mult cind flexia goldului se face cu fiexie maxima in genunchi, dar gi cind se extinde genunchiul dupa ce goldul a fost flectat. Din sezind, fiexia genunchiului (cu rezistenta) activeaz’ maxim muschiul. In mers, ureat si coborit, ca si in pedalaj m. sartorius este intotdeauna activat. Dreptul anterior (rectus femoris) este muschiul a cdrui actiune este inplicatd in concomitenta flexici soldului cu extensia genunchiului, Jay care este activ si in miycarile respective izolate (Basmajian). Exista insa si alte pareri : ar actiona ca extensor al genunchiului numai dacd soldui este stabilizat (Okamoto) ; miscarea liberd de extensie a genun- chiului na ar activa dreptul anterior (Fohlin si Carls) \ctivitatea ischiogambierilor (hamstrings) va fi discutata cind ne vom referi la un alt segment — genunehiul. Patologia soldului este aleatuita din leziuni osoase, articulare gi periarticulare, ceva ce a dus ka clasificarea suferintelor acestei articulatii pe baza structurii sale 4) Soldul osos : displazii_ congenitale, tumors metabolice, tulburari ischemice, stari postoperatori b) Soldul articular : procese inflamatorii_ specifice sau nespecifice, acute sau cronice, leziuni degenerative, luxatii_ ete. ¢) Soldul periarticular ; bursite, tendomiozite, hematoame museu~ lure, paralizii ncuromusculare ete. Toate aceste afectiuni pot determina pierderi de diferite grade ale controlului motor al soldului, pe unul sau pe toate cele patru aspecte ale acestui control. , fracturi, tulburari ete. 6.1.1. Refacerea mobilitatii Se vor abordia in acest context doar aspectele legate de recuperarea amplitudinii miscarilor, desi, aga cum s-a discutat in alte capitole, in ca- drul ,controlului motor" refacerea mobilitatii inseamna si recistigarca de forta musculara necesara migcarilor fiziologice. Forjei musculare ii vom acorda un subcapitol separat. Principalii cocficienti functionali de migcare a soldului apar in floxic, abduetie si rotatie. Tehnicile i metodcle utilizate pentru cresterea amplitudinii articu- Jaro au fost descrise in capitolul 4. Selectionam, in continuare, 0 suitd de ii mai reprezentative. 6.1.1.1. Reeducarea flexiei Reeducarea flexici se poate face : A. Prin adoptarea anumitor posturi : Exercifiul 1 — Corpul, pe o plangeta inclinata ; piciorul homolateral se sprijin pe un scaunel (sau amindoua picioarele, daca este cazul) : inal timea sedunclului este in funetic de capacitatea de flexie a articulatiei CF, inclinarea plansetei (pe care corpul alkineca) fiind un mijloe de gradare (ig. 6-3), 330 rrErercitiul 2 —~ Sprijin pe membrul inferior (MI) sanatos, on piciernt homolateral ridicat pe un sean : indltimea scaunului si aplecarea tran, chiului in fat& marese gradul de flexic a articulatici (fig. 6-4), Feercifiul 3 — Dintre posturile instrumentate realizate prin suspendare gsi montaje de seripeti, prezentm pe cea din fig. 6-5, Fig. 6-4 Fig. 6-5 Pot fi imaginate incA multe alte variante posturale prin ¢: promova flexia CF. Posturile se mentin de la 10 minute la 1 or trebuind sa fie Gt mai relaxat. B. Prin mobiliziri pasive. Aceste mobiliziri se realizeaza prin flexi femurului pe bazin sau a bazinului pe femur. Intotdeauna genunchiul trebuie sa fic flectat pentru a destinde ischiogambicrii Exercifiul 4 —- Pacientul in decubit dorsal, cu M1 santos extins ; asistentul aplicd priza pe treimea inferioara a coapsei, executind flexia CF (genunchiul este flectat). { Varianta : prizd pe gamb& cu o mina, dar cu ajutorul antebratului, care apasi pe genu chi, se accentueazé flexia; cealalta mina fi xeazA MI contralateral (fig. 6-0). Exercitiul 5 — Pacientul in decubit contral teral : asistentul, mobilizind coapsa spre flexicy are grij& SA mentin& coloana Jombar& dreapta : (in fig. 6-7 prezentiim doud variante — a sib % — ale acestel tehnici), Exercitiul 6 — Pacientul in sezind 1a marginea Pia. 6-8 pasistentul, cu corpul sau, fixeaza coups suferinda printr-9 presiune asupra genunchiului in axul coapsci ; pacien- {ul apleacd trunchiul inainte ; asistentul prinde cu ambele miini regiunca, lombars, marind bascularea anterioara a bazinulul C. Prin mobi vee trercifiul 7 — Pacientul in decubit dorsal (eventual cu trunchiul spriji- ft pe UN SUport saul pe Histe perne yin scara"): se prinde cu miinile 6 80 poate + pacienty Jari autopasi 331Coapsa gi se tractioneazd ; dacd unghiul de flexie © prea mic pentru a putea ajunge Ja coapsa, se poate tractiona prin intermediul unci chingi irsctite peste picior sau peste genunchiul flectat ete. (fig. 6-8). Evercifiul 8 — Automobilizarea in flexie din decubit lateral (homola— teral), cu MI contralateral in reetitudine — se utilizeaz’ priza manuald santo chinga trecutd pe stb genunchi. Fig. 6-7 Fig. 6-9 Fig. 6-10 Evereitiul 9 — Din postura ,patruncda" se forteaz’ fléxia CF prin greu- fatea trunchiului — oblicitatea coapsei determina variatiile unghiului de Jloxie (fig. 6- J xercifiul 10 — Pozitia este acecasi ca la exercitiul 2, dar trunchiul se Tecteaza si deflecteazd peste coansa Evereitinl 11 — Automobilizarea se poate realiza prin seripeti si suspen- dare in diverse montase (fig. 6-191. Prin miscari active: Svercifiul 12 — Paciental in decubit lateral pe © placa lucioas: Shaui homolateral) sau cu plica Intre membrele inferloare (pentru sol- Jal contralateral) ; se oxecuta flexia CE cu genunchiul fleetat sau (i) cu reminehiib esting — bazinul fixat eno ching. Peoreitia! £3 — Pacientul in deenbit dorsal : flecteaza coaps hil Hoetae saa Gi) esting ; eventual (pentru. Leu genun piciorul alaneea peo placa lim Pasa (ca sain Lara patina en rotite) — Davinul fxat cu chinga ke planul patulu Prereiiul 17 Din ortostatism, cu spatele ka perete, pacientul flee HOACEE cu gentnchit fectat, traggitd Coapsa ke pieptz tot din ortost Sm, wie cxeetita genuflesiuni, ca trunchinl user Erereifiul 15 — Suita de exereitii pentru tlesia trunehindui fexia CP (a se vedeu be paragratul respectiv). Erercifiul 16 —— Din sezind pe poden, se focteaza coapsa aple chiulii spre coapsa mareste amplitudinea floxie CF. Evercitiul 17 — Din postura ,.patrupeda" (vezi exercitiul 9). Prin metode de facilitare, Pacititarea fl Aur flexie — adduclic — rotatie externa, asociata cu inversia sh SXtensia piciorului gi degetclor, indiferent de pozitia. genunehiulu (de preferat flectat), O limitare a fléxici data de hipertonia extensorilor bene- Keiaza de urmatoarcle tchnict 1. Inversarea lenta (IE): decubit dorsal la _marginea patulul ; se realizeara schema diagonalel )F a membrului inferior, urmata imediat Me coa a diagonalol Dyls (vezi capitolul 4); miscarea activa a pacientului cate contrata de asistent, fara ao bloca insa Nu se fac pauze, trecindu-se Imediat de lao schema ‘Ja alta. Migcarea e amplé pe toata amplitudinea posibila, aplecat inainte oxiei soldului este data Inversarea lent cu opunere (LO) la tehnica de mai sus se in- troduce o scurta izometrie la Sfirgitul curse diagonalei. 3. Inifierea ritmicd (IR) oste de fapt o mobilizare pasiva, apol pasivo- activa, dar execulata pe diagonale, 4. Relaxarea-opunere (RO) este tehnics cregterea mobilitatil @In schema antagonistics : decubit dorsal la marginea patului_pe partea MT afectat, Se mobilizeazA ‘soldul tn extensie-abductie-rotatie in— Ena, cu fenunchiul inting Ga flectat) si piciorul in Mexie plantara cVersic, Asistentul incearea Sa initicze din necasti pozitic o miyeare pe dar pacientul ine", realizmduse izometria. Dupit secunde Se relaxeazd lent, iar i momentul cind extensorul este: complet relaxat pacientul duce coapsa activ in flexie, pina la limi maxima — se repeta de citeva ori by In schema agonistica : Mite retractura extensorilor activ Si continue flexia, dar Sure, uemsts imediat cea mai valoroasd pentru © poartA MI in diagonala DyP, cit per- la acest punct maxim, pacientul Incearca asistentul se opune (izometrie) ; apoi do misearea activa de continuare a flexiekdumica (I): deeubit dorsal, priza pe condilii fomu- ceCuLa rolatil