinne, sau transnotatiune tn protocoalele Ct, ordona din oficin biroulul Ct, sa fac tn cazul de sub a) tn protocbalele Ct, radierea notirel anuntarii (§ 24), iar tn cazul de sub b) lucrdrile amintite acolo, — si 88 radieze totodatd notarea anunfatii rezolvata de acel bicou, referindu-se la ordinul judecitoresc, iar despre executare si instiinjeze pértile, e §. 27. A. Instanta Cf va ordona din oficiu radierea _notatinnii anunfarii, gl electuarea Inscrierilor necesare, dup co hotd- tarile date asupra anunfarilor, iransactiuaile Inchelate, sau renunfarile declarate, au rémas definitive, iar tm privinta aceasta: 8) daca asupra vre-une! pretentii @ proces tn eurgere Ta alta instanf4, notajiunea se va racta de pe coala de amunfare si se va ofectus notafiunes procesului in foaia de proprietate; : b) daca parcela de posesiune supus dreptulul de re- Scumparare ipotecar nu poate {1 evidentiatd separat, tlindca Se cuprinde tntralt corp de avere scisiunea se va face nue sai cu invoirea pértilor; — de altfel notafiunea se va efec~ tua asupra Intregului corp de avere, exceptind portiunes postsiei ipotecate; 38 ¢) regula de sub punctal 6) e apticabilé si in cazut cand taportal susamintit se iveste referitor 1a 0 parte aren~ data a vre-unui corp de avere; ) dacd Indreptarea se extinde si asupra hérfl, aceasta se va efectua gi pe harta pastrata tn biroul funduar; ¢) efectuarea Inscriptixiniicr ordonate se face tn genere conform dispozitiunior. parjei Il, iar pozifiunile sistate tn rma Inscriptiutilor se vor radia din oficiu. Vi Disporitiuni speciale penteu procedura referitoare te anunjarile amintite ta punctul 3 al §-ului 3-cu privire la trecerea bunurilor ta carpile funduate judetene sau distriztuale (de ocol). §. 28. In urma anunfarilor amintite 1a punctul 3 §. 3, cari aw dio obiect exercitarea jurisdictiunii, legata pand Ia 1848 de buuturiie nobilitare, avand im vedere hotirarile ordonanfei din 27 Iunie 1855 a“Ministerului Justitiei (Mon. Imperial No. 116) si suficienja dovezilor prezentate, se+va hotar& prin deciziune, rezervandu-se dreptnl de recurs, dac& bunurilé interesats trebuesc trecute tn Ct, judefene sau districtuale; Stu, Intruckt s'ar reclama Inc& dovezi mai de aproape pentru aceasta hotdrire, aceasta se va ordona partilor, fixtn= dii-se termen indestulater pentru tnaintarea dovezilor. § 28 A, Pretenjiile de drept enumerate tn punctele 1 gi 2 ate S-ului 3 pot fi anunfate si dupa expirarea termenului din publicajiune; dact inst vre-o terfA persoand a cAstigat deja ‘veun drept fusduar asupra bunulul atins de aceasta pre- enjie: atunci aceste terfii persoane vor fi citate, conform purctulut b) § 25, ta desbaterea asupra pretentici anuntate, fat desbaterea gi holérarea va fl extinsa gi asupra chestiu- nil, dact pretentia anunfata este a se admite si in ce ma Suri, Tard a se fine cont de drepturile de Ct. inscrise pe Seaina acastor tertii persoane. 3at §, 28/a — Contra celui, care-a anuntat preterfie de proprietate asupra vre-unsi imobil, se pot face tnscriptiunile in Cf, tnainte de rezolvirea procesului de indreptarea posesiunii, cu acelag efect, ca gi contra proprietarulai prenotat (§, 75); tar tn cazul refuzicil definitive a actiunit entra Indreptarea posesiei, la radierea notatiunii annfarii, Yor fi radiate, din oficin totdeodatd,, si inscripijunile simi- are, fapt, despre care vor fi {nstiiafati cel interesati, Inscripfiunile ulterioare, referitoare la asemenea anuntari, se vor etectua tn folle corespunzatoare, Invocandu-se notatiunea ficuts pe coala de anumtare, iar In rubrica »Notie« 4 acestela se va face provocare la inscriptiunt ‘Transmiterea pretentiel anuntate de propristate in baza documentului prezentat de transmitere se poate nota tn coala anunfasilor. VIL Dispozitiun’ speciale pentru procedura referitoare ta anutfinfe creanfelor iatebulate amintite la punctul 4 all §-ului 3. §, 29. Anuntarile creantelor Intabulate, prescrise tn punctul 4 al Sului 3, vor fi prezentate In-scris sau oral. Creditorli, cari domiciliazs in ocoale mri departate gi voese si-si transtabuleze, asupra imobilelor de acolo, crean- ole Jor intabulate, pot si anunfe oral, in termenul din publicatiune, creantele lor s1 la oficitl pretorial sau de ocol, {in circtimscriptia cirila se glsesc acele imobile; in privinta aceasia nstan{a ) este datoare s& procedeze conform regu lelor cuprinse In ultimul punet al S-ului 23, § 29. A. Identic cu § 29. VY. Rin ioc, de punctul 4 se scrie: »punctul 3«, gi in loc de voficiul de preturd sau de ocol« — ofuidecttorie singularas, §. 30, th anunfaci se yor numi exact proprietarit pamantului conira carora sunt Indreptate, cum $i protocoale Ct, in cari 1) Testanja de carte funduara, 35 ‘sunt tnscrise imobilele, asupra cérora trebue sf se fact transtabularea hipotecard, - Pot fi anunfate tntr’o cerere si mai multe creante ale sceluiag creditor contra acelulag proprietar de pamant si ‘anume si pentru transtabularea hipotecard asupra mai multor corpuri de avere de carte funduard inscrise tn diferitele protocoale jinute la aceiagi autoritate de Cf, §. 30. A. Jn tocul primula alint yor arata limurit: a) posesorii contra cirora se face anunfarea; b) imobilele, asupra ctirora se cere transtabulares. hipo- fecard, gi c) protocoalele de Cf, tn cari sunt inscrise imobilele de sub ). Alineatul al doilea este identic. §. 31. Anuntérile trebue si fie justificate cu scrisoriile de da- 4orit intabulate, gi — unde s'a obicinuit s& se libereze cer- fificate deosebite de efectuarea intabularii — si cu acestei n caz contrariu vor fi refuzate. Pentri fiecare proprietar de pamAnt, contra c&ruia se indreapta onuntarea, se va inainta o copie a scrisoritor de atorii, care copie se va viza din oficiu de un functionar al biroulul Cf. §. 31. A. Alineatal prim identic. Alin. 2 ¢ substituit prin: La anunfare se va anexa copia scrisorii de obligatiune sl a certificatului de intabulare pentru archiva. §. 32. Anunjarile justifieate cu scrisorile de obligafiune orl- ssinale, vor fl notate tn protocoalele Cf. in modul precis de § 24, sub urmatorul titlu: »Anuntérile creantelor intabulates, acd actiag creant& se noteazi in mai multe protocoale de Cf, tmprejurarea aceasta se va metiona tn fiecare protocol cu ardtarea celorlalte, din § 30. V. R: In anunfari se 3In anunfare vor fi invocate toate protocoalele Ct, in cari a fost notata, §. 32. A. Alin, 1 gi 2 identic cu cele din §. 32 VR In locul alin, 3: Birout innduar va mentiona pé cererea sau pe proces Verbai de anuniare efectuarea notatiunii, araténd protocon- lele Ct, In cari s’a efectuat notatiunes, §. 33, Instanta Ct, va examina din oficiu mai tntdiu, dacd in tabularea justificatd poate si aiba efect juridic In gonere, si In deosebi privitor Ia imobitele tnscrise tn protocoalee Ct. invocate. Dac este evident, c& legile (6§. 1. gi 5 leg. XI. din 1840) mu-i atribue efect juridic; atunci anuntarea va fi ceft~ zatt, iar, dupa ce deciziunea a rdmas definitiva, notatiuned amungacil va fi radiata, § 33. A. In loc de cuvantul stegilex din V. Re »regulele tn vigoare tn acest object pana la intrarea tn vigoare a prezentei proceduri de Ci.« Mai departe e identic, § 34. Instanta Ct. este, mai departe, datoare ca, tn baza do. cumentelor originale prezentate, s& fixeze din oficin conform legii, ziua dela care creanta intabulatt are Prioritate, Admiterea, din partea debitorului insusi, a” prioritati anterioare, nu are efect juridic. Prioritatea hotarata de autoritates Cf. se va men tiona pe actul de anuntare, notandu-se aceasta tn protocolul Ct © 32), Zestrea, stipulatiunile, partile de ereditate, inscrise de ciltre comisiunile de localizare, de acord cu partile inter esate, conform instructiunitor tn aceast% materie, apartin satcini lor vechi, cari aw prioritate din ziua iscalirii acesior inscripfiuni, iar dack zius aceasta nu se poate dovedi: din ziua, In care s'a terminat verificarea protocoaleior Cf. tn comuna, a7 §..34. A In loc de alin, 3. Prioritatea stabititt de autoritatea Cf. se va ardta in nung, si In coala anun{érilor anexatt protocolulul Cf. Mai departe identic cu §. 34. VR, §. 35. Daca s'a amuntat vre-o creanta intabulaté contra emitentului aritat tn scrisoarea de obligatie, si dacd cu ocazia rezolvirei judecttoresti a anuntarii el este tnscris in protocol! Cf. ca posesor al corpulul de avere fundusrd, asupra carula va fl transtabulatt creanta, fird ca pan acum si se fi ridicat, in urma somatiunel din publicat{une, vro pretentie de proprictate referitor Ia acest corp de avere funduara, ve fj citat creditorul gi emitentul scrisorii de obligatie, si acesta fn special cu ordinul, ca in zina desbaterii, si-si prezinte declaratia referitoare ta crean{a anunfati contra sa, sau 40 {nainteze fn seris a autoritatea Ct,, cel mai tarziu mainte de a trece ora fixath pentru desbatere, cAci la caz contrariu, se va admite imediat transtabularea hipotecard cerutd a creantei, iar dansul va putea ataca valabilitatea transtabularii numat eu actiune ordinard, Scrisoarea de obligatie va fi cusutA la anuntare gi, intre timp, va fi pastrata la dosar Daca posesorul pémdntului mu prezinta declarat atunci, — drept rezolvare a procesulni verbal al desbaterei — se va ordona imediat biroului Cf, s& Indeplineased transtabularea hipotecara ceruta, a creanfei, conform regulei §. 43; aceasta 84 0 menfioneze pe scrisoarea de obligatie (S. 136), s& radieze notatiunea anunfiril (§. 32) gi s& In- Fllinteze ambele parti despre aceasta, si anume pe petitionar, restituindu-i scrisoarea de obligafiune, iar pe pose- Sorul pémantulai cu meniumea c& ise rezerva dreptul de a ataca aceast& transtabulare pe calea ordinara a legii. Dact posesorul pamantului contesté veracitatea crean- el, sau tmprejurarea, c& el arti semnat scrisoarea de obli- €atle, Sait cA din intabularea acestela ar deriva drept de prioritate cofitra sa, sau asupra corpurilor de avere numite38 Im anunfare, sai dact dansul fati de crean{& ridic& excepfie, cA creanfa s'a stins prin plata, sau in alffel, atunci se va Incerca transactiunea, gi in cazul, dacd transactiunea nu se face sau dact dectaratia posesorului pamantului a fost Inaintaté tn scris, asupra punctelor de Titigia se va deschide Procedura procesuialé orald, §. 35. A. Alineatal 1 si 2 identice. Intre aceste doua fe se intercaleazi: Scrisoarea de obligatie original’ se va coase de anunt $i intre timp va fi pastrat’ intre acte; cercetarea lor se admite ambelor par{i, far tn deciziunea de citatie, se va descrie scrisoarea de obligatie, pe care a fost Intemelata anunfarea, Alineatul 3, este substituit cu urmftoarele: In declaratiunes sa posesorul pimantului: 8) poate ataca veracitatea sau a creanfel sau a sem niturii; b) poate 4 conteste, cM intabularea are efect asupra imobilelor descrise, in stargit; ©) poate se ridice exceptia, c& efectul creanei sau a intabularii a tneetat, ori a fost schimbat prin platé sau fntraltfel, In cate (rele cazurile, instante va Incerca transactiunea, iar dact aceasta nu reugeste: va fines desbaterea dupa or mele proceduril clvile ordinare, si va decide asupra trans tabulrit prin sentinta. Alte exceptiuni mu pot fi validitate tn aceasta proce dura de transtabulare gi yor fi Indrumate 1a calea de proces separati ali §. 36. Pentru toate anuntérile creantelor intebulate, 1a cari nu exist imprejaricile amintite tn articolul precedent, se va fixa termen de desbatere, la care vor fi chemate toate par tile, ale caror drepturi sunt interesate conform continutalul protocoalelor Cf. prin transtabularea hipotecard, cerutd, a creantel. 39 Astiel va fl citatd gi partea, care im urma somafiunit fiat In punctele 1. gi 2. ale §-ului 3, a anunfat pretentie de proprietate releritor 1a corpul de avere £, asupra caruia far fi si se transtabuleze creantele contra prosesorului i scris in protocolal Ct, gi in special se va desbate chesti act fi Intrucit se va sustine gi fata de partea aceasta franstabularsa hipotecard a creantel anunfate, efectuatl a supra acelul corp de avere f,:tn cazul, dack acela i s'ar adjudeca dAnsului, sau tntructt va trebul radiata acea tntabulare, Desbaterea aceasta va urma gi In cazul, dacd pretentia de proprietate sus descrist este prezentat numai atunci, cind transtabularea hipotecara a creanjei a fost efectuatt deja contra posesorulni Inscris tn protocoltl Cf, Inainte de toate se va incerca transactiunea. Dacé {n- cercarea aceasta nu reugeste, pentru punctele de lifigin se va deschide procedura procestiala orala, Dac a desdaterea fixata in acest scop, nu se prezinta nici o parte, se va ordona creditorului, s& validiteze, transtabularea hipotecara a creantei intabulate — anuntatd fata de partea contrard absent dela desbatere, — pe calea ordinar& a legii, gi In scopul acesta i se va fixa un termen trebuincios gi anume sau pentru prezentarea act{unii orale la proces verbal, sau pentru Inaintarea actiunii tn scris, cu adausul, cA dupa expirarea flrd rezultat a acestui termen, ‘anuntarea va fi cefuzata, iar notarea el va radiata imediat, din oficiu, din protocolul Cf. Despre aceasta va fi Instiintata partea contrard, § 36. A, Alla. 1. si 2. Identice, In locul celeilalte parti: Dacii la aceasta desbatere reiese, c chestile referitoare ta transtabulatiunea creantei se pot rezolva inainte de terminarea desbaterii asupra pretentiilor, instanta de Cf. decide separat asupra transtabularii, gl intrucat ar ordona-o 0, citeaza — la desbaterea asupra prettntillor — pe creditorul, a céruia ceanja a fost transtabidatd, 1 va cerceta gi rezolva chestia, ce efect va aves transtabularea ordomata40 in cazul cand proprietatea imobilulu star acorda preten- dentului, Acelasl procedurise va urma si alumci, clnd pretentille amintite t punetole 1 st 2 § 3 at fost.anuntate dupa transtabularea creantel. La aceste desbateri se va incerca transactinnea ms inte de toate, 51 dact mi reuyeste: chestile contestate vor fi desbatuite gi sentinfa se ya aduce, conform pracedurii civileordinare. Daca in ziua fixata pentru desbatere nu se prezinta vvr-o parte, citaté Im regula: transtabulatiunes se va ordona contra sa — tntr'ucdt poate fl admis, conform, expunerilor cceleilalte parti, si deja prin deciziunea de citatiune vor ft toute atente partile Ia aceastd urmare de drepl. Parfile yor fl tmgtlintate despre ordonarea transtabularii. Dact insA se prezinta si mumai una dintre parti, apararea acesteia este si In folost! celor neinfatisaii, Intrucat ‘Se poate extinde si asupra lor, Partea nelnfitisata poate ataca, pe cale de proces, ordinard, aordonarea transtabulatiunil, dar drepturile c&stigate tn bund credinfé de ter{ii persoane amin neatinse. §. 37, Anunfarile creantelor intabulate, si desbsterile, tran- Sactiunile si hotiririle judecdtoresti date asupra lor, au efect jurldic nu numal fafa de partile interesate, cl gi fata de aceia, cati au cAstigat — conform dlspozitiunilor cuprinse Ih partea a doua a prezentel ordonante, — numai mai tarziu, dupa pornirea procedurii amintite tn §§ 35 si 36, — propristatea corpurilor de avere't atinse prin acele anuart, El sunt beri, insa, sa la parte la desbaterea inca tn ‘urgere, In stadiul, In care se giseste, In scopul acesta, li-se vor da informatiunile necesare — dacl le cer — $i li-se va permite st vada dosarul. §. 37, A. Identic, cu adaosul: Dealtfel In afara de aceasté desbatere, ordonarea trans- tabulaijunit o pot stace numai pe calea ordinari, a pro~ " cesului conform dispozitiunilor cuprinse tn capit. XIV. a parti a Ih ‘Asementea pot interveni la desbatere gi creditorli, cari prin vre-o transtabulafiune ar fi vatamati, privitor Ia plori- tatea creantelor lor proprif, — cari ar fl transtabulat refere se cxcepfiile lor Ia validitatea, tncetarca seu prior iatea creantel, Exceptiunile acestea, refetitoare la pioritate, Ins& con- ‘tra transtabulatiunil ordonate deja, le pot validita inca gase luni dup expirarea termenului din publicatiune si anume si fata de terte persoane, ceeace se va metiona si In pur blicatiunea, ce se va da conform §, 2, § 38. Daca exista anun{iiri mai numeroase de creanje inta~ bulate contra posesorifor de pamant din comunele situate mai ceparte de regedinta sutoritafel Cf, pentru crutarea timpului gi speselor, desbaterile tor pot si se tin&th comuna tespectiva In ordinea lor de intrare gi neintrerupt, §. 38. A La desbsteri in deosebi se va lua aminte, ca dact exist Indoiala privitor Ia identitatea persoanelor #1 a imobilelor: aceasta sa se tnlature, In cas de necesitate, si prin cerceticl oficiale, pentru c& asffel vr-o crean{a st nu fie transtabulats asupra imobilelor altula cu nume similar. In scopul acesta, precum 31 dacd exist anuntéri mai numeroase de creante intabulate contra proprietarilor de pAmant din comunele situate mai de parte de resedinta in stenjei de Ch, desbaterile In acest obiect — pentru cru- area de timp si de spese — se pot face In ordine seriala neintrerupta tn comuna respectiva. § 39. Privitor Ia impriimuturile, pe cari Je-a dat Scatul, sau vr-un fond de bani publici, sau institut: de credit, cu Inta- bulare, vr-unei comune, sau posesorilor de case gi proprie- farilor de gospodarii din acea comun, nu este necesar saa se fnainteze anunjarl’ separate contra flectrut debitor; ci reprezentantul celui, care a dat tmprumutul, poate inainta autoritatii Cf. tablou} tuturor debitorilor si creantelor, cu aratarea creantelor intabulate, asupra c&raia yor fi ascuiltati ebitoril dupa citarea reprezentantulul gi ardtarea scrisorilor de obligate, ce le va prezenta, gi dupa rezuitatul acestela, procedura ulterioarl va urma conform regulelor de ‘mai sus, In acest tel pot sa procedeze atat tului, cele de tuteli sau curatels, cat si co gi chiar gi ceprezentan|ii numiji pentru anuntare (§. 11)—, priyitor la anuntarea creantelor intabulate ale minorilor si Interzigilor. Instanta Cl. @ datoare sa tngrijeasct din oficiu, inteu- cat se poate, ca persoanele amintite in alinialul precedent, sa uu sufere daun& din cauza eventualei nepriceperi In afa~ ceri, a reprezentantilor lor, §39. A, Se admite Statulul, fundajinnilor publice, Institutelor de credit, pentru creanfele propril, instanfelor tutelare si de curatela, tutorifor s! curatoritor pentru creanfele minorilor 4 Inteczigilor, 3 ceard, print’o singura anunjare, transtabularea hipotecara a creanfelor lor contra proprietarilor dintr'o singuri comuna. tn asemenea cazuri se vor anexa Ja cererea de anuntare, in alara de scrisorile de obligatie si de coplile lor, un tablou Intocmit cu tubricile urmitoare: a) emitentul i data seriso b) suma, procentil $1 termenul de achitare al creantel; ©) numarul foaiel protocelului Ck ) imobilete, asupra carora se cere transtabulare: €) mumele proprietarului din Cf ; f) timpul de prioritate; 8) observatiuni. Anunfarea se noteaza in protocotul Cf. {a modul de mal sus, si se di deciziune separaté, dresindu-se proces ver bal deosebit pentru fiecare proprietar. 43 Instanta Cf. e datoare, tntructt se poate, sf ingrijeasct, cf cel de sub tutela gi curateld si nu sufere paguba din cauza inexperientei reprezentatilor lor. §. 40. Proprietarii pamAntului $1 creditoril sunt liber leze $i s& aranjeze, In afard de judecdttorie, chestiunea tran- stabuldrei creanfelor tnscrise. In asemenea caz, pentru evitarea desavantagelor juridice Impreunate cu scéparea termenulul din publicatle, desi ‘amunfirile vor fl prezentate conform regulelor de mai sus, tn aceste anunfiri ins trebue s& se arete, c& sunt tratative de tnvoiala extrajudiciare, tn curgere. ‘Asemenea snun{arile vor ti notate tn protocoalele Ct. {§. 32) instlintindu-se proprietarii_pamantulul gi credito gi anume acestora din urn restituindu-li-se scrisorile de obligatie, — cu observatiunes, c& desbaterea judecitoreascd va fi pornita numai 1a cererea ulterioara a unei dintre partl. § 40. A: Identic, cu adausul: Intructt, tsa, declaratiunile partilor interesate referitoare Ja admiterea transtabulatiunii ar fi anexate Ia cere rea de ananfare, aceasti transtabulatinne se poate ordona imediat, fird a se fixa desbaterea. Ba Dac& creantele anunfate au fost transtabulate in suma for intreaga asupra mai multori corpurl de avere f, sau au fost notate, in scopul acesta, in protolil Cf. respectiv, gi dact proprietarii de pamant grevali prin aceasta cred, ch ei pot s& pretinda, tn baza legilor anterioare, in special In baza §§. 18 gi 19 leg: XXI, din 1840, transtabularea con~ form sumelor ImpArfite dup& numtr, asupra mai multor corpuri de avere f, a creanjelor intabulate, pot s& prezinte protecta! de Imparfire, tmpreun& cu certificatele, cari ser vese pertru stabilirea valoril corpurilor de avere f. singuratice, gi s& ceard in forms de actiune aprobarea Iul jude~ catoreasca, gl totodatd s4 pretinda, ci aceasta actiune s&44 fie notata linga creanjele transtabulete sau notate in protocoalele Ct pentru stiinta tertelor persoane, cari vor cds tiga eventual drepturi mai tarziu asupra acestor creante. Asupra actiunii se va deschide procedura oralA, 1a care Se va Incerca transactiunes, i In caz, cl nu reugeste, se Va hotirt prin decizinne, tindudu-se seamA echitabilé de toate Imprejurari 841 A, Daca proprietarul ar voi s& tmpartt pe bunuri singuratice datoriile anunjate, sau deja transtabulate asupra dife- ritelor sale imobite; planul de Impartice, sprijinit de pretuk rile necesare si de alte date, fl va inainta {n forma de actiune, asupra carela hotareste instanta Cf. prin deciziune, ascul- tand pe toti interesatii, $1 poste admite impartirea, tindnd Seams In mod echitabil, de toate tmprejurarile, tntructt prin aceasta nu se slirbeste garantia creditorilor, dobandita prin intabulatiune, $42, Daca vre-un ereditor: a) 4 renuntat Ja anuntare, sau a fost respins definitiv sat daca ; b) tn_urma tnvoitit exprese a proprietarulul p&mantue lui, sau fn eazul § 35, in urma omiterii declaratiunii, sa tn baza transacfiunii, sau a hotararll definitive judecsto- Testi, creantele intabulate ar urma sa fie transtabulate hipotecar: . Se va ordona, din oficii, biroului Ct, ca tn cazul de sub a) si efectueze — cy metionarea ordinului judecéto- fesc, radierea notaril anuntarii (§. 32), lar In cazul de sub b) s& fact tnscrierile necesere In CL, si totdandaté si fack radierea notirli anunfirilor rezolvile, s@ cettitice pe scrle Soarea de oblixatie, efectuarea transtabultrli hipotecare a ereantel (§. 136.), gi despre accasta sA inptiinfeze pe pro- prieterli pamantniui cum si pe creditori, si anume acestora din urma restituindu-le scrisorile de obligate. Veri totodata 1 punctul 3. al S-uiui 35, $42. A, Identie, 45 +§. 43. Pentru transtabularea hipotecard a creanfelor intabulate se va deschide tn protocoalele Ci, respective, dupa foaia schimbérilor de posesie 0 foaie cu urmatorul titlu: =O) Sarcini vechis, dupa care urmeaza fosia cu titlul: »C) Sarcini nouis, Sarcinele vecht vor fi Insctise ca $i sarcinele noui; dar cu deosebirea, cA tnaintea fiecdrei sarcini vecii sé va spune {1 mijlecul coloanei ziua prioritatii, de ex.: »prioritate din 10 August 1835¢, In texte] inscripfiunii ziua aceasta se va scrie cu litere. Daca dintre mai multe creante, cari au-prioritate din aceagi zi, una este privitegiatd G. 5. leg. XXI. 1840 si §. 37, al ordonantet provizorii din 28 Dscemvris 1849), se va ‘mentiona sl acest privilegiu. . Numerele de ordine trebue s& se Inceapi cu numarut 4, atat tm foaia sarcinilor vechi, c&t si ina celor noui; sub mumerile de ordine, ce se gisesc pe foaia sarcinilor vechi Ins, se va scrie litera a), in forma de num&r de {ractiune. §. 43. A, Primele tret aliniate ide Jn Tocul celorlalte: Daca dintre mai multe creante, cari au prioritate din aceeas zi, tina e privilegiatd, se va aréta si acest privilegiu. Numerile seriale trebue st se tnceapX cu 1, atit fi foala sarcinilor vechi c&t gi fn @ color noui; tns& sub mume- rele seriale de pe foaia »sarcinifor vechix se va scrie litera a) In forma de numitor de fracjiune. De altfel inscriptiunea se face si pe fosia »sarcinilor vechi« conform dispozitiunilor partii a ll-a gi prin urmare: 4) clauza de transtabulatiune se va sctie pe scrisoarea de obligatie si aceasia se restitue celui, care face anunfarea; b) se refine la archiva o copie legalizata de pe scri- Soarea de obligatie yi de pe.cettificatal de iniabulare; ©) tm cam, cind e proces in curgere tnaintes altel ju- decatorit pentra veracitatea vreunel cteanfe, ce urmeaza a cu eele din §. 43. V.R.46 {i transtabulata, Inst efectuarea gi valibilitatea vechii tnta- bulafiun! mm e@ dubioas#: stunci transtabulatiunea se va efectua; totodata Insa se va nota procesul In curgere si aceasta se va ardta si in clauza scrisk pe scrisoarea de obligati Vill. Compunerea coalelor de carte fanduara $i publicarea lor. § 44. Dacd expirares termenului din publicetjune, fixat pentru amunfarea creantelor intabulate, se vor intocml coalele spe~ ciale din protocoalele Ci, Aceast lucrare mu se va opri, din cauza proceselor puse in curgere in urma somatiunilor din publicatiune, sau celor dovedite, ca fiind tn curgere, inst nedccise Inc de finitiv. Bak Trenstabularen creantelor intabulate tn registrele vechi Se poate cere dupa expirarea termenului din publicatiune, pand cind bunnl grevat mu e trecut in proprietatea de Cf. @ vreunel terle persoane, In calitate de nou achizitor, gl attta timp, cit sta Inseris pe numele posesorului gasit Ia localizare, Asemenea creante Insi vor fi intabulate nu pe foaia sarcinilor vechi, si nu conform prioritati tor anterfoare, (si vor fi intabulate pe foaia sarcinilor noui, in ordinea Serial, pe care o a dela timpul Inaintirel anuntaril, Privitor Ja asemenea anunfiri se ordond : 4#) act lipsesc condifiunile de mai sus: anuntarea va fi respinsd, si deciziunea de respingere va fi notatd pe foaia nouilor sarcini; b) dacd scrisoarea de obligatie tntruneste condifiunile fixate in § 86 al partii 2 {l-n, intabularea se poate ordona fara ascultarea partilor sl dupa explrarea amului prescris acolo; ) tm celelalte cazuri se va urma procedura prescrist {in articolele de mai sus, si dacd Intre timp sar face alte Inscriptiuni, rangul referitor fa creanjele anunfatese va nota 47 pe foaia sarcinelor nowi, pind Ia terminarea desbaterii de transtabulatie; de altfel este suficient notarea numaruiui de Inregistrare 8. 45. In coalele speciale se trec numai acele inscriptitni din protocoalele Ct, cari ori au rimas necontestate, ori. au fost stabilite definitiv prin hot&rtre judecttoreasc& dat asupra pretentiilor ridicate contra lor, sau prin transactiunile tncheiate referitor Ia ele, — ori sont inca tn litigiu tn timpul Intocmirit cozlelor speciale. Acestora din urma li-se va anexa observatiunes, c& sunt In Iitigit, De altfel coalele speciale vor fi Intocmite ca si proto coalele Cf, Astiel fiecare coal special& va fi tmpartita in posesiunei; B, foaia de proprietate, si C, Coalele speciale dup aceia vor fi legate si vor fi pre~ date pentru conducerea instanfelor regulate de Ct gS A 5 Dactl s'a facut executle de asigurare#) sau executia silita asupra vr-unui imobil, tn baza unui ordin judectto- resc, Inainte de Inceperea vigoaril publicatiunii: transtabu- Jatiunea drepturilor ipotecare — dobandite prin asemenea executiri, desi n’ar fi existat registre de intabulare referitor Ia acele imobile — inci se poate cere In nouile protocoale de Ct. in termenn! de publicatiune, iar transtabula- iunea se va ordona cu prioritete tn ziua executaril sau a juarif situatiel imobilului), Cererea de anuntare se va face conferm regulelor generale, gi se vor anexa urmitoarele acte: 4) Sechestral asigurdtor din dreptal romin, §, 228. leg. exee: Ardeleara. 9) Prin exwcutare se infelege dresarea procesulul verbal de Sechestu, ~ urmasiren art. 411 urm, pr. civ, romAni; tn Ardeal pr. verbal de cuprindere, decarece grin sechestra se Mnfelege, ceeace tn drepinl romda se nuimeste sechestru judielar.43 4) decizinnea judecatoreasca, care ordond executarea; ) copia legalizal’ a procesulul verbal de executare, sau de luarea situatiel imobilulu. Aceste anuntari se pot face si dupX expiraren terme ului din publicatiune sab conditiunile §. 44. §. 46. Indat& ce s'a fSeut compunerea coalelor speciale, se va da 0 publicatiune, in eare vor fi numite comunele, privitor la cari coalele sunt gata, gi judecttoriile, carota, +1 alua, In care vor fi predate acestora pentra conducere, Totdeodata vor fi somate in publicatiune toate per- ‘soanete, cari se cred vatamate prin omiterea saut tnscrierea defectuoasé a drepturilor, Intamplate eventual cu ocazin {nr tocmiril coalelor speciale, ca s& anuinte aceasta in termerut ce se va fixa, de trei luni, evitind urmarile de drept hotarite In punctul 1 al §-ului 3. In deosebi vor fi somati si creditorit tnscrisi pe fozia sarcinelor yechi, cati ae simt vatdmafi fn drepturile lor de prioritate prin prioritatea acordata de instanfa Cf. vre-unui alt creditor, ea st ataco aceasti prioritate tm termenul de imal sus, plerzindusi, In caz contraria, privilegiul pretins, 5.46.4, Acel creditorl, carl l-au plerdut scrisorite’ de obligatie%) ce servesc de bara creanfélor lor intabulate, tn cereres lor peniru transtabulafiune: a) sunt datori s& dovedeast4, c& s’a inceput — prin emiterea publicatiunii judecttoresti — procedura pentru annlarea scrisorii de obligatiune, dispérut’, sau €& s'a ine ceput procesul pentru liberarca unei now) scrisori de obligafiune, sau cA debitorul tecunoaste datoria, cu toate ci scrisoarea de obligatie originald pierit; mai departe b) sunt datori sd prezinte extract legalizat din cartta de intabulare, sau funduard, in caro a fost tnscrisi creanta, 9) Creanja, actul doveditor. In baza acestor probe poete fi anuntatd crean| bulata gi tn cazu!, daca debitorul permite transtabulatiunea voluntar, ea se va ordona; iar daca debitorn! se opune, orl na se declara, transcrierea se va ordona cu efectul pre notatixnil, care*prenotafiune poate fi justificata prin sentinta detinitiva a instanfelor, data referitor Ia anularea actului sau referitor la. liberarea unui nou document, Deciziuniea de justificare se comunica gi partll adverse. Asemenea transtabulatiune poate fi anunfatd si dupa expirarea termenului din publicafiune, sub conditiunea si cu efectul juridic, fixate in §. 44, §. 47. Instrucfiunile amanuntite, in oblectul efectutriiIucratilor oficiate desctise ta articolele de mai sus, vor fi publicate separat tintndu-se seam& de raportutile faptice existente la diferitele instante de Cf, §. 47. A. Dac& vreun imobil este tnscris pe numele unui individ, care era deja falit la tnceputul vigoarif publicatiunii: anunfarea gi efectuarea transtabulatiunilor se face asemenen conform regulelor generale, Ins@ creditorul, care gi-a anuntat imasei falimentului tm timpul trebuincios, creanfa sa ints- bullatd, nu-gi pierde dreptul sau de prioritate fixat In legen falimentelor gi dobandit prin intabulatiunea veche, daca chiar a omis transtabulatiunea fn termenul din publicafiune; daca tns@ falimentul tneeteazé, anuntarile facnte dupa ter- tnenul din publicatiune cad sub prevederile §. 44. Cat timp {ine falimentul, transtabulajiunile se pot face numai tn ter- mentil din publicatiune. §. 47/a, Intruckt s'ar anunfa pentru transcriere 0 creanja prenotata, desbaterea va fi estinsa si pentru justificarea prenote{iunii Dace tns este deja proces tn curgere pentru justilica~ Fea prenotatiunii (san pentru validitarea creanfel_ prenotate) sai: justificaroa se ponte indeplini mai t&rziu, sau depinde Ge coxditiuni, cari urmeazé mai tarziu: atunci desbaterea50 se restringe ruinai 1a cestiunes, dact prenotafiunen are efect de drept asupra imobilelor descrise, gi Ia transcrieri se va ordona numsi prenotatinaes ‘dreptulut ipotecar; tn cazul prim se va nota proces de justificare tm curgere, far tn cele dou cazuri din urm& se va fixa termen trebuincios peritru: justificare, IX, Seutirea de taxe (provent). § 48 Deoarece Iucrarile, cari vor fi efectuate conform hotk- rarilor partii ka a acestel ordonante, formeazd parte Inte- grant esenjjalé a primel intocmiri a nouitor Ct, actele, procesele verbale si expeditiunile oficiale referitoare Ia ele, precum gi actele intrate gl aptrdrile prezentate de parti, intrucat servesc numal pentru efectuarea acestor Incrai sunt scutite de taxe (provent) tn baza desretulai din 11 Octomvrie 1850 si a ordonantel Ministerului de Finante, dat in intelegere cu Ministerul Justifiel la 10 Septamvrie 41851 sub Nral 30176. £.46.A. Fraza dela sfargitul §, 48. V.R. ssunt scutite de taxeu scl, pant Ta sfargit € inlocuita prin: gi se referd Ia anunfirile ‘cule tnainte de termenul fixat In publicatie, stint scutite de taxes. Restul identic. PARTEA A DOUA) Regulele carl privese conduceres noifor cAr{i funduare. 1. Dispozifiun!. generate 8, 49. Instructiurile date comisjunilor de localizare, tn ce privegte intocmirea interioara a Cf, a reristrelor parcelelor de "Nota, Pastea 1, (6S. 148) @ Regulam. Ch are mal mult frame interes isorte; aplicabile sunt 9) azi §$. 3, 24, 25,27, — mal ales cind este vorba de indreptarea gregellor Ficute CU ocazia trans formal Cl, (ves: Regulars. Nr. 2579/1869. a, Ins) Dispozitanile de Actualitaie simi cuprinse fn partea Il, (§5. 49-176) st avere, = Harfilor si a indexelor, sunt obligatoril gi pentru instanjele Ci. privitor Ia conducerea acestor lucriri, §. 49. A, Privitor Ia tntocmirea coalelor definitive de Cf, se vor lua dispositiuni §. 50. Privitor Ia conducerea Cr, atat referitor la protocealele Gh. (§. 6), cht gi referitor Ia coalele speciale (§§. 44 $1 45) € valabil urmatorul regulament provizoriu, pana cand nu se va face o lege definitiva tn aceasta materie, §. 50. A. Identic. 1, Confinutal foitor de posesie, de proprietate $i de sarcint. §. 51.4) Fe fosia stiri de posesie se expune, tn forma unui fablou, corpul de avere f, dup semnele sale objective, in- dicandul pe scurt caracterul special juridic, tn forma aceasta va fi condusa foaia sttrei de posesie sl mai departe. j Dact intinderea obiectiva a vr-unui corp de avere f, se schimba, parcela — ce urmeari a se abnota — va fi sub- tiniats, iar parcela ce tse va adnota, va fi inscrisA sub mu- mirul de ordine curent eu semnele objective. * th ambele cazuri numfral de ordine, sub care ordonanta Judecttoreasci de abnotatiune sau de adnotatiune este in- Sctisit pe foaia de proprietate, — va fl citat in rubrica »Noti« (1, §, 52.) Foaia de poseste ins nu garanteaz8 veracitatea sem- nnelor exterioare, a calitifilor gi tntinderti ardtate, ale par- eleler de avere descrise tntr'insa. § 51. A. In locul alin. ultim al § 51, V. Ri Foaia de pesesie ins nu garanteazt de veracltatea sem- nelor exterioare, calitatilor, intinderii ardtate, si a venitulul }) Veal ordonants din 18 fanuarle 1859 pagina 40, <52. curent arftat eventual, al parcelelor de avere, In celelalte, fentic cu §, 51. Ve Re § 5i/a. Dintre drepturile industriale, formeazi object de Cf. numai drepturile industriale radicizate, cari adeci sunt legate de un imobil atit de nedespartibil, cf transmiterea lor altor persoane, sau ipotecarea lor, se poate face de reguld numai tmpreana cu imobilul.:) Inscrierea acestor drepturi industriale se face la cereren parfii sau din oficin dar totdeauna numai tn baza certifc fului autorilatii chemata s decida asupra acestei calitati a reptului industrial. Inscripfiunea se va efectua astfel, c& dreptul industriat radicizat se tnseamn& pe scurt, sub numar serial separat, mn fosia de posesie a protocolului de Ci. respectiv, far de- cizlunea, prin care sta admis notatfunea se Introduce In fosia de proprietate. ‘Acel drept industrial real, care poate sf fie transmi ‘altel persoane, deosebit el tsugi, este exclus dela Inscrip- fiunea In Cf. | Nota, Vexl ordonanta Ministerului Justiiel, date 18 lanuarie 1859. §. 52. Pe foaia de proprietate se vor Inscrie a) numele si pronumele proprietarulul, precum gi eventuala poreclé, poritia sa social, origines, meseris do inl sft etc, sau gi alle seme distinctive, ca asifel s& fie tnliturata orice tndoiala privitoare fa persoan’; Ia comune, institute, corporafiumi, fundatiuni gi alte perseane morale, denumirile lor propril (numele locally, tituletura, semn ura firme); gi tn cez de proprietate comuna, coproprietarii vor fi numiti tn acelag fel; ») titlul ta dreptul de proprietate; ¢) toate transmisiunile urmitoare ale proprietifil; d) toate condifiunile sau restrictiunile ajunse sub tn- scriptia de Ct, cari ffrd, ca sd fie legate numal de corpul 9 Dreptal de farmacie. 53 de avere f, qpartin_ pers proprietarului, tn baza de minortate, euraeld, Sl, sali dreptuiai— sali 6_proprietat, ca de ex. substitnirea, dreptul de protimis, raportal de posesie penmoral& conform legilor ungare anterloare sc @) toate schimbarile intervenite In tmprejurdrile gi raporturile susamintite; 1) tonte abnotafiuntle sf adnotatiunile parcelelor vre-unui corp de avere f5 In stArgit ) prejul de primire al corpului de avere , exprimat, Jn bani tn documentele de achizitie, precum si_valoarea sa dovedits, daca o cer pArfile; Cf. insd nu garanteazd, cl pre ful sau valosrea sunt ardtate corect, sau ci au rimas ne- sschimpate. §. 52, A. In locul frazei din §. 52, punctul d. V. R.: »raportulde posesie hipotecark conform legilor ungare anterioaree — »posesiunea penmorala’) conform legilor anterioare ardelenee; 31 tn locul din p. g): »valoarea sa doveditde — valoareasa Moyedita prin document autentic de pretuire judecdtoreascds. Mai departé este identic cu §. 52. V. R. = §. 53. Restricylunile proprietatii, cari sunt tnscrise pe foaiade proprietate fara tnvoirea creditorilor intabulati mai tnainte, fu pot s4 Impedice drepturile acestor creditori, ea ei 6% poata urmari, pe calea executiel silite, corpul de avere f,, ce li-s'a hipotecat — fart a fine seama de aceste restric- {unt ale proprietati §..53, A. §. 54. Feaia de sarcini trebue s& confind hotarat si netndoios Grepturile Ipotecare si subipotecare, servitntile gi alte drep- uri reale i obligatiunile (sarcinile), cari greveazA corpul de ‘vere {, sau o parte 2 sa, tntrucat ele sunt potrivite, conform dispozitivnilor codului civil general, pentru inscriptia de Cl, mai departe, caracterul juridic al lor, de ex. calitates ) De sfogitura5 : de fideicomis, de capital de bani, sau de cautiune; tot ase- ‘menea schimbirile gi stingerlle acestor sarcini. Titlul de drept si {ndreptatifii in baza tui vor fi inscrigi tn acelay fel cum s’a hotarat referitor Ia foaia de proprietate. Nott, Vexl ordon, Nr. 13091 din 20 Apr §. 54. AL Identic. §, Si/a. Daca yre-un imobil este grevat de o servitute real: aceasta se va metione tn foaia de posesie a proto- coluiui Cl. stat a imobifulai dominant, cat si a celuia servit. 5 1880 Minist. Just, IN Natura jaridict a corpului de avere de carte fanduara, § 55. Flecare corp de avere de Cf. va fi considerat ca un Intreg din punct de vedere juridic: a) astlel dreptul de proprietate asupra ve-unui corp de avere dz Ct, poate fi Inscris sau numai pe seama vr-unei persoane private sau morale, sau pe seama coproprietarilor, dar indivis corporalmente; ) la coproprietarii, ale cAror pir{i nu sunt egale (§ 839. cod, civ. general) va fl tnscrisi partea cuvenit fleck- ruia gi exprimatA fn proportie raportata fap de Intreg, ca de ex: cul 0 treime, dou cincimis +c) daca diferitele parcele ale vr-unul corp de avere f, vor fi transmise cu drept de proprietate altet persoane, ele trebuese abnotate fot atunci din corpul de avere & céruia a aparjinut pan& acum, gi orl Insctise,}éa corpuri de avere f. independente (4 li-se deschiida coalé nou), sau deci nou! achizitor are deja astiel de corp de avere f, cu care aceste parcele pot fi unificate — conform principiilor $§-lor 14— 49. al ordonanfei ministeriale din 18 Aprilie 1853, — vor fi - adnotate acestui corp de avere f, yi prin aceasta devin parte constitutiva tntegrantt a acestuia. In acest fel trebue sf se procédeze gi tn carul tm pirtirii corporale a corpulul de avere’f, afidtor tn pos commun’, s 55 §. 55. A. Fraza ova fil Inscrisd« din p. d) § 55. V. R. se inlo~ cuegie cu: »va fi inscris cu litere«, iar sfargitul p: c) dela fraza: »sl or inscrise etc« cu: si daca s'a deschis deja un protocol de Cf, pentru achizitor, va fi transcris in acesta sau ca corp de avere independent, sau ca parte constitutiva a altui corp de avere; jar dacd pe seama achizitorului tncd nu s’a deschis un asemenea protocol de Cf, transnotatiunea se va face pe foaia deschisa din nou: asemenea abnotafiuni, sau transhot: ii se pot face Ins numai atunci, dacd se ordona intabularea Greptului de proprietate tu favoarea achizilorului; prengtac, ‘fines ordonaté asupra_unei parti :constitutive a corpului de “vere se va efectua fari de asemenea transnotafune, _in e@lelalte identic cu §. 55. V. R. §. 56. Abnotstinnile gi adnotafiunile pot s4 fie admise numai sub urmitoarele condifiuni: a) se ya prezenta dovada autorizatiunii politice nece- ‘sare dati din eventuale considerante de interes obstesc; *} ») parcelele, cari vor fi abnotate, trebuesc aritate exact si hotirat; 2 ¢) duct din. vr’o parceld de avere f, ar urma si fie abnotata numai parte, se va prezenta planul parcelei, ce va fi imbucatatita (harta, desemnul, schita), cu descrierea pirtilor nowi, a numerelor topokrafice si a tntinderilor lor; Nota, Vest Ordonanta Nr, 781 din 6 Junle 1887. Minist Just, 4) daca corpul de avere £, din care trebue st se faca’ abnotafiunea, este grevat, in scopul acesta se va doved! in- creditorilor din Cl, exceptaiid cazil, cind abnotafiu- vatiritgaranjia creditorilor, caz tn care decide Judecatoria) dup& aprecierea sa, cu ascultarea prealabila a. creditoril "Dex. cande yorba deo persoan mort supust ttl ‘Vorktatilor superioare. a ahem. *) Judecdtoru), care conduce cartile funduare, instanta de eae fle (unduare, instarfa de carte56 ¢) duc parcelele de pimant ar urma a fi adnotate cu transtabularea sarcinelor 1a un corp de avere f,, erevat asemenea; se cere acordul creditorilor de Cf, din ambele parti privitor la rangul si | raportull drepturilor lor, fa{ de cor pul de avere funduara macit prin. adnolatiunes f) procedura de urmat la abnotatiune, in cazal expro- prierif pentru utilitete publics, sau a nimicirii, seu a acce- luni naturale a pémfnturilor, se Tegulesza prin ordonante speciale; g) ordonan{a ministerial’ din 18 Aprilte 1853, hotdreste im ce fel se va proceda Ia abnotatiuni $i adnotetiunl in ca- urile de segregatie gi de comasatic. § 56. A. Punctele a), b), ¢) identice cu §. 56. V. R, fn locul celorlalte: 4) daci corpul de avere, sau percela de pamant din Ci, din care trebue sf se faci abnotaliunea, sunt grevate abnotatiunea se poate face de régula numal prin transcrie~ rea solidara a sarcinel; se poate ordona tnsi abnotatiunes libera de sarcini, dacd se dovedeste tnvoirea creditorilor interesafiy emu-dact abnotzfiuinea liber de sarcini mm va- tama siguranja creditorilor, fapt asupra cirnla hotareste prin decizie instanta Cl, dupa buna sa apreciere, ascultind prealabil pe creditori si fintnd seamb echitsbild de toate Imprejurarile; e) duct parcelele de pamint, cu transtabulerea sarci- hilor, ar urma.sa fie adnotate vr-unul corp de avere de Ci, asemenea grevat, privitor ta corpul de avere de Cf majorat prin adnotat{une se cere acordul creditorilor de Cf. in ambele parti, referitor 1a raportul rangului ¢i al drepturilor lor; i {) asupra procedurli Ge urmat in cazul expropri tru utilitate publica, asemenea ssupra Cf, ale chlor ferate si-sle canalurilor navigabile dispun legile 1 gi LV, din 1868 gi regulamentul ministerial din 8 Martie 1869}3) 1) Vezi noua lege de expropriere (leg, XLI. din 1881). 57 8) In regulamentul No. 2579 din 8 Aprilie 1869 si prin ordonanfa din 31 lanuarie 1870 se hotdreste procedura de usmat la abnotatiuni si adnotatiuni i caz de segregatie si comasatic; h) Impartirea in naturd a caselor m mai multe parti nu se admite; singuraticele parti; nascute tn urma tmpar- firilor facute deja pAnd azi, pot fi obiect de circulatiune separat, dack ts& ele ajung din now tn posesia unui sin- gilt posesor, nu se mai pot desface si unificarea lor se va mentiona fn protocolul Ct §. 57. Dreptul ipotecar +) se poate dobsndi numal asupra cor pului intreg-de avere f, iar la bunnri comune gi asupra cotei fiectruia coproprietar, dar nu se poate ctstiga nici ‘supra parcelelor de avere, sa asupra parfilor corpului de avere funduard, gi nici asupra unei plrfi a vr-unui cote din proprietatea comund, § 57. A, Identic cu §, 57. V. R. cu Intregirea: Ing dreptal de locatiune (arenda), precumn gi servitutea luzulul sia uzufructului, pot s& fle mscrise nu numai asupra corpulti tntreg de avere de Cf, ci gi asupra singursticelor parfb constitutive ale aceluia, sau si asupra singuraticelor ppar{i ale parcelelor de avere. §. 58. Dréptul subipotecar se poate cAstiga asupra Intregti creante hipotecare, asupra cotei partilor, sau parfilor deter minate dupa mumar,Ins& numai atunci, daca asemenea parti ‘slau nascut in Cf. prin tansmisiune altor creditori. § 58, A. Identic. IV. Speciile tnseripfiuniior de carte fanduard, §. 59. fascriptiunile de Cf, sunt sau: a) intabulatiuni, cari fra justificare ulterioara; sau 7) Tpat58 b) prenotafiuni, cari — numai sub conditia ulterioarel justificdri — svargesc achizifia, transformarea sau tnceta~ rea drepturilor de Cf, ca atari; i in siargit ©) simple notatiuni (§. 104). § 59. A. Identic. V. Admiterea $1 efectuarea inscripfiunilor fa cartea funduara §, 60. ; Inscripfiunile tn Ct, pot fi admise nimai la cererea pr- filor saa a autoritatilor, si inc de reguld numai de cAtre instanfa Cf, gi pot fi efectuate numai conform continutului ordinului tn scris al acestel instante, Cazurile, tn cari instanfele, tn procese sau tn cauze grafioase, sunt chemate s& admita tnscriptiunile de Cf, sau ‘SH cear efectuarea lor Ja instantele de Cf, sunt fixate in regulele, cari contin ‘procedura tn cauzele procesuale, 1 ‘extraprocesuale.?) §. 60. A. Identic. VI. Eficacitatea si rangul inscripfiuntlor de catte fanduara. §. 61. Bficacitates tmscripfiunilor de Ct, tncepe din momental In care cererea pentru indeplinirea lor, Intocmité tn reguld, a sosit tn biroul de registratur’ al Instanfei Cl. Astfel rangul de Ci dintre tnscriptiuni se determina conform ordinel seriale a numarului din registrul de tatrare al cererilor de Cf. date In acest obiact. Daca cererile au sosit deodata ta biroul de resistratura, inscripfiumile facute tn’ baza lor, intrucit se referd Ia acelag corp de avere f, san la aceeay porte din Cf, stau tn acelag rang, Intre ele (§. 118, al patentei din 3 Main 1853), Un creditor poate acorda celuilalt prioritatex mumai tn- tratét, tntructt prin aceasta tertit persoane ou, sufer vata- mii de drept. ") Astizi legea exacntiel sllite, legea de expropriere, ete. ————————E _ °° °° © 539 §. 61. A. Se omite citafia dela sférg'tul alin, 3. din §, 61. V. R. Textul ce ramane este Intregit cu: Dact partea cere, registratorul de Ci, e dator si scrie pe act, In prezenta pirfii, numarul de nregistrare proxim al rogistrulut actelor tntrate, sub care va fi fnregistrat actul, i sa libereze partii certifcat pe un rabru separat despre inregistrares facut. §, 62, Poate fi considerat de intabulat sau prenotat numai, ceeace a fost Inscris in Ct, In mod expres, ca intabulat sau prenotat. Intabulafiunea sau prenotatiunea da drept real numai privitor ta dreptul, care a fost tnscris. Judecttorul, astfel, va designa tn deciziune totdeauna exact dreptul, a cArai insctlere se face, gi totodat va ardta insusirile esentiale ale acelul drept péntru tnseriptiune tn Cf, Determinatiunile mai apropiate ale dreptului tnscris, cari niu se pot afla din insgi Cf, vor fi judecate conform continutului documentului, tn baza cAruia a fost admist tn- scriptiunea, §. 62, A. Identic cu §. 62, V. R. Vil. Dispozifiant generale privitoare la intabulafluni $i prenotatiuni. A) Objectul intabulatiantt si al prenotafrunii. 5. 63. 7 Numai acele drepturi pot fi intabulate sau prenotate asupra bunurilor Imobile, cari sunt drepturi reale dup con- eaptininos lor legald; sau cari desi aparfin drepturilor ob- ligationale, (personale) dar prin inscriptiune t Ct. pot si dobandeascs caracteru! dreptulul real determinat prin lege, ca de ex) dreptul de protimie, dreptul de chirie (§§. 1073 $1 1095 al coduiui civil general). Astfel chiar gi acele drepturi pot fi intabulate sau pre- Motate totdeauna numai cu denumirea lor legald.60 ‘Anmisurat acesteia d, ex. dreptul derivat din contractul de cumparare pentra cumparitor reteritor la bunul cump§rat, daca existi conditiunile legale, poate fi tuscris numai cu drept de proprietate pe foaia ‘de proprietate; acele Inst, tn urma ciruia se poate cAstiga proprietatea mumai dup& tn deplinirea conditiunilor stipulate, ca aya mumitul drept de vanzare-cumparare, singur ca drept, 1 poate fl intabulat, nici prenotat, nici pe foaia ce proprietate, nici pe cea de sarcini.!) §.63. A. Primele dona alialate identice eu cele din § 63 VR. In locul alin. 3, urmatoral text: ‘Amisurat acestelg, d. ex, dreptal transmis cumparsto- rului prin contractul de vanzare-cumparare, privitor 1a bunul cumparat, poate fi tnscris numai ca drept de proprietate si numal tn foaia de proprietate, gi anume, daci exist conditiunile legale, poate fi tntabutat; iar dact intabulares dreptului de proprietate este conditionata de plata pretului de cumpirare, sau de indeplinirea altor conditiunl, se poate prenota cu mentinnea pe scurt a acestor condifiuni; tot asemenea dact In contractul de predare se transmite vrun bun gratuit sau cu stipularea pretului de primire, pentru cazul mortii, asemenea se poate inscrle numai dreptul de proprietate, indicandu-se conditiunife gi restricfiunile. §, 64. Nu pot fi nici intebulate i nfct prenotate, ecele creante sau sarcini, a céror nafura sau obiect mu se expune hottrat. © § 64.4. Identic. § 64. Astfel dreptal ipotecar. referitor la tmprumut, sau alte creanfe, cari pot fl pretinse numat in bani, se poate Inscrie mumai ou suma exprimata th numar. Dact urmeazd a fi asigurate pe cale hipotecarA creante, cari pot deriva: dintr'un credit de cambie (accept) data, sau TY Veal §. 149 al normelorjudiciare provizri 6 de marfa; din administratia primita a vre-unei casierii sav altel afaceri; sau din titin de evictiune sau de desdaunare entra cazul netndeplinirif vre-unut contract: tn documenta}, In baza c&ruia trebue sf se faci intabulafiunea sau preno- taffunea, se_va arita si suma maximali, pant ta care se_ va extinde credital sau garantia: Daca im Gocirment™ ‘weasth sum’, va fi ardtatd in ceterea de intabulare sau de prenotare Daca, n cazul acesta, proprietaral imobilului hipotecat si simte Ingreunat prin faptul, c& s’a ardtat 0 sum& prea mare pentru tnscriptiuine, el poate cere micsorarea i, si asupra cererii va decide judecitorul ) dup’ ascultarea par- titer. §, 65. A. Identic, 5. 66. Din contra, nu se cere socotires in bani, sau fixarea tunei sume de bani anumite, pentri asigurarea eventualei espigubiri, In scopul intabulérii sau prenotarii nor ast! de drepturi sau sarcini, cari ca servitutile, drepturile de locatiune, rentele tn natura, stipulafiunile,) sunt de naturé esenfjal diferita de dreptal pemnoral (Ipotecar), degi prin fntabularea sau prenotatea acelor drepturi gi sarcini, ca di. @ Ia dreptul de locatiune, s'ar stabili totdeodata dreptul pemnoral pentru eventuala despagubire. (6. 1121. cod. civil general) §, 66. A. Identic cu §. 66. V. R. 8) Conditiunite comme cerute pentra intabulai si prenotari. 1. Documentete originale, §, 67. Intabutayiunile si prenotatiu desdocumente originale. , $e fac numa tn baza 4 ddecktoral delegat In Ct. 3) Modis62 La transacfiunile judecatoregti, deciziunile dale asupra tnvoelii partilor}) sau documentele speciale oliciale, vor fi considerate docummente originale, In baza cArora se pot face intabulafiuni sau prenotatinmi. Copiile adreselor, si proceselor verbale oficiale ale ser- viciilor de compturi, ale autoritatilor financiare i de alte categorii, suplinesc originalul, daci sunt legalizate de autoritatea, care a dat adresa ori a dresat procesul verbal. §. 67.4. Intabulajiunile gi prenotafiunile se fac numai tn baza uunor astiel de documente originale, cari au putere de dovadi, conform dispozitiune’ procedurit clvile, fagé de partes, contra clreia se face tnecripftunes. ‘ La transacfiunile judecttoresti, deciziunile sau documentele oflciale speciale liberfate despre transactiunes parjilor, vor fi considerate documente originale, in baza ctrora se pot face intabulatiuai sau prenotafiuni. Alineatul 3 identic cu alin. 3 al §. 67. V.R. Copla autenticl refimuté 1a archiva instante de Cf. poate servi de baz inscripfiunii faf de partes, care a prezeniat documenttul origital. 2, Con{inutul documentelor. § 68, Intabularile gi prenotarile se fac, in afard de exceptiile stabilite in regulamentul acesta — numal in baza acestor documente, — prin cari se permite sau se declar& asupra veunui bun imobil dreptul, ce se va inscrie; sau vreun drept Inscris deja, se transmite alte; persoane, se greveazd, se schimba tn seria sa de rang sau Intralt fel, sau se deciar& incetat, Inscrierea transformarilor vreunui drept tnscris deja, insti, 6 peste pagubl pe creditorii anterlori. §. 68. A Identic. Ait 42 proc, civ. : | | 63 3. Valabilitatea Juridica a documentelor, 5. 69. Nu se poate face tntabularea sau prenotafiunea tn baza documentelor, carl cuprind un temei de drept, evident nevalabil al creanfel, sau cari au fost date de persoane, despre cari se stle, cl sunt minore sau interzise sau de reprezen- tani{i tor, fir aprobarea judecttoreasc& prescrisi, sau de citre comune, sau tn numele fundatiunilor gi fondurilor de bani de sub administratie publica, fird aprobarea necesard a autoritatel competente. Documentele liberate de vre-un tmputernicit nu au drept Ja cererez intabulafiunif sauna prenotafiunii contra mandatului, daca totdeodaté nu este prezentat% gi tmputernicirea data de mandant. § 69. A. Identic. 4, Limba documentele . §. 70. Documentele trebue si fle dresate tn limba, tn care pot servi de baz pentru aducerea hotérérei la Cf. gi tn caz de Proces; In caz contrariu li-se va anexa traducerea demnd de toatt tncrederea, redactatd tn limba Intrebuintata la Instanga, + § 70. A. Dack documentul nu e redactat tn vree Itmb& Intrebuin{ata tm Ardeal, i se va anexa o traducere de toatd Increderea compusa tn limba tntrebuinfata Ia instanfi.:) 5. Admisibilitatea intabulatinnii san a prenotatiuh 4) Contra antecesorslut din Ch §. 71. Intabulatiunes sau prenotatinnea are loc numai ta cazul, sfind acsle, contra efruia urmeszi a se ordona achizifia, Schimbarea sau tncetarea vreunui drept, este Intabulat, sau Prenotat, ca proprietar al bunulul, sax ca creditor tn timpal ana nr. 947/1888. ME, Just. 364 ‘maintarli cereril, sau cel putin se Inlabuleaz& ori se pre- noteaz4 fn acelay timp (eu atare). § 71. A, Identic. 4) Contra defunct $3 a eredelui. §. 72 Obiigatiuniie defunctului (datorille din mostenite) pot fl intabulate sau prenotate @supra vreunui bun sau drept din Cf, apartinétor mostenirif, atata timp cat defanctul sau eredele su sunt Inserisi fa Cl. ca proprietari ai bunulul sau al dreptului, Dac inst o astfel de intabulafiune sai prenotatiune se cere numai dupi predarea mostenirel, ea poate fi admisi numai tntratdta, tntructt eredele este dator si garanteze pentru datorie, (§§. 550, 820 gi 221. cod. civ. gen.) Totodata tns4, intabulaiunes sau prenotajlunea vreunei datorii de a defunctulul, fAcuth dup predarea mogtenirii, are rang dupa creditoril eredelui tnscrigi mai tnainte, §, 72, A. Identic; Ins& t locul cuvintelor »predarea mosteniriic; = »transcelerea imobilelor din mogtenire pe numele eredelui § 73. Dac bunul jmobli, sau dreptul, de Ct, apartindtor vr unei moyteniri, se vinde ori este cedat, cu tnvoirea Instanfel, care fine desbaterea, tnainte de predarea mosteniril, Inscri- erea f. a primitorului se face nemijloclt dupa defunct. § 73. A, Daci bunul imobil, sau dreptul de Ct, apar- finator vreunei mosteniri se vinde, oi se cedesz’, Inainte de a fi fost transcris pe erede, Inscrierea tn Cf, @ primi torului Se face nemijlocit dupa defunct. 8.74. Indata ce eredele gi-a thaintat declaratia ditorii sii sunt liberi SA ceara asigurarea creanjelor lor, i tnainte de ase face predaren pe searna eredelui, prin Inte 65 ulafiane sau prenotatiune asupra bunurilor gi creanfelor din mostenire, Intrucat exist celelalte conditinni legale re- foritoare; o astfel de asigurare, inst, poate fi admis numai ‘chi rezerva, casi nu vatme pretentiile de drept, ce s'ar ivi fa desdaterea mogtenirii, si sa aiba efect mumai dela timpul, c@nd sa feut predares § 74. A. Indatd ce s'a deschis dreptul de mostenire al evedelui, creditorii sii au dreptul s4 dobandeasca asigu- fares creantelor lor asupra bunurilor i creanfelor din moy- ‘enire, prin intabulajiune, desi imobilul din mogtenire, mu este inci transcris pe numele eredelui, gcl. mai departe ca in§ 74. VR contra propristarslui sau ereditaralat fatabulat si prenotat §. 75. Dac a'a acu prenotaflunea dreptulul de proprietate contra proprietarslal tntabulat, atunci se admit intabulatiuni sau prenotatiuni mal deparle at&t contra proprietarulai tn- labulat, cat st contra celui prenatat; efectul lor juridic Insa atten’ dela faptul, dact prenotatiunea proprietatii se jus: tified san a. Dach prerotatimea proprietajei se Justitia, atuncl ta Tsexierea justitictrii se vor sterge totodata, din oficiu, toate intabulatiunile i prenotatiunile, cari s'au facut, — contra proprictarului fntabulat mai nainte, — dupa tnaintarea cereri, n baza cArsia s'a fcut contra sa prenotaflunes proprietiil Dact ins se radiard prenotafiunea proprietii, atun Iotdeodnd vor fredate, din ofely, tate ntablale Hie teferitor Ia prenotatinne? aceasta. Dispozitisnile acestui articol sunt aplicabile si pentr Cart, daca contra vreunal creditor intabulat alii ae rotatd transmiterea creanfei sale asupra altel persoene. §. 75, A. Identic.66 4) In caz de faliment. § 76. Prin procedura falimentniul (§ 66.) se hotaréste, tn tract ae pot face intabulatiunt si prenttatiuni pe averea ajunsa in faliment (v. & 13. leg. XVI din 1881), §. 76. A Dela deschiderea falimentului ni se poate cAgtiga drept hipatecar contra faitului, asupra imobilulul sku penta ntct in vel de creanta, Intabulafiuntle gi prenotatiunile inst, asupra bunarilor imobile, carl au fost cerute Ta autoritates Competent de Ct, nck tnainte de deschiderea falimenta- Ii, se admit gi pot fi efectuate si dup deschiderea fall- mentulul; gi asiguré dreptul real din ziua In care cererea parti, sau adresa tn chestie a vre-unei autoritati a ajuns Ja instanta Cf; — din contr dupa deschidere- faliments- tui, curatela masel falimentului*) poate s& admita drepturi ipotecare, gl altfel de drepturi reale acupra averel falitului, tatrucat curatela are aceasta Indreptiire tn lmitele atribu- nilor sale. 6, Radierea dreptului din Cf. : §. 77. Intabularea sau prenotarea stingeril sau Ineetérii drep- fulut de Cf. se numeste radierea acestui drept, ta care tn genere trebue sf se procedeze conform regulelor referitoare Ja intabulafiunt si prenota{iani, Dact deci de ex. chitanta despre achitsrea vre-unui tmprumut asigurat in Ci, Intsuneste toat= condijiunite pre- serise pentra intabulatiune, aiuncl tn bara el se intabuleard adierea Imprumutalui, finde na se cere justificaren mai departe a aceleia.t) Dac& ins chitanfa are putere de dovadd, dar nit tn- tnuneste conditiunile cerute pentru intabulatiune, atuncl se Sind eul fallmentul tn drept, rom. 4) Adect mu se cere sf wit dovads vex! § 81. si urm, 67 admite numai prenotatiunea radierfi tmprumutulut lati, care urmeaza a (I justificata. i § 77.4, §. 78. Dac tadierea vre-untl drept din Cf. se prenioteazt Aumai, atunci referitor Ia acel drept se pot admite intabu- atiumi sl prenotatiuni posterioare, de ex. intabulatiuni si prenotafiuni subipotecare, de cesiuni; efectul juridic al ace- sfora Insa depinde de faptul, dac& prenotatiunea radierii se va justitica acd pjenotatiunea redietii se justifict, radlerea d PHEtare jntabeessh totode vor @ radiate, din ofic, a peace Intabulari, toate acele intabulafiuni si prenota- juni, carl s'au Iacut privitor la acest drept du notajiunii radieri, Hee Ce ei §. 78. A. §. 79. Daci vie-o creanti hipotecard a fost grevata cu drept subipotecir in timpul, cAnd se cerea radierea ei, si dack totdeodata ru este dovedita incetarea dreptului subipotecar prin documentele. prezentate, atunci radierea ei poate fi In- fabulaté sau prenotatd numai cu adausul: cM efectul lor deplin juridic va incepe numai cu radierea dreptului sub- Tpotecar; sst(el radierea’ aceasta va fi considerata de ne- exist.nt4 privitor la dreptul subipotecar, pana la radierea Ini, acd tn folul de mal sus s'a facut intabulatiunea 1 dierii creantel hipotecare, referitor 1a creanta pot fi Admise intabutatiuni gi prenotafiuni m $ 79. A. Identic. . 79/a. A Restrictiunile proprietatii, sau ale facul ee Sispuine esupra propiletii, cae ne Bie bie ured report) do pesesig cae Bea cnirate perssane: totasemenea dreptul de a aude rescumparare, servitutea de uz gi de habi- ius, Inscrise pe mumele anumitel persoane, pot fi rediate o68 gl fird tnvoirea erezilor, daca se dovedeste tn mod auten- tle moartea celuf indrepti{tt §. 80. Dintre drepturite tnscrise pe foaia de proprietate pot 4 radiate numai restrictiunile proprietaei, sau inscriptiunile recunescute necorecte hhotardcile instanfei superioare sau prin sentint& definifiva, precum si prenotafiunile neju- stilicate. P Din contra Ia transmiterea proprietstel nd este nece~ sarf radiarea expres a drepturilor proprielarului anterior. §. 80. A. Identic. Vill, Condifiunile speciale ale intabulatiene). 1. La documente private.) §. 81. Pentruca Intabulafiunea s& se poatd face tn baza unui document (act) privat, acesta trebue s& Intruneasc& condi- iunile urmatoare = a) persoanele, cari fau parte Ta actuljuridic, cum si imobilele si drepturile, asup-a cdrora se intenfioneazk tntabularea, vor fi descrise precis, ca st nu existe nici-o Indolalt privitor la identitatea lor; b) se va expune {n document, acto juridic, care ser veste de baza intabula{funel; ©) in sfarsit documental dresat asupra actului juridic trebue 8 cuprinda gi permiterea tntabuldrei (clausula inta- bulandl). Permisia de Intabulare se poate da gi Intr'un document separat sau in cererea cltre Cf.; documentul sepa rat sau cererea trebue sf tnteuneascd condifiunile cerute pentru tntabulatinne sii ambele cazuri va fi prezentat documentul dresat pentnt faptul juridic; ) pentru radiarea neconditionata a dreptului de Ct. este sulicienta declaratiunea colui tudreptatit, c& el fyi da Invoirea pentru nadiare, ~~) Aetele sub semnaturt particular 69 & 81. A. In locul p. d) din § 81. V. R: @) pentrn radierca neconditionatd a dreptului. de Ct. este suficienti declaratia celui tndreptatit, cl el se tnvoste ja radiere, ffirk ce SA flenecesar® amintirea titlului de drept, sa precentarea documentulul, ce a servit de baza inscrip- lune? dreptalui, care urmeazd a fi radiat; declaratia dera- diare se poate cuprinde gi tn cerere. §. 82, Referitor Ia forma exterioard, documentul, ca s@ post servi de bazd pentra tntabulatiune : a) trebue 5% confin& data sfacerei, adec& Iocul, ziua, una gi anu), cfind s'a inchelat; 41 bh trebue sé fle Investit, cu semnatura proprie a emi- entului, gi aceasta trebue s& fie sau legalizati, sau sdi-se alature semaatura a doi martori barbafi, contra capacitatei efrora de a fi martori nu exist nici o piedect?) legald ; ¢) dacd emitentul nu stie sf serie, sau nu ecétare 8 sotie din. cauza vre-unui defect corporal, atunci trebue si aplice semnul manei sale, ji acesta trebue si fle legalizat, or| $8 f-8e alature semnitura a col martori,dintre cari unul va semna numele emitentului; d) daca documentul a fost dresat afar din fara, tn care se intenfioneard tntebulatiunes, semmatura emitentului tre- buc sii fic legalizat’ judecttoreste sau de un notar public Indreptatit 1a aceasta; 8) documentele dresate tn strfin&tate trebue & fie Ie Ballzate sl de catre legatiunea sau agentia diplomatica a Maril noastre, térucat mu exist excepliuni legale privit 1a anumite State, §. 82, A. im Tocul p, d) §, 8% V. R textul: ) daca documental a fost dresat in Croafis-Stavonis, ‘sau ft {irile monarchiei nesupuse Coroanei, semnatura emi- Aentului trebue st fie autentificat judecttoreste, sau’ prin vrlan notat public Indreptitit pentra aceasta, Restul Identic, Aim text sserupule§. 83. Daca! pentri valabilitates anumitelor documente sunt prescrise gi alte condifinai In privinta continutulul sau a formel, atunci ole trebue si Intruneascd si aceste condl- fini, ca s& poala servi de bard Intabulafiunei. §. 83. A, Identic. 2, La documentele publice.’) § 84, Documentele publice, cari pot servi de baza Intabula~ {iunilor, sunt urmAtoarele ‘a) documentele offciale dresate tn alacerile juridice de catre autoritatile publice competente gi de catre notarli In dreptifiti, dac& acestea Intrunesc conditiunile interioare pre sctise referitor 1a documentele particulare, pentru Intabulare; b) transactianile executorii intervenite inaintea judect- torillor sau altor autoritati ta drept; $i ¢) acele documente, carl au caracterul sentin{el, executorie judecttoreste, a vre-unei autoritdfi publice; din acestea fac parte In special Hotiedrile judecdtoresti definitive, aprobirile judeckto- testi ale tabloutilor pre{uriior de cump&rare, privitor la po- siftile, a ciror plat s'a ordonat din pretul de primire, sau privitor la positiile nescoperite din acest pret si astte, carl urmeazi s8 fie.radiate; documentele de predarea bunurilor Jicitate; documentele autoritaii competente pentru desba- ferea mostenirei amintite In §§. 17 si 178 ai patentei 5 Angust 1854 *), tablourlle si ordonanjele relative Ia plata impozitelor, taxelor si contributianiter tegale, restante, cari ‘au fost datede organele indrept ale adm nistratiunel publice. § 84. A. Este omis& urmitoaren frazd din p. ¢) al § 8H V. RG aDocumentele autoritajel competente pentru desbaterea mogtenirei amintite in §§. 177 gf 178 al patentei din 9 Au gust 18540, Restul identtc, ~~) Aste antentice, 4} nlocuiti cu leg, XVL, din 1894 (procedura succesoralA.) §. 85. Forma exterioart a documentelor publice se va judeca conjorm regulelor existente tn acest obiect, § 85. A. Identic, 3. La documentele, cari au fost dresate Inainte de punerea tn aplicare a acestei ordonante, §. 86. Rogulele referiteare 1a conditiunile documentulul, ceser~ veste de baz intabulafiunel unul drept, nu sunt aplicabile documentelor dresate tnainte de punerea tn aplicare a ordonan{el prezente, Intabulafiuni, in baza acestor documente, pot si fie ‘admise in decurs de un an, socotit dela punerea tn apli- ordonanfe, numai tntratata, Intrucat persoana. celui indreptatit si a celui obligat, gi afacerea (actul juridic) in baza cireia se cere tntabulafiunea unui drept real, ‘sal @ unei creanfe pentru dobandirea dreptulul ipotecar, re- ese din document, zi acesta se vede a fi tntocmit valabil conform legilor anterioare. Dupa expirarea acestui an In baza unor astfel de documente mai vechi se poate admite numai prenotafiunea, § 86. A, Identic, 1X, Cazurite prenotatianii, 1, Prenotatiunea in baza documentelor private. §. 87. Dac nu se admite Intabulafiunes,’ tn baza unul document privat, fiindca actul nu intruneste condifiunile necesare pentru Intabulare, poate fi admis prenotatiunea, dack Gocumiesitul corespunde dispositiunilor generale ale §§-lor 63 1 urm. gi poate servi de proba conform regulelor pro- cedusii civile (§, 86).%) § 87. A. Identic, FV. Ps dv. §, 316, $1 arm,2 §. 88, Cu aceasta condititme, prenotatiunea dreptulut ‘se poste face numai in cazurile urmatoare: a) in baza documentelor, cari con{in titlu la dreptul ipotecer asupra unui anumit bun imebil, ori asupra unui drept de Carte funduard, sau in cari se admite cel putin In general dreptul de asigurare al creantel; ') in baza scrisorilor de obligatiune%) despre creante sct- mite; dacé scadenta ereantei depinde de denunfarea ei, atunct se va prezenta totodat’ dovada scrisd gi despre aceasta; ) in baza extractelor din registrele comerciale gi indust- tiale enumerate tn §. 126, al procedurei civile*) privitor 1a creanfele scizute; Intructt extractal este nvestit cu auten- ‘tificarea prescris de lege privitor Ia conformitatea cu registrele gi privitor Ia finerea cuvenitd a registrelor, gi Intructt nu s’a stins incl puterea de dovadi a registrelor; 4) prenotajiunea dreptulul ipotecar se poate face conform §-ului 65, totdeodat& gi in cazurile, tn cari legile daut drept de asigurare creditorului pentru yreo creana anumita, ‘sau pictagilor unui raport de drept pentru paguba ce s'ar nagte din acest raport (ea de ex. §§-ii 458, 520, 835, 1245, cc. a) daca creanja san raportul juridic sl condifiunile legale ale asigurarii sunt dovedite eu document. §, 88, A. In Tocul »§§. 126 gi 387, ai procedurel civilee = »§§. 173174 gi 338, ai procedurii civilen. Restul identic. 2, Prenotatiunea tn baza documentelor publice (actelor autentice). 4) Prenotafiunen tn genere In baz documentelor publice. §. 89. Prenotafiunea, in baza documentelor publice, se. poate face numai dacd ele tntrunesc conditiunile, cari sunt su- iciente pentru prenotatiune, gi 1a un document privat. §. 89. A. Identic, eagles de eotate — act care const on, sume tori erent Winiocut prin eapitolul 1V. leg. XXXVI, tn 1875, 23 b) Prenotatiumea tn baza hotardrilor referitoare la desp3gubiri §. 90. In baza hotararii judecatoresti, prin care se acorda une! parti ‘dreptul Ia despagubire sau la satisfacere, partea Ins fiind indrumata pentra fixarea sumel, pe calea legii, se poate lace prenotatiunea dreptului ipotecar privitor la, suma despgubicil expust in cerere. (§, 65.) §, 90. A. Identic, ela cazul consemaafianit creantel la instantele judectoresti 5.91. Daci suma vreunei creante hipotecare a fost consem- ‘ata ori depozitata 1a vPro instanta judecatoreasca: 8) potrivit autorisafiet date de §, 1425, a codului civil general sau; bj J special tn cazul, tn care creditorul e dator si cedeze platitorului creanta sa (§. 1422. cod. civ. gen.) tn baza cettificatului oficial liberat despre consemnarea judecatoreascd, sau despre primirea tn depozit pe cale judect- toreas:d: in cazul de sub a) se poate face prenotatiunea tadierii, iat in cazul de sub b) prenotatiunea creantei cedate platitorniu §, 91. A. Identic. @ Prenotatianea fn baza hotararilor judecatorest? nedetinitive, §. 92. In bara hotararilor judecatorest, nedetinitive prin cari fe recunoaste culva drept real, sau vro sumd hottrata de creanfa, seu se contest ori se declard stins vrun drept de Cf,, se poate face numai prenotatiunea dreptului sau a creantei, sau prenotatiunea radieril dreptului de Cf. §. 92, A, Identic. ©) Penten asigurarea fiscului, mai departe a orfanilor, interzisior, Sia allor persoae de sub supraveghere judecttoreascd. §. 93. Prenofajiunes dreptulul hipotecar pentru asigurarea crean{elor fsculul, ale orfanilor, interzisilor, ori ale altora, cari™ stau sub supravegheren judecitoreasci, se poste face gi tn baza ordonantelor sau adreselot acelor autoritifi administrative gi judecitoresti, cari sunt indreptatite st ceard asttel de asigurdri si daca suma este exprimat numeric. (§. 65.) § 93. A. Identic, X, Jastificarea prenotafiuailor. 4. Dispozitiuni generale, 8 4. Fiecare prenotatiune serveste de bard pentru achizitia, schimbarea sau Incetarea dreptulut real numai sub condi- fiunea, ca sé fie justificat gl mumai tn estinderea, In care a facut justificares. (§. 59) Justificarea are putere retrosctiva dela timpul tnaintarit cererii de prenotatiune (§. 61). Dac nu se face justificarea, prenotatiunea se radiazt, §. 94. A. Identic cu omiterea ultimei propozifiuni: »Daci nu se face justificares, prenotafiunea se radiaria. 2, Justificarea prenotatiunii tncagurile s §§lor 87—91. 5. 95. Justificarea prenotatiumi dobandite In eazucile §§. 87—91 se face In baza declaratiunll potrivite penta intabulare a ‘aceluia, contra ciruia s'a admis prenotafiunea ori a succe- soruiui stu de drept, sau in baza holardrii definitive data contra sa pe cale de proces. §. 95. A, Prenotafinnes se justificd prin faptul c& pie- decile — cari opresc intabulatiuriea — sunt tnldturate prin suplinirea ulterioar& a conditiunilor, cari lipsesc, cela ce se face sau tn baza unui certificat autentic, sau prin declarati sufcient& pentru Intabulatiune 2 aceluia, contra cAruia s’a facut prenotatiunes, sau a succesorului su de drept, sau In stargit In baza hotdrarii definitive judecttoresti, date pe cale de proces. 75 §. 96. Dac& justificarea trebue st se fact pe cele de proces, acfiunea va fi tnaintata la Judecttoria competent, Dac Ia timpul tnaintarii cererit de prenotafiune, actlunea pentru va- liditares dreptutui prenotat este deja tn curgere, este sullcient& arétarea acestei tmprejuriri fara, ca si fle necesard actiune separata, §, 96. A. Dacd In timpul inaintarii cererii pentru prenotatiune, este deja tn curgere actiunea pentru validitarea dreptilui prenotat (predarea posesiunii, plata creantef, sc ‘este suficienta dovedirea acestel tmprejurdri, fir ca si fie rnecesaré 0 actiune separata; gi in cazul acesta se noteazt ‘gi tn cartea funduard intentarea procesului de justificare gi nu este necesar& fixarea termenulai pentra justificare, §. 97. Ac{iunes pentra justficare se va inainta tn decurs de- patrusprezece zile socotite dela ziua, tm care deciziunea, prin care prenotatiunea a fost admisi de prima instanfh sau de cea superioard, i-a fost inmAnati celui, care a cerut prenotajiunea, § 97. A. Dac nue dovedita intentarea actiunii, se va fixa de regula pentru justificare un termen de 15 zile, care ‘se socoteste dela ziua, in care i s'au Inmanat celui, care @ cerut prenotatiunes, deciziunes, prin care instanja prim& Sau stiperioaré a admis prenotafiunea. Instanta Cf, Ins poata fixa termenul dup tmprejurari si pe 30 zile, gi tn cazal, cand justificarea depinde dela tmplinirea vreunei stipulatiuni din contract, termenul de justificare poate ‘fi estins pana Iz acel timp, tn care se va tndeplinl stipulati- nea din contract (de ex. plata prefulut de cumparare). Instanfa Cf, poate prelungi termenul pentru justificare, dupa Imprejurarl, pe 30 dezile, odath fark ascultarea patil Gontrare; pentru prelungirile ulterioare ins sunt aplicabile §§. 139140, ai procedurii ‘civile. In deciziunea de prelungire se va arita riua, hotiratt Ielusiy dupa calendar, pani cind se admite prelungirea.5. 98. Termenul de justificare curge neintrerupt, gi din motive importante poate fi prelungit; revenirea la starea de mai Inainte ts nu, Cererea pentrn prelungires termentlut se va tnainta Ia Instanta de Ci, si se va desbate conform regulelor proce- uri civile. In cerere se va atita ziua, pani inclusiv Ia care, Se cere prelungire; dacd aceasta nu s'a facut, in deciziune Se va exprima hotdrat dupa calendar zitta, in care expiré termenul prelungit. § 98, A. Asupra justiicarei prenotatiunilor din Ct. precum si asupra drepturilor de proprietate si de servitute @ sigurate prin prenotatiune, decide instanja Cf, 1a care s'a facut prenotatinnea. (proc. civ. §. 44. 1) §, 99. 5 Dac& radierea prenotatiunei se cere din cauza neface- vii justificdril gi fra a se prezenta tnvolrea celul, care a cerut prenotatiunea ; atunci se va fixadesbaterea Ia un termen, seurt, efind cel, care cere prenotatitines edator st arate, cA i-s'a prelungit termenul de justificare, sau cf actiunea a fost inaintata tn timpul euvenit; tn cazul contrariuse va admite radieren prenotatiunii fara nici o amanare. Privitor Ia luarea in considerare a actiunei pentra ju- stificere dati dup& expirarea termenului, sunt valabile dis- posifiunite proceduret civite §. 100. 2) Daca se stie Inaintea instante de Ci,, din actele offciale, c&i in viva insintarii cererei de radiere termenul de justificare a fost prelungit, sau c& acjiunea pentru justifi- ficare a fost inainteta, atuunci cerereade radiere va flrespinsi, §, 99. A, Dac radierea prenotatiunel se cere in baza, cf na sa cerut justilicatea — firs ardtarea tnvoirel celui, care a cerut prenotatiunea, — atuincl se va fixa desbaterea pe wm termen scurt, Ia care cel, care 4 cerut prenotafinnea, iy Aal veal art, 12, Lege LIV: 1912. })§.99 & regulamentulul Cf. pentru Ardeal. 7 fe ditor si arate, cf termenul de justificare ia fost rezervat, sau cA actiunea (pentru justificare san pentru validita- yea dreptului) 2 fost tnaintata tnainte de expirarea terme- hului fixat, sau tnainte de tnaintarea cererei pentru radier: Jn caz contrariu. radierea prenotafiunei se va admite fird amanare. Actjtinen pentra justificare se poate primi si dup’ ex- pieares termenului, atta timp, cat n'a fost naintatd cererea ‘pentra radiere, Daca se tie Inaintea instantei CL, din actele oficiale (dosar), c& im ziua tnaintarei cererii pentra radiere, terme- ful de justificare a fost rezervat, (mentinut) sau cA actiunea pentru justiticare s'a tnaintat, atunci cererea pentru radiere va f respins’. Contra termenului omis mu se admite nici justificare *, nicl retnoireaprocesului. §. 100. In basa hobirdrei definitive data asuprs se(funtt pentra Justilicare, daca, si intrucat prin aceea hotarire prenotatinnea este declarsti ca justificatd, se face intabslarea ateea ce sia preaotat ; far dact pretenfiunea este declaraté neju- stifieats, se face radierea prenotatiunii, § 100. A. Identic. 3: Justificarea prenotatiunii in cazul § 92, § 101. Prenotaliumea cAstigatt tn cazul §, 92 se justificd sau aritindu-se, cia rémas definitiva hotirdrea judecttoreascd, I buza careta s'a facut prenotatiunes, sau prin hotararea Gefinitiva a instanfet superioare, dacd,-si Intructt acersta probs fotirdrea prima, § 101. A. Identic.8 4, Justificarea prenotatiunii In cazul §. 93. §. 102. Prenotatiunea creantelor fiscului, orfanilor, interzigilor sau a altor persoane de sub stipraveshierea judecatoreascd, dobAndité tn cazul §-ului 93, se justifict: prin hotirareade- finitiva a acelel instanje, care are cAderea si dea sentinté asupra cresnjel, Dacd ins prenotatiunea dobandita in cazul §-ulul 93, este de aga fel, c& trebue s& fie justificata prin actlune, acest caz, si in privinta acestui fel de prenotatiuni servese de cAltuza dispositilie §§. 95—100. §, 102, A. Identic. ‘Nota, Vezi ordonanta aulick nr. 18539 din 20 Oct, 1864 5, Repetirea prenotatiunil. §. 103. Dac preriota{iunea vreunui drept a fost radiatt din cauza, ch actiunea pentru justificare ‘nu a fost inainteta In ‘timpul cuvenit, atunci se poate cere prenotatiune din nou; fist dreptul de Cf, ctstigatprin prenotatiunea anterioari si preteniia pentru restituirea speselor cauzate, prin acelea se sting. Proprietarul burulul, sau al dreptului de Cf, asuprac- rora s'a fdcut prenotaiiunea din nou, poate si el si prevind repotirea, ulterioar’, somand pe cel care cere prenotafiunea, sisi arate creptut, § 103, A. In locul alineatulii doi art. 103 V. Rez »Prenotatiunea repetiti frst se poate ordona numai, Gact petifionarul Inainteazd totodata si actiunes pentru ju- Stificare, sau dovedeste intenfarea acesteia-Ia alt autoritate, (§. 96.) Restul identic. Xt, Notafiunile tn Cartea funduara. 1, Dispositiuni generale, §. 104. Objectul notatiunilor de Cf, Ml formeazd raporturile $1 faptele cari: 79 2) se publict prin notafiumea fn Cf. numsi tn interesul persoanelor, cari voesc sd Incheie afaceri juridice asupra Imobiielor gi crean{elor hipotecare, fird ca omiterea nota- fiunei sa alba vre-un efect de drept, ) cari se notesz% conform dispozifiunilor procedurei ivile gi ale acesini regulament, peniru un efect anumit ju- fidic legat de aceea notafiune. Be categoria tntdia fac parte ; minoritates, radierea ei In baza certificatuini de nagtere sau tn baza majoritatii * prelangitea puterei parintegti sau a celei tutelare ; notatiunile curatelel yl ale falimentutui. IntrA fn categoria a doua notafiunes sechestrulul, a s- rendarei execufionale, a licitafiunii executionale, a hipote- celor solidare, a seriei rangului si a proceselor tn curgere. § 104 A. Identi an tes Nena Mi, D3 apa a, 19 Septet 180, monn mal fale a 8 ) (c. 1) ideal.) £ a §. 105, Notatiunile tm Cf, se vor tnscrie tn foaia de sarcini, Numi notatiuntle, cari au de obiect persoana proprie- ‘taruiui imopilului, sau cari certifick attcarea dreptului di proprietate, se InregistreazA pe foaia de proprietate. §, 105. Identic. 2 Dispotitiumile speciale tn materie de nota- uni la hipotecile solidare a) Infiintarea 9t tmpartirea hipotecior soliéare, §. 106. Dac dreptul de hipetecar, referitor 1a aeeeagi creant& idivizd, se intabuleaz4, orf se prenoteazd asupra mal multor oblecte hipotecare, adec& asupra adou sau mai multor corpuri de avere de Cl, sau creanfe hipotecare; prin aceasta se nase hipotecile selidare, cari indreptitesc pe creditor, 4) Prin emancfpare sau prin matttiy,80 ‘si poatA cere dap voinf& plata tntregei creante din ori~ care in corpurile hipotecare. §, 106. A, Identic. 107. Dacd vre-o creanti este ase asigura asupra mai multor obiecte hiporecare, cari sunt tnscrise tn diferite coale de Ct. (sau protocoale de Ct) se va tnscrietn fiecare din aceste coale de Ch. Unul Inst dintre mai multe oblecte hipotecare va fi considerat de hipotecd principald, ar toate celelaite urmAtoare Vor fi considerate de hipoteci secundare ; gi coala de Ct, th care este Inscris hipoteca principal, va ti considerata de coala principala, si fiecare coal urmatoare de Ci, In ‘care este inscrist o hipotecd secundard, va fi considerata ca coalé secundara. ‘in scopul acesta se va observa urmitoarea procedura: a) dacd tnscrierea creanfei se face in mai multe coale de Ct, finute In aceagl instant’ de Ct, mscrieren se ya ffectua tn coala principaldiin acelagi forma gl aga de deplin, cum trebue sil se fack In genere intabulafianes vreunel creante; din contra, tn flecere coala secundard creanta va fiquscrisi tn scurt pe cft posibil gi numai cu ardtarea sumel gi a documentului, in baza ciruia s'a admis tntabu- fatiunea sau prenotatiunes: b) daca creanfa urmeaz& a fi tnscrisd gi Im cfrtile altet instante de Ct, nu numai tn ale aceleta, la care se fine conla principal, sceasti tnscriptiune trebue s& se fack In prima coald secundard ci aceay deplindtate, ca gi tn coal principals; prin aceasta ts accasté primA coal, secundars ficgi plerde-caracterul stu de coald secundard, Privitor te toate coalele secundare urmitoare, In cari va fi Inscrisa creanga 1a aceiagi instanfa de Ci, e valabilé regula descrisé fm propozitia ultima a punctului a); ‘) se va mentiona caracterul de hipotect principald, \tngi inscriptiunea creanfelor din coala principald, la care va fi notatf fiecare coala secundard, fn care a fost Inscrisa fceiasi ereanfé; din contrd, sub inscriptiunea din flecare ar coal secundara’ a crean| es fel se va note numai coala prin § 107. A. Identtc. 4) Efieaitates bipoteilor principale $i secundare, 5 108, ; Prin faptul, c& 0 ipotect este tratata ca it ees tjarepa (nectar a se nana jhici nu se restrange in tntinderea sa gi tn efectele sale A ferifoare ja diferitele imobile ipotecate; urmarea ei este nu- inal, c@ toate transformatilie, subipotecarile i radierile; ce st isc releritor la ereanfa asigurata solidar, se vor efectaa fnarnai in coala principala gi mumai prin aceasta devin ca eect priyitor la toate drepturile hipotecare cdstigate tot atunci, sau mal tarziu, fie cd sunt acestea tnscrise tn Cl. fale ue! instante de Ct, fle in a mai multora, : ‘Astle! sl toate acele cererl de Cf, cari au f ‘ 7 by au de object, fn Ieu) de mai sts, creanfa asiguratd solidar, vor fi ae sl rezolvate dupa starea din coala principal& a creantel, pri irmare vor fi si {naintate instanfei de Ct, edreia tt apartine coala principala; sau In cazul, dacd cererea ar fi fost Ina- ae ‘gresala la instanfa de Cf, care numai coala secundard, vor fi trimise din oficia oS ‘iu instantei de Cf, numita §, 108, A. Identic. 4) ladatorirea. pentra anuatarea si conside i considerarea dno 2 hipotecel deja existent, ah § 109. Flecare creditor, care cere intabula t ry ijiunea sau prenota- fitnea mai departe ¥) a creantel sale, asigurate deja Incar- i, unde se aft codla principala, Pomencassa Tn cerere despre prima tntabulare, ae ‘6a2 tea Ct, e dator si animte hipoteca existentd pentru aceea creanta. Totodats © datoare fiecare instan{a de Ct, cdreia ise ‘cere tnscrierea vre-uniei creante tn baza documentului, care confine ‘certificarea 4) oficiala despre vre-o tntabulafiune sau prenotatiane ficutt deja, — si observe din oficiu gis con- Sidere de coale principal aceea could @ Cf, in care sia fi cut intabulajiiiiea sau prenotatiunes anterioara, Dac& documentul nu ar contine acel certificat oficial gi daci gi creditor! ar fl omis sa anunfe ipoteca existent deja releritoare Ia aceeasi creanta, debitorul poate s& ceard, — aratand aceast& hipotecd ca una dintre hipotectle soli~ dare 8B fie consideratd ca hipotec& principald, gi toate ce- Ielalte ca hipotect secundare. Creditorul e dator s& poarte spesele canzate prin aceasta gi eventual paguba provenit’ din nearétarea hipotecei deja existente, § 109. A. Identic. 1d) Procedira refertoare 1a constitaires hipoteilor principale $f secundare dela aceeas! instanta de Cr. § 110, Dac se cere In acelasi timp inscrierea creanfei Inck neasigurata pe calea c. 1, asupra nfat multer obiecte ipote- carg, ale cAror coals de Cf, sunt finute In aceeasi instant de Cf, obiectul hipotecar mmit mai intai fn cerere, se va considera de hipotectprincipala. Dacd se cere jnscrierea unel c/eanfe, asigurath deja prin hipotec&, asupra unui obiect fpotecar a cArui coalade Cl.se fine Ia aceeagt instant de Ct, la care se gaseyte coala de Ci, a hipotecel deja existents, aceastt ipotect deja existent’ va fi consideratt ca hipotec principals, iar cela- lait obiect ipotecat va fi considerat ca hipoteca-secundard, §. 110. A. Identic TTHengiunes fastua tn josul actulal,c& s'a operat tntabularea, prenotates, ete. 83 2) Procedira pentro constitairea hipotecttor princi Siscnare fs dente lstanje de Gl § 111. Dac creditorul voegte's4 dobandeascd Inscrierea unei ereanfe — nelnserise tac — asupra a dow’ sau mai multor obiecte ipotecate, — Im cf. a diferite instanfe de Ct, € fiber sau: 2) 84 adreseze cereri deosebite fiectrei dintre a- ‘ceste instanfe de Cf, sau b) si tnainteze numal o singurd ‘cerore si anume acelei autoritati de Cf, in cirfile careia va fi couistitults hipoteca principal. in cazul de sub a), documentul original, in baza cfruia 50 cere Intabulatiunea creanfel, se va anexa la cereres, ce se va inainta instantei de Cf, in cdrfile careia se intenfio- east Infiinfarea hipotecit. principale. {n coterea aceasta va fi numita mai departe instanfa de Cl, cfrela f-se va trimite documentul original dupa n= deplinirea Iuctaret ofciale. In ceterile, cari se inainteazé celortalte instante de Ct, se val arta instanta, dela care urmeaz s& soseasct docu- rentul original, precum gl acela, cArela trebue st-l fie trimis mal departe, Se va anexa totdeodatd fiectreia din aceste cereri, copia legalizati a documentului original, Dack nu sar putea admite nici Intabblafiunes si nici prenotafiunea tn baza vre- linela din aceste cereri, nicl in cazul, cand documentul original ar fi prezentat, atunci aceea cerere va fi refuzataime- dist; daca tnsa cererea ar putea fi admisd, atunci- se va nota imediat fn Cf. pentru indicarea rangului cu adaosul : spina 1a sosirea originaluluie, iar dupa sosirea documentu- Wul original va fi rezoivata definitiv. Dac& instanfa de Ct, in cdrfile cdreia urmeazd ai constitu hipoteca principale, a réspine cererea, ce ta Ina: intat, va fi instiinjats despre aceasta respingere fari ama- fare, acees instan{a de Ct, cArela urmeard a i-se trimite documentul original, anextndu-i documentul, iar obiectul “Ipolecat, asupra cirsia se aémite mai tntdi tntabularea sau ‘Prenolarea creanfel, va fi considerat ca hipotecd principal: o84 Desprs aceasid ipoteci principala va fi Ingtiintatd imediat gi instanfa de Ct, care a respins cererea. Dact s'ar admite fnscrierea creanfei tn urma recursului dat contra respinge- i, obiectul ipotecat, asupra cArula se ficea aceasté inscripfiune, va fi considerat de hipotecé secundard, prin urmare sub inscriptiune se va nota hipoteca principald adus& la cunogtinja instantel de Ci. (§ 107. p. b) gi c) in camul da sub b) vor fi anexate cereril,ce se vatnainta .celel instante de Ct, in cir{ile cdreia se intentioneazd tn intarea hipotecil principale, in afara de documentul original, atatea copii, cle instante de ci. sunt, a cari ar fl a-se inscrie creanfa, gi carl vor fi ardtate tn cerere hotfrat gin aceeasi ordine, in care ar trebul si sefact aceasta tnscriere, Prima instanfi de cf. e datoare si trimita cererea ime- iat, celei mai apropiate autoritayi de Cf, anextnd documentul original gi copitle, dup ce @ rezolvat-o privitor la obiectele ipotecate tnscrise tn c&rtile sale propril si dupa ce ‘a refinut 0 copie a documentului original pentra archiva sa. Tot asifel sunt datoare s& procedeze gi toate instanjele de Ci. urmitoare, far cea din urm& e datoare s& re- mita primei instante de Cf. cererea dimpreund cu documental original. §. 111. A. Mentic § 112, Daca creditor yoeste $4 dobAndeasc& tmscrierea unei creanfe asigurat deja printr’-o hipotecd, gi asupra altor obiecte ipotecare, cari Ins sunt tnscrise tn cArflle altor creante de Cl, diferite de aceea, la care se gaseste deja ipo teca existenti, este liber asemenea, sat; a) si adreseze ce- resi deosebite fiectreia din aceste instante de Cf, sau ia- ) stl Inainteze 0 singura cerere gi anume acelei instanfe de Cf, tn cArtile cérela dansul vrea s& dobandeasc maj tatai Intabularea sau prenotarea ulterioars a creantel asigurate deja pe calea Cf. In ambele cazuri este aplicabilé procedura din artico- Jul precedent, ins& cu deosebirea, cl hipoteca deja existenta 85, ‘a crean{el va fi considerat8, ca hipotecd principal, iartoate obiectele hipotecare urmétoare, asupra clrora este admis de insten{ele de Cf, sus amintite, Inscrierea aceleiagi cre- fanfe, vor fi considerate ca hipoteci secundare. § 112. A. Identic. 1 Compstenta dferitelor instante de carte funduard, ta cttile c&- ora vor fi constituite hipotectte principale sau secundare, §. 113, Fiecare instanta de Cf, in clrfile cAreia sunt a-se con stitul ipotect solidare, in form& de hipoteci prindpale sau secundare, este datonre ca cererea, — ce L-a fost tnaintatt ‘in acest obiect, — fie direct de cAtre petitionar, conform SGcilor 110112, fle de vre-o instanfi de Cl. — sto ju- dece {$2 0 ‘ezolye independent sl tintnd seama numai de starea coalei de Cf, tn care va inscrie creaafa; astlel imprejuretea, dact Intabularea sau prenotarea aceleiagi cre= anfe & fost admis gi efectuatA sau mu tn céfile proprii de vre-o instanta de Cf, va fl Iuata im consideratiune numal Jntr'atata, tntrucat din aceasta se poate vedes, dact creanta are deja vre-o hipoteca principala. ‘Astiel st recursul care se face contra dispozitunei vre~ nels din mai multe instane de Ct, tn cArfile cArora ar lirina 4 fie nscrise hipotecile principale sau secundare,— instante de Cf, care a dat dis- ‘Dacd una cintre aceste instante de Cf. 2 admis preno- creantei, justificarea creanfel inci se va face Ia acea- Sti instan{a de Cl, fara a {ine seama de prenotatfunile admise de celelalte instanje de Cf. Piecare jnstan(a de Cf, tnsd, In cértile elreia a fostin- iHintata 0 hipotect secundard, ¢ datoare si aduc& la cunostinf@ aceasta fapta, din offciu si fara amAnare, instantei de Cf, in carfile céreia se giseste hipoteca principalt, pentru Sse face notatiunes ianga aceasta (§, 107. p. c) Dack tntabulajlunea efectuatt tn vre-o coald secundard de citre 0 instanfi de Ci a fost radiati din cauzd, ci ju-86 stificarea nu s'a facut, in urma rezolvirei definitive a re- Gursului, aceasta radiere tncd va fi comunicaté in modul de mai sus instanfei de Cf, tn clrfile cAreia se giseste hipoteca principal, ca inscriptia si se efectueze In aceasta, §. 113, A, Identic. 2) Procedara la constituirea hipotecitor solidare pe calea cexecufie’ site. § 114. | Daca vre-o parte voeste sf efectueze exec lita a unei hoticdri judecstorestf prin Inscrierea creantel ju- | decate, *) asupra imobilelor inscrise in cartile a diferite instanfe de Ci, cererea va fi tnaintata instenfel, care a dat | hhotirtrea, ardtandu-se acele imobile, asupra clrora se In- | ! drepteazi execufla, precum toate acele instante de Cf, In clrfile cArora sunt tnscrise acele imobile, | Dac cererea pentru execufie, silitf se admite, declziu- nea de executie anexAndu-i-se documental original, n baza céruia a fost ordonatd, se va trimite pentru efectuare instanfel de Cf. numitf In cerere tn primul toc, tn cértile c&- reia astfel va fi instiinfat& hipoteca principal, gi cfreia i-se vor comuniea totdeodata gi instantele de Cf, la cari trebue s& se trimit& mai departe documentul original. iunea de exectitie, anextndu-se copia documentu- Iui original, — se va trimite taturor instantelor de Cf. urmitoare pentru efectiaren Intabulirli sau prenotirit admise, ardtandu-li-se Instanta de Ci, dela care va sosi originalul, | i clrela trebue s@ i-se Inapoleze. Dac& aducerea In indeplinire a deciziunet de executare ‘nu o opreste vre-o pedecd de Ct, atunci deciziunea se va nota imediat tn coala respectiv de Cf. pentra asigurarea | rangului, cu acest adaus; »pind la sosirea originaluluie, iar dupA ce s'a facut aceasta, se va efectua tntabulatiunea Sau prenotafiunea, 9) O suma de bani, pensie allmentara, wzufruct, ete. a7 Ultima instants de Cl. ¢ datoare s& remit judecttoru- lui instanfei documentul original, imediat dup efectuares acestel Iucrarl oficiale, 114. A. Alin. 1,,identic cu alin, 1.; restnl e tnlocutt cu: intanfa. care ordon& executarea, desemneazd in deci- giunea sa hipotecile principale gi secundare gi i cazul, ctnd ‘acesten sunt inscrise Ia mai multe instante de Cf.: trimite {nstantel coalel principale un exemplar al cererllor de exe- ‘eufie Insofit de deciziunea de inscriptie, iar celorialte le trimite rubcuri, Flecare instanji de Cf, decide asupra exe- eutirii deciziunei, conform starii din Ct, si daca piedeci din Gf, opiesc exectitarea, comunicl deciziunea sa de respin- ‘gere instantel, care a ordonat-o gl celui, care a cerut exe cujin; iar daca nu exist pedeci, ordond executarea, si de- ‘spre-aceasta instanta coalel principale Ingtiinfeazd pe fie- ease instant a coalelor secundare, iar instantele coalelor ‘secundare pe inslanta coalel principale si tn protocoalele Cf. sce trec trimiterile in baze acestor tngtiintéri. ‘) Rangat inscriptiunilor din coalele principale $i secundare, §. 115. Grice intabulafiune sau prenotaflune a vreunei creante ‘supra mai multor imobile, ficutd tn coala principald sau. seclindari, are prioritate asupra imobilului numai din momental, cfnd a Intrat cererea pentru admiterea intabulajiunit sau a prenotatianli (§§. 110-112), sau a ajuns adresa instante! pentra efectuarea tntabulfril sau a prenot&rii (6.114), fa instanfa de Cf, in clrfile cireia s'a facut intabulafiunea sai. prenotatiunea, Asemenea orice inscriptiume, care confine schimbare grevarea sau radierea creanfei asigurate solidar*) gi astfel 4 fost {acuta in coala principals, conform regulei §-ului 108, are prioritate dela timpul, cind cererea tn chestiune a tatrat {a instante hipotecei principale; indiferent de faptul, dack @ Inaintat-o direct petitionarul, ori a trimis-o vreo alti autoritate, §, 115. A. Identic. jy Aiea: tnscrist asupra: mal multor corpurt de avere fund.88 Y Procedura referitoare ta hipoteci’e solidare to cazul stingerii creantei sau a vreume! hipotect a creanfer, § 116, Daca vr'o crean{a asigurata solidar se plateste pa ‘sau total, abniotafinrea sau radierea total se va cere, con- forrg principinlui §-ujui 108., 1a instan{a hipotecii principale, unde se va Inscrie tn coala principal $i dup& aceasta se ‘va note langa fiecars hipotect secundard, Dacé vr hipotecd secundard este InscrisA tn céirtile altel instanje de Cl, acesteia i-se va comunica neam&nat — din oficia —-abnotatiunea sau radierea totala, pentru a se face mentiune in coala seenndard, §. 116, A. Daca vr'o creanfa asigurata solidar se plateste parfial’ sau tn tntregime, abnotafiunea sau radierea totalf se va cere la instan{a hipotecii principale, conform principiulut S-ului 108; se va tscrie tn coala principsla sl tn fiecare cold secundara, si se va ordona radierea chiar dacd, nar i numita fiecare coslf, in document seu cerere. Alin, 2, ddentic cu cel din §. 116 V. R. 1 8.117, Daca se stinge numai o hipoteca secundara d. e. pentruca creditoru! a renutat Ia ea, admiteren radleril se va cere asemenea dels autoritatea hipotecli principale. (§, 108.) Dact se poste acmite cererea pentru radiere, conform stdril funduare a hipotecii principale, radierea hipotecit secundare se va Inscrie fn coala.principala 1 va fl ardtat& In coala secundara. § 117, A. Alin. 1, identic. Dupa aceasta: Dact se poate admite cererea pentru radiere, conform stirii Ci: se va tnscrie radierea hipotecii principale si se va nota In coala principal. §. 118. Daca se stinge numai hipoteca principala, creanfa va fi radiata in coala principald impreun& cu inscripfiunile re~ feritoare, dar starea tntreagé (de carte) funduard a acel 89 stinse, va fi transtabulata la hipoteca secundar’, dac& tn cigtile autoritafii hipotecei principale, s@ gisegte 0 asemenea hpoteca, si prin aceasta coala secundard va fi transformata jm coaid principala, Daci In cérfile instanfei hipotecil principale nu este ffiscrisX hnipotece secundard, atunci starea fntreagX de Ct, ‘g creantei s2 va comunica din oficiu instantei de Cf. m: ‘apropiate, In cArfile cireia si gasegte hipoteca secundard, a Si faca Inscslerea in prima coal secundara si i se va fnainta i dosaral de Ct. referitor. (§. 107. b). ‘Acestei instante de Cf. i.se vor trimite totatunci gi ce rerile de Cf, cari nu au mai putut fi rezolvite din cauza yadicrii creantel din coala principali, gi despre aceasta vor fi (nstiintati petitiona ‘Aceste cereri vor fi rezolvite dup& ordinea numerelor ‘de {nregistrare primite la instanta de mai nainte a hipotecei principale si conform rangului dobandit prin acele numere, ‘Schimbarea din hipoteca principala se va nota pe lang fiecare hipotecd secundara si instan{a nouei hipoteci principale va comunica acelor instante de Ct, in ctrtile cdrora se gisesc hipoteciie secundare.) $118, A, Identic. § 118/2, A, Identic cu ordonanta Ministerului Justitiei, in 1 August 1859 (privitor Ia noterea rangului imprumu- tutilor gi cesitinitor) : §. 118/b. A. Identic cu ordonanta Ministerulul de Justifie, din 10 Septemvrie 1860 (privitor la actionarea relativa la ‘greanfele hipotecare). Nota. Ordonantele acestea le aducem alei pentru evitarea repe~ {islor find ete trecute textual ca §. 118/a gl 118%b in Reg. Ct. pentru Acéeal, ') Vesi mai jes ordonantele din 1 August 1859 $1 19 Sep. 1860.| 1) i 90 §. 118/a, A. Confine textual: ORDONANTA ‘Minleteralul Justifte!, din 1 August 1859, refatlva ta notatiu- fea tn cartea funduara a rangalul. (Monit. imper. Nr. 146.) A) Privitor la Impramutari, so. Proprietarul intabulat poate dobandi notatiunes ta Cr, @ rangului hipotecar, referitor Ia v’un imprumut In mumerar, cu dobands, ce-l va lua, pe imobitul sau. §.2, % In cererea pentru notatiune cit gi tn notafinnea din Ct. se va aritd numele creditorului, fie el persoand fizich sau morald (institut, fundafiune, casierie scl); deasemenea se va ardta suma capitalului, ce s4 da, valoares, sau moneda i dobanzile. Cererea petitionarului trebue sa fie legalizata. *) “3 Dac& se admite cererea pentra notafiune, notajiunea va fi efectuata imediat, lar deciziunea, care trebue s& contind certificarea efectuarit notatiunil, se va thmana petitionarului in mana-proprie cu posibilt grabire; * Deciziunea aceasta se poate elibera numai tntr'un sin= gur exemplar. Dac petitionaru! a cerut totdeodats gi extractul cArtii funduare: acesta i-se va elibera imediat dup4 ‘efectuarea notafiunii rangului gi se va tnmina tmpreund cu deciziunea sus aminfits. § 4. Notafiunea in Cl, a‘ rangulul ipotecti are efect numai seasezeci de zile, relativ la imprumutal, ce se va contracta, ceeace se va mentiona astfel, c& ziua ultima calendaristicd ‘notaral public sa jud. de ocol. ot fg acestai termen (Inclusiv) se va exprima anume tn ¢u- 2 vinta (litere) ae Dac& afacerea de tmprumut descris In notafiune se rea jivenz’, debitoral va Inmana deciziunea de rotat{une credi- forului, iar in scrisoarea de obligatie se va transmite tm prumatitorulil dreptul hipotecar referitor la tmprumutal notat deja. ~ Intabulares dreptului hipotecer, tn baza scrisoarel de obligatiune gi @ deciziunit de notatiune referitoare Ia tmpru- mj se face seria notatd a rangului, daci cererea pentru fntabulare a fost tnaintatd instanfel de Cf. in termennl fixat fn notatiunea de Ct. Cu aceasta conditiune, tntabulafiunea se face In rangul otat, chiar si in cazul, dact Intre timp imobilul debitoru- Iui, grevat prin notatiune, ar fl ajuns In proprietates altuia. 87. Dacé suma capitalului, cuprins4 tn notatiunea funduars mu sedi tn intregime prin tmprumutul, ce a fost ridicat; atuncl se va ordona gl radierea notatiunii, referitoare 1a di- ferent, odati cu Intabulatiunea dreptului ipotecar privitosre Ja suma dat’ ca tmprumut, — * Dac& cererea pentru tntabulare nu a fost tnaintatd 1a termonuil fixet, prin aceasta notafiunea devine deplin fara fect $i se va radia din oficiu, d Radierea notatiunit se poate cere gi tnainte de expira- sex termerului fixat, dar se poate admite aumai restituin~ du-se deciziunea, in care caz aceasta va fi anulat, factndu-se- montiune pe deciziune despre anulare, 2B) Privitor a cesiuni, 5.8. ' Creditorul are dreptul, ch langd creanfa sa Intabulatt, ce const dintr'un capital eu interese, s& dobandeascd no- fafjuiiea uinel cesiuni viitoare tn scopul, ca referitorlaacea- ste sd se stabileasc& rangul tn Cf.92 Aceastd notatiune se poate face numai atuncl, cand dupa situafia din Ct. nici o pedecd nu opregte Intabularea cesiunii, ce urmeazi a-se face. § 9. In cererea pentru niotetiune, precum gi tn notatiunen din Cf, se va descrie dupa nume gi exact cesionarul sicre- anta, care va fi cedata, si In cazul, cAnd va fi cedat nu mai o parle a ei; aceasta parte se va indica hotfrat. Semnatura petifionarului trebue si fle legalizatd, § 10. In cazul, dac& cererea pentru notajiune se admite, se va proceda privitor la expeditiunea sl tnmanarea deciziunit ‘gi a extractulul din Cf. conform.§ 3; iar privitor Ia ter- ‘menul, Ia care va fi restransd eficacitatea notatiunil, cont. §. 4. $11. Daca cesiunea notatt s'a realizat, cedentul va inmana ceslonarului deciziunea de notatiune, gitn documentul de cesiune creanfa va {i transmis cesionaruluiinvoctndu-se ran- ul notat, §. 12, Dac cererea pentra Intabulare a fost tnaintata instenfel de Ct, in termenul inregistrat in Ct, Intabularea cet nil ereantel, tn. baza documentului de cesiune gi a deciziunii de notatiune se face In rangul notat, chiar si atunci daca tntre timp creanta cedatti ar fi fost eventual grevati inCl,, Sau ar fi fost transmisd altel persoane. §. 13. Dact tntabulatiunea cesiunii in rangul notat s’a admis Fefetitor la suma intresga a crean{ei: atunci totdeodatt se va ordona gi radierea sarcinilor gi transmisiumilor, a cAror Snregistrare referitoare la creanja cedata s’a cerut numai dupa tnainterea cereril pentru notatinne. 8 14, Daca cererea pentru Intabularea cesiunii nu a fost tna- aid tn termenul fixat, sau dact radierea notafiunii se cere fnainte de expirarea acestui termen, atunci trebue si se procedeze conform §. 7, 93, §, 118/b, A, Contine textual : ORDONANTA ‘Ministerului Justlilei din 19 Sept, 1860, referitoare 1a actio- ‘narea relativa In creanfele hipotecare. (212. al Monit.imp.) ips watwrara nedumer-ar Wien Jarl $5 41s 486 a pro- Bape inne a pesca angers reprutiee Stadterloc eee Bee ne ee et ene eae ediata aS pacenee Tet § 1. Creditorul hipotecer tsi poate validita judecdtoreste creanta sa numai pe calea acjiunei, $2. E liber si tnainteze — atat acfinnea, c&t si denuntol, — iniructt scadenta creanfei depinde de aceasta: — sau conira debitorului personal, sau contra proprietarulal imo- Filului hipotecat, sau colectiv contra amandurora, § 3. Creditorul poate si ceard notatiunea —~ tn Ci. asupra bunatilor ipotecare Inscrise In Cf, — adenuntarit declarata la jadectorie, ori legalizata de notarul public, — sau no- taflunea acfinnii, dac& cel, contra ciruia a fost intentata, © proprieteru! imobilului hipotecat. 54 ‘Aceasti notafiune se va cere sau la instanfa Cf, sau la Instanta, 1a care s'a Intentat acjiunea ori s’a facut de- antares 5.5. Efectul juridic al acestei notafiunt este, ci efectul de~ ‘nunfarit si al acfiunii se extinde — misurat (§. 443) proc. — contra tuturor proprietaritor posteriori ai bunului Ipotecat se va efectua, ori care ar fi proprietarsl bunului, th baza hoitrdrit definitive, daca in urma actiunei notate, ‘Siu In baza transactiuni judecatoresti fnchelate. 5.6. Dac sia omis notajiunea actiunti, atunci executia si- {it se poate ordona asupra unui bun hipotecat, numai In94 baza unei hotarAri judecttoresti definitive, dobandite contra proprietarului, sau in baza unel transactiuni tncheiate cu dansul, potrivita pentra a fi executatd, Daca bumul ipotecat Snst a ajuns deja sub executie silita pentru o creants, a- tunel procedura executional’ se poate continua asupra bit muluiipotecat referitor la aceest& creanta contratuturor noui- Jor proprietari, far consideratie 1a vanzlrile facute mai tar- iu. (v. Cod. civ. § 466.) 8.7. Dispozitiunile §-ului 6, sunt aplicabile si referitor Ia bunurite ipotecate, cari nu sunt tnscrise tncdtn Cf, precum gi In acele teritorit de Stat, unde mu exista inci Cf, Nott, Pe teritorile, unde este tn vigoare Reg. Cf. din 15 Dec. 1855, ambele acestes ordonanf> sunt valabile ca ordonante de sine- stitatoare. Xl. Cererile de carte funduara. 1, Indreptafirea pentru tnaintarea cererilor de carte funduara, §. 119. Cererile de Cf, le pot tainta de reguld numai aceia, cari sunt interesajl prin inscripiuhile de Cf, fie tn calitate de tndreptati{i?) san succesorilor de drept, fie tn calitate de obligati.*) Reprezentan{ii legali, sau nuimiti judecttoreste, nu au nevoie de imputernicire special pentru tnaintarea cererilor de Ci, prin cari urmeazi a se cAstiga numai drepturi pe seama persoanelor, pe cari le reprezintt, sau vor fi radiate sarcini de pe averea tncredin{ata administratiunit lor. Procura generalé este suficienta totdeodata si ca si se poatd cere Intabulatiumea sau prenotatiunea In mumele a- celui, In favosrea cAruia se face, Dupa acceptarea judectitoreascé a declaratiunii sale de erede, eredele poate cu drept s& ceard tntabularea drepturilor *) Cel, tn fevoarex carora este fécutd thserierea. +) Cei, fm sarcina erora este ffcut& Inscrierea, 95 defanctului sau radierea sarcinilor de pe averea de mogte- pire. (listmant). Nota. Veri ordonanta nr. 1854 din 2 Tulle 1874 (Minlst, Just) §. 119. A. Cele tret alin, dinttin identice cu § 119 VR Apoi Bredele poate cere cu drept tntabularea drepturilor de~ Yanctalui, sau radierea sarcinilor, cari greveazd averea din ‘mostenire. ‘Advocatit gi notarli publici, dack prezint’ documentul original, In baza cAruia urmeaz a se efectua vreo inscrip- fine, sunt presupusi ca tmputernicifi la tnaintarea cererii gi nue necesard prezentarea plenipotentel deosebite, §. 120, In quimele_altuia se poate proceda tn urmitoarele cazuri ftrd ca pentru aceasta s& fie necesara procura: ‘a) ducd vreun bun imobil sau drépt de Cf. a fost transmis in mod succesiv mai multor persoane, tn afar& de Ct, altima! achizitor poate cere transtabularea tn Cf. pe mumele sit; 'b) daci vreo créan{d hipotecara s’a platit aceluia, clruia fea fost transmis In afar de Cf, debitorul poate s& ceara radierea ef; ¢) dact acela, cfruia i-s'a transmis, ta afard de CL, vreun ‘bun imodil sen drept d= Ci, a acordat vreunui creditor rept ipotecar ori subipotecar, creditorul poate cere Ins ‘crea constituiterului gi totodatd asigurarea creantei salepropril; d) tn cazurile de mai sus Inst vor fi prezentate documentele, cari certified tn ordine succesiva netntrerupta trans~ fmisiunea fécuta tn afard de Cf. In tnscrierile din Cf, vor fi niuimite, totodata acele persoane, crora li-s’a transmis In afard ce Cf, averea imebilA sau dreptal de Chj @) flecare partas poate s& ceart Inscrierea drepturilor somune indivizibile pe seama sa, si tn numele altor partasi. §. 120. A. Identic ca adansul: f) dack cineva are o creantA executorie, poate cere Inscrieres pe numele debitorului siu a drepturilor, ce acesta96 ‘ar avea asupra imobilulul sau creantei, tncé netranscrisi. (v. legea exec, §, 132.) 2, Forma gi confinutul cererilor catre cartea funduara, § 121. Cererile c&tre Cf. vor fi tnaintate tribunalelor tn scris. La Judecatoriile de ocol pot fi date gi oral la proces verbal") fn fiecare cerere de Cf. se va numi instanfa de Cf. ca reia fi va fi tnaintatd; tot deasemenea se va spune numele si pronumele, profesianea si domicilixl petitionarului gi aa- celor persoane, cari vor fi instiinfate despre rezolvire. Dac& petifionaral nu poate afia domicilinl vre-unui interesat, ¢ dator si mentioneze expres acest fapt; daca cu- noscindu-l, Il t8inuegte, atunci va fi obligat 1a restituirea speselor cauzate si a eventualel pagube gi pe deasupra va mal fi Inc& gi pedepsit, (proc. civ. art. 87. *) §. 121 A, Cererile de Ct. vor fi tnaintate tn scris. Dupé aceasta In alin. 2. gi 3. n locul paranteze 87 al procedurei civile) va fi [{proc, civ. §. 270,)%) §.122. In cererile de Ct. vor fi designate exact drepturile, cari vor fi achizitionate, sau sistate; imobilele, ce se vor abnota san adnota, si acele corpuri de avere de Cl, asupra cArora ar urma a-se face inscriptiuile, Cererea pentru fntabularc cuprinde tn ine gi cererea pentra prenotajinne, daca petitionarul nu a exclus expres prenotatiunea. §, 122, A, Identic. & 6. 123. Cu una gi aceeagi cerere se pot dobandi gi mai multe inscripfiuni in Cf, ale aceleiagi instante de Cf, daca acele >) Actualmente Tribunalele nu’mai sunt instante de Carte fanduard, ei numai judecttorille de ccol.(§. 11 Legea LIV. 1912.) 4) Astazt art. 175. proc. civ. Leg |. 1911, o7 inscripiluni se refer sau 1a acelag bun imobil, sau In ace~ 25 drept de Ct, satt la mai multe drepturl sau bunuri, cari {asi lormeszi proprietatea aceleiasi persoane, dacd ele se tntemeiaz4 pe acelag document. §, 123. A. In una gi aceeasi petitie se pot cere si mai gmutte inscriptiuni tn urmBtoarele cazuri 2) daca se cer inscriptiuni gi radieri pe seama acelu- jag petifionar, esi tn baza mal multor acte gi asupra a Gieriie imobile; b) pe seama aceluiag petifionar tn bara aceluiag! act, desi asupra rei multor imobile; sau fn baza mai multor aacle: der asupra acelulag imobil, desi contra mai multor obligatis ¢) prin acetay petitionar contra sa insisi, desi in favo- ral mai multor persoane, sau tn baza aceluiag document supra mai multor mobile, sau tn baza mai multor acte, dar asupra aceluiay object; tn sfargi d) pe seama mai multor petitionari, tn baza aceluiag ‘gai mai miltor acte asupra plrfilor aceluiag corp de avere. 3. Anexele cererilor catre Cartea funduara, § 124, ° a) in afar de cazurile determinate prin ordonanta pre- zent3, se vor anexa la cereridocumentele originale, in baza clirora vor fi efectuate tntabulafiunile sau prenotatiunile, Data un document a fost dresat in mai multe origi- niale, este suficient sa fie tnaintat unul din ele, 'b) Vor fi anezate cererii, mai departe pe seama archi- vel documentelor, copiile documentelor scutite de timbru, sat atftea coafe timbrate cu 30 bani, c&te sunt necesare Instanjel pentru pregatirea copiilor. Dac ma s'a facut aceasta, sau dact copitle prezentate suntt neutilizabile, originalele vor fi refinute pe socoteala partilor tm archiva, pana ctnd vor fi Inaintate coalele tim- bbrate si copiile vor fi tntocmite 1a instant; — dupa aces Sta originalele vor ff eliberate cu autorizafia instanfei Cf. 7pentru eliberare si certificatul de primire se vor da pe copia documentului. ¢) Dack Ins tn cazurile, tn cari tn baza aceluiag document original, se vor face inscriptiuni la mai multe instante (GS. 111, 112 i 114), mu au fost tnaintate copitle cerutene- cesare arhivelor acestor instante de Cf, sai coalele timbrate necesare pentru pregétirea copiilor Ia instante, sau inaintate sunt neutilizabile: flecare instanta de Cf. e datoare s8 progiteasca din oficia copla cerut& pentru ar- hhiva, der incasand suma duplt a taxei cuvenite pentru co- Pile eke Wen Orfonanta Ne, 48107 ln 28 Oct 1885 sf Nr 18081 Ge 5 April 187. (MiNESL. Just) oy.) 9 HA 4) Daca ntabulatiunite sau prenotatiunile sunt cerute tn baza unor documente mai lungi, 4. e. in baza socotelilor, actelor de partaj, a convenfiunilor matrimoniale scl, ‘dar nurmai referitor 1a pozitii sau dispozitiunt singuratice cuprinse tntensele, copiile trebue s& contind numai partie referitoare Ia inscriptinnea f, cum gi Introducerea Intreagi, Incheierea, data gi sernaturile actulut, @) Copille se vor face pie coala tntreag& de format co- man, curat $i citet gi cu crufarea posibila de spatiu; astfel gl mai multe documente vor fi sctise pe sceeasi coal ne~ mijlocit unul dup altul, daca sunt anexatela aceeag cerere. 1) Copiile le va viza conducatorul Ct. din offcix. g) Dack cererea de Ci, se Intemeiazd pe un document, supus urel taxe catré fisc, atunci i-sc va unex, pe seama perceptoratului tncd 0 copie scutitd de timoru, sau atatea coale timbrate, cate sunt necesare pentru facerca copiilor la Judecttorie. Se exceptear# cazui, cand In cererea de Cf. se dovedeste, cA taxa deja a fost platits, sau c8 duplicatul sau copia documentulul au fost predate perceptoratufui, Instanta de Cl. este datoare ca tn deciziunes sa destinaté perceptoratului si mentioneze anume aceasta dovada. Este sufi cient 54 bse comunice perceptoratulti cererea pentru intabulajiune sau prenotatiune si in cazurile, in cari taxa va fi platita mumai pentru inscriptiunes in Ct, conform pozitiunei de sub 45.B, din tarifa patentel din 2 Angust 1850. 99 Nota. Vezi Ordonan{a Ne, 43962 din 16 Oct, 1884. (Minist, Just) oy hh) Daca copiile amintite sub g) sau coalele timbratenu 4u fost Inaintate, san dacd anexele tnaintate sunt ceutili- abile, acele copil se vor pregati din oficiu la instanta, dar incasdndu-se suma duplé a taxel, ce se cuvine pentru copille vizate. ete, Vesl ordonantele Ne, 4242 ain 15 Pebr. 1887 sl Nr. 47446 gin 28 Pebe, 1889. (Minish. Just) ap) 8, fay §, 124. A, Identic cu § 124, V.R, dar in loc de »timbru. de 30 creitaris s'2 pus: »timbru de 1 florine»), si la p. b) jn loc de »autorizatia instanfel de Cia = »autorizatia Sselilai instantet Cle La p. e) se adaugt: Bac copia incape pe o fafi (pagina) a coslei, se ad- mile gi folosinta unel jumatati de coald. La p. g) tn locul uitimei propozitii (rin cazurile scl) »Si in carurile, tn cari taxa se va plati numei pentru insctintiunea in Ct, este suficienta comunicaren cétre perceptorat a ceciziunii de jntebulare sau de prenotare, dact taya ma a fost achitats In timbre. Dup p. g) urmatorul text: ) Daca taxa cuvenité pentra fntabulafiune sau preno- tajiume se Inainteaz4 In timbre direct Ia birowl Cl, suma platitA se va ardta in rubru §. 125. Daca documental original, tn baza cdtuia se cere inta- Dbuliiunea'sau prenotatiunea, este depozitat Ia biroul Cf, au daca se giseste la cererea de Cl. n dosbatere Ja acel birou, este suficient 8 Ise thainteze copia mentionéndu-se cereres, 1a care este anexat originalul, Daca documeniul original este depozitet Ia altd autori- fale, paiten poate si adreseze acclela petitia de Ct, cu Gererea, co aceasta autoritate sf o tnainteze instantei deCt, anexinda-i documentul original, cere s& tse restitue dupa efectuarea lucrarii oficiale. Tea Fi ovdonanta Nes 11554 din 7 Mai 1900 w Justis, aceasta taxi sta fixat Is 10 1h100 Partea Ins poate inainta cererea si instanfei de Ct; fm acest caz ins va anexa copia legalizatt a documentulul Daca intabulatiunea sai prenotatiunes cerutd nu s'ar putea admite nici In cazul, cind ar fi fost prezentat documental original, atuncl cererea va fi refuzaté imediat. lar dacé cererea se admite, aceasta se va nota imediat fm Ct, pentru a se ardta rangul, cu acest adaus: »pini Ia sosiren originslulul.« Daci originalul se gasegte 1a alla jucecttorle, instanfa de Cl. e datoare tot atunci si-1 ceard acestei judecatorii, urménd a-l restitui dupa indeplinirea lucririf offciale ; iar daca originalul s'ar gési la vre-o autoritate administrativa, fe datoare s&-i fixeze petitionarului termen envenit pentru trimitere. § 125. A, Identic, 4.Co ¢ gi tubrurile cererilor de Carte funduara §, 126, Cererile catre CE. vor fi Inaintate tntr’an singur exemplar. Cu fiecare cerere se vor Inainta tns& afftea rubruri ‘cate Instiin{art trebue 88 se facd despre rezolvarea ei. Pe rubruri se va menfiona Vimutit cererile {a punctele Jor esentiale, Petitionarul poate Inainta copii de pe cerere tn loc de rubruri ardtaind, ca sa fie utilizate pentru tngitingare. Daca cererea a fost dati oral la proces verbal, atunci instanfa e datoare si Intocmeascd rubrurile corute.’) § 126, A. Identic, 5. Rezolvirea cere a) Dispositiuat generale 5.122, Jadecatorul va examina cu atentie cererea si anexele gi le va compara cu Inséji Cts va cerceta cu grije baza cererli, capacitatea personala a partilor si dreptul lor de a. >) Wigtsane texa prescrist th o7€ nt, 11554. Just. din 7 Mai 1920, 101 dispune de obiectul atins prin inscriptiunea de Ct, condi- {lunile.exterioare gi interioare ale documentelor prezentate Ava grtbi rezolvirea duptposibilitate § 127. A Identic § 128, Judecdtorul) intr'atata .e legat de cerere, intructt nu poate si admit’ tn favorul petitionarulul mai mult dectt g's cerut, nicl atunci, dac& petitionarul ar fi indreptayit st cearé maj mult, conform documentelor prezentate. Daca sia cerut rumal prenotatiunea, nu se poate ordona {ntabulatiunea, nici chiar, dacé ar putea fi admist. § 128. A. Identic. ; § 123/a, Instanta Cr. insd, daca dreptul -este al mal ‘rmultor erezi, si transcrierea se cere numai pentru 0 per soand, si asemenea cerere nn poate fi satisfacuta separat, sau daca vee-o lipsd din cerere este evident din nestiinta pelifonarului gi daca aceea, ce sfar fi putut gi pare c& star fi voll, Se poate salisface f&ri vatimarea drepturilor altora; flunci se poate ordona si Inscrierea parfii necerute; Imdeo- ssebi instanta de Cf, poate ordona, din oficiu, Intabulafiunea Greptulul de proprietate, dacé aceasta se poate efectua In baza documentelor prezentate, fird violarea drepturildr altora. Pentti omiterea insa a acestei procedari ain. oficta, Instanta de Ch. mu rispunde de pagube. §. 129. Ceretlle de Cf, vor fi totdeauna admise, sau respinse famurit, Daca cereves, deql su In intregime, dar ar puten fi admist totusi partial, sau cu restrictiuni si rezerve, inscrip- fiunes se va ordona In felul acesta, iarpartea aceea & cererii, cafe ti & putut fi satisiacuta, va fl respinsa. ‘Amasurat acestora, In afard de cacurile determinate tn Grdonants prezenta, nu se poate ordona desbaterea sau 28- ullarea tn urma cererilor pentru tntabulare sau prenotare. Dac th cerere sau in anexele ef sunt lipsuri, cart tm- Pedech admiterca, cererea va fi sumai respins; dact ins102 lipsurile mu sunt de aga fel, ca sd impedece admiterea cererii, atunci, daca alti pedeca nu opreste intabulatiunea sau prenotaffumea, cererea se va: admite, si totodati se va ordona indreptarea lipsel. Nota. Yer! ordonanta Nr. 42403 din 18 Mal 1891. (Minist. Fin.) §. 129, A. Identic. ) Redactarea deciatunilor ia caz, cAnd cersrea se admit. § 130. Decizitinile de admitere vor cuprinde: a) inscriptiunes de Ct, ce urmeazi a-se face, ci refe- tire la documenta, cevi serveste de baza, cu indicarea corecta a dreptului sau a creanfel, — sl cu enumerares corespun- zitoare a dispositiunil §. 52 p. a), — a acelor persoane, pe seama clrora vor fi inscrise drepturlle; inscriptiunea va fi Intocmita pe scurt, concis, dar complect ($. 62.) gi lamurit, si totodata astfel, cum trebue si tie insemnatd in Ct. din euvant In euvant. Daca inscriptiunea se refera ta inscrip- tune antetioara, in deciziune se va ardta si muméral serial !) al acestels; b) dac& asigurarea vre-unei crean{e se admite nu asupra averei Instsi sau asupra capitalulul hipotecar, cf num: asupra yenitului gi dobénailer, aceastase vamentiona expres; ©) daca yanzatorul vre-unui imobil a stipulat sau re- zetvat in document pe seama sa, sau pe seama terfillor persoane asigurarea prefului de vanzare restant, sau a altor contrapresiatiuni de. a stipulajilor, a pAriilor de ereditate jel, asupra imobiletor vandute, preful de vanzare, gi aceste contraprestatiuni vor fi Intabulate san prenotate fn foaia de sarcini a bunulul vandut, deodsts cu Litebulares seu prenolarea dreptulul de proprietate pe seama cumpardtorului, esi aceasti grevare nu sar fi cerut expres ; 4) th decizlune se ya numi coala, in care trebue st se fact inscripfiumea, si va hotira, caror_persoane trebus 58 li-se tnmneze rubrurile pentru Ingtiinfare gi cui urmeazi 8 li-se predea documentele originale (§. 140.) Y Numiral de ordine, namArul earent. § 139. A. Identic, cu adaosul : ©) daca taxa a fost achitatd tntimbre (§. 124. 1), aceasta se va certifica Ta finele declziunii. ‘Not, Yeak ordomanta Nr. 19319 din 28 April 1898, (Minist. Just) §, 131. Dacé cAstigarea, durata sau stingerea vre-unui drept depindo de vre-o conditiune, rezervd, termen, gcl, aceasta se va spune expres In Inscripfiune. Daca se admite vre-o prenotafiune, petifionarul va fi facut atent, prin deciziune, la obligatiunea sa pentru justificarea prenotatiunii. §. 131, A, Identic. xa gi notafianea deciztunilor In cazul chad Rn a eck et §. 132. In deciziunite, prin cari cererlie sunt respinse In tntre~ ime sau partial, vor fienumerate toate motivele respingerit Chiar git cazul, cind numai unul din ele ar fi sufictent pentru: justificarea respingeri §, 132, A. Identic. §. 133. ‘Aceste deciziuni de respingere vor fi notate in Cf. tn scopul, ca rangul s& se’asigure pentru cazul, cind cererea i 1a recursull. At ae (haganetnst nu ae lc in cazureurmttonre: ‘a) dacd nu se prezint& nici o cerere, ori In genere 0 cerere nehotaréta ; sau ) dacé Dunul, ori dreptui, asupra cAruia se cere in- ‘scripfiunea, nu se poate constata nicl din cerere, gi nici diry anexe ; sau dact nu sunt tnscrise tn registrele instantei de Cf. § 133.A. Identic. § 134, Daca vre-o cerere, pentru tntabulafiune sau_prenot: {lune, tnaintatd unei instante conform regulelor proceduri Civile, este respinsd de citre aceasta, deciziunea de respi104 gere se va trimite instanfei de Ct, din oficiu, pentru nota- ne tn Cf. §. 134. A. Identic, 6 Procedura referitoare 1a cererile pentru abnotatiune sau adnotatiune § 135. 4) daca trebue sa se faes abnotatiunea vre-unei par- cole de ayere din, vre-un corp de avere de Ct, si adno- tafiunea aceleiasi ia altcorp de avere deCt, saudeschiderea unel noui coale tn Ct, ale aceleiagi instante de Cl, aceste Iucrari vor fi solicitate printr’o singur& cerere, iar instanta CI. e datoare s& dispund deodata asupra lor. b) dact aceste lucftri urmeaza a-se efectua In Ct. a’ doua instanfé,de Ct, cereren va fi Inaintatd acelei instante de Cf, care ‘este in drept sf ordone abnotafiunes. Dact. aceast4 instenfi géseste, ci abnotafiunea trebue admis, aturci e datoare sf noteze cererea tn Ci. pentru aritarea Tangului, gi s'o trimit& celeilalte instante de Cf. pentru a admite efectuarea adnotatixnei sau deschiderea unei coale nou, Dac aceasia din urma instant de Cf, a indeplinit ca~ Teva din aceste Tucrirl, despre aceasta va instiinta mtdia instanf de Ct, care va efectua inscripfiunea In rangul ce- ‘Terli notate, numind Cf, in care a.fost tnscrisa parcela de avere abnotatt si va. Ingtiinta si pe petitionardespre aceasta. Daca InsitInstanta de trimitere nu a admis adnotatiunes sau deschiderea unief coale now, atunci va nota cererea ca tespinsd in coala de Ct, in care parcela de avere trebuia si fle adnotatA vre-unui corpde avere de Ci, inscris acolo; Va instiinfa maf departe fir aménare pe tntaia instant’ de Ci. despre respingetea cereril, pe care i-o va restitui expue nindu-i gi motivele respingeril, iar aceasta instants va ‘Ingtiinga dupa aceea pe petitionar, comunicindu-i motivele respingerii. Petiffonarul e liber sa fact recurs contra refuzarel ad- hotafitine! sau a,deschiderei nouei coale, ori si inainteze 9 cerere nout corectata, 105 ©) Dact se efectueaz abnotatiunea si adnotatiunes, sau deschiderea coalei now, cererea se va pastra cu anexele “sale la archiva acelei instante de Ct, la care sa fcut ad- iotatiunea sau deschiderea coalei nowi. {¢) aceeag proceduri se va urma si ta abnotatiunile si ‘adnotafiunile parcelelor de avere, in caz de schimb;rimane fnsa la alegerea parti instanta de Cf, la care si-si tnain- e 1 (Sach wre-o cate pent) sonotafne fl sdnotfine Ja care sunt competenie dou instante de Cr. a fost respins& Aafinitiy, instante, care are cunosting8, c& respingerea a r&- ‘mas definitiva, e datosre si tngtiinfeze pe ceealalté despre areata, ca si se poatt ordona si acolo radierea notatiunii il. Sy inatinarle celor dout instante de Ch. gi inserpfiar ‘nile cari urmeazd a-se efectua In urma lor, —trebue si se faci din oficiu, §, 135, A, Identic. 7. Liberarea certificatului, despre efectuarea : inscriptiunei §. 136. ° Documentul original, in baza céruia s'a facut Intabula~ fines sau prenotatiunea, vai investitcu certificareainstantet de Ci de efectuarea trtabulirit sau a prenotiri, tn certificaré se va ardta numai confinutul esential al Inseripiiunit din Ct, mumindu-se coala th care gi numarul ‘Strial, sup care s’a facut inscripjionea. La hipotecile solidare se vor ardta hipotecile principale +g] secundare. {a Pe certificare se va aplica gi sigilul ofictului. & 136.A, Identic, § 137. Dacé av fost tnalntate mai multe exemplare originale din vre-nn document, fiecare din ele va fi tnvestit cu cer- Aifieares,106 Dac Intabulatiunea sau prenotatiunea s'a facut tn baza mal multor documente conexe, certificarea se va face pe flecare din ele, factndu-se mentiune gi despre celetalte. §. 137. A, Dac din yre-un document au fost tnaintate ‘mai multe editii (exemplare) fiecare din ele va confine cer tificarea, Daca Intabulafiunea sau prenotatiunea s'a facut tn baza mai multor documente, in legéturd unul cw altul, certificarea Se va libera numai pe documentul principal cu menfionarea celorialte. 8 Inm@narea deciziunilor Cartii funduare, § 138, Despre rezolvarea cererilor de Cf. vor fi Ingtiintati din oficiu: 1, Petifionarul si persoanele contra cirora prin tscrie- rea In Cl. se face achizitia, grevarea, schimbarea sau radieren vre-unui drept, sau gi acela, pe cari numal direct Ml priveste © astfel de inscriptiune); gi 2, Proprietarul, dac vre-o creanta de pe corpul de avere 4) se greveazé sau se transmite; si tot asemenea creditorul hhipotecar, dact sarcina de pe creantl, se greveaz8, ori se cedeaz mai departe, §. 138. A. Identic, ‘Nota. Veal ordonianta Nr, 30597/1897 din 6 Tan, 1898, Mintst. Just. § 139. Instiinfarea trebue sé se facd prin tnmanarea rubrurilor Insofite de decisiunea Ci, cu seranarea adeverintei de primire, pe cari se va scrie pe partea de sus, In dreapta, numntrul gi anul prezentarit ta registratur’ a actului de Ct, de ex: N. E. 47/1855.*) Daca despre vreo dispositiuine de Ct. vor fi tngtlintate ‘mai multe persoane domiciliate tn acelag localitate sau tn apropierea unel acelelagi localtai, inmanarea se va certiica In acelas adeverin{a de primire. 2) Nealeite: minoy inter, aechestry, faliment, 3 NE rama exh ik mona 9 Vet tare 107 ‘Adeverinta de primire vafl semnatt de citrt primitorul declziunii, cu mana proprie, ardtindu-I-se profesia $1 domi- clful) iar efectuarea Inmantrli o va certifica cel, care a facut-o, prin semmatura sa. in cazurile, tn carl perceptoratal trebue s& fle tngtiinfat despre deciziunea Cf, bse va trimite copia deciziunli pre- eititd din oficiv, in forma de rubru, cu certificarea pe scart fa clectuarii inscriptiunii, tar Im cazul amintit la § 124 p. g) si fh) cu anexarea coplel vizate « documentului, § 139. A. Identic. §. 140, Jamanarea deciziunilor Cf. trebue s& se fack_1n_mana proprie persoanelor emumerate sub 1, Ia §. 138, — Cel, care are dreptul sf inainteze cerere de Cf. tn locul’ ituia ate si dreptul s primeasca deciziunea data asupra ei. Ingtiinfarea proprietarulai gl a creditorului, in cazul de gub 2. § 138, se poate face gi prin predaree deciziunii, cefsenilor lor. *) Dac este cazul sf se restitue documentele originale aceasta trebue s4 se facd tn mAna partil, care lea inaintat chiar gi in cxzul, cfnd Inscripfia in Cf. se cere tn favorul tunuf terfia, Intrucat tm petitie nu se cere alt& dispositisne, Dealtfel reieritor la decizlunile, cari vor fi trmanate tn maya proprie, sunt aplicabile regulile procedurei civile privitoare ia inménarea primel deciziuni date tn urma acfiunii.) § 140, A. Identic. 141, Instanjele de Cf. sunt responsabile de efectuarea) grab- nied gi corecta a deciziunilor Ct. Faptul ins, c& inmanarea s'a ficut contrar regulelor san fu sia facut de foc, mu poate servi de cazzd pentru ‘alacarea yalabililagi inscriptiunilor de Ct. Totdeodati acela, care revendich pe seama sa dreptut stu scutire de indatoriri din vr’o inscriptiune de Cf, nu & 3 ‘CHeeni: cat cari telesc tntr’o comunt gospodrie. ‘Art. 163 pr. civ. 9) Executares.108 dator st dovedeasct, cA s'a ficut Inmanarea deciziunii, dat fn chestie, §. 141, A. Identic. ill. Recursut §, 142 Contra deciziunilor instanjei Cf. se poate face recurs, Replicile adresate instanfel de Ct, na sunt admisibile, In recurs nu pot fl indreptate nici greyelile intervenite fn cererile de Ci., nicl nu pot fi prezentate noui documente. Recursurile date contra deciziunilor de prima sau de a doua Instanta, vor fi inaintate tm scris tribuzalelor’) eu anexarea rubrurilor, necesare pentru ingtiintarea parfilor. Recursurile pot fi inaintate si oral judecatoriilor de ocol. Recursul tnaintat nemijlocit instantel a doua sau a ireia, va fl refuzat. Din contra piangerile contra intarzierilor instantet de CF, pot si fie tnaintale direct tribunalului superior (Curtii de Apel.) §. 142, A, Contra deciziumilor Cf. se poate face apel. ) Contra replicelor adresate instantei de Ci. nu se pot admite. In spel nu se pot indrepta nici gregelile intervenite tn cererile de Cf, nici nn pot fi prezentate noui acte, Apelustle contra deciziunilor de prima sau secunda instanta, vor fi inaintate in scris $1 antime Ia instanja de Cf. de prima instan{a, anexAndtrli-se rubrurile necesare area partllor: Apelul inaintat nemijlocit la instanja a doua sau a trela, va fl refuzat. Din conira plangerile contra intirzierilor instantei de Cf. pot fi Inaintate nemijiocit Curfii de Apel, Amisurat acesteia In §§-li urmatori In toc de termenul »recuirs« din V. R, s'a pus termenul: »Apel«,*) }) Asidist ntimal instanja de Cf. la jud. de ocol. *) Dupa pr. ely. termenul propria este srecurse, ec) deciziunile su pot ff atecate de oft cu recurs, 109 §. 143, ‘Termenul pentru maintarea recursului este de patrusprezece ile, duct deciziunea a fost Inmanats, celul, car: ee tn contra ci, tn clicumscriptia supusd instantei Cf. Daca inmanarea s'a facut tn afark de aceast4 circum- scripfie, sat curatorului numit pe seama unui absent, termenul de recurs este_de_trelzect-cHer Termenul de recurs Incepe dé a"doua zi dupa tnmanarea deciziunil gl va fi socotit netntrerupt rk a se {inex seama de mersurile pos ‘Acest termen nu poate fi prelangit, gi ni starea de mai mainte n’are loc. § 143, A. Identic, cu deosebirea ch termenul este de weinsist jles_in loc de »patrusprezece ziles, Recursuilie evident tnlarziete vor fi refuzate tndati de cette instanta Ct. Din contra recursurile, a cAror IntArziere nu este evident precum si recursurile Inaintate tn timpul euvenit, vor fi trimice fart amanare instantei a dows anexAndu-li-se actele si extractele din Ci, necesare pentru rezolvirea lor, iar aceasti instan{d, dac& recursurile sunt adresate contra hott farilor sale, le va inainta instantei a treia, Despre aceasta, cu exceptia celui, care face recursul vor fi tagtiintate partile, carora li-s'a InmAnat dispositiunea Cf, §.144. A. Recursurile evident intarziate le va refuz Indata Instanta de Cf, si contra deciziunit de refuz nu se admite recurs, Celeialte aliniate identice cu §. 144 V.R, cu deosebirea ch In loc de vinstanta doua s’a pus: »Curtea de Apele, gi th loc de »instanta a treiac: »Tribunalul supreme. 3) ‘Nota, Vez! ordonanja de Curte Nr. 16165 din 22 Sept. 1864, § 145. Daca instanta @ doua respinge recursul, recurs mab arte nut se poate face*) restituire ti ~WAsiadl se urmeaz% dupa § 13 legea LIV. din 1912, & 13 din alin, 2 leges LIV. 1912, /S aug110 Daca Ins& intabulstiunea sau prenotatiunea refuzatd de finstan{a de Ct, au fost admise, ori dact cele admise de ea se schimbi, orf se sisteaza, contra aceste! hotfrari se poate da recurs la instanfa a treia. In rezolvirea recursulii yor fi enumerate motivele, §. 145. A. Identic. § 146. Dupa rezolvirea recursulut instanfel de Ch ¢ datoare 4 ordone din offclu utmatosrele a) Dac& recursul, dat contra intabularii refuzate decitre instanja de Cf, a fost respins, se va radia notatfunea din Ct. a deciziunil de respingere, b) Dacd intabula{iunes say prenotafiunes, refuzatt de instanfa Cf, se admite, atunct aceea se va efectun imediat lar daca deciziunea, prin care prima instan{ii a admis ints bulatiumea sau prenotatiunea, a fost schimbata de catre Instan{e a doua, se va astepta, pnd céndrezolvirea recursu- lal ramane definitive. ¢) Dac instenta a treia a respins recursul, care a fost dat contra tntabulatiunil sau prenotatiunil admise de adoua instang§, atunci In Cf, nu trebue s4 se Inscrie nimic. Ase menea se va proceda si atuncl, dac& deciziunea instantel de Cf, prin care s'a admis Intabulatiunes sau prenotatiunes, a fost aprobatd de instanta a treia, Daca instanta de Cf. a refuzat cererea, instanta a doua ins a admis Intabulatiunea sau prenotatiunea, si daca in stanja a trela aprobd deciziunea instantel Cl, atunci se va radia attt notatiunes deciziunti de respingere, cAt si Inte bulafiunea sau prenotatiunea admisé de instanta a dous. Daca in sfargit ins#si instan{a a trela a admis 0 Inta- bullatjune sau prenotatiune, aluicl aceea va fi efectuatd §, 146, A, Identic. § 147. Daca deciziunea primei instante, prin care a fost res~ pins’ vre-o Intabul: une sau prenotatiune, arimas definitiva, m1 ‘pefacandu-se recurs, se va radia din Cf. notajiunea cererel ee a A. Identic. XIV, Acfiunile pentru radiere 31 notafiunile proceselor. 4, Din cauza nevalabilitatii originale a Bina origine) Intabulatiunei. 3) Ia procedara ch §, 148. Daca partea vatamata In drepturile sale prin tntabula- fine voesle sf 0 alace pentru nevalabilitate, si prin aceasta Ey dobéndessct restabilirea stiri de mainaintetn Cf, atunci poate cere radieren Intabulatiunel prin acfiunes, ce o va frainta instanjel de Ct, intrucat procedura civila nu exclude ssemenpa actiuni : Reclamantul e liber si ceard notatiunea procesului, dar en cerere deosebita, tnaintatd sau odaté cu actiunea sau ulterior, ‘Aceast# notatiune @ procesului are urmarea, cA sentinfa dath asupra act unii are deplin efect gi fat de persoanele, cari -auicistigat drepturl de Cf. numai dupa notatiunea procesulul, *) §, 148. A. Decl partea vatdmaté in drepturile sale prin inscriptiuie, voeste’sX 0 atace din cauza invalabilitafii yi ‘prin aceasta <2 dobandeasca restabilirea starii anterioare a Cf, atunci se poate cere radierea inscriptiunii prin actiune fhaintata 1a instante Cf Restul identi. §. 149. Dacs actiunea pentru radiere este indreptatd numai contra persoanelor, cari au céstigat drepturi, sau au fost ‘scutiie de vre-o sercind nemijjocitprin intabulajiunile a caror radiere se cere, continutul dreptuini de acfiunese va judeca conform dispositiunilor codului civil general. §. 149. A. Identic, §, 150. Dac insd radierea solicitata prin actiune, @ tntabule~ fiunti atacete, ar fi spre paguba altor terjii persoane, cari Veit ord. Min. Just. Nr, 947/1888 gi §, 12. leg. XIV. din 1912.12 ‘au cAstigat drepturl de Cf. intre timp gi ted tnainte de no- fafiunes procesulut: actiunea vafi inaintata gi contra acestor persoane, gi anume va fi tnaintata cel mult in decurs de trei ani socotiti cela timpul cind s’a tnaintat cererea, In urma cdteia s'a ordonat fntabulatiunes, ce urmeazd a fi radiata; in cazul contrariu radierea Intabulatiunii atacate poate fi pronuntata prin sentin{é contra acestor persoane mumai atunci, dact ele sunt de bund credingt referitor Ia valabilitatea acestef intabulatiuni, (Vezi ordonanta Min. Just. Nr. 947/1888, care reduce termenul de trei ani la 6 [uni.) §. 150. A. Identic. § 151. Dac& reclamantul a renunjat Ia ac{iune, ori a fost respins neconditionat prin o hottrare definitiv’, radierea notafiunii procesuiui se va ordona din oficiu. Dac Insé radierez intabulatiunii atacate (contestate) a fost pronuntaté prin o hotarare definitiva, atunci se va admite, la cererea parfii, nu numal radierea notatiunii procesului radierea intabilatinnii contestate (atacate), tn modul si intinderea exprinatd In sentintd, dar gi radierea acelei Inta- dulatiunt si prenotatiun!, cari au fost cerute numai dupa notajiunea pracesului referitor la dreptul, ce urmeazi a fi radiat, *) §. 151. A, Identic. 2») In urma instenctiunil penale Judecdtoresti § 152, Dacd existt motive de bAnuiala jusi® contra _aceluia, pe seama ciruia s'a fécut tntabulaffunes, sau a clsigat din ea vre-un drept, cf Intabulafluriea se Intemeiaza pe 0 fapta oprité de legea penalA, instanja penalde datoare ef ordone imediat, din ofciu, sau ta cererea pirtil vatamate prin aceea Intabulatiune, notares faptului, c& aceasta intabulajiume sta sub proces. §. 152. A, Identic. 4) Veal art. 12 legen LIV. 1912. 113 §& 153, , Daci insten{a penal a hottrat, conform dispositiunilor gGilor (149 $1150) din reg.ct, tn urma §. 361 pr. penala ) ff Intabulatiunea e nevalabild i astfel va fi radiata, instanta de Cl, ¢ ditoare conform § 363 din procedura penala, si admita radierea potrivit dispositiunilor prescrise tm punctul a doilea al § 151, de mai sus, la cererea partii vatamate prin intabulatiunea declarata nevalabila, §, 158A, Identic. § 154, Dae% instanfa penal a declarat vinovat’ pe acuzat, conform S 362 din procedura penalé, tndrumand ins partea fex vatimata pe calea civild pentru tnvalidavea si radierea ceratd intabulatiunii, partea e datoare s4 Inainteze acjiu- ea peatru radiere cel mult tn decurs de noutzeci zile dupa Famanerea definitiv’ a acestel hotarari; tn cazul contrar urmand a-se admite radierea notafiunit procesului ta cererea aceluia, 9 9» — (yaw) §. 167. A. Identic cu §. 167. V..R,, cu adaosul La sarcinilor, cari nu greveaz& nemijlocit corpul de avere de Ci. astfel d. ex, 1a Inscrierile de subipoteca, sau la altele din foaia sarcinilor, cari arata numal schimbarea sau Incetarea positiei anterioare, de ex. radiere, transmitere, ‘scl, — mu se va Inregistra nimic tn rubrica aceasta. § 168, Dacd Ia efectuarea vreunei inscriptii conducdtorul Ct, observa vr'o pedec de vr'o gregeali de scris In dispositiunea judecatoreasca, sau alt defect, despre aceasta ¢ dator s& raporteze oral sefului instantei de Cf, care va examina gregeala anunfatt gi o va Indrepta sau el Insus, sau dac&, nu ar fi tndreptitit 1a aceasta, va tndruma pe conducaterul Cf, s& Instlinfeze In scris instantei de Cr. nedumeririle observate. Dac la vre-o inscriptiune se observa vre-o omitere ‘expresie necorecta sau alt’ greseal importanta tndata eu ocazia colationdrii inscriptiunii cu deciziunea judecttoreasct, imediat ise va adauga observatiunea de corectare, Dact acele greseli se observa numai dupa ce deciziunen a fost tnmanata partilor, aceasta se va raporta in scris instantel de Ct, si se va nota indata, langi locul cu greseala, tn urma cireia dupa eventuala ascultare a pArtilor se va ordona Indreptarea cuvenita gi se va fnregistra sub rumérul serial curent In form& de notd. Despre aceasta vor fi Ingtiingate partite. Locutite xregite mu este permis sa fie nici rase, nici sa le altfel, ci acelea vor fi aritate numai sub- § 168, A, Identic. §, 163/a A. Administratia biroului de expeditie, precum th genere gi gestiunea interioard a instantel de Cf. se face conform rormelor de administratie judiciaré. 4. Arhiva §. 169. Toate cererile de Cl. custnduli-se anexele, ce le apartin, ‘vor {i pistrate dupa ordinea serial a numerelor de tnre- rc In bironl Ct. tn fascicolele, intre scoarte tari. ‘Cererile rezolvite, adeverin{ele de primire gi toate ce- Jefalie acte apartinatoare vreunei anumite cereri de Ci. se pase la uceasti cerere, sau In caz, de nu s'ar putea vor lega de ea sub fase, gi se vor nsemna pe o § 169. A, La arliva actele se pistreazd tn fascicole wh scoar{s tari, iar cele, cari se fin deolaltl, legate -si nuruite, ‘Dosaréle referitoare la Cf, din aceiag comund se tnre- {reazd {7 fascicole separate fara Intrerupere, iar tascicola fnseamn& cu numarul Ct. a comunei; dact nu este su- nta o fascicol, cele urmatoare se deosebesc cu literel fiecare act se inseamni cu mumar curent de arhivd, jatat, Insemnarea arhivei se face aga, ci sub numéru, sicolel se va scrle numarul de arhiva ca numitor, care semn se va scrie pe dosarul fiecdrui act, aga de ex.: a 450. Numarul de arhiva se Incepe cu 1.1m fiecare fascicol. Coalele de inmanare, ori alte acte referitoare, sosite tirziu, Ise vor anexa gi coase, Dack vreun act se referd Ia mai multe comune,, acela se Inregistreaz& tr tabloul fascicolei acelei comune, in a frei carte f, s'a efectuat inscriptia principal. Catizele personale, ordonantele scl, se tnregistreazd fascicola separatt. 5, Publicitatea gi privirea coalelor Parte funduerd, a jurnalului gi'a ar! § 170, Olicine © liber sa priveascd coalele de Cf, jurnalul gi a In orele de birou fixate, cari vor fi ardtate prin afig, cf. Aceasta privire se poate face numai In prezenta unei soane din birsu, care e dator totdeodata sf dea parfilor el.lamuririle cerute si s& veghieze, ca actele gi registrele ardtate (puse la disposifie) s& mu fie mototolite, deteriorate, sau mmurdaite, Nu se va admite mai departe nici unei parti, si ia copii, su si Intrebuinfeze cerneald la scrierea de notite scurte. §, 170. A, Identlc, 6. Liberarea extractelor funduare i a coplilor de documente. 6.171. Oricine are dreptul si ceard liberarea extractelor de Ci, sia copiilor simple sau legalizate de pe acte, § 71. A. Identic, a) Extractele din cartea funduard. §. 172. Extractul din Cf. se poate libera In prima faz a intro- ducerii nouilor Cf, numai tn forma de copie oficial, com- pletd, cin cuvant tn cnvant, a tntregului confinut al coalei de Cf, a protocolului Cf, sau a coalei speciale. (§§. 44 gi 45.) Daci mai tArziu sar ivi necesitatea extractelor sumare si parfiale din Ci, pentru aceasta se va da ordonan{i deosebits. Extractul din Cf. trebue s& confind situafia (de carte] fonduari a coalei pand la fncheierea zilei, tn care se libereaza. ‘Totodata se vor mentiona la sfargitul extractulul din CE. toate cererile referitoare 1a aceiag coald Intrate pant atunci, dar {nc nerezolvate, conform seriei numerilor de Inregistrare, dup& cum ele sunt notate tn coal cu creionu! (6. 161) gi cia expunerea scurtd a confinutului, ce se vede din jumal, cu adaosul c&inu sunt Inc rezolvate. ‘Extractul din Cf. va fi investit cu sigillul oficiulul gi cu semnatura conducatorului Cf, care e dator sA garenteze de exactitatea gi deplinatatea acelui extract. §. 172. A. Din Ci. se pot libera, dupa cererea partilor, doud feluri de extracte: 123 a) copia coaletde Cf, tn toatt extensiunea; +) extractul propriu zis din Ct, care confine numal _pozfile existente, sl anume copiate din cuvant tn cuvant ‘fo toatl extensiunea lor; tn acest extract se vor lua numai ‘jumerile seriale despre posifille tncetate cu menfiunea. tm- “aréjarirl, cA positia tntrodusa sub acest numar e tncetata, Fiecare extract aratd complet gi fidel starea Cf, pani ja timpul, cand se libereaz8, iar actele nerezolvate vor fi feumerate 1a sfassitul extractului, : ‘Dac niu au expirat tned termenele din publicafiune, “acest (apt va fi mentionat ldmurit tn clauza extractului, ‘Extractol din Cf. va fi Investit cu sigilial héroulut gi “cu semnatura yelului biroului de Ct, care e ator s8 garan- “{eze pentra exactitatea si deplinatatea tui, ‘Nota, Veel ordonanta Nr. 9070, din 2 April §. 173. Fiectrui extract din Cl, dact se cere, i-se va alatura ‘continuarea iui In forma prescrisa tn §-ul precedent, sau “cerlificarea, cin coala de Cf, referitoare, mu a tntrat ce- “rere ulterioara, §. 173, Identic. p b) Copitle actefor. 6 174, De pe toate aciele de Ct, ce se gasesc in arhiva, de ‘pe anexele lor, si de pe scrisorile apartinttoare, de ex. adeverintele de primire, se vor libera la cererea pas “Suit 8 autoritajilor copit simple sau legalizate, §. 174. A. Identic. ‘Nota, Ves ordonanta Nr, 10709 din 20 Mart, 18H (Miniat Just) 4. (Minist. Just.) 2) Cerenta si liberarea extractelor dit A gia Cir dee cocuieataas ar §. 175. Extractele din Cl. gi copitle de pe documente vor fi fate In ordinea cererilor. Cererile, cari se pot face oral, Arecute intro condica, in care va fi trecuta fiecare flume cerut’, sub numar curent tnceput cu 1 fanuarie afiecarai an, si se va Insemna data cererii p objectul, numarul gi felul timbrelor tnaintate, Se va libera petitionarului, dacd cere, certifieat despre aceasta, iar documentul liberat i-se va preda, dack e cu- noscut de vieun functionar al biroului sau prezentatorului certificatului sus vorbit, cirora li-se vor restilui timbrele neutilizate si vor semna de primire in condica cererilor. In condic& vor fi trecute,, cererile tn scris, sosite dela parti, ori dela autoritati gi Mingd ele se va tnsemna ziva in care documentele liberate li-s'aut trimis. §. 175. A. Identic. §, 176. A. Registratorul e dator si vegheze asupra ri- definitive a hotirdriler instantei Cf, gi sf raporteze instante, Intruc&t dupa rimAnerea aceasta definitiva iptiune sau radiere tn carte man acest urmeozl a se efectua vr'o inser funduar’. SUPLIMENTE La §, 3. Reg. Ct. ORDONANTA ‘Ministerulul Justijle! (din 20 Noemvrle 1856), privitoare 1a indreptirile de posesii, dup explrarea termenulul din publicatinne, (Monit. Imp. No. 218.) Pentru inlaturarea indotetilor ivite, referiter la procedura pentru anunfirile naintate instantelor de Ci, conform punc~ telor 1 gi 2 ale §-ului 3, din Reg, Cf, din 15 Decemvrie 1855, asupra cérfilor funduare publicate — dup& expirarea termenului de anuntare din publica{iune: declarim prin a- ceasta, ci asemenea anuntri nu pot fi respinse imediat, ci referitor Ia ele se va deschide procedura prescrisd in Reg. CE. din 15 Decemvrie 1855, finde pretentille de drept antin- fate dupa termenul fixat prin publicafiune nu mal pot fi validitate in desavantagiul terfelor persoane, carl de bunk 125 ‘eredingt clstigt drepturi de Ct. ulterioare, in baza_inserip- for din Cf Incepand cu ziua tntrarli tn vigoare a pub- ieatiunii. Urmosz’ de aici cA, privitor la obiectul stins prin pre~ snfia anungats, drepturi ulterioare funduare nu se mai pot abandi in modul descris pana la anuntarea acestel pretentii, Jar cel, care anunft, nu poate suferi un efect juridic piigu- jpitor rumai, fiindca a tntreldsat termenul de anuntare din blicafiune. Dacd Ins@ tertile persoane an cAstigat deja drepturi luare ulterloare, alunci vor fi citate, conform literei 6b), ‘g Sulil 25 al Reg. suscitat, 1a desbaterea asupra pretenti ‘anuntate gi pentri accia va trebul sd se decidd gi asupra Impiciuriril, daci, 9i tntructt seva tine seama de preten nunjatd cd consideratiune 1a drepturile funduare tascris pe seams terfelor persoane, sau dacd, cel, care anunta, va {i respins. La § 3. Reg. Ci. ORDONANTA ferulul Justitiel (din 7 Martle 1857), asupra procedurii at la feanstabuléri tn exzul plerderil serisorilor de obligstiuni intabulate. (Monit. Imp. No. 51). In scopul, ca anuntarea creanfelor intabulate, prescrisd form p.4.§. 3.al Reg. Cl. din 15 Decemvrie 1855, pentru ranstabulare In sialul de sarcini al corpuror de avere vindit autorizatia judecdtoreasct pentiu deschideren Wi de anulare @ documentului plerdut, sau cd au. rocesul pentru liberarea unui nou document, s Bitoral recunoaste existonta datoriel, desi docamentul126 original pe obligafiune s’a pierdut: instanfele respective sunt datoare s& elibereze extracte legalizate din Ct. si de intabulare, In cari creantele sunt tnscrise. ‘Asemenea creante intabulate pot fi anunfate tn baza acestui extract gi a probelor prescrise, si pot fi transtabulate avind efectul prenotafiunii, in nouile protoceale ale Ct, care prenotatiune se justificd prin terminarea proceduril de anulare susvorbit’, sau prin documente de obligatiun! liberate din nou de ektre debitor, in urma procesului, sau {n urma recu- noasterit da buna vote. : Yacule pint 1a timpul publicarli protocosteler Ci nga — pentru evitarea abuzurilor posibile — se va : nea oficiala, cumck au fost, gi tn ce timp publicate proiecoslele de Ct. Intocmite din nou, feajjune fixate pantry anuntarea crepturilor descrise tn i] Reg. Cf. din 15 Decemvrie 1855, si ca inscriptiunile La §, 3. Reg. Ct. ORDONANTA ‘Minist. Just, (din 3 Iunle 1857), referitoare la extractele, ce urmeazs » fl procurate din vechile registre de intabuls unl, dupa publicarea cdrtilor funduare, (Monit. imp. Nr. 106) Fiindcd situafia din Cf. a imobllelor, referitor la cari protocoalele Ct. au fost deja publicate conform Reg. Cr. di 15 Decemvrie 1855, se poate arta complet si sigur prin extractele protocoalelor Cf. numsi atunci, ctnd termenele in publicatle fixate pentra anunfarea drepturilor aritate tn §. 3. al acelti Regulament au, expirat deja, iar arftarea Grepturilor de posesiune, sau a crean{elor intabulete pare necesard adesea gi in timprl curgerii termenelor din pub- cafiune, — in urma acestora, Ministerul Justifiei ordona surmatoarele: Dact pentru imobile — privitor 1a cari protocoalele clefilor funduare au fost deja publicate, gi mu au expirat fred termenele din publicatiune fixate pentra anunfarea drepturilor prescrise In §. 3. al Reg, Gt. din 15 Decemvrie 4855, — s'au finut mai nainte protocoale de Ci. si de Inte- bulare, saufoi gi registre, atunci, autoritafile judiciare res- pectie, — In urma cererel parjilor interesate tnaintatd In seris, sau dat oral la proces verbal, — pot libera din acele fol si registre extracte investite cu sigiliul oficial (certill- cate de intabulare) despre inscripfiunile si intabulatiurile ORDONANTA Just. (din 6 Febrvarie 1858) tn materia t JFGUpA tertvenul din pulllcat ume. (Monit np, Ne 10), _Iyindu-se indoeli privitor 1a chestiunea, f ministrate snun{atile tnaintate cumai anstost aa saului de anuntare din publicatiune, fixat conform §. 4 egulamentul din 15 Decemvrie 1855, pentra transtabu- ‘ripotecart tn rouile protocoale ale Cf, a creantelor ° ie, — Ministerul Justitiei tine sa declare, c& aseme- ‘Anunflr] Intérziate nu pot fi refuzate imediat, ct va ebul sf se deschida pentru acestea procedcra preserisa in ulament, flindca In punctul 4, al §. 3, sus citat, drept Juridical orniterel termcnutui amintit de anuntare, din ie, a fost stabilit mumal pierderea prioritatiian- His vor fi trnnstabulats hipotecar tn nowile protocosle ale as ann eet Wa trecut dela tnceperea eficeci- iumel fn posesiunea funduard a vre-unei +: €8 now achizitor, * ae ke 'cfeante, In$3, vor fitmtabuiate nu conform 0 rio ee «i tn ordines serial, care tse euvine PL RTexentAr anunfarei, gi astiel deci pe fone Prin utmare si ssemenea creanfe tntabulate, anuntate128 La § 3, Reg, Ct. ORDONANTA Min, Just, (din 29 Martle 1858) tn chestlunea transtabu- lafiunilor tn baza tabloulat de conscriere (de popitre) executionalA +) (Monit. imp. Nr. 48.) In urma unei tntrebari, declarim, c& drepturile ipotecare, # cari au fost dobtindite pe cale de executie silité ‘sau de asigurare prin poprirea judecdtoreascA a bunulut imobil ipotecat, conform dispozi{iunilor proceduril civile asupra uno astfel de bumuxi imobile, privitor Te carl nu exista registre publice (cAr{i funduare), — pot s@ fie anunfate. dupa publicarea protocoalelor clrilor funduare Intocmits espre aceste bunurl, asemenea creanfelor tntabulate, con form p. 4. al § 3. al Reg. Ct. din 15 Decemrrie 1855. in decursul termenului de publicaffune, Ia instanfele Cf. com= petente pentru intabulafiune sau prenotafiune, eu prezentarea Geclziunii originale, care a admis poprirea ipotecard, precum si a sentinel, ce i-a servit de bari, sau a altor do- ‘umente originale; mai departe cu prezentarea copiel oficile de pe procesul verbal de poprire, gia rezolutiail originale ‘ce La urmat, precaum si — daci e cazul — @ rubrulul ace ‘tn urma acestora, In caz fiunei tnaintata pentru just Ue necesitate dup’ ascultarea partilor interesate, se va admite Intabularea dreptariloripotecare dobandite judecatoreste fi dupa tmprejarari: prenatarea acelora, cu seria rangulu Incepitoare dela timpul efectuari popritilipotecare, ca yi cum Cf. privitoare 1a bunurile imobile respective, ar fi existat deja tn timpul popririi acelora. Procesul verbs smal face, deoarece tegea de executl ‘admite Imediat cererea licttaiunt, localitate. al de executare, Astizi fas8 acest tablou nu #6 fe, tn baza intabaltril detinitve, fara tablou gt fard evaluare 12 La § 16. Reg. Ct. Legea XXI. din 1840. tntabolatiunit pentru prioritate a creanfelor*) §. 1. “|ntabulafiunes trebue sA se fack totdeauna toaintes = ‘minicipit, tinde sunt situate bunurile debitorului, asupra se cere intabulajiunea Chiar din aceasta caus, tn- june se poate face asupra bunurilor nobilitare ietele — iagigo-carmane — in gedinta ardinara a con~ ‘ordgenesc — in oragele haiducesti in adunaren di- 14, lar asuipra averilor miniere tnaintea magistratului $2, “Intabulafianes, care s'a ffcut tnaintea vre-unui j | 5 vre-unui jud ee eae fl ces eam nt ‘chiar atunci, daci acestea ar fi numai pArfi parti sau apar- fe ale acelel mosti mai mari sau domenii fe 4 facut tntabutayunea. a Ee §. 3. uteren legal a tntabulatiunii facuta tn adunarea micd ajexnk se va socoli numal dela aceea adunare general, ‘care a fost autentiticat procesul verbal al micei adundri; Tnlabulatiunile facute in aceiagi adunare general’, — ori ai @ adundril 54 se fi cetit documeutul tntabulat, — Vor considera, ca ficute intracelagi zi, far deosebire. 54 Antabulatiunes, ca st alba aera ais: putere legala, trebue st [rmainsinte de-a {fost tnantatcerevea pentru fallment fgcute mai tarziu rau nici o putere, Af aerate re Ineres numa entry tnslegeres junfle el-ne mai tind In vigoare, i ea cE a ig eter eee Ree130 §. 5 Creanta intabuilatd, tn caz de faliment, are prioritate Jegala 1a plata tnaintea altor creante similare, dar netnt: ulate. Creanta Intabulati mai tnainte, primeaz& (are prie~ ritate) relativ Ia plat, pe cea fntabulatd mai trziu. Intre fnlabulatiunile fleute In aceiagt zi, tn acelasi adunare generali, sam fnaintea aceluisg consilin orfgenesc, prioritatea 0 determina data scrisorit de obligatiune. 56. Pe viitor prioritatea In satisfacere, izvorAt din Inta- bulatiune, se Intinde mumai asupra bunuriler imobile ale debitorulii, De act tnainte nu se peate face nici cand sub nici fo forms, tntabulafinne asupra bunuriler mobile, si nici ma se poate tntinde si ssupra mobilelor puterea tntabulatiunii ficute asupra imobilelor. ; 7. Intabulatiunile ficute tns& pana aci dau prioritatea creditorului tn toate falimentele, cari sunt, deja In curgere, sau cari se vor ivi It decurs de tret ant dupa promulgarea prezentei legi, gi asupra bunurilor mobile ale debitorului ; dar Ia falimentele, ce se vor ivi dup’ expirarea acestor trei ani qi puterea intabviatiunilor da pani aci se extinde numai asupra bunurilor imobile ale debitorulul, § 8. Cu ocazia tntabulatiunilor vor fi Inregistrate obligatiunile totdeauna tn original; sar extractele registrelor comer- Cale gi sentinfele tribunalelor cambiale, referitoare 1a cari creditorul n’a fost platit pe deplin din bunurile mebile ale debitorului, tn forma legalizeta. 5.9. Fiecare obligatiune, ce urrmeazd a fi Intabulatd, trebue ‘84 cuprind’ o suma hotiratt, Dac cineva ar -Intabula 0 crean{§, care nu cuprinde o suma hotraté de bani, nu va dobandi nici 0 prioritate prin Intabulafiune. §, 10. Dact yre-o obligatie s'ar tutabula tnainte, ca debitoral ‘4 ff primit dela creditor banii sau valoarea de bani, cu- 131 sa jn aceen obligatic, prioritatea miscutd din tntabula- ‘va socoti dela :impul, cind obligatiunea a fost aia prin predares de apt a banilor sau a valoriide bari, § tt ‘Documental prezentat pentru tftabulatiune, citindu-se liq In s2din{a respective » edundrii generala, sau a ll, wa f dectarat prin declziune, ca tntabutat, gi a- | decizhane se ve tnregistra tn procesul verbal al se ybulafiumea fécutl va fi notaté pe documentut j daca partes cere, despre aceasta i-se va libera Alara de acezsia, copia documentului intabulat ‘fe [ntr'un proces verbal de tntabalatiune, deosebit ‘In scopul acesta, gi Intabulatiunile se vor trece tn ilfabetic. §. 12, || verbal de inlabulatiune si registrul, le poste Sd libereze din ele, la cererea ori-cui, extracte, sub ira a oficials, In trma depunerii texei cuvenits, fara june speciali, sau ordin prezidential. §. 13. ten adunirilor generale Judefene se pot face sf tn ‘asupre tuturor bunucilor imobile ale debitcrului, ‘sub jurisdiefiunea acelui jude, § 14 corssele libere regepti, tas, nu se vor putes face tn |Sstinened Iniabule{iuni generzle, ei creditorul e dator Inainte, se desemneze cu ocazia intabularit totdeauna, jl, aceea avere 2 debitorului, asupra clireia vrea 8 bulafiunes, si cid vrea s& extinds puterea tnta- aii ssupra tuturor kunuriloz imobite ale acelula, dact ” ela aceasta prin scrisoarea de obligatisne, — nna numindu-te pe fiecare gi deosebit, fiind:& tn- lines nu-j G8 propretate asupra aceleia, pe care a§ 15. In urmarea acestora se orodond flecirui orag liber re- ‘gesc: 88 compacteze (si lege) registrul de fntabulatiune eu registrul fonciar. Se acorda termen de doi ani acelor orage libere regesti, tn cari mu exist tncd registre fonciare regulate, in decursul clirnia sunt datoare, neamAnat, s& le intocmeascd, s4 le aduc& tn ordine gi sA le compacteze Im- preund cu intabulaf'unile. § 16, sug debiterul 2 desemnst hotdrat In document Cand ful, ce urmeaz& a fi tntabulat, averea saimobildcivild, asupra cireia admite Intabulatjunea datoriei sale, atunci Intabula- fiunea nu poate fi extins& asupra altor bunuri. §.17. Celce cumpara 0 avere civild grevaté de-o intabulatiusie, nu va plati nimic din sumacumpArarii, in mainile vanzdto- rului, pind cind creanfele tntabulate asupra averli vandute mu sunt plitite, sau nu sunt asigurate cu tnvoirea credito~ rilor: 1a din contra datoreazi creditorllor garantie pentra orice pagub’, ce ar putea izvori din aceasta. Chiar pentru ‘aceasta, Consiliu Oraginesc e dator s& instlinfeze imediat pe creditorit respectivi despre toate vanzArile de acest fel, si si-i someze oficial, si-si declare cererile, privitor la modul de asigurare al creantelor lor intabulate, In decurs de cel mult 0 lund, Daci creditorii mu ar consim{f, ca crean= {ele lor s& fie transcrise asupra celeilalte aver, rimase Inck In posesiunea vanzitorulul, cl ar cere plata: cumpé&ratorul, dack cumva mu convine cu creditorii altfel, va plati totdeauna, tnaintea consiliulul orfgenesc, ceeace este dator sé depund din suma cumpértrii, deodata sau din timp tn timp, conform contractului, pana ctnd crediteril vor fi satisfacuti; ‘consiliul va plati imediat creantele de plat, din sumele de- poritate, iar vanzttorul poate si primeascd numai ceeace fdmane dup4 plata creditorilor s@i, Dac& vre-un creditor nu gi-ar declara veinfa la somafia consiliulul oragenesc nici ix decurs de o lund, depinde dela alegerea cumplrétorulu!, sa 133 crean{a aceea In sarcina sa proprie, sau st. 0 depo- ty minile consiliului ordgenesc, vile grevate, prin iune, creditorii pot SX cear& dela cumpardtor asi- ‘sau plata, numal privitor In acea parte a creanfer lor Intabulate, care cade pe partea vanduta a de Infabulare, gi daca pArfile nu ar putea convent asupra ‘acestei parti, chestiunea o va rezolva pe cale sumer’, rkgerieac; lar ceslalt parte a creanfelor lor va greva mai departe averea ramasé In posesiunes debitorului, §. 19. “Mack cineva ar voi st introducd, privitor a bunurile obilitere acel mod de intabulajjune, care a fost hott- in S§-il de-msi sus pentru oragele regesti, va fi liber iM Judefeans, care in mod autentic va trece tn tablou magura acele bunurl mobile nobilitare; aceste Iucr&sl, wt-se adumirii generale judetene, se va dresa un pro- §. 20. ‘Ghiar pind aiuinci, pan& cand gi tn judete vor fi tntro- se repisirele (onciare regulate, cind intabulafiunea s'a ( aalipra vre-nnel mosii anumite a debitorului, gi acesta asireineazd acea avere, cumpéritorul e dator s& tngtiin- la cumparare, pe {oti creditorii, cari gi-au intabulat le lor, indeoscti asupra acelei averi, gi sti plateascd ‘ia asupra sa avele creanfe; la din contra, chiar daca aera Pref or toto datariRs, earn abulate In special asupra aver ae ee al sampra avert cumpdtate, © re- §. 21. : i regula se va observa atunci, cind debitorul foate averile sale de sub vre-un municipin®) si grevate134 prin intabulafiune generali, chiar daci averile sale de sub alt municipin ar si exista inci, §, 22. Destabulatiunile se pot face numal cu rescumpérarea obligatiunit intabulate si se vor efectua la aceiagi antoritate, a care s'a facut intebulatiunes, Obligafiunea rescumparatd va fi prezentaté in original si cu ocazia destabulatiunii, i privitor Ia modul notafiunii regulate adestabulatiunii, auto- F¥ifile respective vor procede chiar conform acelor reguli, carl'se cuprind in legea prezent’ referitor 12 intabulatiuni; daca, tnd, obligajiunea ce urmeazi a se destabula, pier- zindu-se, mu ar putea fi prezentata tn original, partea care ‘solicit destabularea, va tnainta respectivel autorittti 0 corer, cirsia fi va anexa declaratinnea logalixatd a cre~ ditorului, c# obligatiunes pierdutd, ce urmeazd a se desta- ula, a fost platita (achitata) in realitate, si va cere ordo- area anulirel gi destabuldrii obligatiunil. In urma_unet asemenea cereri, autoritatea respectivd, va trimite consilit fe Tui de tocctenenja') copia obligafiunei intabulate, iar scau- ‘nul guvertial superior publictnd aceasta, prin nota circular ‘gi prin ziaral amintifi in §, 213, al partii a doua din codul Cambial, vafixa un termen de un an, pani la expirarea caruia acela, In posesiumea céruia s'ar gasi obligaifunea publicati, poate sisi dovedeasct pretentiile Ja municiptal, ce soliciteaza destabulares; dupa acest termen, obligatiunea se declark anulatd, gi se admite destebulatiunea ei. In sfar- fit, dact contra culva a fost tntabulatd vre-o obligatiune falo& san 2litita deja gi acesta a fost scutit judecatoreste pe cale de proces de a plati acea obligatiune, se poate face destabularea gi in baza sentinfei de scatire a instanjei supreme, sau — dact partea cealalté nu a apelat procesul, — a acelei instante, care a judecat mai pe urm& asupra chestinnii, §. 23. Taxa Intabulatiunii este de 1 florin 30 creitarl de fie~ care obligatiune, care nu trece de 200 florini; — iar sumele FY Oavem provinelal, care tine loenl celui central. 135: xc peste 200 florini, de fiecare obligatie cate 3 florini. iu destabulati nu se cuvine taxt, § 24. “privitor la Fiume se menfine si pe mai departe siste- fe Intabulafiune, tn uz acolo, La § 51. Reg. Cf Ordonanta Ministerulni Justitiet 48 lannarle 1859, referitoare 1a inscripti fandiar& a drepturllor industrlale Tadiceate’y (Wonit. imp. Nr. 16.) ‘Objectul Cf. tl pot forma numal acole industrii reale, ‘cari sunt tn legaturé cu vreun imobil attt de nedespértibil, ci de regult nnmai tmpreund cu acela se transmit alto joane, orl pot fl ipotecate, avantajand astfel Insup ime- |, adeek sunt industri radicizate (Inradacinate), Instanele de Cf, vor face tnscrieren acestor industrit sizate In nouile protocoale de Cf, numai lacererea auto- Indastriale chemate si decid& asupra calitatii reaie: ive din Cl Deciziunes prin care se admite notatiun 1 “Inscrist In foaia de proprietate. a 8, In caz de necesitate, dela autoritatile industriale, tea Sd solicite tnscrierea tn Cf, a industrillor radicizate. DapA legilc vechi erau i drey Bad cera nate iV easel avea gl dreptul de tarmacie.136 Industriile reale tas%, cari singure tn sine pot fi transmise altor persoane prin vanzare, sat: prin alt titlu de drept privat, gi astfel de obicet se sumesc industrii liber circul: bile, nici odatd mz vor fi Inscrise tn protocoalele Cf, ci vor fi tnregistrate numai in registrele de prenotatie tinute de cltre autoritaifle administrative despre industrille reale prop- itt zise, . La §. 54. Reg. Ct. Nr. 13091 din 20 Aprilie 1886. Ordonanta Ministerulni Justitiet privitoare Ia intabulajiunea servitatilor de apaduct, tn cfrtile fonduare, }) Conform §-ului 31 al ordonanjei generale, dati sub Nr. 45689 la 31 Decemvrie 1885, de cattd Ministerele de agri- cultura, industrie gl comerf, gi de cel de comunicatii 3i munc& publicd, — tn materia punerii in aplicare a legit asupra dreptului apelor, ~- precum i conform erdonantei de Intregire data sub Nr. 17446 la 30 Martie 1886, tntabu- area, in Ct, a servitutilor de apaduct, descrise tn cepit. 1. al legit XXill, din 1885, se face din oficiu, pe spesele proprietarului imobilulni dominant gi,in scopul acesta, subprefectul (primars) oragulul) trimite instanfei Cf. competente schita de plan, descrierea servitutii, cum gi actul de concesie, tn care se cuprinde numerile Ct. gi cele topogratice ale imobilelor, dominant gi a celui aservit, precum gl copii legalizate de pe toate aceste acte. Asupra acestel dispositiuni atragem atenfiunea judect- torillor, ca instante de Cf, cu adaosul cB, sf efectueze, 18 intarziere, Intabularea In Cf. a servitufilor de apaduct, tn baza documentelor trimise prin subprefect (primarul oragului), ile invitim si ia imediat dispozifiuni pentru thmanares eciziunii, de admiterea sau respingerea intabulArii servituti, proprietarilor imobilelor dominante si aservi Ua lerale de acest ape tort va tine seat! dedi positiile nouel legl romane: sasupra regimuiul apelore. 137 Documentele originsle tnvestite cu clanza de tntabulare jor remite subprefectulni (primarului orasului) numai ce decizfunea de admitere a tntabularit servitutii a definitiva. Instiingim pe di presedinte Gudecttor de ocol) cA dl stra al finantelor a dat, la 26 Decemvri ‘Ne. 41178, ditectiunilor financiare gi oficii ircular In materi adnofatiunile in cér(ile funduare, vind experientt, & referitor la timbrarea schifelor cate cererilor pentru ab- i adnotare, conform punctulul “alul 56, al Reg, cértilor funduare, nu se urmeasi cura uniform’; sunte{i ingtiinfat pentru conformare, ste schite au caracterul anexelor simple atuncl, cind anexate cererilor de Ci, ca anexe deosebite ale aces- contra, fn cazurile, in cari parfile anexeazd cere~ lor de Ct. schitete, nu ca anexe deosebite, ci le coase la itul Ce Serveste de baz operatiunii din Ct, aceste parte integrant a documentului, cad sub taxa de document fisat pentru coala a doua gi celelalte Sub positia 50. a tabloului taxelor (de_proventuri), ‘Bsc fine seamf, dact sunt tnvestite sau nu cu sem- tim pe di pregedinte (judecator de ocol) sf aduct ardanan{a 4 Misisteruui finanfelor te eunogtinga I, de sub conducerea sax,138 La §. 102. Reg. Cf. Ordonanta aulicd (de Curte) {ain 20 Octomvrie 1864, dat sub Nr. 18539) privitoare Ia inter- fretarea §-flor 93. st 102, din Regulamentsl cdrjil funduare, fin 15 Decemvrle 1855, referltor 1a prenotaflunes creanfelor de rept public, ale erarulul Statulut (fisculal). Conform experlentelor cAstigate pe cale oficial’, §§-ii 93 gi 102, al Reg. Ct, din 15 Decemvrie 1855, mentinut tn vigoare si prin §-ul 154 al normelor juditlare provizorli, Interpretindu-se in mod diferit privitor Ix prenotafiunea creanfelor de natura de drept public ale fiscului, gl apli candu-se dispozitiunile §-Iui 67 despre termenul de justificare de 14 zile, gi tn carurile cand este vorba despre asemenea creante de naturd de drept public ale fiscului, cari nut reclami o justificare prin actiunea deosebitd, ci sunt a se justifica numal prin hotérarea autoritatli respective financiare sau administrative, deoarece dispozitiunile §-ilor 95—100 despre justificerea prenotafiunel sunt aplicabile conform p. 2 al § 402 al Reg. Cf, referitor 1a creanfele fiscale numai in cazurile, cind justificarea prenotafiunii are si se tact prin faetiune deosebita; pentru evitarea interpretdrilor gresite posibile, se aduce, prin aceasta spre stlin{a tuturer instanfelor din ard, cf privitor In acele creanfe de drept public ale fiseului, cari conform punctalul 1. § 102, al Reg. Ci, sunt ase justifica mu priv’ actiune formala, ci prin hotararea autoritdtii competente, mu se poate admite fixarea ‘vreunui termen anumit de justificare. Despre a censta vor fi instinfate instantele subordonate, pentru conformare. a 139° Le § 119 Reg. Ct. Ordonanfa Ministerului Justitiel fa thtocmirea cererllor tnaintate tn cauze de fanduar$, de c&tra mandatarl gf advocati, ta numele mandanilor. “Fling informati, cd unele instante nu pretind, ca ceretile aie de catre mandatari gi advocafi tn numele mands for, tn cauze de Ci, s& fie Insofite de procura: regulamentului {K poatd Tnainta cereri fra mandat special in numele dleoarece, din hotdrirea judecttoreascd data asupra poate naste — In numele ctreia este tnaintatd cererea care nu poate fi fnliturat tn fiecare cz en tee ae ree din lipsa actulut de plenipotenta rezultd pentru Stat una 0 Pagubé prin sciderea venitului de timbru: facem i al Tribunale (judecttorii de ocol) 129 al Reg. Ci, — pentru a dispune mai departe — | cAruia, dacd cererza Inaintaté Cf. confine lipsurl, Impedecaladmiterea cereil, se va da hotérarea asupra iui cererii, dar se va ordona totdeodatd gi suplinirea si; dnii prezidenti de tribunale (judecttori de ocosle) ok cl aon aceasta cere, gasupra §, 555 al ai LIV. din 1868, conform céruia procurile, carl nu sunt -advocatilor, trebue sa fie legalizate.140 La § 124, Reg. Ct. Nr, 48107. din 23 Octomvrie 1885. Ordonanta Ministerulul Justitiet privitoare 12 procedura de utmat, referiter In Incasar Eaxclor cuvenite pentra copille, pe cari le vor intocmi, din foficin, instangele judecdtorestl, ca autoritafl de carte fandu- ‘ard, Tn baza punctului ), din §. 124. al Reg. de carte fonduara- Instanfele judecttoresti, ca autoritafi de Cf, au urmat fo practica diferitf in materia impunerii, incasirli gi tntre~ buinfdrii taxelor cuvenite pentru copiile, pe cari trebue st le pregtteasc’, conform p. c), al §-ulni 124 din Reg. Ct Pentru proceduré uniformé, tn tnfelegere cu Ministeral finantelor, ordoniim urmatoarele: Daca nu au fost inaintate copiile necesare, pentru arhiva documentelor instanfei Cf, sau coalele timbrate cu 1 florin, corespunzitor punctelor 2, 6, din positia 69 a legli taxelor (proventului) — pentru a se pregit la judecttorie, — sau daci copiile tnaintate sunt neutilizabile din orice cauz8: atunci fiecare instan{A de Ct, tn baza articolului citat mai sus al ordonantei CL, va pregitl, din offciu, copia necesard; fe datoare tnsd si ingtiinfeze imediat oficiului de impunerea taxelor (proventului), c& partea mu a achitat taxa de timbra (1 fi. de coall) gi are datorla, totodatd, 98 scrie urmatoarea clauzt pe copia documentului: »Pentrn incasaren taxei de timbru Lei... a fost ingtiintat oficiul de impunerea taxelor (proventului) prin deciziunea de sub Nr. ‘Adeverinfa oficiului de impunerea taxei (proventului, de incasarea acesteis, se va pistra anexatd la dosar, iar procedura mat departe 0 Indeplineste oficiul de impuneres taxei (proventulul), impune summa simpli a taxei, tngrijeste pentru Inmanarea mandatului de plat prin perceptoratul competent, si pentru incasarea pe cale administrativa * datoriei de tax scadent. ‘Se noteazi ci privitor Ia taxele tn cestiune, nu sunt aplicabile sanctiunile penale, fiinded faptul, c partea 4 141 Inainteazd timbrul instanfei Ct, mu poate fi privit c rea timbrului. La @ scurta— Ne 18081, din 5 Aprilfe 1887. Dispozifiunile acestui ordin circular le extindem: $i pri i ae sitor la incasarea taxel de timbru de 1 florin, cuventa , cari trebuesc facute din oficiu, conform punc- Tull $124. al Reg. de Ct. din 15 Decemvrie 1855.5) La §, 124, Reg. Ct. “Nr. 1554/1920, Pres. Just, ORDIN CIRCULAR dat de Mintsterul Justiflel, Secretariatul ceitra toats foruriie justifiare th toad tape Ordonam: Peatiu pregiticea pe seama, ori tn locul , ri var file = ‘telor, ceriificatelor, extraselor copiilor, — ci eae ee ‘orl penale, — legalizate sau simple, admise sau pre~ de legile, ordonantele gi regulamentele tn vigoare, se ‘Incasa de fiecare coala tnceput_o taxa de cate10 jel _ coroane), despre care se va face menti ct eo see -e-menflune pe act. Tim- “Despre aceste Incasiri, se va | i, la fiecare birou (sec- evident deosebita sub controul gefului de ae Aurmind s& administreze sumele tne competent a finele fiectrui luni, i a ‘fostra de compturi Ja finele fiectrui trimestru. cae ae se va aplica cu tnceperea dela t ve aduce Ia cunostin{a partilor prin af abla de publicatii a oficiului. ea pa \eeastf taxa s'a urcat I 135002 (Vie orconanta Seltggriogant Censhluha142 La §, 124. Reg. Cf. Nr, 43962 din 16 Octemvrie 1884. Ordonanta Ministerului Justitiel privitoare 1a procedura de urmat conform punctului ), § 4, legea XXXIV. din 1861, despre administrafiunea taxelor cari trebue achitate direct. Conform punctului a), §. 4. al legit XXXIV. din 1881 despre administra{ia taxelor, cari trebuese achitate direct, instanfele Gt, sau instantele, cari procedeaza, sunt datosre: a) si tneinteze sau 6% trimita oficlului de tmpunerea taxelor, sau perceptoratelor, sentintele si deciziunile judecttoregti ramase definitive; 'b) prentatiunile si inscriptiunile din Cf, (Intructt taxa nu trebue sii se achite tn timbre), asemenea gi ) tablourile (conspectele) mogtenirilor desbatute jude- ctoreste sa la instanfele tutelare; pe acestea tn cazul §. 254. leg, XX. din 1877. In baza acestei dispozitiuni a tegil, precum s'a obicinuit, judecdtoriile trimit actele supuse taxelor, cu deosebire 1a ‘oficite de tmpunerea taxei (proventulul), care procedura are rept urmare, cf acel oficiu e silit s4 trimita perceptoratu- Int competent dosarul pentru a fi tnregistrat 12 registrul de compturi, ceeace, pe de o parte, sporeste Iucrul, jar, pe de ‘alt parte, Intirzie tmpunerea de multe ori pentru sapti- mAni de zile, care tnttrziere sa poate evita, dact instantele Vor trimite actele supuse taxelor, nu oficiulul de Impunere, ci perceptoratului competent. Di pregedinte (judecitor de ocel) va dispune, ca instanfa de sub conducerea sa, si trimita pe viltor direct per~ ceptoratului competent actele supuse taxelor. Dt pregedinte (judecator de ocol) va Ina dispozifiunt, ca In sentinfele sau deciziunile ramase definitive, cari. ur- ‘meaxd a fi trimise perceptoratelor, — ori la sfargitul san pe mubrul lor, — daca se poate stabili din dosarul, ce se afld Ie Judecttorie, — s4 se spund exact domiciliul atat al 143 Jamantulti, c&t si al pArttoini; iar in cazurile, cA a 5 , cand vee ‘din partite interesate domiciliazd tn capital’, sf se i districtul, strada si numarul casei, gi fle capes clra ere! nu se topart ta ‘med eg ara conventiei de partaj un erede sau altul, primeste ee ete re iar coerezilor le tmplineste = r= Me jerar, sau prin imobile neapartini ren rem tener ‘iui dat ca tmplinire, sau valoarea imobilelor, urmand afi Anvitate parte st Je arate, Nott Vexi si nouile dispozttit legale esupra thmbrelor, La § 124, Reg. Ct. 4242, din) 15 Februarie 1887. Ordoxan{a Ministerulu Justitiet ivltorre In rispunderea materialA provenlti din nc oiruntcarit legale a datelor penthutmpuneres tarsi Sa ivit cazul, cf un tribunal nu a “i comunicat percep- ‘execuiute silitt gi astiel taxa de tansmitere neputand pusa la timp, oe Prescris; prin aceasta Statul a fost i rhminands dreptul de actiune tn despagubire mira jadec8torilor vinovafi In aceasta privinfd. fi instantele judecttoresti sunt datoare 94 cunosscd ordonantole existente gi si le aplice, fark 0 i i, tetusi, nu numai pentru apararea oe juste al fiscule’, cl gi tn interesul membrilor in- alors cari pentru negiijente rispund mate ent, adic acest caz Ia cumogtinf& Instanfelor judecd parent de Invitivea, sd observe exact, chiar gi fw Si epriv puncte a) ob) ale G-ual 4 $10) et, ie a leg ape: din 1881, precum gi ordenanta ru! 43.962/I. M. data in anul 1! i No 204. din 1884), onaLa § 124. Reg. Cr. No. 47.446. din 23 Pebruarie 1883. Ordonanta Ministerului Justifie! conform cAreta antorititite cArtilor fanduare mu sunt tn deplitite 68 primeasca diferenfa de taxe dup gradatia 1. gi IL a taxelor de timbre. Flind informat, c& sunt dese cazurile, cud se cere In- tabulatiune sau prenotafiune in Cf. tn baza cambillor timbrate conform gradatiel |. a taxelor de timbre; cl advocatit i picjle tnainteazd instanfel respective, de Cf, in numerar Giferenfa de timbru, ce lipsegte pentru gradatia IL, gi instanta © prlmegte. Deoarece conform §§, 5. gi 3. ai legit LXIIL din 1871., precum gi conform § 29. al legilor gi normelor de timbre fi de taxe, gi conform notitel 5, 2 pozitiel 98 din tablou! faxelor (de provent) — tn cazurile amintite Inainte — dite- renfa de taxe conform grad I si Il, clnd se Intrebuinjeara blanchette (formulare) erariale de cambii, se va suplini prin plata directs la vre-un perceptorat; iar cind se tntrebuin- feazi blanchete particulare de cambii, se va Intregi prin timbre gi prin stampilarea acestora de cltre oficlile amintite tn § 28 al regulelor (normelor) de timbru gi taxe (provent) —Inainte de a se inainta instantei de Cf, cambiile —: instanjele Cf, nu au dreptul si primeascd aceastt diferenta de taxi prozentatt lor direct, nici in numerar nici tn timbre. Din motivul acesta Invitim instanfele, 84 nu primeasca de sci nainte asemenea diferen{e de taxe; iar tntructt ar dispane de numerar primit eventual deja tnsinte de aceasta ordonanfa. pe asemenea titlu, pe acesta st-t trimiti neamé- nat perceptoratului competent sub titlu de tax (provent) juridic& pe seama protefoliului Ministerului de Finanfe, in- dicand cambile, descriindu-le in detail, tntr'un tablew, dact ¢ Inch posibil, anexAnd copii legalizate. “42403, din 15 Matu 1891. Ordonanta Ministerulul Finantelor Ja timbrul cererllor suplimeutsre de Cf.) onform alineatului #, al punctului IV. 15 pozitia 13. joul taxelor (de provent, illetéki dijjegyzék), ca parte egilomre @ colec{iunil offciale = tegilor si a normelor re Ja timbru gi taxe (provent), prima coala a cererii imenatare datt pentru intregirea vee-unei cereri penta tinea fundura, fnaintata deja gi timbrata corespun- gata fo Smtr oa 26 creer "Deoatece calitatea acestor cereri suplimentare mi este ita HotéeAk tn procedura de CL, — pentru inlaturarea Fivite 1 pentru asigurarea unel proceduri uniforme, im prin aceasta, c& conform dispozitiunilor normelor faxe SUS citate, cat si celor ale ordonantei de Cf, vor rivite c8 cereri suplimenatare, supuse taxei de timbru 36 cteifarl, rumai acele acte, cari vor ti tnaintate tn co- p cul cererea original Inainte .de rezolvarea in fond tela, In scopull de s se prezenta Im mod suplimentar Je necesare pentru admiterea cererei, ~ sau pentru In- lipsurilor de formi, semnalate in hotdrarea de tn fond 4 Inscriptiunei funduare, data pi origice cerere pentra tnscripflune inaintata In urma i judecatoresti de respingere, dat conform §-ului Felnolte, adec& de sine statatoare, ca ai tare este Fa corespunaitor misurlior diferite’ de timbru, sta. ‘tn alin, 2, p, IV. 15. pos. 13 din tabloul de taxe. fal eit §, 9 314 lee: XIN, loarea Sp, peste asus vaigie't cot adh SO bunt 10146 La § 130, Reg. Cl. Ns, 19.319, din 28 April 1898, Ordonanta Ministerulul Justitiei privitoare la liberarea datelor funduare, mecesare pentra Raministratiunes impozttulal asupra dobancilor capitaluri- lor gl asupra rentelor.*) instanfele judecatoregti, ca autoritX{i fanduare, conform cordonantelor existente, comunica directinnilor financtare (ad ninistratiunilor financiare) hotardrile, prin cari se ordong inscriptiunea sau radierea fanduara a drepturilor ipotecare, ti scopul Impunerii sam gtergeril impozitului asupra dob&n- ‘ailor dupa capitaluri, si asupra rentelor. Aceste hotarari, tnsi, nu contin foarte adeseori datele, carl sunt necesare In scopul adrinistratiunii exacte a impozitelor si carl sunt prescrise gi de §§-il 130 gi 138 i Reg. de Ci; ier exemplarele hot&rarlor de multe ori mu -sunt citibile, 5 Din aceasta cauzi se asc omiteri sau fntirzierl tn “dauna Statului, sau a publiculni contribuabil — Ia fmpune- rea sau amortizaren (stergerea, abscrieres) Imporitulul = ‘supra dobanailor dup capitaluri si asupra rentelor; — dary fiindea in sfara de acestea, Intre administratianile financlare gi instantele funduare, se mai face necesara Inct o Corespondenta ulterioar8, iar pariile Impuse cu dare fick temel sunt constranse sA faca apeluri si In scoput acesta SEs procure extracte funduare scutite de timbru, — se sporesc In mod considerabil totdeodaja yi ucririle tuturot autorititilor Pentru Inliturarea anomaliilor sus enumerate, f8ri a ‘atinge regulele Reg. de Ci. In vigoare tn materia acessia, fn Infelegere cu Ministers Finanfelor, ordonam:_, 8) Noda. 11) urma nouel legi asupra impozitelor ordanants far {i {48 oblect, Cum [neh conirolarea declaratilor contribvatillor Te tm;une Imperios din cowsiderafile fiseale ale statului,credem sf) checenard exeeutaren gi pe mal depaite a ordonantei 147 Instanfele judecdtoresti, ca antoritati fanduare, sunt comunice administratiunilor financiare, de regula toate hotarérilé lor, prin care se_ordont_Inscri. tulal_tpotecar pentru asigurarea vre- “Trimiterea: hotararilor se va face direct, gi anume prin ‘pau ci coridica special de inmfnare, jecare folarare din chestiune — tnfelegandu-se | In partea ei dispozitiva, san Ingtiingatoa Elarel dite! docunentali, ce serveste de bark ptiun tecar — numele gi d inte cuneaste aceste fapte; dact nu se stie domi- | otkrarea aid asupra tnscrieril dreptutut ipotecar, {de acestez, se vor artita procentele, inceperea soco- imailor, daca eventual este diferitd de data docu- ce serveste de baza tnscriptiunel si titlul juridie “slirgil, In holtrarea despre radierea dreptului ipote- va spine yi numArul judecitorese al dosarului tn- ei dreptuli ipotecar sf anul, iar — daca radierea jaceaz pe §-al 182 leg. LX. din. 1881 — i faptul si pe mai departe sau mu, creanta, ref t radiat droptul ipotecar. a rstanta va trimite acetei administratit tinanciare sn sa, pe teritoriul cAreia domiciliezt. creditor Leste yorba de mai muti creditori domiciliati pe teri- _Aiferite administratii fmanciare, hotardrea va fi tri a aa ariciere competente. iul creditorului e necunoscut: hota i: hotararea, Eee ereptuli ipotecar va fi cemunicata ire, competent? dupa domiciliul reprezentan- ‘died este ctinoscut; la din contr ad-tiel finan- petentd dupa resedinia instantei (judecttoriei) In- 10"148, dicandu-se separat, c& domiciliul creditorului este necu- noscul; hotérérea despre radierea dreptului ipotecar, insi, trebue trimist, in cazurile acestea, administratiel financiare, cfreia Fa fost comunicatd, la timpul stu, hotdrarea de in~ scrierea dreptului ipotecar. 4, Instanta e datoare s® Ingrijeascd ca expeditia hota raril s& fie Intocmit& corect i cit 5, Dacé hotirtrea se refer’ numai la datorii de impo- rite, taxe sau alte datorii, cari urmeazi a se tncasa dupa fellul de tncasare al darilor publice, ori se refer& 1a creanfele Intreprinderilor sau societatilor, tndatorate s& dea soco- eli publice, nu trebue comunicata administrafiel financisre tn baza prezentei ordonante, fiindca dobanzile acestor creante mm formeazé obiectul impozitului asupra dobanzilor dupa ccapitaluri, La § 138, Reg Cf. Ne, 30,567/1897 din 6 fan. 1898. Ordonan{a Ministerulul Justifiel referitoare 1a tamAnarea hotdrirllor cArjilor funduare, carl atlng drepturile incapabitilor. ‘Suntern informati, cA sunt instante funduare tn numar mare, cari Inmaneaz4 sedriilor orfeale competente, eu In~ laturacea feprezentantilor legall, hotararite lor, ce ating drep= turile persoanelor neindreptitite sA se prezinte tnsdsi mai ales, dactt acele instanje nu cunosc numele gi domiciliul reprézentantitor legali ai acestor persoane, Procedura aceasta Intirsie riménorca definitiva a hota rarilor Inmanate gi face nesigur efectul proceduril fanduare referitosre, gi prin acessta, circulatiunea din Cf. Deoarece sedria orfanala mu poate si stabileascé, de multe ori in termenul ce-i st Ia dispozitie, dacd hotfrarea tinmanata este daundtoare sau nu, interesclor persoanei netndreptatite s se reprezinte Ins8si, Intrebuinjarea cAilor de atac moti- vate, cari de altfel i-ar sta deschise, poate sd se omild user, 149 fnoril gl tnterzigil, dest au dreptul 1a ocrotirea autori- for, pot S4 fle pfxubiti chiar tn ura procedurii contra tare a autoritatilor. isiderand desavantajele, cari se pot nagte tn urma ialurdrif reprezentantilor legali, i persoanelor neindrep- te Ia reprezentare proprie, mal ales tn afacerile funduar find ce alt parte gi Interesul important justitiar, ce {fm asigurarea uniformitajii procedurli judecttoresti; ‘eh € bine sf indreptém atentiunea instanfelor fan- directiurile uematoare: te evident, din comparatiunea gi interpretarea exacth cesuale — si tn acelea dintre cauzele gratioase tn ‘este exclush reprezentaren, — minorul este repre- , de regula, prin tatal sau fiind in exercitarea puterel at) prin tutorul, — iar tnterzisul prin curator, suiosits{ile sunt datosre SA citeze gi s& Instiinteze, amele minoriior si al tnterzigilor, pe reprezentantii legall se deci intre aceea, cari —~ conform §-ului 138 al fanjsl Cf, sau conform altel reguli de procedurl — ar “si fie Instiinfati despre rezolvarea vre-unei cereri are, se gisesc minor! sau tnterzigi: partea — care cererea — e datoare, conform §-ulul 121 al Reg. indice In efar8 de minorul sau interzisnl interesat gi fezenantal sdu legal, arkttnd numele, pronumele, ia $/ omiciliul acestuia, gi tn cax de necesitate sci calitates de tutor sau curator a persoa- figureazi ca reprezentant legal. Datele necesare ‘acest scop Ie poate procura partea atat dela comund leg XX. din 1977), cat gf dela sedria orfanala (§. ‘leg, citatd, §S-ii 108, 109 din regulamentul de admini- je al sedriilor orfanale ie Ins datele necesare nu pot sa fie procurate pe ‘sus indicat cin orice cauzd: instanfa. funduar beedeazi — este datoare s& le stabileascd, tn urma ririlor sale fixate in § 88 leg, XX. din 1877, adre-"mele, profesiunea si dori 158 sindu-se sedriei orfanale competente i 84 fack Inmanarea reglementara In mAinile reprezentantulut legal constatat astfel, ori In ale jurisconsultului judetean autorizat de sedria orfanala conform § 179 al legei suscitate. In legiturd cu acestea, instantele judecdtoresti sunt tn- vitate, cA tn hotirtrile lor, date mai ales tn cauzele succe- sorale si cari hotarari servesc de bast pentru tnscriptiuni fn CE, s4 numeasct pe reprezentantii legali ai minorilor si tnterzisilor interesafl, Indicanducle asemenes amanunit nue Declaram de altfel, ca aprobam gi nu voim s# atingem practica unei mari parti a instantelor funduare, cari comunica hotararile tn chestiune sedriilor orfanale competente, deoarece aceasté comunicare inlesneste tn mod sential supravegherea si controlul tutelar. Trebue Ins sl se {ink totdeauna seama de faptul, ca fn aceste cauze sedria orfanald nu formeazi parte intere- satd, si cM Instiintarea sedriei orfanele de reguld nu are sfectul Mnmandril fcute in mainile parti. La §. 143, Reg. Ct No, 16.165. din 22 Septemvrie 1864. Ordonanta aulica privitoare la termenul de 30 de zile de recurs. Facandu-se tntrebare, daci termenul de recurs de 30 de zile fixat in §-ul 143 al Reg, de Cl, dath Ia 15 De- cemvrie 1855, penir cei domiciliati in afar& de teritoria! instangel funduare sau pentra cei Interzisi, este aplicabil #1 In cazurite, cfnd aceste pSrti sunt reprezentate prin advo~ afi: pentru prevenirea eventualelor Indoieli, declaram pi aceasta, c& regula amintita mal sus a ordonanfei Cl. —ne- confinind nici un fel de exceptii — este aplicabila gl referitor Ix advocatii domiciliaft In afar de teritoriul autoritati 151 ure, Despre aceasts vor fi Instiinfate instantele sub- te, penta stire si corformare. “Nota, Leg: LIV. 1912. ( 13. alin, 2.) @ mentinut nea:inse re- aise alite teferitoare In recursurl in materle de Ct. grajoast. “La § 172, Reg. Ct 9070, din 2 Aptilie 1874. Ordonanta Ministerulul Justifiei ‘referitoare Ia nlocuiree follor deterlorate ale Cf. Not. Veri §, 6. leg. XLVI. 1880 (comuntcat mai ta vale). ivit cazul, c cu ocazia copierit ordonate de nou nile deja radiate din original ja intentionat omiterea lor: dl Gudecitor de Ocol) este Invitat prin aceasta, tn cc ordinul circular No. 37497 din 31 fanuarie al state utlizabil§, — flecare carte funduaré sau ‘singuratica a cartilor funduare, aflata deja zdrentuita t, sf fie {nlocuita imediat, ceace se face, tndat& ce ‘yee-o inscripfiane, conducatorului cdrfilor funduare ti ‘in mana o foaie 2drentuitd; damsul va face raport naliului despre aceasta, enumerand foile zdrenjuite, gi ibunaiut va ordona scrierea foaei din nou. “‘Deosrece ins acesta copll — ce urmeari a fi verifi- si Iegallzate de tribunal — trebue sit fle fcoana fidelé funduare 2drenquite, carl trebue si fle pAstrate si pe mai departe, din acest motiv nu se poate mic din Inscriptiunile originale, ce se gasesc n- nsele, ceence se ya putea face numal Ia Intocmirea coa- -spectale sau la puneres in aplicare a carillor funduare fe cAnd, pentru tnliturarea abuzurilor, -cari tned se ‘din aceasta, se ya aduce spre stlin{& publiz& con- 46 al Rex. de Ct. omiterea tnscriptiuntlor ceja rafi se-va fxa termen penta antinjarea pretentillor ‘posibile n aceasta privintg; si astel, inde procedura sus- mentionata nu se poate aplica din cauza copierii devenita necesard, Intre timp, a fiecdrei foi din carte funduard, nu se poate admite abatere dela § 172 al Reg. de Ci., conform cdreia din Cl, se pot pregiti si libera numsi copii scrise din cavant In cuvant. La’§, 175. Reg, Ct. Nr. 10709 din 20 Martie 1895, Ordonanta Ministerulul Justitiel referitoare Ja plata directa de cfire institutele imprumutatoare de banl, a taxeior de timbre cuvenite dupa chitantele lberate despre primirea ratcior de amortizare (anuitifilor) sf a coban: ‘ailor laprumututilor hipotecare. Ministerul fivantelor a detiarat tn ordimal stu circular dat tuturor cirectiumilor financiare sub Nr. 48532. din 6 Deceimviie 1893, c& gi institutele de bani, cari se ocupa cu darea de imprumuturi hipotecare, dar neavand indreptatitca 8 emitd scrisuri fonciare, sunt datoare si plateascd fn numerar taxele de timbru pentru chitanta cuivenit& conform scirii a (I-a in sensul pozifiei 101 a tabloulut de taxe, dupa chitanfele despre primirea ratelor de amortizajie st a do- banzllor imprumuturilor hipotecare — in tntelzsu! dispozit unilor generale ale normelor de taxe gi anumit potrivit punctulut A) 5. din § 1., dapat cum este presciisd aceasta In punctul X. al pozifie) 89, din tabloul taxelor (de provent) In special pentr institutele hipotecare. Penitu ca instanfele furduare 64 nu dreseze acte de consiatare pentru lipsa ilmbrulul (repert) gf astfel s& expund Institutele respective de bani la sicane de prisos, Instantele fanduare sunt facute atente, ca autorizatiunile sau chitaniele Ge radiere funduara liberate despre suma intreaga de imprumut, sunt supuse unei taxe de timbru de document numal ce 50 de creifari de coala. a 153 st din normele judiclare provizorii») (Extract) Cap. Xi. Despre cartile funduare*) creditul public bazat find in strams4 legaturd cu sistemul Cf, pentra si pentru a se putes tnflinfa e&t de curénd 0 banca it, se mentine In vigoare, pan& Ia dispozitiunea de- 4 corpurilor leguitoare, Regulamentul din 15 De- “1855 privitor ta Cl. aplicat pand acum, tmpreund gzifiusitie ulterioare referitoare, cu urmatoarea tn §. 149, Gul 63 se Intregeste asttel ‘desi singur dreptul de vanzare-cumpirare ined nu acésiea cumparitorul poate s& ceard prenotafiunea ilal de proprietate pe seama sa tn baza unui contract, cit! b) al §-ului 88 se extinde gi asupra extractelor istrele comterctale prescrise tn cap. 2, al legit XVI. ) (vezi cap. IV. leg. XXXVIL din 1875) § 154. HUSaL §§-i1 153. gi 154. se referd Ia procedura penala isb Se va Injelege In locul lor procedura penal fepleretel (ancnt) calle dn 164 i , 154, 156 gl 158, al normelor 145, sl 158, a lor judiciare Aint mertinuti Ta vigosce gl pe mat departs {n mod. pro: te dln 20 Mast 86) Mina de dune = gout drepiuloi cutumiar unger Ge Ape! Orrdes-mare i Timigoara — cu exceptia tibun,‘§ 156. Din contrd toate acele disporifiuni ale codulul civil general austriac, cari sunt In conexitate cu Reg. de Cf. a cari servesc de bazi pentru achiziia sau stingerea yr'unui Grept de Ct, se mentin pani la dispozitiunea corpurilor legiutoare. *) §. 158. jin oficia si far ama Instanta CL ¢ datoare s& Inscrie din oficta gi nare In Gt on ce fapt juridic, ce Pa tndeplinit tnsig sau prin delegatii sti, daca acest fapt se referd Ia vre-un corp Rae rip rf0cee dntre ocdonantele de, localize? ol Ge-avere sau la yre-o positie din Cf, ca de ex. ipoteca Gile itertoire la aceasta operate, normal pe cele mai tor execufionald, preuirea, licitatiunes, supraintabulatjunea,*) Bieiales'iy bee! ps tat to actaitne, doch ta carrie Inaintarea gi rezolvirea acfiunil pentru justificare gch LOCALIZARE ‘a fascrlerlocab-erigine fn. prot. Cf. gl a desvoltiril Ck ueille din 23 Octomrie 1856 date functlonarllor locolizatori sunt — |de o utlliate:practict sl desl ele contin. mute dlspoziti, in rime cetire par a fl nalvital chiar, totug prezintt un sebit pentru fnlesntrea cunoapterl Intitufiel Cl. din Ardeat ile ta legaturacu ele, de carlau stink seam att par resafl etl Instanjele Ct. Ordomantele acestee vor tntere- ica isvor de studiu 91 de legutre pentru finuturle, unde- Inllntate inca, dapace tn Ardeal au trecut deja prin proba [ai ail fost experimeniate mal multe zecl de ent fa din 18 April 1853. a Minist. Just. se ordonk ucrarlle pregatitoare pentru Intocmirea eaare de iabolice i Rect grea, ‘inane Sekt de ro ares (Mon NT “65. XK: din’ 22 April 1853, real prin tntroducerea codului civil general, gi prin A definitiva a raporturilor de aviticitate si a celer ) th partile Ungurene si in Banatul Timigan. au le mai Insemnate piedeci, cari au oprit pind acum ‘Cl. si de Intabutare, tm genere, si in special “Iz mosiile nobilitare: prin urmare lucririle premer- Cl vor fi estinse fark amanare si asupra bunu- re tn judefele, tn cari acele Iucrari s’au facut aa Gok a4, 4-45 “yoy, aute $6 3, 302, 331, 385, 350, 431441, #8 45, 4 BOS 46 50,443, HD, 120, 13,1, 147, HE 14981500, Vea! olntroducereas acestei colectli pag. 9 alin. 2 F, %)Supranabulatane! ncbaare,Sepull epoch att ana drop pooch dee nibalet Se mat naman ubipoct156, deja privitor ta bunurile imobile ale nenobililor, — iar acolo, uude nu s'an facut inch mictin fel de Iuerari prexati- toare, vor fi incepute deodatd, privitor Ia toate feliurile de mosit. In scopul acesta, in baza autorizatiel primite prin Inaltul decret din 29 Noveribre 1852., privitor la finuturile ainintite dispunem urmatoarele: 4, Administrafia §. 1. Conducerea intocmirii Ct, releritoare Ig bunurile imobile nobilitare se tncredinfeaza Directiunii Ct, care a fost Infiingata deja 1a regedinta Curtii de Apel, pentru tntroducerea Ct, privitoare la bunurile imobile ale nenobililor. §, 2. Intocmirea Cf, se va face, din oficiu, tn tlecare din provinciile mumite Ta tnceputul acestei ordonante, cer mai cu seama se va Incepe in judefele tn cari pare a fi mai usor execntabild, tinindu-se seama de diferitele raporturi de avere, Totdeodata se lasd la voia proprietarilor s&_anunte Directjunil Ct. cererile lor Intracest obiect; aceasta find datoare s& fact imediat cercetarile necesare gi sf ia dupt “acea masuri pentru inceperea lucrarilor premergatoare de Ci §. 3. Autoritaf{le chemate si reguleze raporturile de averi, coniorm patentelor din 2 Martie 1853, sunt datoare SA anunfe Directiunel Cf. desbaterile si processle releritoare Ja acele reguléri, gi tn special executirile cerute ale sentin- telor de comasatie, existente, — si s8-i comunice fara ami nare Iicttrile de comasatie. Direcjiunea Ct, dupa aceasta, este datoare, sf hoti- rasci, dact tn ocoalele, 1a cari se refer rapoartele Intrate, lucrarile premergatoare pentru Cf. vor fi tncepute imediat, ori numai mai tarzin, gi tn ce chip vor fi utilizate Iucrarile de comasatie, privitoare Ia forma gi la continut, ca bazd pentr Intocmirea Ct. § 4, Toate instantele sunt datoare se anunfe imediat Di- rectiunli Ck. procesele continuate, sau nou intentate in basa patentei din 29 Noemvrie 1853, referitoare Ia objectele 157 Direcfiuinea Ct. este datoare s4 ia masuri cesiea si fie Insemnate tn protocoalele Ct, tntocmite 74 bunurilr, Ia carl se referd acele procese. Uh Inteptinirea prin comisiuni a tucrarilor premergétoare pentru Cf. A) Dispozitinni generate, 5, Lucrarile premergatoare de Ci. au de obiect mai {nscrierea bunurilor imobile gi a drepturitor de feritonre Ia acestea; ele vor fi Indeplinite prin i, de citre redactoril Cf, gi de grefieri. 6, Comisiunes se va compune din redactorl Ct, ‘controlul acestula din delegatiunea comunalé, nu- itrt {ucrarlle provizorii ale impozitului foncier, Nu {msi necesaré prezenta deodata a tuturor membrilor; iticipa totdeuna: primarul, sau un jurat comunal, $i site comune, totdeuna tm acelag timp, sub directa cerea a uruii redactor de Cf, Comunele — tn cari gi — cfnd se va incepe desbaterea pe ocoal in zlarele designate pentru publicatiunile jude- tn circumscriptia Curfii de Apel, tn care sunt ite dispozifiunile acestel ordonante, In cari e vorba ribunalele Judetene, sau de judecatoriile de ocol, sunt lle si pentra tribunalele civile de prima instanta, gi le pretoriale si de ocoale, cari tntré in locul -8, Propretaril stint datori sh se Inti 8, Propletari igeze th per i lnaintea comisiunii, in ordinea, tn care bunurile Jor:158 imobile ajung la inscriere sau se vor prezenta reprezentan- {Hi legal, ori allfel de repcezententi, cari tn car de nevoie, sunt datori si se justifice prin documente autentice. Reprezentantii numiti prin contract sunt datori si pre- inte procura special pentru Iycrarea de tntocmire a Cf Proprietarit, cari nu tonics {in ocolul, tn care se jin desbaterile sau in apropricre, sunt datori sa fie cu deose- pitt iuare aminte (§. 7.) pentru publicatiune, ca sisi ru measci reprezentantul In timpul cuvenit. in genere, tnscrierea se va Incepe tn flecare ocol, !s averile mai mari. § 8, Inscrierea bunutilor imobile se va face tn fornd de proces verbal In baza actelor urbariale prezentate de parti, sau comunicate com! pe cale oficialf, sau tn baza actelor gi hartilor autentice relative Ia ultima regu- Tare de avere, cx: ajutorul cadastrelor fonclare provizorii pen- ‘ru tmpozilele fonctare. ‘Asupra fiecdret averi de Cf, se va dresa proces verbal separat. (§ 11.) Dac vre-o avere fund, este situatd In mai multe comune, atunci protocolul Cf. dresat tntr’o comund se va continua tn celelalie comune, § 10, Dacd asupra unor bunurl imobile s'au intocmnit deja inventare, evaludri sau descrierl judecdtoresti, conform tiouiler legi, — acestea vor fi utitizate ca date auxiliare La fantelucrarile Ct, Astfel tribunalele judefene gi judecatorile de ocoale sunt datoare se Instiinteze Directiunea Cf. despre exisienfa acestor acte oficiale, ca aceasta SA poat lua masuri pentru procurarea copitlor, sau a extractelor, B) Definifianes $/ natura juridica a corpului de avere de Ch § 11, Mai multe bunuri imobile (complex de pamar- uri), pentru cari fn comun, — cum gi fiecare bun imobil, pentru care separat, — se va deschide numai o singurt fonie de Ct. (feaie = follum), — deci se va dresa numa jun singur pratocol de Cf, — formesz% un corp de avert (0 avere, un bun) de Ct. (funduar), 159 42, Fiecare corp de avere fund. va fi considerat ju- ‘ea un Intreg: a) astfel tn acelag prot. de Ct. poate numaio singurd avere, care este sau proprie- linei singure persoone, sau desi a mai multor per- fe dar indivist tn natura, acd proportiile coproprietarilor, cari urmeara a fi {| Intrlun prot. de CI. sunt deja fixate, adeck: daca ei ‘Sunn! imobil dup& anumite pArti-alicote (parti ex- “in rapoct {a4 de tntreg) de ex. tn jumAtate tn tn- ra sit doaui, treimi scl: la fiecare coproprietar se va ta alicote parte, e¢ I-se cuvin« “¢) Totaseniénea la schimbarile tn posesia bunului de gje tnscris, proprietatea noului achiziter se poate tn- gn acelng prot. de Ct. (gi tm urma acesiein pe aceag 2 CE) numai asupra Intregului, sau asupra unei par{i 4) jar dacd parfile desemnate tn natura ale une! averi Ci, vor {i transmise altei persoane, atuncltnainte de toate ‘Cj, sepacarea lor de corpul de avere fund, ale cirui “constitutive sunt, In urm4 se va dresa. prot. separat jmia noulii proprietar asupra parfilor radiate (se va could nous), — sau dac& noul proprietar are deja de avere f, — in cazurile, tn cari cumularea lor adiite, vor fi Inscrise Ia acest corp de Cf, adect corpului Intex de avere f,, iar Ia bunurile comune Cotel-parti (partli proporfionale) hotaritd deja, sau ae ee tril compostaor, dar nlciadstt asmpra =descmnatc dup natura, ale corpului d a pului de avere de160 Dinconts, dreptul de locatiune (arenda, chiria) se Inscrie tn acelag prot. de Cf, nit numal asupra Intregului cerp de avere f, ei gi asupra singuraticelor par{i constitutive. ©) Objiectul s¢ constituirea corpurilor de avere de Ch. § 14. Corpul de avere de Cf. se poate compune numai din bunuri imobile, adeci din pimant gi din cladirile afla- toare pe acela. (§. 27. p. 8). Vor fi Inscrise tn Cl. toate bunutile imobile, cu exceptia bunuritor publice gi a averii statului, a In §, 287, al cod, civ. general. § 15. La formarea corpurilor de avere f, — privitor la bunurile tmobile nobilitare, — se va fine seamd de urmitoarele pri 1) Fiecare avere fonciard nobilitard, care este stipanits, ca bun de econormie rurala, deosebit, (domeniu), de catre tina sau mai multe persoane, (Inst neimpar{it In natura, § 13), formexza un corp de avere proprix, gi anume cu toate pir{ile constitutive, gi pertinentele sale, cuprinse sub namele de pind aci al bunului si situate tn acelay judet. b) Pertinentele situate tn alt judef vor ff trecute tn lucratile premergatoare de Ct, ca corpuri de avere {, sepa rate, Proprietaral tos va fi liber — pind Ia terminarea raciifiearil statulut vechin de sarcin, s8 ceard la timpul stu inscrieres. pertinen{elor amintite, la corpul de avere: principal Aceasta adnotafiune ins se poate admits numaj atunci, cand pertinentele eri sunt libere de datorii, ari sunt grevate de aceleasi datorii, gi in acelag range cu corpul de avere principal. ‘i ©) Proprietarul unui bun, ca cel de’ sub a), este liber A Infiinfeze mai multe corpuri de avere f., fixandu-i fle- Catuls umires sa specials, aprobatt eventual de autoritatea judeteend sau districtuala, — inand seam de intin- eres 9i situatia Indepartals 2 partilor constitutive aparti- wXtoare. 161 dj La composesorate sau in comunele nobite, fiecare ede inteavilan cu casd, adecd cu cladire de locuit wsigh tin corp de avere de CI. separat. ‘Paci proprietarul unei sau mai mutor asemene averi xxtravilane, sau intravilane fara case de locuit, este ‘ir, $a cul vre-o avere de intravilan cu cas8 — in fe fe avere f, sau s& formeze din ele corpuri de avere pparate, Intra- sau extravilanele, cari sunt proprietatea joo atuturor, sau a unor compesesori, sau % comune!, 9) Gelelaite bunuri imobile nobititare, cari nu sunt part stuuitive ale vre-unei averi, si nu se giscse nici £n com- gests, formeaz& corpuri de avere |, separate. {) Dacd averea comuns a fost imp: pe cari le stapareste s-parat, 5! anterior, vor fi f 4, bunurile tmo- fiecare copra- crisa ca bururi de Ch separate. constitutive, de ex. pamantu- fabrici, virdrsdril, — sau anele WH off islazuri etc, au rimas tn posesis comund, — din #2 vor forma corpuri de avere f. separate, gi anume ‘ca bunurile imobile, pe cari coproprietarii le poseda pe cari se giscse mri, S corp de avere de Ct. format din acea avere, Daci pir- Separate sunt stapinite deja sub un mums de avere, [0 denumire proprie, acestea vor fi mentinute 1) Dacd vre-un imebit nobiliter, de ex. islaz, este tn ja Sau folosina comuna a fostilor domai de pamant st i el vati considerat ca corp de avere separat si sume, Vindu-se denumirea speciald a averi, dact a apartinut [acim vre-unei averi. Dupk indeplinirea segregatinni » plrtile distribuite jobagilor vor 8 adnotate Ix sesiu- Ie @cestora, iar partea domnu'si de pamint — Im corpui u162 ot ' casa de sine stititoare cu pirmintul, pe care de avere, cfruia tl apartine, — eventual pentru partea acez- Ha) Tiecare pec sta — i-se va deschide o coal separatf de Cf. eo oe ee Te h) Un regulament special va hotdrl modalitatile, dupa ene Go nek my reemieee) cari se va proceda la formarea corpurilor de avere f, 1n ce ids. avere | priveste averile nobililor neposesionati (nob. bisericesti). b} Back proprietarul acestei averi imobile mal are alte rete NC tba cieltmrobel car (stan tn raportuart (a sturi (extravilane) situate In aceas comund, acesten riale reglementate prin patenta din 2 Martie 1853, ori allele. aie en Seiten tenes fisine Tx: asemenea, — se va fine seama de urmftoarsle principii in Be ee Prenatal ce priveste formarea corpurilor de avere: ee eee tan pia m a) Flecare sesiune urbariald iobageasca, sau jelereasca, SI ae e Srl ce. aver Tne a gi fiecare avere imobild de alt& natura, descris@ in suszisele eI ¥ 7 , 7 Fatente se va Inserie ca corp de avere f. separat, “c) Data vre-un intravilan este deja destinat cu auto- Saari etanntoe Roan anh ta autorititii administrative, penta zidirea unel clidiri 3 cones 0 tatatoare, va fi thscris, Be ee ee et ee oan oe erage tee ve gate ot orp de orm astiel ceri vor fi cuprinse tntr'un corp de avere fund.? : i F Patereeiccccileeliliibens dha asa anon Unde exist deja Ct, si de tntabulare, in baza legii lavere {. cu sesia sa alte imobile descrise In patente, dack a miaujcoersts rel departe. (5, 146. cod. dy. Seupra tor_are_ proprietate Irevocablla.(nerescampa/abid ‘lar ivi mecesitstea tinerli acestor registre tn ‘sau chiar gi mai multe asemenea imoblle; pimanturil ‘mai practicd, clespre aceasta se va faceraport Direc vor fi inst unite, trebue si fle situate tn aceag comand. Nu se poate Insi admite unirea a doa averi cu case, a deca avand cladiri de locuit, separate, 4) Daca pamtnturile amintite tm acest aticol aw ajuns RPM LS ces, saoerl cn von cxql compu tn posesia fostilor domni de pamént prin cump&rare sit Beas hind, Cajavites lar Gack orayul are cela roglstre Tescumparare, Inck din timpul antelucrarilor Cf, — pot fi ol ac i Reimietceer a wietise abceste alter adnotate dupa slegetea proprictaruini sau 1s totalitatea de avere nobilitatad a lui, sau pot fi trecute ca corpuri de fees cp st vor redacta prot de Ci. separate avere f. separate tn Cl. a comune, In care se gisesc. @) Imobilele, cari formeazi proprietatea unei_ comune, sau ajung atari dupa segregatie, vor fi unite Intrun comp de avere f, dact colitates sau destinatia tor diferita rit necesit& separatiunes, sau cel putin, nu o arata a fl practicl. §, 17. Referitor Ia bunurile imebile civile, tn localitagiley ea unde su exista tnca C, side tntabulare tn baza leg, Xb he es a es, a pete eae din 1840, se va urma urmatorul principiy, Ja formarea cor Fecetir. mae ea eles oe aL puritor de avere fond; i “e) Dac intre imobilele civile se gAsesc si pAménturi ‘iu zis, rich de averl nobilitare, nici civile, s1 nici minturi urbariale, tn baza patentelor’ din 2 Martie 1164 §. 19. Deosebirea tittalul faridic, i beza eArufa so'sti- pancse rial multe Imoblle, nu tmpiedeca tn gencre, ex din ele si se formeze un corp de avere fund, dacd fiecare titly de drept tn sire tnsus d4 dreptol 1a proprietstea deplina (G§. 5 gi 16 ale patente! din 29 Nov. 1852). Astte! imobi jele, cari sunt posedate in baza dreptulut viduet, sau x . in dazk de ipotecd conveiitionala, remuneratic pro- visorie peatru merite sau In bava dle ipotecd judiciard, vor fi tratate, ca corpuri de avere fund, seperate (§§. 11, 22 91 24 ale patentel din 29 Nov. 1852). D) Procedure ta desbaterile comislusilon, cari $e the referitorse la corpunie de avare fe §. 20. Comisia este datoare s4 corceteze tn bara ex puinerilor tiecdrul proprietar, sau ale reprezentantu'ui san si in baz: datelor auxiliare aralate la §§. 9 gi 10 acele iin: bile, cari vor fi Inscrise pe seama proprietarilor, cx corputi de avere fund, separate. §, 21. Dac propristarul_va_prozenta documente (acte de cumparare, sau de jpotecd, sentinfe, etc) pentru dove direa titinlui sau de posesie, conjinutal esential al acestora, referitor la titlu! posesiei, sau la earacterul juridic al averii, se ve arita pe scurt tn procust! verbal; In afarlide aceasta Yor fi prezentats copiile acestor documente, ori le va intocmi imedint comisia pe spesele piri, cari cota{ionandy-se de citre comisle, vor fi confirmate din offciu, ca: »gasite ates, yi vor fi anexate Ia procesul verbel, Dacd cali juridica special = yre-unei averi este doveditt prin do-u- ment, sau fatesit mod netndoios, si daca prin aceasta 1 vine clar, & esle © avere, asupra cireia proprietaiea est» hotariid posesorufut actual prin pateitele dia 2 Maiti= 1853. utunc acesta va fi tnscris, ca proprietar In procesul verbal, ou refcrire In articolele raspective ale acestor pate § 22, Dack ttint de posesie mut este dovedit prin docs ‘ment, comlsia este datoare s% cerceteze numai raportul de posesie de ipt, x4 s& tnscric pe posesorul de {apt el pimantului. i aceasta. constatare comisia este datoare ‘sa fie eu baeore dle seam indesschi fa ‘apt, c# cineva, core 165 corp de avere i, aumal In calitate de aren- ator, curator-sechestru, sa administrator, s& pro- nu se prezinta nici reprezen- i administreze averea, care car se sits n special 1a imobilele p&rasite: comisia este HuMeasca uy reprecentant tmpartial gl ci/nosci- ariurllor locale ¢e avere, sf fact cercatdrile tm- “despre aceasta £8 raporteze imediat tribunalului pililard, sou de 2itfel. Instanta este datoare s& { curator pe susvorbitul ceprezentant Imparfial, t8ti — pe vre-o alta ‘avin capacitates legela, conform dispozitiei § civ. gen, 41 6% tastiinfere comisia despre aceasta, “21 Dee yre-un corp de avere f, sau parfile iui (e ina} mici sau tat mari sunt date in arenda, je ya mentiona tn prot Cl; ariléndu-se scurt 1a jor di:rala, cum gi speciatitatile deosebite refe- Greplurile i prestatiunile reciproce, Arendasilor @ declarg, ci sunt liberi, dac& cred, cA au dobandit lo asuipra bunurilor arendate, in baza §. 37. leg. in 1840, sf le anunge instantei tn termenul dit: pub- (5, 46. ©) 31 si Te inscrie tn statul de fe indotalt sau discufie asupra chest slo exclasiv de drept privat, de srendd, sau sia), comisia e datoare s& pracedeze conform §.30. Autortsflie tutetare si de curatels, cum gi tat, suritorit eunt datori sa tngrijasca, ca drepturile ‘iuleletllor 58 fie validitate la desbaterile comisiei, icine, fo special detegatia comunala este chemati nid comisia, qunumai ta drepturile mingrilor gi OF, ci ji la pretentii, ce le am femelle gi vaduvele Hil Imobile ste sofilor lor, in baza iegilor.166 § 26, Daca vre-un proprietar si-ar refuza concunrsul ta localizarea statulai su posesoral, va i lémurit tn modul cuvenit asupra scopulni Cf, Dact aceasta ldmurire este imposibili, ori fara succes, atunci comisia printr-o hoterare ‘va numl un reprezentant impartial, cunoscitor al raporturilor sale de avere, pe spesele gi rizicul proprietarulul, si desba- tered se va continua ci acest reprezentant, §. 27. La intocmirea prot. Ct. in gerere se va proceda tn modul urmator: 3) tn fiecare proc. verb, tn partea sifngi se va_ scrie rumele judetului, san al districtului») iar tn dreapta al ‘comunel. b) Procesul verbal va avea o introduceré, care va cup- inde expunerea pe scurt a desbaterii avutd cu proprietaru!, sau cul reprezentantul su, (avere nobilitard, de primogenitura etc.) vor fi arktate imo- registrul fonciat se va ths sesie tntreagt, jumatate 5 si numirea postatelor, tn cart sunt situate, mirea obienuit tn localitate a pamantului. pe scurt. ) Drepturile speciale (folosintele regal Impreunate ci anumite averi, case sau alte imobile, J Notd, Pe vremurl districtele eran tinut vvern direct. c) Dup& aceasta aritindu-se numele si calitates” averii bilele, cari ti apartin, dupt ordinea postatelor gésite tn 4) La corpurile de avere f, cari nu au nume special, calitatea special (de ex. sesiunea curialé, Mizuituri gi altele asemenea) — ‘) La fiecare imobil se va tnregistra numarul parcelei, fi al casei, felul de culturd, gi tntinderea dup& registra! fonciar (cadastru). La fein! de cultura se va arata sf den 4) Vecinil nu vor fil inscrisi; dincontra hotarele naturale, ca apele, drumurile, dealurile si alte semnalmente locale, dupa cari Imobilele se. pot gisl uger, vor fl mentionate industriile etc) ct formenzA obiectul Cf,, astfel cercettrile comislel nu se Yor carl mu tral de jude, avand oarecare autonomie administrativa, depinzind de a%- 167 assupra for. (§- 14) Dac Ins aceste dreptari exist wate, ele formeazt pertinentele legale ale bunului, de Tegate, de care deci mi pot fi nici separate, sim rie! grevate sepactt, Acestea nu este necesar si fle cicate iicl {1 statu! de sarcini al averilor, Ia cari se -exercitarea [0r. ‘8, Propristarii vor fi Inscrigi mu numai cu numele ele, ci pentrn evitarea confuziunil cu persoane lag mime, se Vor menflona profesiunes, origines surly a cari fn cezul restric{iunii legelea drepta- disporitie, Se ya adiuga yi cauza acestei restrictiuni, ‘minoritatea. La corpurile de avere f, carl sunt pro- persoanelor morale (biserici, parochii, fundatiuni, ,, societifi scl) acestea vor fi trecut cu mumele tor cic, (itwlatara, ti, firma etc) yi nu numai weafuctuarit torii etc) La averile st4pAnite pe bazk de (Aesigsct sau drept vidual, vor fi enumerati taf decedati, iar la bunurile zAlogite,*) tn afara de fi ipotecari se vor ardta gi zilogitoril, dact aceytia Fyedea cin documentele prezentate, ori fi spun pro~ 29. La comunititite de casd din Croafia s Slavonia le lor locale, cum st generali. a familillor, cari se gésesc tn posesie — iar mu fiecare membru al familiel, dap nume, 30, Daca la formarea yi Inscrierea tn proc. verb. a de avere f, se ridicd -pretentii, ori se aduc tn ‘cazuri, caci sunt reglementate prin patentele din fe 1852 despre aviticitate, gi din 2, Martie 1853. raporturile urbariale, comisiunea nu va tntra tn fea trausac{iunil, ¢! cu atata mai putin tn deciderea el, cl trebue s& cerceteze singur numai raportul de ‘de fapt g! s& arate pe scurt In procesele verbale fd.) Este vorba acl de agazisele 2A/ogituri, tn puteren cl- al ua in folosinta pimfntul in schimbut debdnztten “sunt azi oprite prin cod. clv. gen.Aiscusiunile ivite. Dacé pirfile volese si iuchele pace, off sh fac un provizorat de posesie, vor fi Indrumate si se adreseze autorita}ii competente, in baza pstentel din 2 ilar tie 1853, tn care — dach se cere — vor fi Indreptate sai) Intocmite din riou prot. Ct referitoare. §, 31. Dac discufia ivith sou procesul are de obicct nu raportul juridic mentionat tn articoiul de mai sus, « proprietatea individuala sau comund de drept pur pr $i dacé neintelegerea nu se poate tnlatura prin invoisig prietineascd, imobilele vor fi Inscrise pe mumele posescri- Tor de fapt singulari, sau comuni, se va insemmna faptul, <5 averea este atticati, si de citre cine — Inyliintandu-se cesta din urmd, ca si-yi valotilice dreptul protins Incintes instanfei, gi amume cel mult In termenul, ce se va fixe publicafianea data ta timpul stu (§. 46., b). § 32. 0) Dacd imobitul a trecut t1 posesia altel pul ‘soane, dele Intocmirea cadastrutui fenciar, san daca ty a cost cadastmn s'ar f strecurat vre-o gregalf referiteare posesor, va {i Inscris posesorul actual, sratindu-se sceusty) Inmprefurare, b) Dsea vrewun imebil s’ar th omis din cagastrul foo~ ciar, el va fi insemnat cu nomérul de parce’s al paméntuit) vecin dupa situatia sa din postati; sub nomarul de parcel al acestui pamant vecin se va scrleIiteca sac, iar sub mumarti, de perceld al pamantulni omis litera »b«. tntinderes se vs stebili 1 mod sumar, eventual prin ascnitaren vecinilor. ¢) Daca sub un numir de parcela ar fi unite mal multe paminturi apartindtoare mai mutter proprietari dife ‘mai multor corpuri de avere f. diletite, fiecare pimint va fi nscris desi cu aceing Nr. de parceld, dar adaugandu fiterile 2, gi 6, In forma de numar frac{lonal, ¢) Dac proprietarul ar afirma, ca Intinderea twsciia8 ar fi prea mare, sau prea mic8, zi ar doved) in mod sll- fentic intinderea adevirat®, atunci va fl inregistrata aceasti ¢) Intinderen se va note dap& misura erdtati astral fonciar, {a jughere 91 stangini, 169 55. Indreptarie, completarile gi insemnarile vorbite elu! procedent se vor face numai tn prot. Cl. Re- | sunt datori sub strict respundere s8 supraveghieze. jy eidastrele fonciare facredinfate lor s& nu se fucd orice deteriorari 4, Ficcare proces verbal datat, va fi semnat propriu, puynere de deget, (semnul mani), de proprieterul sau de reprezentantul sau, gi va fi semnat gi de membril comislel, Dac& procesul verbal contine mai eosle, seesten vor t) cusute%) gi capetele afei (firulul) inate cit sigiliel comumei, iar In lipsa acestuia cu wrecuniti membru al comislei sau en al parti, Dealt- are pros: yor. va fi intocmit astfel, ca si rémand joit fentrtt inrecistrarea schimbarilor de avere, cati ytea ivi pind fa fotocmirea coalelor Cf. Procurile de are $1 copliie documentelor vor fi cusute In modu ‘ma| suis In procesele verb, cAtora le apartin, fictn- jeyifune despre aceasta in proc, verb. Dues ty cursut desbateriior comisisi, trebue 54 ich inyentarieren judecttoreasca a vre-urei sverlimobile ii) judecdtoresc © dator sa procedeze In Infeiegere lists; prot Ck dresat Ise va comunica delegotutui, i, Ese 8s] remite, — pentru baza procedurii judiciare. 3h. Prot. Cl. vor servi de bazd ta vinztri (fassiones), le $i in alte cozuri de sehimbarl de avere, Astfel fot fn caz de necesitate redactorul, v dator sA in- ; F comisivull 8 se tntoce £0pl/ de pe prot. Cf. pe seamm gi pe spesele propri- Acestea Je va certifica recactorul sau grefieru!, cin rgtalte coutorrns, dupa colationare. Copiile prot. de avere fund. nobiltere situate tn mai multe Celelalte vor fi178 credere, care le poate pistra sigur, si totodtd este capabil st dea informatiun! lamuritoare privitor ta confinutul tor. PAstratorul copiilor de pe prot, ¢ dator s permita oricul cercetarea lor, dac& nu exist dificultati temeinice. §. 37. Instanfele sunt datoare, — tn cazurile, cand pentru transmiterea proprietatfi vre-unui imebil, era tn uz, ‘sau se cere interventia justitiel, — s& procedeze Ia indep- finires acesteia dup modul de pind aci; totdeodat si Ia masuti, ca transmiterea proprietatil, dact se referd Ia 0 avere imobili, asupra clreia prot. Cf. s'a dresat deja, si se inregistreze nunumai in actele oficiale, ci si se nioteze gi tn prot. Cf. 5) Indreptarea si completarea foflor si proceselor verbal+ (orot) dresate deja asupra averi! nenobilfor. § 38, Dac& in ocolnl, tn care urmeazi a se localiza averea nobilltard, foile Cf, despre averile imobile nenobi tare au fost Intocmite deja conform instructiei Reg. Cf. din 28 Decemvre 1849, ori procesele verbale de anuntare au fost dresate deja; redactorul numit este dator s& aduct cul ‘sine aceste foi, sau procese verbale, — cari vor fi controlate mai apropiat, I desbaterlle comisiei privitoare la averea nobilitard, aga, cf o avere mobil deja tnregisteatd sé nti fie tnregistrata inc-odatd, gi vre-o avere imobild Inc ne~ inscrisa si nu se omitd. §. 39. a) Daci s'ar ivi cazul, cA 0 avere imobild nobilitard, reclamata de fostul domn de pimant ca proprietates sa tn bara patentei din 2 Martie 1853, si fie Inregistratd pe ‘seama yce-unui iobagiu, sau a tinul proprieter obligat |* prestatiuni, gi dack se alld totdeodat#, cA fostul domin de: jpAmAnt era deja In posesia de tapt acestul imobil, cind dresat procesu! verbal de anuntare; aceasta avere va fi radiata din foaia sau din procesul verbal, gi va fi inscrist fm prot. Ct. a corpulul de avere fund, nobilitara, ciruia 1 apartine. Dac asupra acestui imobil, s'ar fi tacut deja vre-> intabulare, radierea va fi anuntata judecitoriel de ocol, <#re ‘este datoare sl tngtiinfeze despre aceasta pe creditorul In> 171 ya proceda conform § 30, 'b) Dac Intre posescrii din foi, sau din procesele verb. sbilelor nenobililare, se nagte discutle de drept pur ‘asupra proprietati, $l dacd tn privinta aceasta se jill hoifraren comisiei: atunci tn cazul, cand asupra jiilui de pricind nu s’a facut tne& nici-o tntabulare, si amisurat acestei i indreptate foile sau procesele verbale, Dact eayra deja vre-o Intabulace, va fi citat creditorul tntabulat va Iicerca Impacares, Dac& tncercarea aceasta mu sau dact citarea creditorulai este imposibili, Daca proprietaten Imobilulul deja tnsctis, a Pe siete cela tntocnion fouls, sua « procarielverk, fe annare, noal proprie'er va fi toregistrat In foal, sau ‘ocesull verbal in baza documentelor de achizitie pre- anevind copiile, ‘d) Dact tn foaie sau tn prot. lipsesc datele cadastrulul (G27. c), acestea vor fi completate, Dact vre-un | Inregistrat ar fl fost omis din cadastral fonciar, sau Hi Imobile tnscrise sub acelag Nr. de parcelé in = fonc. au fost taregistrate tm foi, sau tn proc. verb sebite, ‘ori dacd este indoiala asupra tntinderii, se va eceda conform dispozitiunilor §, 32. p, bj, e) §. 40, In ce priveste imobitele, a cdror Bsc trite 2 cer pop ‘proprietarilor obligati la prestafiuni, sau succesorilor fa, fle cu — sau ffrd reserva dreptului de rescum- Ait, — cari imoble tat na au fost cupringe tn tole ‘foc verb, dresate pe seama comunei, din cauza, ch Inc erau considerate, ca imobile nobilitare, — prot.172 173 prot referitvarea, 1a unele ocosle, sau t) 1a ma imune, in cari exist corpuri de ave ita fete mai mai, $i 18 unele orage, o. I, Pastrarea pret. Ct, vercetsrea tor si fiberarea copiitor §. 41. Prot. Cf. vor ti pastrate In birourile olfciaie de- stinate pentru acest scop, atata timp, cAt Intocmirea Ci, este in curgere, Prot. Ct, despre averile nobilitare (8. 15), referitor In cari desbaterite ulterloare se vor yine la tribu- natele jadetene, vor ti predate biroului oficial anumit, dela refedin{a tribunatelor. Celelalte prot. Cl. vor fi pastrate in birourile oliciale hottrate 1a judecstoriile de ocoale gi s- ume: separate pe circumscripfil judecdtoresti gl pe comune. §. 42, Parfile sunt Hbere s examinore prot. Ct, curs gi toile si proc. verb. de anuntare deja dresate, tn biroul oficia} ~- tm prezenta functionarului, Zilele gl orele, tn cari aceasta cercetare se poate face, vor fi anuinfate prin © publicafiune afigatt, De pe proc. verbal si foi vor fi liberate, dacA se cere, copii ofic ale, simple sau legalizate, de citre functionsrii InsArcinati cu \ueratile de blrou, In acest scop. Fanctionayii n’zu vole — sub strict raspundere, nici sit teluze cercetarea Cl, sau liberarea copiilor, nicl 88 pri- aneascd vre-o tax sau onorar. Copille vor fi liberate jn ardines, In care au fest cerute, Gererlie vor fi Incegistrate intro condica, sub numere curente, ardténdu-se petit wl, pi coalele timbrete prezentate; In aceag condic& parte va semna de primirea copiilor si coalelor timbrate meuti- lizate. clare a prot. Ch Scopul publicdrii judiciare 2 prot. Ch este, ca; fi la cunostinfa publica terminaren local: 1, x1 2 dreptsritor posesorate referitoare ta ele; se constate exactitatea acestei localigtri; i c) ai se rea in Ct. crean| prinide: infarea, & prot. Cf, despre imodiicie situate In Ae comuno'e de tmpogite N., § 44) sunt gata icinle din N, pentru a putea fi varute de supra acestuia, shgi anunfe , sanfe pretentile pan See ar conti Balle avers va rene ext, iar po: i le WV. Efectuarea publicarit judiciare # prot, Cf. eal er ee de propzietar; - ea, €& ereditori, cart au cigtigat. dreptuc § 43, Indatd-ce ‘au fost prezentate birourilor oficisie 3, Rule prin intebuiatiunile faente deja, san dobtind’ 4t) toate prot. Ck. despre toate averile situate in circum~ } asupre corpurilor de avere f. Incegis ci ie scriptia unui tribunal judefean, Directiunea Ci, este datoare Aceste creanfe im acest termen snd san a =e si tndeplineascd publicare acestora prin tribunalul jude- arid — ta car contrais; $i ez t» aceiay tec ean.) duptice a cerut aprobarea Ministerului. 6%, carl cred. ch au chstlext dreptu! vesle de §. #4. Dack terminarea prot, Cf. nu sar putes face nici 828 § 37. Leg, Xl. din 1840, a8. ann aproximativ ta acelas timp, In extensiunea deserisa tn artl- fn scopul, ca transmiterea acestora esigis oe ‘eolul precedent din cauz& de pedici netntaturablle, Direc inl al bunuiti de arenda af se etectueze pentru tin: fiunea Ci, este datoare: a) tinand seamf de necesitifile cre- wll Inca tn curgece, si anume, — died arendarra pe de 1 Matu 1853, — cu etectul juridic dew erat '# eontractele de arenda tnchsiate dela leone, ci) etectul fixet in 88. 1095 gi 1321 ale fonciar i de cererile proprietarilor, sd propunt pu- ai prin judecatorile de ocowie. itu174 cod. civ, gen iar In eax contrariu aceste drepturl de arenda vor fi considerate numai, ca drepturi personale, 4) mai departe se va publica: 1. ca cererile de anu fare ef fie tnaintate conferm regulilor proc. civ, tm form ‘fe actiune, oral, sau fnscrip 51 anume referitor In imobilele fropllitare 1a tribunalul judefean,) si referitor 1a celelaite Imobile la judecttoriile de ocoale; 2 ca In anunfarile cre ditorilor cererea st fie tndreptatd numai pentru, recurtoas~ fteren existentel creanfei gi a dreptului de prioritate, sl se ‘ya declara totdeodat&, asupra cArui corp de avere f. va fi fotesit dreptul de ipotecd, cX cereren referitoare Ie plat ni ge vn lua tn considerare In aceasta desbatere; 3. c& m= Sreund eu cererle de anunfare si fie tnaintate gl documens ele de dovadd sf copiile scrisurilor de obligatie, {nvestite cu prenotirile de Intabulare, gi c& acela, cari mu domiciiars esedinfa instanfel, sau tn apropierea acestela, deodstt ‘cu anunfarea sunt datori si numeasci umn reprezentant ¢ fmiciiat Ta regedinta instanfet sau tn apropleren acestelay Geodati cu anuntarea sunt datori, s& numeasch un repre ventant domiciliat 1a regedinta instanfel; 1a cex contraria i-se Ja rumi reprezentant pe rizicul gi spesele lor; gi 4. ch la Yemmenn) de anunjare nu se admite nici amanare, nicl ]us tificare. ) Mai deparie tn publicafiune se va declara lémadt ‘eB tn somatiunea aceasta gi in anunfirile tnaintate tn Daze Sh toate drepturile gi obiectele, referitor Ia cari tau al pitentele din 29 Noemvrie 1852 despre raporturlle de 6 Heltate, — gi din 2 Martie 1853 despre raporturile urbas riale, nu vor fi atinse gi vor fi omise din ele, ; ‘) in stargit prin publicafiume vor fi somali poseseil corputilor de avere nobilitard, cu care pant tx anal 1848. tect tmpreunatd exercitarea jurisdictiunii, 6& justice 3° east {mprejurare la tribunalul judetean tn torment cet sub <), gi c& corputile de avere fand, 1a care s0 V8 Jace aoeesta justficare, vor fl tnscrise tn Ct, judetene StH districtuale, iar celelalte ta Ct, de ocol. jecttorile de ocol. 175 47, Teemenl din publicatiune se va fixa tm soma lunea deseio tr ar. de mai sux sub B), pe nout tun, gf neh pe doufsprezece luni, $i anume precizindu-se ulti jendaristica » termenulul, gl acest termen se-va socot, jicki-se Seama de timpul, tn care publicafiunea va apare vor fi inserate de 3-ori din tard, desemnate pentru pul cahiuile J a Benen! Oficial, gi anume, tn limba aralut jul: »Publicarea prot. Cf.« $i aceasta inserare tntrei ; te epe{i_aproximativ 1a jumatatea termenulai eae Tumi Triburalul judejean este dator, sub stricth.rere, si ordone imediat gi sa controleze efectuarea > sau altul sa omis, ¢ rioul publicafiani il nS vee fiuni pe spesele tribunalului judefean, 49, In fart de aceasta, . , tribunal! judefea ‘ala masa, cx In ccamscipia sa publesjn ig afigate: pe localurile autoritatilo r, gi pe usile biserici ns ae comunolor rurale s& fie ‘dma mae nut lar, — gt ca publicaiunile reterioare a eat granita {Arll s& fie inserate tn ziare gi in fara st Procedura referitoare la anunfirile pentru atacarea posesiel, -§, 50, Referitor Ia fiecare cerere de anuntare, care s = {ba seman! prescis tn 5 46. sub 2), cea mai mare urgen4, conform proc. civ, oat in pot. Ck ae va ota fap ct sal de aver, pol posesoral, este atécat, gl dectre cae, —— ark. 4 lua sl nurnarcl petite’ de anunjare, 51. In baza sentinjei definitive notatiunes procesului va fi radiata; iar dact s'a lact s'a termi t teldeodata se va tace, ‘an of Ss ndeeaee|177 ? _ Proprieiai vor cerceta Ia instanf& confinutul P i 2 F vor fi instiintate partite i din actele judecitoresti, referitor 1a exactitatea ‘itor anunjate gi la prioritatea lor, afi tangs $f dup ermeni!-die is Bed veritbws, ts Corea gu lieattones ia pe cale de tmplclulre, In Infelegere cu credi- ste modul, cum sz va proced “statul de sarcini astfel, precum acesta urmeazd bitelor inresistrate In pret in moulle Ci, Dac debitorul are mal multe cor- termenulai din publicatiun {de -avere fund, asupra clirora creanfele anunfate ur- Cu incepere din. ziua, a Mi transcrise, i actul de tnvolala statul de sarcini : corp de avere fund. va fi tntocmit separat, dup& “sumelos.*) 478 Vit. Achtzitia proprie! § 52. In §, 37. se hotares a transmiterea proprietatit_ imot Ct, publicate tnalnte de expirarea fixat pentru atacacea posesiei a acestai termen, dreptul de propri turmeaea dup expirare tate asupra acestor imobile se poate ctstiga nummal, da i Se tnreristrear& tn prot, Cl. ta baza documentulut de ach Exe Detntece creditorit trebue s& se Invoiasct Ia Im- fa ninmerick a creantei, in baza §§. 18 gi 19 leg. XXI. rexistrare se va proceda wi Y= 4 a a ie fe40 si deoarece pentrs tntocmirea Incrarilor Ct. este bilele nenobililor. porn, ca si se evite orice transcriere estinsa si com bine sronter. 6 fh a creangelor: nit se poate admite, ca o pozifie sau ins cy 3b Hale #8 fle tanscrise fm suma"Tor tntreaga pe staal d ‘al mat multor corpuri de avere fund. Asemenea la anuntarile creditorilor fe pot face numai excepflonal, 1a capitalurl mai fi cu tnyoirea debitorului. In cazul acesta se va nota, fe tn statul de sarciri al fiectrat corp de avere fund., ruia acelag capital se transcrle tn suma_sa tn- Golca), ct ncestn este asiguratsotldar,g-giasvpra corpuii de avere fund? | $6.‘Dacd debitrul trateazk cu creditorit sti penta tunei Invoiel, este qator si anunfe aceasta fm- ‘cel mult in patra siptiménl dupi expirarea ter- zifie prozentat; ta aceasta tn feritor Iu bunurile nobiltare, (G 446. Cod. civ. ge) Prot. Cf, vor hi fi intocmite coziele formate ido: vin, Procedtars relerit § anantirile creditorilor, tntre cari 6 fiteleg qi arendagii (§ 46. ©) procedira judiciara $4 6 eckide numa! dupa expirarea termenahii din publicalisis Pronrietarit vor fi ingtintai despre flecare anunfare refes fone ta ddngli, prin tnmdnares coplel fnscrs, saul = exits tulad proc. verb, 12 envi se var aqexa copie documen!s rim instiinfare a pardtull, § 53. Refuritor Ia in deciziunes, prin care se face P aca ordann acestuia, aack mu domiciliazt ta resedinls ilu din publicatiune qi totde . 3 4 ic jeodata si ceard termen ul- pierea ei, ca pentru tamanarea Inst ‘pentra prezentaren {nvoielil; aceaste se va fanaa instante, sau 1 apro} ‘iterioate 53. numeasci tnaintes instanfel In terme tn reprerentant domicitiat 12 resedin{a insta iumi repreventent tn scopu! acts! alte exemplare ale cererily grupate dupa prop! 7 A au fost“ anexats: ‘| Antitaren se poate da gl oral, #1 In acest coz se dreseazt 2 ‘57, Actul de invoiala, ale cArul semnaturi vor fllega- ‘va fi prozentst instanfei imediat anexandu-i se o aril de opt ile can contrariit ise va ml pe rizisa: gt spesele sale. Cele cum gl prac. verbale, vor fe aramiats ctarit pirati, gf pastrate ta instant. Socumente originale, aceste vor fi cumte tx petit procesel* verbale.178 copie legalizat8. Daca tnvoiala se refera 1a mai multe cor. puri de avere f, se va Inainta o copie (extract) legalizata de pe statul de sarcini al fiectrui corp de avere t, care va confine totdeodat& tntroducerea, data gi semnfturile actulni de tnvoiala, Coplile vor fi anexate (cusute si gnuruite) ja prot. Cf. sub fitlul: »Sarcini Vechix, nettndu-se tn procesul verbal, cd aceasta s'a ficut, Documentul de invoisld se ve restitul petitionarului, Cererile de anuntare pistrate Ia instant, vor fi date creditorilor, cari au tncheiat Invoiala — dact le cer. § 58. Asupra cererilor de anuntate, referitor Ia cari nu se face raport despre tnvo'ala In curgere, sau nu se pre- zintd documentul de Invoiall, se va deschide imediat procedura oralé, dup expirarea termenului fixat In acest scop. {§. 56) La termenul desbaterii vor fi citafi tn afard de pro- i parti: a) In cazul, dack involala nu s’a prezentat, tofi creditorii, $i b) tn cazul tnvoielii contractate nomai cu unii creditori, ceialalfi creditori, gi dintre creditorit partici- panti ia invoiala aceia, ale ctror creanfe par a fi incurcate tn proces cu creanfele Inca neachitate, din, ceuza prioritati, §, 59. In ziua desbaterit se va ine des tn baza proiectului prezintat de cAtre debitor, conform ctruia ar uma ase aranja Intregul stat de sarcini, sau tnc&-cel neachi- tat; attt asupra veracitafii si ordinei seriale a creantelor, ct gi asupra tmpérfirii-acestora pe mai. multe corpuri de avere f, se va Incerca tavoiala, gi In caz de neisbutire, se ‘va hotfrt prin sentinf&. De pe, Invoiald sau sentinfa, daca au rimas definitive, se vor libera copil ori extracte, lege Tizate, pentra prot. Cf. gi im privinfa aceasta se va proceda conform §. 67. . 1X. Efectuarea tntabuldtilor foainte si dup2 expirarea termenului dia publicafiune. §. 60, Procedura legald de intabulare de pand aci, referitor In imobilele nobilitare sj acelea ale nenobililor, cari nil formeaz& Inc obiectul Cf, pani cind se face publicares prot. Cf. dresate privitor Ia aceste, imobile, si pand cand ex- pird termenul din publicatiune fixat pentra anunfirile cre 179 «, — paid atunci decl se mai pot face inci intabu- Lgenerale. Din contr’: tncepand dela expirarea zilel J publicajiune pentru anunfarea creditorilor — asup: de avere f,, tnscrise In prot. Cf. publicate, se pot ‘efeciua rumai tntabulatiuni speciale, ardtindu-se it corpurite de avere f, iar-in privina aceasta se va fireferitor Ia Imobilele nobilitare conform proc, entra imoblfele nenobiitor. (§. 446. Cod. cv. gen.) In- ie “64. Prot, Cl, publicate vor tnlocui registrul de tn Sbulare, dup fermenu! din publicafe, fixat pe seama_cre- f $1 emuma pans c&nd coalele formale ale Ct. vor fi In acestea deci deci de intabulare vor fgisirale sub ‘lll: »Sarcini nowis, ardtindu-se ziua pre- entleil, $1 numarul ceterli, Nouile Intabulari au efect ju sideuna tuimal cu respectarea drepturilor c&stigate prin ile anterioare, Mai departe creditorii nou Intabulafi (rental 58 ridice opoziti, sau exceptit contra soco- ‘labiliel atatulu} vechilor sarcinil, ilinuarea Intocmirii tn curgere a Cf. referitoare Ia imobilele nenobilllor. 62, Nu se mai dreseaz procese verbale de anun- fiter 1a imobilele nenobililor, conform instructiei “Ch, din 28 Decemvrie 1849 gi conform dispozitiu- “spacisle Gate tn acest scop. Referitor 12 comunele, ari citatiunea prin publicatiune s'a facut deja con- 5 al proced. Cl. gi conform §. 11 al instructiei dina rie 1850, ori Iucrdrile pentru tntocmirea Cf. aut ft mini departe, se va proceda pand la alte dispo- Ml, conform reguillor de pind aci, Nu se mai pot libera iuni prin. publicatiune. Procesele verbale de anun- “atest objec! — dupice vor fi tndreptate gi intre- )), — sunt supuse publicatiunii prescrise In pre- ue180 zenta ordonan{d. Directiunea Cf, este datoare si dea redac- torilor instrucfiunile necesare pentru efectuarea dispozifiunilor cuprinse tn acest articol. Xi, Indreptarea prot. $1 coalelor Cf. In urma regulitri urbariale $i a raporturilor de avere fnrudita cu aceasta. §, 63, Dacd tn vre-un ocol, — dupiice prot. Cl. referitoare, au fost dresate, sau au fost Intocmite gl coalele (Ci), — In urma reguldril urbariale, gi a altor raporturl deavere tnrudite, prescris prin patenta din 2 Martie 1853 sau 2) au fost date comunelor sau unor iobagi, partile con. stitutive ale corpurilor de avere f. nobilitare, iar imobilele Itnscrise pe seama comunelot, sau iobagilor, au fost date fostilor dorini de pamant, sau dack tn special b), pe cale de comasatie legald s'a ficut noua tmpirfire a sesiunilor; ‘atunci In cazul Inti se vor arita din oficix, prin ra- dleri si adnotatiuni (§. 12. 4) schimbarile intervenite, iar tn cazul al dotlea imobilele nou digtribuite gl cari tntrd tr tocul ‘vechilor corpuri de avere f, —vor fl tnregistrate din oficiu, tn prot. gi coalele Cf, respective (§ 3). Despre aceste tr- dreptiri ale prot. gi coalelor Cf.'vor fi Ingtlintaft creditorit Antabulati Intr’ansele, (§§. 57 9i 61.) Xi, Scutirea de taxe. § 64. Toate lucritile oticlale reclamate pentru prima tntocmire a Cf, gi de tntabulare, precum gi tn special cere- ‘lle prezentate pentru prima Inregistrare, procesele ver~ bale, care se vor dresa, si dovezile, ce se vor prezenta sunt scitite de taxe, in baza Inaltului Decret din 11 Ocx tomvrie 1850 si a decretului Ministerului de finante, dat tn ‘njelegere cu Ministerul Justiiei In 10 Septemvrie 1851 sub snr, 30176. 181 _ Ordonanta Ministerulul Justitie! in 27 Lunie 1855) seferitoare Ja interpretarea urmstonrel frazi ganja pentru Tocatlzaren Cf, sbunurl nobilitare, eu po- ‘arora pind Ia anul 1848 a fost Impreunat exerciftal Jurledteftuntte. \du-se {ndoieli privitor In interpretarea frazel: »bu- sri nobilitare, cu posesia crore pand Ia anul 1848 era sunat exercifil Jarisdicfiunife — cuprins tn ordonan= 4853, Ministerul Justitiei pentru inlaturarea acestor ni, alld necesar s& declare, ck tn chestia aceasta se urmatoarele dispozitiuni: sge toute imobilele de felul urmator: 1, Fiecare avere tard, al cAreia posesor pant la anul 1848 2 exercitat prin {inerea de scaune domnestl; — 2. fiecare niobiliiara, ai cAreia posesori, desi nu au exercitat cfia paid Ia anul 1848, dar au ffcut-o mai nainte gi iit-o rum, filndcd exerciiul jurisdicyiunit civile au ‘i focul lor pretoril sau consilile locale; — 3. fie~ -avere nobllitars, referitor la care exercitiul jarisdicfiunit le a fneetat rtimat prin rescumptrarea fdcut tnainte de 11848 de cAtre supugi, gi a ciel jurisdictie, din cauza am exercitat-o mai tarziu vre-un consill comunal; 4, flecare ferma (pustd, prediu) nobilitard. §, 2, Denumiirea tn chestiune mu se va aplica pentru inuri, tn afara de cele enumerate la §. 1, Se vorsocotl ‘special: aj ayerlle de miierfe (maierigte, majorsag), ‘au constat rural din padure, fara ocupatie si scaun gi-cari o'an format parte integranta din avere no- de felul aniintit mai sus; b) s cutiale nobi- Ia compesesoratele nobilitare, cari for- ‘um Intieg indiviz, composesorii, cari nu pot s& do- } c&-el ati lust parte fa finerea scaunului dommesc, , saz prin contribuiri la spese, tn cauze personalk Jurisdictiunii judecatoriilor de ocol (birow! ocolu- relura, biroul de preturd)..Asupra averit imobile distri- tn natura a acestor composesori, judecétoria ocolulul182 are si jurisdictiunea real&; d) tn “Atdea! bunurile robiti- tare, cari conform legilor de acolo au calitetea de »succe- sian) {ergditt?) seculestre propriuzise (siculae haeredilates) gi la cari mu au existat ocupatiune prin iobagi si scaune domnestt. 8, 3. Prezenia dispozitiune este valabild numai ping ‘ctnd na vor fi date dispozitiunile, c& despre cari imobile vor purta (fine) prot. Cf. tribunalele de prima instanta, despre cari birourile de ocol (birourile pretoriale) si-Judeca toriile de ocol (preturile), gi pani nu se face Inscrierea Iq registre. Referitor la bunurile, cari se tmrexistreari tn baza acestor reguli in Ct. dela tribunale, gi referitor 1a posesorii acelora, vor fi aplicabile ordonantele .... dim 1853 re feritoare la jurisdicfiune fara, ca si fie necesari dovedi- jurisdictinnii impreunatt mai nainte cu acestex duit __.. Din’ contra: referitor la bunurile si pesesorif jor, ccarl se tnregistreaz conform regulelor Ct. — cari se vor da — tn Cb. ale birourilor de ocol (birourile pretoriale) sf ale judecdtoriilor de ocol (preturile), dispozitiunile tm chee stiune ale regulilor de jurisdictiune nu pot fi aplicabile. Instrucfii pentru functionarli de localizare date Ia 28 Octomvrle 1856, de citre Directlunea de Stat a Cf, eu aprobarea Ministerulul Justiftel. Cap. I. Art. 1, Indatoririile funcfionaritor Ct. Funcfionaril Cf. tnsrcinaft cu popularizares ‘tea In comune a publicitatii prot. Cf. terminate au urmitoarele indatoriri: a) s& expund pe scurt scopul Cf. $i modul lor de re dactare; 'b) s& citeasc& publicafiunea data referitor la publicitatea prot. Cf. terminate, gi 54 explice in mod popular caracterele lor mai principale; 183 ‘si expuna gi st popularizeze cauzele de Cl, si regu- “urmat la inscrierile fn Cf, pentra cAstigarea anumitor indtepteze gregelile comise a tnscrierea ficutt isiile de localizare, a zestrelor femeilor, a partilor ‘posesie fécute dup& verificare « prot, Ci. fuca fumefionarul Ct. si post corespunde tn mod ‘acestor Indatoriri, este necesar s& tnstlinteze, cu tuturor co- pat In scopul amintit, gi s&-i ‘totdeodats, s tngtiinfeze pe locuitorii comunel, ct inutul publicatiunii si ile ordensntl Miniter Justifiei data la 15 De~ 4855, gi {otodata s le pund In vedere, ci n acea Bi pete din comund, ci $A se prezinte cét mai mult! Va ordona totdeodatd primarului, si aduct la tuturor locwitorilor din comund, cari au cAstigat bile, dela verificarea proceselor verbsle tncoace, pentru adunarea proprietariler gi tinerea prelegerii. ictionarul Cl. va lua cu sine Incratile Cf. ale tuturor Jor, In cari trebue s& meargd pentru comunicarea il susmentionate, inventariindu-te cu Ingejire. comune, va tnstlinta pe primar despre prezenta sa, si pani ctnd se ‘proprietari, e dator s4 examineze toate prot. Ci. ale ‘sipe acelea, in cari descopere gregeli ta tnscrieren eior femeilor, a pArtilor de succesiune sau a modurilor, va observa, ck nu s'a aritat timpul acestor Inscrier, puns deoparte separate de celelalte, ca dup finerea, tipulatiuntlor; modus = Indatoririle puse ere- egatarulat prin testament, codlcil etc,14 185 prelegerii — cu ocazia tscrierii schimbarilor de posesie ‘Aceste prot. de Ct. reprezintt provizoriy Cl. prop: ficute dele verificarea prot. Cf. constatand si timpul, in care ‘din care cauzt, In baza acestei destinatiuni, ele au fost s'au ficut tnscrierile zestrelor femeilor, 2 parfilor de suc. state qi intocmite astfel, cX din ele fiind regulat admi- cesiune gi stipulafiunilor amintite, s4 le tnscrie tn moq sgistrate, S2.se poatd afla clar statu! de posesie, posesorul, suplimentar si st Indrepteze complet prot. Cr. eventual restrins& a dteptului posesoral sau de Dupa aceasta, Iuénd Iucrarea Ct, va pleca Ia adunarea cari greveaz4 averea; pentra proprietarilor pi dup sosire va soma pe primarul din loca- comisiile de localizare s’au gi striduit s& tnscrie Jitate, s& fac linigtea cuvenita, s& inlature ori-ce neoran< gerea fiecdruia cu . exactitatea posibila, intrucat adecd a duisl4; va proceda apoi imediat 1a tndeplinirea tndatoririlor st posibilé constatarea averii gi a proprietarulul, si Intrucat sale enumerate 1a punctele a), 6), c), si d), expunand may igi proprietarii nu au omis, in propriul Jor interes, si tntai acopul si modul de redactare al Cf; punctele mai te are In rezolvarea grelei lor chiemri, esentiale referitoare Ia aceasta dup§ cum urmeazX mai jos, } informatiunile necesare, Ait, Il. Scopul si modul de redactare al Cf. Ct. gide Intabulare tn ari, cu excepfia urior oreye i bila s'a_ des libere regesti, este institutiune now, a crii infiintare s'a IAcu de tegaturile urbarisle si de a te, din cari cauze posibild numai prin eliberarea averii imobile din tegituril iulte raporturi de avere sunt complicate Incl; averes imo- urbarlaliteti, prin desfiinfarea legit existente de aviticitate si prin introducerea cod. gen. civil. Scopul principal al acestei institujiunt este: »Stabilirea dreptului de proprietate $i consolidates cre ditutal posesorilor bunurilor imobilex. Baris) sceste guvernel o's tneijit_ do stablicen ee oe acestei institufiuni gi folosul ei pentra tard, dar tn special Beal osu ctabiit eas a rit pentru averea imobila; filndcd precam pe de o ‘parte, dels. a essen redactarea practicl si administratia corect’ a Ci. tame, | ¢& posesia de fapt si se ia de bazd; siguranta nu numai a averii imobile, ci totdeodat& yi a 0 _ 2 ca identitatea atAtia posesorului, ct si a averii si fanilor, interzigilor, a comunelor, cum gia fiecdrui proprietar fonstate prin cercetares comistel, facutd la fata locului; de pamant, tot aya pe de alt parte, prin aceasta se CO 3. cw Inscrierea averil si se fack astfel, ca si poati fi difioneaza $1 Inflorirea numeroarelor institu{iuni filanteop inisist® cups regulile Ci, din fart, cu existenta cArora std tn stréns& legaturs bin _Inscrierea imobilelor ficute dup aceste reguli funda- atitora; chiar de acela Cf. de tntabulare poate fi privitt tale se numoste Jocalizare, care s’a ficut de citre co- rept cuvint, de cea mai bineficitoare gi mai importantt f delegate tn scopul acesta, de unde acestea se gi dintee toate instituiile mai nowt. © Cémisiun! de localizare, = Baza tntocmisii Cf, 0 formeaz procesele verbale (pr0" Jnainte dea se fi inceput localizarea tn vre'un judet, tocoale) éresate de cAtre comisiile de localizare, Ja cunostinf& public pe calea obicinuitt si pro- ‘pi neaminabila Infiinfarea Cf.187 186 prietarilor li-s'a pus tn vedere, fara excepfie, ca sf ia parte fanduart; din contra imobilele inscrise sub + sunt Ta Incrarile de localizare, si si Je urmfreascl cu toate ne stilatosre, adect flecare parcel de avere formeaza atentia tn propriul lor interes. ‘corp de avere funduara, separat. Totasemenea comisiile de localizare, Inainte de ‘Gu octzia localizitii toate corpurile de avere funduard lwerul In vre-0 comuna, au convocat pe proj orisce fel, apartintnd aceleiagi persoane gi situate tn adus Ia cunostinta scopul delegatiunii lor. Li-au expus tn jasi comund, au fost trecute sau tnscrise tntrun proces esenfi Iucriirle, pe cari Ie vor Incepe, gi regulile referitoare | (protocol) deschis pe numele posesorului, care proces la modul procedurillor, le-au explicat gi astiel mergind din “cuprinde tn sine trei foi, fnsemnate cu literile A, B gi casi in casi, dela pimdnt la pamant, au constatat imobilele tarziu, adect in Cf propriu zise, fiecare corp de gi pe posesorii lor de fapt, totdeodaté deslgntnd bucata de sfurid, va clipata o coald deosebitd, care asemenes va pamént dupa situatia sa; au constatat identitatea amsndu- inde cele trei foi amintite mai sus, gi astfel fiecare corp rora prin desbatere public, ‘avert fund. va fi administrat separat din punctul de In ordonanta din 18 Aprilie 1853 a Ministerutul de Jus- ere al Ci. tifie se cuprind regulile, conform carora se redacteazt Ci, ‘Foala asa numitt foaie de posesie insemnaté cu litera fl comisiile de localizare, fintnd seama — tntrucat aceasta iprinde corpul funduar, : a putut fi adus tn consonan{a cu regulile cuprinse tn or~ A Insemnata cu litera B) aga zis foxia schimbar’- donanfa amintit’ mai nainte — de cererea proprietarior, -pasesie va ardta: a) proprietarul, iar tn caz de po- au constituit tn corpuri de avere fund, anumite, imobilsle ‘commun pe coproprietari; b) titlul dreptului de pro- tuturor, le-au Inscris in procesele verbale deschise pe mim e, adecA cA corpul de avere fuud, a fost cAgtigat prin mele proprietarilor respectivi gi dup% cum acelea au fost frare, donatiune sau ereditate; c) toate. fransmiterile transctierife ulterioare; d) toate condifille sub cari s'a formate dint’una sau mai multe parcele, din imobile nobilitare, foste iobagesti, sau de altd natura, le-au Insemnat t Inscriesex In prot, Cf, sau oat restricfiunile drep- cu semne deosebite, li-au dat denumirile cuvenite, gi fie, iui de proprietate, intruc&t at baza fa Insugirile sau tm- clrei parcele Iau dat numdrul corespunzttor de ordine, #1 persovale ale proprietaralui, de ex. minoritatea ‘aga aumitul numar de parceld (topogratic) entul scl, sau se referd Ia insup dreptul de pro- In modul acesta tntocmindu-se lucririle de localizare, de ex, substitutia, dreptul de protimie, gi tm cazu- prot. Cl. dresate au fost confirmate prin semnatura cu mina turllor de posesie hipotecari conforme cu legile proprie de citre proprietari, sau in absenta lor, de catte ‘anterloare; e)°toate schimbarile in cazurlle gi im reprezentantul numit de comislune, gi prin aceasta anteluc- alel enumerate, de ex. incetarea minortifi, tute- rarile Cl ale comune! au fost terminate, ~ Inscrize; f) toate abnotafiunile sau adnotafiunile, s¢ fac referiior Ia parcelele vre-unui corp de avere Eg) prefal de primire expus, sau valoarea ardtatt ente @ corpurilor de avere fund; tn stargit: Ags sian foale de sarcini tnsemnati cu litera C), va ie Hotérat drepturife $1 sarcinite jpotecare, subjpotecare, ‘Stu altele reale, calitater lor juridied, de ex. Imtabulata este fideicomis, imprumat sau sum& Art. Ill Explicafla mai pe larg a lucraritor Ct. inele Cf. sunt de dowd BS Corpurile Cf. referitor la 5: ) feluti, adect: insemnate cu numere romane 1, Ml, Ill, ch sau eu ceace (4). Cele insemnate cu numa roman cuprind tn sine mal multe parcele de avere, cari Impreuna formeaza un coi188 | pentru garantare tn cax de evictiune; transmiterile sau radierile for, titlal de drept $i persoanele, pe seama cirora ‘sa fiicut fntabularea, precum se poate vedes aceasta In prot, Ci. deja gi actualmente, cu deosebirea, ci unele din ele cu~ prind tn sine nu un corp de avere fund, ci gl mai multe tulut posesoral gi de. proprietate, potrivit §, 323. al Cod Civ, gen, conform cAruis, posesornl bunulul se bucurll de presumpia legald a titlaini valabil, posesia de fapt s'a just de baz Ia redactarea prot. Cf, conform regulllor de loce Tizare, gi astfel 2 fost tnscris tn ele mumai posesorul de fapt; deoarece deasemenca la desbaterile comisiei, cu ocs- ‘it aceasta, mulfi proprietari, san nu s'axputut prezents i flind tmpedicafi, ‘an omis din indolent sa-gi apere interesele proprii, si-si arate drepturile, si si dea informa tiunile necesare; ba unli nu aa prédat. functionarilor Cf harfile gata, cefea ce ar fi putat tnlesnl, tn mare parts, tntocmirea perfect posibild a Iucririlor de localizare; gi di toate acestea putindu-se prevedes, cl multe prot, de Cf pot sf contind si neadevaruri i gregell, carl dupacum pedeoparte mu sunt compatibile en scopt! Ct, tot ayn 46 alti parte, pot si dea ugor nagtere 1a erori, gi pot cours i primejduirea nor drepturi: sa se dea tuturor prilej, si-si apere Pentruca aceste urmarl st fie prevenite, dup& putnity drepturile, eventual z 189 dijate, gt S# si poat valorifca, duy . dupa lege, fpecesar #8 ordone: tndat, ce se poate ne cnm n Incrarile Cl. pot st fle expuse imediat Ia vedere publics, iri Indreptarea prot. Ct. I pentru efectuarea transtabu- creanfelor mai vechi intabulate, se va face publicafia vorbita de cltre Direcfiunile Ct, Aceasta se face tn aprobarl prealabile a Ministerului Justiie, prin aga ils publi ca) vor spare tn Monitor ic ma ziarele oficiale ale provincillor, tn ci t gino ari s'au tnfintat Cap. Hl. Explicatia publicafiunii dat& pentru publicitatea prot, Cf. Publicafiunea dat& asupra publicitafi » pati puncte principale: , Ce 1, Enumerarea judetulut, ocolului sau comunelor, ale prot. de Cf, s’ay terminat complet, gi birourile Ct, in ‘se gisesc aceste protocoale; se va anunfa zius, cu re de cind acestea pot si fie vazute liber de ori-cine cate zi publicatiunea intra in vigoare; se va numi tA Instanfa, care are atributlunea de jurisdlcjune Tactile descrse tn prima parte a ordonanfe. Minisleru~ lustitiel din 15 Decemvrie 1855, pentra circumsciiptia lului sau pentrx diferitele comune publicate, i prot, Cl. — conform dis partes 2 doua a ordonantel rmenfonate, tnd and ‘Va cuprinde somatimes adresata tu a ituror acelora, cart sc Be Ceath vie-o Indreptare tn prot. Cl. publicte, on UGsice Brstentior juraice, sau sh justice vreun Bes tiane, care tnvestea Inalnte de 1848 vre-un oy iS acest bun st fle transéris in Ct, i; OT! In sfargit voesc sA elect a a eceanfslot lor intbulate. ape190 191 3, Sunt escluse atat dela anunfirile Cf. cat $i dela ifille acestea tn termemul din desbateri, prin prezenta publicatiune, toate pretentiile, cari a Batten Pai Peay cltci la din ‘au fost reglementate prin patenta din 2 Martie 1853 refe- pot fi valorificate in dauna ritoare la raporturile urbariale gi cele Inrudite cu ele, (Monit ise In prot, imperial Nr. 38, 39) “4, Va mai cuprinde dispesifia ct dela fnceputal termenului de anunfare prot. Ci. publicate vor fi considerate si tratate ca adevarate Cf. tn baza §.321 al cod. civ, gen cd prin urmare referitor 1a imobilele tnscrise: ta ele oui el vigoarei publicattunit, be at Aiea sia ite cash, cana cineva oral’) sau la. Tribunal je Stu 4 vreunui imobi ta. baed de congas re, trebue sd anunfe aceasta repturi de proprietate, ipotecd sau alte drepturi reale se be pot cdstiga, se pot transmite, ori se pot stinge, Incepand iscrierea In prot. Cf, tu ace! termin numai prin Snscrierea lor conform legli, ee 2 proprietar al a- tnsd fir vittimarea pretentillor juridice existente deja de x re een fle cd au Cf. cu ocazia loca ‘mai nainte a acestor imobile, amuntate sl dovedite tn ter~ Pa, sau 7a procesul verbal a] menu! de anunfare. Aceasta este necesar st o ste flecare om ct att mai virtos, cu cit la din contré mulfi ar putea ftuferi pagube din cauza neobservirli acestor norme. ‘Astfel, in ce priveste, punctul al doilea arltat mai sus ‘al publicafiunii, se fixeazd dowd termene, tn cari se vor face anuintirile sl justifictrle descrise mai pe larg tn pi blicatiune. Un termen este fixat de 7—8 luni, celalalt pe 11—12 Daca una sau mai m uni, ardtindu-se ultima Tuna gl ai. Gh cone de yi din parcelie de avere, car ‘Amabele termene Incep in acelag timp, adeck tn ziua In- de ex, la sesiumile iobigegti; nw au vote frarii tn vigoare a publicafiunii. acts "sti, — nu au fost tnscrise ‘Aré Il Inaintarea anunjarilor si justificarior pentra indrep= ACA corpurile fund, ar fi com tarea prot. Cf. gi pentrm valorificarea drepturilor ‘posesorale Jnscris: unite dou’ sesiuni ‘sau de proprietate. 4 Sait daci parcelele de avere In prirmul termen adect In cel mai scurt, trebue ca u fost scrise Ia alfa sesiune, 4. Tol}, cei cari cred, c& pot s& pretind’ tndreptariIn= ‘intravilanul eu dous case tregiri, abnotatii, adnotari .sau_transcrieri tn prot. Ch, fie sur corp fund.; referitoare la designarea Imobilelor, fie referitoare Ia con~ eA 0 Ducat’ de pamAnt de ‘tituirea corpurilor de avere fund, sau referitoare Ia rspot~ Ut liber, a fost. adn futile de posesie tnscrise, Intemeind acele pretenfii pe vre-u” i Intregitoare; rept de proprietate, de Ipotect, sau de srendi, castiget” tnainte sau dupa verificarea prot. Cf, tn tot cazul tnsa (72 Pe Niemuri, administrators a inte de ziua tnceperit eficacitétii publicafiunli, sisi anun(® Hiesttress pe cat le exereia ural terte wane gat pe ings pretura, desbateri! generale, vor fi le de proprietate — de posesie | amunfate pentru valoriticare sau conserva ipuse neexact, de ex, lobigesti de sine sti aparjinatoare unei se- sau dacd tm comunele de locuit ar fi fost unit ie stititoare, ce poate tat vre-unei sesiuni iobtgert,192 193 igi uml sau yl LA dintre composesori au fost omisi mi at ‘sau ar fi fost tnscris ca composeser unul, care ftulat de ceilalti pentru partea, ce i-s'a cuvenit; eS ang ear a fost Inde i He Me Ariunfarea creanfelor mal vecht tnfabutate. Dac& vre-o bucath de pamant nu s'a seris pe proprie~ te toate creantele Intabulate, pand Ia ziva Intrarli in vi- tarul adevarat, ci pe vecinul su, ori pe un terfiu; ‘a publicatiunil, asupra imobilelor existente In comu- Daci arendagul a inscris ca propria sa proprietate, b- ig publicate, In scopal ca sé fie transtabulate ca ipoteci = jyStatul sarcinilor vechi al corpurilor funduare, cari vor fi ele parti din el; bal ea ran 4 fost toecia axralle imate it scopl acesta; adecd ca dreptul ipotecar pro- cul copitlor, vre-un imobil cu- ia si fie dobindit cu prioritatea cAstigata prin tntab una din sol sa act tonele taal; tn fei: eche, finda In din contra, prioritatea dobAnditA prin a ; Es "oat ve veck in Toeul proprietarului pAmantului a fost tnscris ater anterioar¥, se plerde. ca posesor proprieterul clirii sau wzufructuaral “Art WV. Arvanfrife pentru Inscrierea tn Cf. judefene a ‘Aceste cazuri gi altele similare fiind posibll ei hcemarltor'nobiltere Ch este necesar gl uti, cA oricine are imobile tn comunele publicate, s8 se prezinte tn termenul din ree ee wit gl posesorii bunurilor nobiitare faptul, c& bunurile fanduar, gl acolo si se corsage oe peat cere Hae sriuy Inainte de anul 1848, tnvestite cu exercitin! drep- titatea tnscrie le ct af de juridicjune, ea In baza acesteia aceste bunurl s& din weeme remedierea eventualel violiri a dreptului si, $f EEA glotstancn contearsovee 1 trachea vt de tndreptarea greselilor. cate in Cf. ale blrourilor pretoriale, ca toate imobilele ‘2. Este necesar mai departe, ca fa termenul mal scuzt amintit mai sus, toti aceia, cari au valorificat, 1a instar Intre aceste bunuri nobilitare, de cari adect tnainte de ie competente, asupra imobilelor tnscri prot, Cf, dren | 1848 era legat exercifiul dreptiilut de jurisdictiune, con ven de aviticitate sau de rescumpararea 22logiturilor sai lispozitiilot ordonantei din 28 Iunie 1855, dat& de Mi- pretentii de proprietate din alé ita, de dren, poli sterul Justitie, se vor socoti urmatoarele: dispositianilor patentei ea are fae eae # 41. Flecare bun nobilitr, al chruia posesor g-a exercitat baza dispozitiunilor aceleiagl Ae oe ‘th anul 1848, dreptul siu de jurisdictiune, dack nu gi mai lung pentra valoriticarea dreptului de | cauze penale, dar cel, putin tn cele civile,. prin tinerea + Ge zalog, tof) acestia e necesar =f) anunle meen ad Ree aeaiire dommes " "a a E ‘i de arept nc fa Carga Oa ca ese euvine I 2, Bunt nobilitar, al ctruin posesor a exerittjutsdie- sau dreptyl de ea fendate gi dreptul de rescumpararet “cmrze civile, de-si mu chiar pnd Ia 1848, gia Incetat name procesele suspends i, findc& exercitarea Ini a trecut asupra biroului pre~ 4 nestins — |, sau i . A aie pee definitiv, penteu Inscriere; /2 Hy Sam atupra consilialui cdmunal : tul adj init, Penanen anna pot a8 le Fiecare bun nobilitar, al cArui exercitiu al dreptului expiraren termes jrecum sa spus 1a punctul tntil risdie{iune a Incetat din cauza riscumptrtrei facut de ‘tute numai, dacd a be ior persoane, ‘Aogtii lobagi inainte de 1848, §1 in urma acesteia, « nu vatima drepturile terte scitat prin consiliul comunal; tn sfargit “Tot tn modul acesta vor dovedi, tn termennl mai lung194 4. Fiecare prediu (fermi, pusti) nobilitar. Nu se vor socoti insd cx atari: a) Averlle de maierie’), cari constau mumai dintr’o padure gi mm au fost nicl colonizate, nici mu au timut scan domnese si nu formeaz4 nici parti ntregitoare din bunurile obilitare enumerate mai sus. 'b) Sesiunile nobilitare dela orage (curii). z c) Averile separate tn natura, Im compesesorate, ale etror posesori mi pot s& arate, eX ar fl Iuat parte Ia tinerea scaunelor domnesti; sau direct personal, sau indirect prin contribuire In spesele necesare pentru ele. Referitor la drepturile. cari vor fi anunfate tn termenul din publicatie, g1 dupa enumerarea explicstiilor de mai sus, din cauza tuturor vitimérilor posibile. se mai noteazt in sitrgit, o& contra termenelor fixate nu se va admite nici prelungirea gi nici jastificarea, si pentrn cceasta termenele fixate in publicatiune se vor observa strict. ‘Art, V. Modurile de inalntare a anunfarilor $i justificarilor, ‘Anuntarile gi justifictrile pot s& fie fnaintate tn scris, ‘sau verbal, jar tn cazurile ctnd se atacl vre-un drept posesoral tnscris Im prot. Cf, gi tn form& de actiune: Partile domiciiate mai departe de regedinia Ch. suné obligate sa Inainteze anunfarile si justificarile direct la se- atul Cf, ¢l le pot tnainte si la biroul pretorial, 4a ocolul caruia se gasesc imobilele in chestie; acest birou trecind Imediat 1a proces verbal anuntirile expuse prin vin gral, este dator sf le trimitd, {ard amanare, senatului Cf, competent, ca gi pe cele intrate tn scris ‘Art, Vi. Redactarea si fntocmires cererilor de anunfare, Im cazurile de mai sus cererile de anunjare pot fi Ina- fntate gi numai tntrun singur exemplar, 1a care tns& vor fT fanexate atdtea rubruri, cite parti interesate sunt in afacerea juridica anunfata. 4 3) mariste, 195 Este siecesar, ca petifonaral s# anexeze ptr el, deoarece exernplarul original al on eee 3 Ch, tmpreuné cu anexele, pnt ctnd afaceren et cezolvd Im regal gl pentruce plrile sk poatt fn orice petite, m care se cere tndreptaren sguus ale pretentii de drept, sau justificarea exercifiului de nionrA al dreptulut de jurigdictune, este necesar, ca pars eh St expund limurit gi cuvenit: tn primul caz, gregelile de tndreptat-si lipsurile de complectat; tn cazul al oles ile de drept, cari ufmeazk a tceta; iar tn cazul al ;drepturile, pe. cari voiegte st le noteze, sau s& le n= were; mai departe sd numeascd exact imobilele, asupra ‘cele drepturi ar fia se valorfica, procesale verbale, Sunt Inscrise imobilele, precum gi pe posesorii imo- felon, In afard de aceasta este necesar, ca sk se spund In fiecare cerere domiciliul, positia social si a pitilor interesate, gi ca toate documentele, cari ser. pentru sprijinirea pretentidlor de drept ale partii si Eanexate Im original dact se poste, tn tot cazul Insd preg labil Ta copie, gi la sfargitul petifiel cereren s& fie expusd dar clar gi hottrat, ca judecator orul, tn bai i sl fun misurile necesare. ete ald pe cale de proces, privitor I num@rul exemplare- i sunt apticabile regulile proced, civ.; de altfel gi estor actiunl vor fi tntocmite aga fel, ca din ele pe aa Parfilor, dreptul pretins, imobilul i ‘Jn cizul, dact anun{area se referg Ia o schi ie, care s'a facut, desi dupa verificarea aero Sear @ de taceperea efectelor publicafiunii: Partea re- 4 sé post fi Inscrisd ca proprietar in Cf, in thal posesiei (cumparare, donatfune, succesiuine) Mera covedeascd prin document 41 tmprejurares, el Obi! i-a ajuns in posesie tm epoca amintita. Accastd 13°196, fmprejurare Ins se poate dovedi gi cu certificatul prima. rului comunel, tn care este situat imobilul in chestiune, lar Ia anun{area creantelor mai vechi tntabulate se cere sl fie numiti exact proprietarii, contra cfrora se in- reaptd anuntarea gi prot. Cf. tn cari sunt tnscrise imobilele, cari vor fl grevate prin transtabularea ipotecart; iar th cazvl, daca creanja siar fi tntabutat pe un mobil anumit special, va‘fi numit axa! acest Imobil, iar a cerere, 52 vor anexa in alart de robrurile ta numar necesar $i in drart de obligatiunea originald, $i aidtea copii de pe acca Sta, cAfi sunt proprietari contra cirara se indreapt@ anun- area, Unde s'a ‘obicinuit iberarea certficatelor speciale espre intabuldrile fAcute: acolo vor fi qnexate gi aceste certificate; la din contra. cererea va fl refuzata. Dac un creditor ar avea de anunfat mai multe creante ‘contra aceluiasi proprietar, anunfarea acestora se poate face prin acelas/ cerere, duck Imobilele, asupra clrora creantcle vor fi transtabulate pe cale ipotecard, sunt tnserise desl in vrai multe prot, de Cf, dar tntrale acelelagl instante de Ci. Dac& fundatiunile publice, institutele de credit, instanjsle de curatela gi de tuteld, mai departe comisiunile orfanale,: au reprexentantil acestora, Insircinati tn_special eu actu] Ge anuntare, voiesc sh facd transtabularea ipotecard a cre~ fanfelor tntabuiate, mu este niecesar si Inainteze cereri de anunfare separate contra fiectrui debitor, l pot tntocml uz fabio despre tof! debitoril si toate creanfele, inaintandu-te instanfel Cl cu 0 Singurd cerere, duct tmobilele, asuprs ‘arora se solicit transtabularea ipotecard a creanfel, sunt sittzate tn aceiag comund. ‘Acest tablou va avea patru rubricl: Se vor arta exact: fn prima rubricd: numele creditoruil tn a doua: nume'e gi domiciliul debit. tna trela: creantele, cu referire Ia scrisoarea de obli- zinta, in care a fost dresat gi Intabulat actul gate, suma de obligati 197 tn @ patra: prot Cf, in carl sunt tnscrise imobi 7 ile dupa Imprejuriri, se vor arata gi imobilele, t Vil. Regularea extrajudiciara 2 transtabulatit lt e a crentfelor fntabulate, ys "Peteate Proprietaril gi creditorii sunt Hber/ st trangeze Intre ei achite — $i extrajudiclar — transtabulares ipotecaré vcrsantelor Intabulate, dar anunfarea se va face sl tn ay az conform regulelor de mai sus, $1 anume tnainte explrarea termenulul fixat gl in cerere vor 11 fallvele extrajudiciare tn curgere. a Art Vill. Electuarea transtabulait 1 i i crs ml eet, Cantitaea Totreagd asupra’ mai malior corpurt de. Ch sau notata ta acest scop. i Dac creanfele amuntate au fost tntabulate sau notate integime asupra unuia sau mat multor corpuri de Ch prietarul care se simte vatmat prin sceasts, poate cere, ‘acest® creante intabulate sf fle transtabulate asupra spectivelor corpuri de Ct. tn tate mai mici d;terminate In aceste cazuri, Inst, este n prietaru! sd uzeze de ajutorul unui eaiiatitcy a lag, Introducerea acestor cauze presupune cunoasterea mai Art, IX, Scutirea de timbre, Anunfarile, cererile, acfiunile si anexele de ori ce fel acestora, enumerate pana aci, cum $1 procesele @xnedifiile oficiale Intocmi annie i In urma acestora, sunt scu- de timbre si de taxe, Intrucat ele servesc de baza tii numai a cauzelor, cari pot fi rezolvate conform ~ itiunifor prtii prime din ordonanta Ministerului Jus- ,, dat la 15 Decemvrie 1855, P Cap. If. 9 up& ce s’au explicat regulile, pe cari pirtile trebi srmeze ia asurirt 3l jusilel, umes rere a 2) Nota, Instructiunile cuprinse In acest ils cursing pentru Clq frees for aca “oe MAE198 scurtd a dispositiuniior cupriuse fn partea a Ika a ordonanfel Ministerului Justifiel, mentionata, privitor 1a modul gl procedura, dupa cari (ascrievile fa Cf. vor ti ficute: pent dobandirea anumitor drepturi, cu Incepere din ziua fatrarit In vigoare a publicafiunit. Art, I, tascrierile ta Ct. Inscrierile tn Ch. sunt urmétoarele: a) Intabulari, prin cari achizifia, transmiterea sau stingerea drepturilor tn Ct. se poate face fir nici-o justificare ulterioara, dect meconditionat, b) Prenotari, Acestea se pot face numai sub conditia Justificdril ulterioare. ©) Notafiuni. Aceste tnscrieri, Ins, se vor expune aici numal fatrucat au de baz decumentele particulare, ale c&ror obiecte sunt afacerile juridice Inchelate numai fatre particulari, deoarece ‘scopul prezentel prelegeri mu este desvoltarea tuturor dis- posifillor ordonanfef Ministerului Justifle! din 15 Decemvrie 1855, ci sa serveasca de caltuzd — numai celor mai putin cumoscatori ai legilor — la transmiterea gi achizifionaren unor diepturl, cari formeaz& mai adeseori object de cir- culate Astfel yor fi explicate numai afacerile juridice, cari se intampla mai des in viata comuna, gi numai regulile referitoare la acestea, de cari pirtile vor aver si find seama- Art. Il Afacerile juridice intervenite mal adesea tntre par- ‘icutarl, carl atrag dupa ele Inscrieri tr Ct. Afacerile juridice amintite In paragraful precedent sunt urmAtoarele 2) Achizitia dreptului de proprietate asupra bunurilor imebile, b) Asiguraréa’ creanjelor asupra imobilelor. ©) Achizifia drepturifor de servitate asupra imobilelor- ¢) Asigurarea drepturilor de arenda. 199 ) Transmiterea Ia alte persoane (cesiune) 2 creanfelor Jfatabutate. adeci asigurate pe cale ipotecar’, si achizifia " drepivitl de ipotecd asupra acestor creante (supraintabulare). 1) laceterea drepturilor iascrise in Ct. (extabulare) care desi nu apartine modurilor de achizitie nici ale bunucilor imobile, nici ale altor drepturi reale, totugi e cauza de Ct foarte Importanta, i nu poate {i {asata fara mentiune. Duph acestea vor urma unele- observatiuni referitoare a alacerile juridice susmenjfonate yi anume: La punctul itu) de proprietate al bunuctlor tmobile tn baza de partic se poate achizition: jor ‘contract mixte obicinuite intre io paring {sf predau unuia alte Imobile cu stipula- _pumal eroantele, carl s© fatemeiazt pe i de drept privat, ca de e: ‘de vanzare satu economice: garantia fele isvorite din titlul de drept al platii pagudei -seimplinres connor vre'unal contract, intricate este vorbs numai de inscrierea acelor drep- -turi reale, cari se fnlemeiazt pe contracte Incheiate asupra -alaceilor de drept privat, se va amintt, cA $i drepturite de ‘prin cati anume la servitutiie reale, se (ace po- folosinfa mai lesticioasd sau mai avantagioast a ‘Pimantalui vre-unul proprietar, se pot achizitiona asemenea ee contract gi prin thserierea acestuin in Ch, gi ck ser- Presupune dol proprietari, dintre cari unul, ca parte are averea aservitS, iat celflalt ca indreptait are200 Imobil de servitute (aservit) este imobilul, pe care ‘nul are dreptul s& faci ceva, ceace proprietarul imobilalui este dator 8H tolereze, sa al cirut proprietar este dator si omit fn avantagiul vecinutui ceva, ceace de altfel ar fi fost fiber s8 fect. Bun dominant se numeste bucata.de pimant, tn favoares cAreia vecinul este dator s& tolereze sau si omit ceva pe ‘pimantul sau (pe bunul aservit). Dupa aceast§ expunere, se vor enumera felurile mai obicinuite de servituti domestice (urbane) si rurale, ceiace ‘poata sf fie de dorit pentru proprietari, fiindc& prin aceasta vor fl facufi atenti asupra eventualelor lor drepturi de servitute, ca si gi Ie asigure prin tnscrierea tn Cf Apar{in servitujilor urbane mai obicinuite: 4. Dreptul de a putea ageza pe claire streind sarcina ‘propriel sidirl.) 2, Dreptul de a putea baga tn pétrefi strein! traversele sau flarele de legaturd. 4) 3. Libertetea de a face fereastré tn plrete strein pestru Iumind sau aspect.*) 4, Dreptul de a putea zidi acoperis, sau balcon th .at- « mosfera vecinului {asupra proprietafii vectnulul). *) 5, Breptul de a conduce fumul prin hornul vecin. 9 6, Dreptul de a putea conduce picurarea strayinel pe ocul strein.«) 7, Dreptul de a putea varsa lichide pe locul vecinului, eau do a le.putea conduce peste ace! local.) Prin alte servituti urbane proprietarul locului aservit este obligat s& mu facd ceva, ce dealtfel ar fi fost liber $8 fact asttel: 9 Servitus oneris ferendl. 4) Ss tigntinmittend _ 9) S. lumina vel prospectus, 4), proliciencl +S. jum inmittendi 4), stllcdireclpiendi. 4 S. fuminis. 201 “8, S& nugi ridice casa mai sus.) 9, Sa nu-yi-o fact mai scunda, *) OM. SA nu strice aspectul 4) 42, Sa nu ia stragina casei sale de pe pamAntul veci- ‘chruia poate servi pentru udarea gridin umplerea rezervoriului de api, sau st-i fie tntralt folos. *) Servitutile rurale mai insemnate sunt: _ 1, Dreptul, 4 cineva st aiba clrare pentru picioare, cale tus vite, sau drum de car, pe pamant striin, *) 2.SA poata scoate ap’, stpoaté adi P. pa vitele, spot “conduce apa de pe, sau pe piméntal stu, 7) a 3. Si posta tia lemne, si poatt aduna crengi sau ainbe uscate, $4 post culege ghind& gi si poatd grebla 4, Si poat vana, si poatt pescui, s& prind’ pasari. *) 5 SA posta scoate piatra, st In alard de aceste servitufi. amintite, se pot mentio a servitutt: folosinfa vre-unui imobil si folosinfa locuie (habitatio) cari desi se socotesc Intre ‘servitutile perso- “Gu toate acestea se referd Ia bunusi imobile. ‘La pinetut : “Apartin aici drepturile de chirie gi de arenda. HS. sitive non tollenal 25, Pr dminuna 2) S, ne luminibus, ne prospectul offeamur. 49'S stillet non reciptendl ater S. itinesis; s. actus; 5, viee, 1S. aqase faustus; s, pecorle ad quam adpulsus; a. aquag 17) ts sivae caduae ete, 4) Wis vonandl ete ") S, lapidis eximendi; s. arenae fodiendae; s, calcis ‘coquendae202 La punctul e: Creanjele asigurate tn Ct, pot fi transmise altor per~ soane prin cesiune, La punetol f: : s Aicl se tnjelege radierea:sistingerea drepturilor tnscrise tn Ct. Art, Il, Modul de achizifie al drepturitor reale descrise In articolul precedent Dupa ce, conform legilor existente, proprietater gi In ‘genere toate drepturile reale, tn afart de cazurile determi nate prin lege, se pot dobéndi numai prin tradifle sau pri mire legal, jer Intruc&t s'ar referi la imobile, numaipria Iascrierea tn regula, adecA prin totabulare sau prenotare fa Cf, gi flindca mai departe numai acel drept poate fi considerat Intabulat sau prenotat, care este {nscris lamurit tn Ci, de aici unmieazt cA: 4. Pentra achizifia proprletitii valabile asupra unui imobil se va cere gi dobandi In instantele competente fntabularea dreptului de proprietate ; 2, Pentru asigurarea creantei Intabularea »dreptutui de Ipotect.« 43, Pentru dobandirea dreptutui de servitute si 4, Pentru asigurarea drepturllorde arenda gi,de chirie, cum gi pentru achizifia dreptului de proprietate asupra cre~ antelor asigurate tn Ci, adect tntabulate, — se va cere fa- tabularea acestor drepturi. Art. IV. Dreptarile, cart pot fi intabulate sau prenotate. + Se pot tntabula sau prenota, inst, numa drepturile cari sunt enumeraté in lege ca drepturi reale gi dupa ni fura lor sunt reale; apoi acelea, cari,degi nu sparfin drep~ turilor reale, dar prin Inscriere In Cf, tmbrack natura drep- furilor reale; acestea sunt drepturi personale, propril sau obliga, gi namai prin Inscriere tn Cl. devin drepturl reale. 203 | Gelor de primul fel le apartin: drepturile po inte dreturipersonale se pot socoti: drepturilede arenda, de protimie si rescumparare, cum gi dreptul unul sof ci sitorit asupra averil imobile celullat, t cazul comunitayit eave Art VY, Regulile generale ale tatabulaillor ‘1 prenotarilor, Baca drepturile enumerate tn art. precedi - Horse, a fi intablate sa prenotate, ete mecear, ew el fie aumite precis cw denumirea for legala ; iat | site si sarcini s& fle exprimatd asemenea clar natura lor, “Adee, dat tevorts> ain tmpramat sau din credit pentra “marta; obiectul lor, ‘adeci este o datorie de numerar, sau ‘in naturf, flindea contraria nu se admite 1 prenotarea, Dact dect'vre-un tmprumut tn numerar, - “tat credit de marl, casierie primita eaiaiaasae “Sai creantdizvoria din administrafe, din garantie sau din ‘tiilul juridic de desdaunere, provenitd din netndeplinirer ‘viesinei ebligaiumi, ar fi a-se asigura prin hipotect, este snecesar, ca tn documentul, tn baza cAruia se cere Intabu- farea sau prenotatiunes, numerarul sa fie ardfat. precis up’ qumar; ty cazurile din urm& suma maximald dup tinderea creditului sau a garantiei. Dack suma aceasta ‘nu s'ar putea vedes din document, atunci ea va fi ardtati t ceferea ce Intabulare sau’prenotare, La Intabularea sau prenotarea servitutilor, itn, + obligor tn aaar,& spur a dreptiri, a cAror naturi diferd esenjial de dreptul- ipo- -{ecar; pentru asiguratea socotelilor de bani, sau restituirii iualei pagube, nu este necesard fixarea unel sume anu- te de bani, nici chiar tn cazul, dacd prin Intabulare sau Prenotare — ca de ex. Ia dreptul de chirie, — totdeodatd, ar constitul si dreptul de ipotect.204 Art, Vi. Condifiile comune ale intabularilor i prenotarilor. Docuimentele particulare dresate asupra afaceril de drept privat, ca si serveascé de bazt pentru tntabuliri sau pre- notiti, vor fi inaintate totdeauna tn original, si dack nu ar fi dresate tn limba uzitatt la instanta Cf, se va alatura 0 traducere demn4 de Incredere (legalizata); pe lang’ aceasta va trebui ca prin ele, dreptul, ce va ff tnscris — de ex. areptul de proprietate sau de ipotec# asupra vre-unui imo- Dil, — s& fie cedat; sau vre-un drept deja inseris si fie transmis altel persoane, say s& fie grevat, si fie schimbat In seria rangulu) sau, de ex. prin cedarea In favoarea altui creditor a dreptulut de prioritate, ori si fle stins. In baza documentelor, ins, cari conform legilor civile existente sunt nevalabile, sau n cari creanta este agecatd pe baz juridicd revalabila, chiar dac& ar fi prezentate tn original, nu se poate’ face intabularea nici prenotares. ‘Aya sunt de ex. contrantele de zilogiri, uzitate odini- ard, In cati cumpirarea provizorie a imobilelor s'a facut cu rezerva expresi san tacit a dreptului de rescumparare, Saul cu stipulatiunea, ca creditorul s& beneficieze tn loc de dobAnzi, de folosinfa imobilului ipotecat, dac& aceste contracte s'au tcheiat dupa Intrarea tm vigoare m codului civil, adect dupi 1 Main 1853; mai departe,contractele prin cart se tnstreineard un legat sau 0 mostenire tncd nedeschist ; contractele, pe cari le tncheie sau dreseazt minorii, inter- ori roprezentantii for, fra aprobare tegals, cum gi acelea cari se Inchele In numele comunei sau a fundatinni- for, institutelor, cari stan sub administratie publica, fara aprobarea rezervaté, conform legii sau statutelor, Totasemenea si contractele referitoare fa Imbucttatires intentionota a fostelor sesiuni urbariale, dact ele nu sunt investite cu aprobarea autoritatii administrative competente. In sffrgit contractele Inchelate de infractorii condamnati Ja moarte sau Ia cobie grea (sub durata timpului lor de pedeaps®) gi altele cari tn baza leglor tn vigosre sunt nevalabile. 205 intabularea sau prenotarea, mai departe, se poate face mai In cazul, ctnd acela, contra ciruia se va face achi- ia, schimbarea, translerarea sau radierea vre-unui drept, ste intebulat sau prenotat ca proprietar sau creditor la i i, sau cel pufin se tntabuleazt sau se’ pre- oteazd deodata cu fnscrierea solicitata. (Nemo pls jurls..) Obligatiunile defunctulut (dateritle mosteniri Infabula sau prenota asupra vre-un Gf apartinator mostenirii (ldsimdntului) attta timp, ett defunctul sau eredele stu sunt inscrigi tn Ci. ca p-oprietari al burlai sau ai dreptulul de Cf. ‘Dacd, Ins#, aceasta tntabulare sau prenotere se cere dupa predarea Judécatoreascd a mosteniril, atunti se va admite numai tntrucat eredele e dator, conform legit, sa _primensca datoria asupra sa, de ex. dack mai multi erezi imit succesiuinea tn comun gi neconditionet, adect ‘fird beneticiul inventariului; tm cazul acesta creditorul tsi ‘poate asigura, prin Ipotecd, creanfa sa contra fiectrui erede, “cAei-atunci erezii garantind unul pentru altul r2mén obligafi “tuturor creditorilor mogteniril, chiar $i dupa predarea jude- fa succesiunii; tm caz contrariu. Ins, adech tr- ‘eaaull primirei conditionate a succesiunii, obligatianes, tn ‘aceasta, poate greva pe fiecare erede numal tn pro- “Portis cote| sale de ereditate, Dacé credele sia prezentat deja instantei, care desbate mostenires, declarafia se de erede, creditori/ ‘sai personal i sa-si asigure imediat creanfele asupra bunwwilor din aire gi asupra creantelor din mogtenire tnscrise tn Cr. 5 one mu s‘z predat Inc& judec&toreste, presu- fotusi, c4 nu lipsesc celelalte condifii reclamate nr Intabulare sau prenotare, cari vor fi enumerate mai Aceasta asigurare Ins, nu poate sf vatime pretentile Gelor interesa{i la desbaterea mostenirii gi este valabila numai incepand cu ziza predarii judec&toresti a mosteniri La achizifia dreptului de ipotect este aplicabild tnc& la generala, cd drepiul ipotecar se poate cAstiga numai ‘Haut orp Intreg de Cf. iar la corpurile de avere dim206 posesia mai multor persoane, numai asupra Intregei cote a ‘unui sau altul composesor, i.nici odat numai asupra unel anumite parfi a cotel vre-unui composeser. ‘Art. Vil, Condifiile speciale ale documentelor sub semnatura privata, pentru a se putea face tntabuldrile, Contitiile speciale cefute 1a documentele sub semnd- tur privatd, pentru.a se putea face tntabulirile sunt diferite, dup2 cum ele s'au tnchelat fnainte sau dupa ziua, tn care ordonanja Ministerului Justiiel, din 15 Decemvrie 1855, 1a tntrat In vigoare pentru districtul sau comunele, tn ale cchror protocosle este inscris bunul sau dreptul, ce urmeazt a fi transmis sau grevat. In baza documentelor, cari sunt datate dinainte de intrarea tn vigoare a ordonanfel Ministerului Justiiel, sus isl, Incepand din ziua, 1n care. ordonanta a tntrat tn vi- ‘goare, gi um am inci dup& aceasta, se poate cere totdeauna intabularsa, dac& din aceste documente relese cel putin persoanele obligate i tndrituite de ex, debitorul gi creditorul, vanzktoral gi cumpardtorul; mai departe, afaceréa juridica, tn baza clireia,se cere tntabularea vre-unui drept veal, sau pentri: asigurarea ipotecars, intabularea vre-unei creante, gi daca aceste documente conform vechilor legi sunt tntocmite valabil. Urmeaza tnsé din natura lucrului, c& Ia judecarea vala- billtztii acestor documento, Iegile ungare de odiniosrd pot servi de céléuzd numai Intr’atata, intrucit acele documente ‘au fost dresate tnainte de intrarea In vigoare a proc. civ. provizoril, sau a, codulul gen. clv.; iar valabilitatea documentelor ficute dupa acest timp se va judeca, in genere, up’ regulile codului civii gi ale proc. civ.; urmessd apoi ch la selicitarea intabulécii acestor documente, dresate Ina- inte de Intrarea tn vigoare a publicatiunli respective gi a ordonanjei menfionate a Ministerului Justitiel, dacd ele confin vre-un contract sinalagmatic, de ex. contract de vanzare, de schimb, gcl, parlez, care cere fntabularea, trebue ‘si doyedeasc& fo mod auitentic, cf a satisfacut pe deplin 207 storirile sele, pe cari le-a luat, sau c fi Be sex ik tetabulare « cede Fi aaa ‘Ca si st poatt face tntabularea In baza documente- mai rioul, cari au fost dresste dupa intrares tn vigoare -ordanantei Minist. Just. din 15 Decemvrie 1855, este nec sf, ca tn afer de condifiunile enumerate sub titlurle gil gerierale pentru tntebulari $i prenotarie, gi »con- “iijle coreune ale IntabulAritor si prenotdrilore, acele doce p si mai Indeplineasca i pe cele urmitoare Gx prtile Interesate tn afacerea juridicd, imobilele “si drepturil, x c&ror tntababulare se cere, 68 fle numite tn Be areca sb mex lo India supe ident 8) Persoanele, cari cedeazdl vre-un bun it inzare cumpératorul gi vanzitoral, in actul de dona- fine donstoru! gi donatarul, — vor fi numiti exact cu nun ele §| pronumele, ta caz de necesitate mentiontnduli-se Si poriis socislt si profesiunea; >) vor fi descrise amdnufit imobilele sau il oe. tne ; comura tn care st gisesc, gi totde CaMpilal de sere fond. (si anume 'wamerle. romace bit Sau semnit! +) cu numaral topogratic gi de ordine, sub carl corpul de Cf, sau dreptul se gaseste tnscris tn Cty Gall, va fi ardtat hotérat gi dreptul, ce se va in, 2, dup cum se cere, adect tntabularea proprietii, ‘| pe iatee! ‘sau a altui drept real, in afard de aceasta este 2 Cs din document si reiasa hotardt afaceree juridicd, vivzarea, schimbul sau donatiunes, iat In creanfe | daca ea decid din tmpeumut, credit de marr, fe came, sau in atl afcere, In slr: documentul dresat asupra actului juri altel persoane, in cazurile urmatoare 4. Dact vee un bun imobil, sau drept de Cf a fost ils mal multor persoane succesiv, fra ca transmite-224 rea si fi fost tnserisl tm Ct: atunci w/timu achizitor poate s@ ceara transcrierea imobilului pe rumele sau, 2, Dact o creanta asigurata pe cale ipotecard s’aplatit aceluia, ciruia aceasta i-s'a transmis tn afard de Ct, deca tn baza cesiunii nelnscrise In Cf, debitorul poate s& ceard radierea el. 3, Dact acela, ctmia i-s'a transmis vre-un imobil sau drept Inscris tn Cf. gi fird ca sa fi efectuat Intabularea tn Ch. a acestui drept al stu, acorda credltorulul siu un drept de jpotect sau subipoteca; creditorul poate cere tnscrierea ipotecatorului, gi totdeodata si asigurarea creantel sale. In cazurlle enumerate, insé, vor fi prezentate toate do- cumeniefe cari arati, tn’ serie nefntrerupta, transmiterea In afark de Ct,, adecé toate contractele, actele de predare seu de cedare tn ordines, in care imobilul sa dreptul Inscris tn Cf. a trecut de Ia vanzdtorul sau predatorul Inscris In Ct. asupra cumptrdtorului sau celorlalti achizitori, netnscrist tn Ck. gi tnca vor fi prezentate tntocmite pentru Intabulare, 4, Dac dreptul indivis 1 posed mai mulfi, In comu- nitate, atunci flecare copartag, poste cere inscrierea tn numele silu, sau gi fn numele tuturor sofilor sti posesori, Art, XVI Forma si‘confinutal cererilor de. Ct. Cererile de Cf. vor fi inaintate Tribunalelor®) tm scris; iar la instanfele unice pot fi predate si oral. si trecute /a proces verbal. Referitor la forma exterioard a cererilor, este necesar, ca In ele si se arate exact instan{a Ci. clreia i-se Inainteaz; mai départe numele gi pronumele, domiciliul gi situatis, pozitia civita si profesia petitionarului gi a tuturor persoanelor cari vor fi tnstiinfate despre rezolvarea cererii, Dac petitionarul nu ar putea gisi domicilial vre-unei plr{i interesate, este dator sd spund aceasta clar pe cerere; act tsa Yar ticea intengionat, deosebit de aceia, cA © dator s& suporte paguba cauzatd gi spesele, poate si a: stepte anularea cauzei sale de Ct, ba chiar gi pedeapsa. i) Asta judecdtorilor. Vest legea LIV, 1912. 225 Cererea de Cf. se poate Inainta numai fntr’un singur ‘exemplar; ise vor anexa Ine, atttea rubruri, cite pArti “Yor fi nstiinfate despre rezolvare, si pe rubruri se vor ardta pe seust punctele esentiale ale cererii. "Dar se pot inainta si duplicatele complecte ale cererii, “fn focal rubrucilor, In numar necesar; in ambele cazuri Inst se va artta clar pe ele, sau pe rubruri, pentru tnstiintar cirei parti vor fl utilizate, Daca cererea se expune ora/ la vre-o instanti unicd, “aceasta, etre @ trecut-o In proces verbal, va tntomi si ru- “brurile necesare, {9 cererile de Ct. vor fi descrise detailat drepturile, 2 ‘ciror {ntabulare, prenotare sau radiere se cere, drepturile Ch suu bucafile de pamant (parcele), asupra cirora se va “face Inscrierea vre-unui drept. Ca si se inlaturetoate erorile plgubitoare, este necesar, ca cererile, al chror obiect tl formeaz achizitia drepta- Mul res! acupra vre-anui imobil seu drept de Cf, 64 fle re- ‘viaulte bine si cu atenfie, si se va fine seama, tn special, 4 con{inutul cererii sd consune perfect — referitor laimo- lee sau drepturile de Ct, cari urmeazd a se transcrie sau _gieva. si referitor Ia persoanele tnteresate tn ele -~ cu cu ‘prinsul documenfalu, tn baza cfruia se va face tnscrieres Jp ace’ag petitie se pot cere s/ mai multe nscrieri (tn ‘tabuliri, prenitari gi radieri); dar numai dac se pot face Cl. ale ace/eiagl instarfe de Cf. gi dact se referd sau Fa aceles imobil si drept de Ct. sau in cazul cAnd se referd Ix-mai muite imobile sau drepturi de Ci, acestea for- “meizi proprietatea aceleiasi persoane, seu sunt stabilite prin sul $f scotas dscument, Perteu cererile de Ct. sunt necesare urmatoarele anexe: 1. Documental original, in baza cAruia se cere Intabu- Haren 0x: prenotacea. Daca documentul ar fi fost dresat tn mai multe exem= ars originale: este sullcient, dact se prezinté numai_un smplar din ele,daci documentul nu este dresat n limba uzitata Ja instanja Ct, fn afar de original, se altturi gl 0 traducere vrednica de toate Iacrederea (legalizatl). Dact documentul original, in baza ciruia se cere tnta bularea sau prenotares, este depozitat chiar la instanfa Ct, sau este anexat la vre-o cerere tn desbatere Ia acelagiin- stanfl a Cl: este suficlent si se prezinte copia documen- ‘lui 7 Jocul, unde se piistreazi documental original, sau s se arate aminunfit cererea, la care s'a anexat, Cand documentul original este pastrat la altfel de autoritate, nu de Cf, pactea In cazul, dack cererea go tne inteaza la instanfa Ci, va anexa o copie legalizatd si totdeodatd va numl si autoritates gi focul, unde se“gtseste') documentul original. 2, Pentru archiva se vor anexa copii netimbrate de pe documentele originale, sau, In locul lor, atttea coate de hfrtie timbrate ci cite 30 creitari, cate se cer pentru in tocmirea acestor copii, de citre instants. Daca aceasta mu s'a facut, sau daca copiile prezentate sunt neutilizabile, documentele instanjt tn rizicul parfilor, pind chnd coalele timbrate vor fi tnaintate si se vor tntocmi le instant copiile, 3, Dac& tn bara aceluiag document 01 Inserieri In Cf, Ja mai multe municipii, — care {ampli de ex, Ia tnfinfarea ipotecilor principale i secundare — petitionarul este dator s4 prezinte pentru arhiva instanfel Cf. campetenta sau copiile necesare, sau coalele curate de hartie reclamate pentru pregatirea copiilor gi tim- rate cu cite 30 creitari, cAci In cazul omiterit acesteia, sau a neutilizebilittii coalelor instan{ele Ci. desi ar pregati copille necesare lor, dar se vor incasa dela petifionar taxe duble cuvenite pentru copiile legalizate. 4. Cénd tn baza documentelor mai estinse, — ca de ex, socotelile, actele de partaj, contractele matrimoniale §1 1) Cererea se poate tnainta gl fa autorltatea, unde se gaseste documentul original, cu rugarea, ca documenta! original anexat » » (3443) gel, Acest prot. de Cr. va fi legalizat de primarul comunei, In prot, Ci, tn care sunt tnscrise economiile (gospodarile) pirtaye 1a (Anatul acesta, positiunea din fanat se va nota tn chiput urm&tor: Ti aparjine o parte din fanatul 1512=2597 din postata »Dosul padurilor«. Veri prot. Cf. Nr. 150. Dacd se poate afla proporfia sau misura, conform clreia se face tmparfirea pArlii folosite anual: aceasta se va arita ia fiecare gospodirie, Dack la tnregistrare s'ar nagte discufle releritoare 1a natura juridicl a acestui fanaf, In cazul acesta prot. Cl, se ”260 va dresa numal pe numele posesorului de fapt: pe foaia de proprietate inst se va nota, c& fanaful a fost Iuat tn dis cutie. Natural, c& tn urma acestela In prot. Ct. particulare ale proprietarilor pArtasi la fanat, nu se poate face mentiune despre positives din el. §. 43. Se poate, ce in finuturile-viticole si se géseasca i pivnife, cari dupa obicei sunt zidite in dealurl, in coaste de deal, aut tn islazuri gi formeaza object de proprietate de sine stititoare: astfel cu ele se va proceda, ca fiind par cele de avere independente, Fiindct, msi, nu sunt Inscrise tn cadastral fonciar de dare, deoarece lucrarile de dare se referé numal la supra- fata pamAntulul; din cauza aceasta ele trebuesc numerotate tot ca alte parcele de avere omise. 3, Cercetarea posesorilor si a drepturilor lor posesorale, Cercetarea posesorifor gi a drepturilor lor posesorale se va face cu circumspectie gi finand ‘seama de raporturile Personale, conform regulilor cuprinse tn §. 8—15 si 18 ale ‘ordonantel pentru introducerea Ci. (§§. 7, 81.) § 45. Posesorii vor fi inscrisi nu numai cu numele $i pronumele, ci, pentru a fl deosebiti de alti proprietari cu acelag nume, gicu vre-tn semn deosebit mai de aproape, de ex, ardtandu-li-se positia sociala, originea, gi totdeodata se va sirle, tn cazul restrictiunilor juridice, cari tmpiedeca dispunerea libera, gi cauza acelora, de ex. minoritatea cl La corpurile de Cf, carl formeazd averea persoi#lelor morale, de ex. a bisericilor, a ofiicilor —parochiale gi funda- fiunilor, a comunelor gi societatilor, sau a. altor asemenea cooperaliuni: vor fi tnscrise acestea, ca posesori, cu propria lor denumire, cu titlul sau firma lor, gi nu uzuinictuari provizorii, cum sunt preotil, invafatorii gc. La proprietarii cari posed& pe drept de fecioart¥) sau vidual, vor fi tnscrigi tafii sau sotii decedafi: Ia bunurile ‘eptul fetelor nemaritate (dupa dreptal vechiu ungu’), 261 ‘potecare (2Alogituri).tn afard de posesorii ipotecari, vor fi Inscrisl gi ipotecatorii (zalogitorii), daca se pot afla din do- camente, otf fl spune posesorul §. 46, Cu ocazia cercettrii drepturilor posesorale, mai ales Ia fostele gospodarii fobagesti, se va cduta tn deosebi: ac acelea sunt posedate In baza Incettrii iobigiei, sau In bara predarii facute de parinfl, incl tn viafa lor, sau pe rept de succesiune, im cazul intaix, vor fi inserigi, mu numat sot ‘eile, dacd erau deja maritate inainte de 1 lanuarie 1848, 4 posesori comunt referitor Ia imobilul, ce a fost tn posesia or comund la aceasta 21, {nm cazul al doiles: dact posesorulul actual i-s'a predat ‘gospodaria de citre parinti de singe (naturali) si de cei adoptivi Inca tn .viata lor: modurile (stipulatiunile), condl- ile, daci p&rintti $i le-au stipulat acestes, vor fi tnscrise pe foaia de sarcini a prot. Ci. (Reg. CI. § 18) {mn sffrgit tn cazul al treilea: referitor Ia dreptul de mogtenire, pentru timpul decurs dela 1 lanuarie 1848 pind Ja 1 Septemvrie 1853, se va lua de clauza situatia de fapt Rfsita, gi erecii vor fi Inscrigi ca coposesori tn proportie Hehotiratt, dack tntre ei nu am Intervenit nici pattaj, nici © transactie. Dealtfel se va proceda conform partajulul, sau trsnsac Daca inst moartea posesorului a urmat dup 1 Sept. 1853 atuici pentrn stabilirea dreptului posesoral al erezilor i legatarilor serveste de baz deciziunea de predarea mosteniri, ‘S47. Pretinderea documentulul de predare judectto- reusca va fi norma generald tn toate cazurile de succesiune deschise dup 1 Sentemvrie 1853. 1 cazurile, tm cari nu s'a dat inck actul de predare Jhdiciard, sau dact fiind dat, partea nu Yer prezenta: defunc- i) va fi tnscris ca posesor gi se va declara posesorilor de fapt, cA proprietatea tn Cf. se va transcrie pe ei numai in Caml, dac& se face predarea judecitoreascd, ori se prezintt aciul de predare judiciart,262 ‘Mosteniiile (JasdmAnturile) cuprinse in prot, Cf, dupa verificare, vor fi trecute in dow insemndci separate, Un exemplar se va coase 1a procesil verbal al desbaterii generale; iar celalalt se va trimite instante! competente. *) §. 48, Dactl vr-un proprietar e gata si-gi dovedeasca prin document titiul stu de posesie, declaratia aceasta se va nota in procesul verbal al desbaterii generale, invitén- du-se proprietarul, sd aducd cu sine gi copiile simple ale documentelor sale Ia verificarea prot, Cf, la care va fi chiemat In timpul su, cici tn caz contrariu, documentele originale nu pot fi luate tn seama, Raportal de posesie fapticd, fasa se va constata con- tiawativ la fafa locutai pentra toate parcelele de avere, 3 se va tnscrie rezultatul acestor cercetirl, §, 49. Dact referitor Ia posesie sau le dreptul posesorsl, vre-o ter{i persoand ar anunta protest (opozifie) sau pretenfii: acestea vor fi desbatute, dact se refer Ia raportul de posesie de fapt, cu ocazia Inscrieril acesteia, gi vor fi rezolvate n baza documentelor prezentate, a oculatei gi a declarafiei martorllor vrednici de tncredere. Jar dac& opozitille si pretentiile, se refer nu 1a rapor~ turile de fapt, ci la cele de drept ale pirtilor; sau dact desbaterea qi rezolvarea lor nu se poate face la fata Jocului; tn cazul acesta domicilial gi numele reclamantulul se va note In proc, verb. al desbaterli generale, descriindu-se pe scurt opozitia sau pretentia, punandu-se In vedere partiler cA canza lor se va desbate Ia verificarea prot, Cf. la care yor fi invitatt si ei, gi pe cand vor avea si-yi aduct yi dovezile. , Daca reclamantul nm domiciliazi tn ocol, sat in apropierea Ini, va fi somat: si numeascé un mandatar domiciliat tn localitate pentr primirea citatiunei, i dact este necesar gi pentru desbatere: c&ci la din contra, opozifia sau preténfia sa nu vor fi Iuate tn seama 1a desbaterea, ce se ea Ia verificarea prot. Cf. a Medic. prin §. 9 ordon, 106 din 17 tanuarie 1870. Asemenea se va nota gi numele sl domictiiul manda tara. 4, 50. In sfargit: dacd la vre-un corp de Cl, sau la ‘yee-o parte a sa se ivesc raporturi de arenda, pe cari aren- dayii voiesc s@ le noteze In prot. Ct, Ii-se va declara: c& fn cezul, dac& dup parerea lor, au dobéndit deja drepturi eale prin intabulare asupra bunurilor de arenda, sunt liberi sh le anunfe instanfei tn timpul fixat in publicajia, ce se va da pentru aduceren Ia cunostinta public a prot, Cl. gi s& dobindeascé tnscrieres, 4. Desbaterea la comisii si procedura de urmat la localizare, § 51. Localizarea se va Incepe in fiecare comund, /a intravilane, cu prima parcela de avere dupa cadastral fon~ ciar de dare, 51 se va termina cu cea din urmi, Comisarul si greflerul sunt datori s& localizeze totdeauna tmpreuna, sub pedeapsé strict, ba chiar ‘sub urmérile demisiel, gi mimai tn cazul tmpiedectrit justificabile a grefierului, $i chtar gt atunci, numai la extravilane — poate comisarul s& localizeze fara grefierul su. Daca din cauza boalei comisarului sau a grefierului si Jocalizarea se tntrerupe, sau se poate prevedes, cl se va inirerupe; se va raporta comisarulul suprem, sau, tn tipsa acestuia, Direcfiunii Cf. Pentru omiterea acestui raport, dact nu ar fi in stare comisarul s4-1 fact, cum yi pentru orice procedura tlegala 1a localizare, gi grefierul este responsabil ‘ub sarcina demisiei, dacd a participat le ele, sau gtiindu-le a omis si le denune. §, 52. Din delegatia comunald, avand In vedere Iucrd- rile de economie rurali adésea colective, este saficient, daca sunt doi ingi prezenti ziltic la localizare. In cazuri inal grele sat Indoioase, fms, cu toate acestea vor fi invitati mei mali membri, ba chiar gi primfria, ca si ia parte la desbatere. f F Veal §. 10 ord. Nr. 106 17 tanuarte 1870, i264 §. 53. Proprietati vor fi invitati 1s localizare tn ordinea, 4m care imobilele lor ajung ta Inscriere, neputind s& fie fntrerupta pentru absenta unul sau alfui proprietar, sau sa sufere amanari; si pentru ca st tie Inléturate orice Imputar! pentru proceduri arbitrare: comisarul va trimite primarului comunei, totdeauna cu o zi tnainte de localizare, tablou! ‘tuturor proprietarilor din localitate, cari trebue s& se prezinte Ia cea mai apropiata localizare, somAndu-l, ca tngti« infarea 91 ivitarea lor s’o fact punctual, Faptul, el aceste invitdri s'au facut In cursul localizii {nregula, se va mentiona Ia veriticarea si incheierea registrului parcelelor de avere, Privitor Ia mgtiinfarea proprietarilor domicitiai tn afara de comuna, se va ine seam de §, 19 al acestei instructiani. §. 13. al Reg Ct, hotareste procedura, ce o va urma comisia tn cazul, etnd proprietarul sau reprezentantul sty lipseste dela lecalizare, sau este necunoscut atat el, cat $i domicilial sam. §. 54. Daca unii proprietari, cari au fost de fafa la desbaterile intravilanelor, nu se prezinta la Inscrierea pa- manturilor din afar de acele intravilane deoarece, ori nu stiu, cind Te ajung pimanturile la inscriere, ori cred, c&cu Gesbaterea intravilanului s’a facut deja totul, si prezenta lor Ja fiecare pimant nu este inevitabil necesard: In cazul acesta pe seama lor, desi numai oral, li-se va numi reprezentant. Numirea aceasta de reprezentant, pe eale scurta, se poate face, ns mumai 1a focatizarea extravilanelor, 1 atributi- unite acesta! reprezentant sunt restrinse numal pentru acel unic caz de localizare, §. 55. In eiua fixeta pentru tnceperea localizaril, comisia — lutnd compasul, registrul provizoriu, indexul proprietarilor gi schifa intravilanelor, — Insotitd de delegatia comunali tntré In casa desemnatd cu primul numir topog- atic in registrul provizoriu. Aci vor fi chemafi membrit familie’ si desbaterer se va fine tn prezenfa lor pentru parcelele de avere gésite tn indexul alfabetic sub numele capului de familie, 265 Copul familiei va fi tntrebat: daca In afard de parcelele ‘de avere cetite Inaintea sa mai are gi altele, gi daca cele citite sunt tncd tot In posesia sa; dacé nu a mai mostenit, ‘ori cumpirat altele alipindu-te, sau nu a vindut din ele. {n sfarsit, daca tm afard de dansul nu este cineva in cast, cite are Imobile sub numele sku propriu, Daca una san mai multe parcele de avere au trecut In posesin altei persoane: tn indexul alfabetic aceste parcele de ayere vor firadinte imediat, gi clutindu-se aumele noului posesor, se vor scrie sub aceasta, In registrul provizoriu ‘gsemenea Se va radia atat numele fostului proprietar, cat ‘si numele coalel de avere, si deasupra Ini se va tnscrie humele noulnt posesor gi numArul coalei sale de avere, Daca, tns@, capul familiel a dobandit ctteva parcele de -ayere i ar vol 8 le uneascd cu averea sa: tntrucat aceasta Linire se poste admite, conform regulilor existente, parcelele de avere achizifionate se pot scrie 1a gospodéria originalé, Procedura de mai sus, se va urma si tn cazul acesta, privitor In Indreptarea indexulul alfabetic gi a registrului provizoriu, Daca achizitia este a unui membru al familiei, care 0 posed independent, sau este si altul 1a cast, care asemenea sre vre-o avere interioard sau din afarf, si ta indexul alfa etic nu se gdseste inc numele nici-unuia: In index se va deschide 0 foaie pe seama lor, gi findndu-se desbaterea si |, se va Indrepta stat Indexul, cAt gi registral desbaterea va fi estins gi la formarea corpiitilor de Ci, si la cercetarea drepturilor posesorale, gi ‘a eventualelor restrictiuni ale dreptului de liber dispositie ‘ile proprietarulni, asupra raporturilor sale personale, si rezultatul se va Inscrie pe scurt in proc, verb, de localizare [pe partea curata a foaiel deschise pe numele capului familiei, Prot. Ci. se poate Intocim) In ori-care din cele trei limbi uucitets In fark, Proprietarul e liber sd hot@reasch In care Gin -aceste limbi sA fie intocmite. Se va nota imediat tn266 procesul verbal de localizare, ori care limb 0 va lege, gj ¢ prot. Ci, curat se va Intocmi tn acca limbt, Ia timpul sity Totdeodatt se va hotara gi numAral curent al prot. ci i Insemnandu-se dup’ indrumirile modelului Nr. tL, se va” Inscrie denurirea averii, descrierea corpului de Ct. gi numele primei gi mai tarziu ale celorlalte parcele de avere apartinatoare corpului de avere al aceluiasi proprietar, + In registru! provizoriu se va tnscrie, 1a flecare parcel desbatuta, sub numele posesorului lang’ numaiul coalel de avere, si numaral paginel procesului verbal de localizare, ‘ca astfel acest proc, verbal s4 se aduc& tn legiturd cu re. gistrul provizoriu, ca astfel daca s'ar ivi intrebare referitoare In vre-o parceld de avere, desbaterea asupra ei sd se poata afla usor. Daca vre-o parcelt de avere se gaseste In registrul provizoriu, sau In cadastrul fonciar de dare sub mai multe numere topografice, Ins@ tn urma localizari relese, c In ee este numai o bucata: aceste numere topogratice vor fi fmpreanate att tn registrul provizoriu, ct $i fa procesul verbal de localizare printr'un semn de leg&tur& (kapocs) In scopul ca sa poata fi fnscrise In mod legal a prot. Ch. Cand tm locul proprietarului se prezinté mandatarul siu a desbatere, procura originala se va lua gi se va pastra pentru arhiva. Luarea acestor documente se va notain proc. verb, al desbateril generale. Dupa acestea casa, curfea gi grildina vor fi tnscrise In schita intravilanului cu ajutorut compasului, sau dacd er fi deja inscrise, delegatia va verifica exactitatea tnscrierii. Astfel se va proceda In Intregul intravilanelor, La localizarea extravilanelor, insa, nu este necesara desbatere ams- muntit; deasemenea la pamAnturile, cari apartin intravi- Janulai sau la desbateren jnlravilanelor, carl fixandu-se ce parti constitutive ale unui anumit corp fund, au trecut deja peste desbatere. La pimantucile acestea este sulicient, dacd se constata Ia fata locului identitatea lor si a posesorilor lor, gl scriindu-se la corpul de Ct, caruia apartin, se Inscriis 267 fm hartd dupa situafia gl forma tor natural’, tmpreund cu numerele lor topografice, § 56, Desbaterea va fi totdeauna publicd gi se va ‘admite prezenta ori-cui, mai ales a persoanelor, cari se cred fa {i interesate la desbatere, gi voesc sari valorifice even- tualele lor pretentii posi Primarul comunei gi delegatia comunald sunt datori st Ingrijeazes, ca desbaterile comisiuni te de ori-ce turburaci de lintste, §. 57. Tonte. protestele, pretentille gi alte anunfari, pe carl le-au prezentat pirtile cu ocazia dezbaterll, gl a ciror re zolvare se aman pentru timpul verificarii, cum gi rezulte tul rezolvéri faicute cu ocazia verificdril, vor fl tnscrise cro- rnologic gi sub numere curente tn proc. verb. al desbaterii generale. (Vezi mai la vale modelul No. IV.) §, 58. Harfile postatelor si registrul parcelelor de avere, comisia le va Intocmi tn cursul localizarit, pe mAsurd ce s- easta progreseazd, cu deosebire thsi, utilizind timpurile ploioase gl nepotrivite pentru localizare, Ca st se posta urma o procedura uniformd le compu hnerea gi utilizarea hArfilor postatelor: directorul Cl, va tn- griji ca flecare functionar localizator, sa fie instruit,tn pr ticd, 1a Intrebulnfarea harfii generale comunale si a compa Sulu; ta Intocmirea singuraticelor harti de postata, de ctre comisarii, cari au experienta acestor Iuerari. Compasul tl va pracura pe spesele sale propril flecare tunctionar de localizare insircinat cu conducerea comisiel. § 59, Flinded destinafia proprie a harfilor este, ca iden- {fitatea imobilelor tascrise In prot. Ct. s& se constate sigur, ariténdu-li-se situafia topogratica, seminele naturale gi hotarele Jor: la tntocmirea lor se va fine seama de ttinde- rea pimfnturilor numai Intrattta, ca bucafile de pimant evident mai mari sau mat mici safle desemnate gi fa harfile postatelor fn forma mai mare sau mai mica. Fiecare harta de postatd se va intocmi tn dowd exemplare; unul, care se face si foloseste tn cursul localizarit

Cartea Funduară-Papp PDF

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Cartea Funduară-Papp PDF

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

You might also like