interne — ext entul ct mai relaxat), apod 6.1.1.2, Reeducarea extensi Rerducarea extensie: € A. Prin adoptare nunchiul va fh intot anterior. ereifiul 7 — Pacionial in deeubit ventral, cu bazinul fiat i chinga . sub coapse $1 genunch) se introduce ¢ perna Exereipiul 2 — Pacientul in -decubit dorsal, cu 6 pernd sub fese ; MI afec~ fat inuins, cel contrdatoral mult flectat (pentru a asigura retroversia baxinului) vifiul 3 — Postur& instrumentata : pacientul in decubit dorsal, er bavinul la marginea mesei; piciorul suspendat de un are sau cordon de posturi. In acest penton a pune et de exercitis ho tensiune dreptut eauciue ; de coapsd (Suprarotulian) atirnd o greutate ; MI opus fleetat (fig. 6-11) IEXisiA si 0 posturd instrumentata din decubit lateral, dar este mui complicata. 1. Prin mobilizari pasive. In cursul acestora se respect acceasi re- gula gonerala: in timpul f i extensiel CF, genunchiul ramine extins, Brercijind 1 -— Pacientul in decubit dorsal, cu MI opus fectat la max mum din CF 91 ge hil cu coapsa pe piept; bascularea puternica a i extinde ca insayi CP afectata — eventual, asistentul aceen: tueaza extensia (fig, 6-12). Ca varianta, bazinul plasat 1a marginea mesci, cu MI opus mult, flectat (veri exercitiul Ply. 6-01 Fig. 6-12 Exercitiul 5 — Pacientul jn decubit ventral ; asistentul, cu o mina, fixewsit pe masa bavinul, jar cu antobrajul $i mina cealalta, treeute pe sub gamba, Benunchi si coupsd, realizeazd oxtensia. GC prind barianta : barinal Ja marginea mesei, MI opus atirna in jos — asistentul exeeuta acceast miscare aaaExist si 0 @ doug partanta, din decubit ventral, care se realizears eu multa forta,-varianta ilustrat& In fig. 6-13, ereitiul 6 —- Paciental in decubit lates ose aflA pe piinul mesei) mult flectat si fixat de cAtre asistent cue mina; cu axila Nias member superior, asistentul fixeazA bazinul, iar cu mina opus& Potizeasd extensia coapsed de deasupree Cig. 6-14) ‘al, cu MI opus ( Fig. 6-13 Fig. 14 C. Prin n seri autopasive Heereifiul 7 — Pacientul se alla in decubit dorsal, mentinind cu miinile enundliul membrulul opus la picpt; membrul afcetat intins pe un plan Yhelinat (fig. 6-15). Varianta : din pozitia de fandare, ca in fig. 6-16, se intinde puternic psoasiliacul — de fapt, exercitiul poarta chiar denumirea de ,.tntinderea Tighinala” ; in acelagi timp este fortata flexia CP opuse. Ekereiiul & —— Prin montaje cu seripeti si Suspendari — in general sint destul de complicate si patin Interative, motiy pentru care nu le mai pre- venta. D, Prin migeiri active: ereiyhl 9 — Pacientul in decubit ventral, cu bazinul fixat : se executa cu gi far flectarea genunchiniui. Fig. 6-18 Fig. 6-16 Varianta ; trunchiul la marginea mesel (MI intinse pe masa), Alin care Se executa extensii de ‘trunchi, fortind tn bazin, tn ching’ vereifiul 10 — Pacientul in decubit lateral (pe 'partea sfinatonass) : se face ja coapsel, ia timp ce asistentul impinge inainte ‘bazinul postural care cate Tixat 395vreqfiul 1 — Pacientul in decubit dorsal : prinde o ridica bazinul, taloanele raminind in sprijin pe sol. Exereifiul 12 — Din ghemuit, cu trunchiul aplecat, pacientul se ridied in ortostatism cit mai drept (fara lordozare). @ cu miinile, E. Prin metode de facilitare. Imposibilitatea de extensic, determi- nati do hipertrofia, contractura sau retractura psoasiliacului, se coree- teaza prin tehnicile pe care Je-am mentionat Ja reeducarea flexiei, dar cw schemele inversate. 6.1.1.3. Reeducarea abductici Pentru o abduetic pura trebuic si se evite cu grija rotatia exterr maj ales la amplitudini mai mari de abductie « coapsei. Se realizeazi A. Prin adoptarea anumitor posturi : Exercifiul 1 — Pacientul in decubit dorsal, cu un suport triunghiular fntre coapse sau o perna intre genunchi — pentru abductia bilateral + pentru abduetia unilaterala, se adopt o postura ca in fig. 6-17. Exercitiul 2 — In pozitia ,sezind clare“ pe o bancheta. Exercijiul 3 — Posturi instrumentate, realizate prin suspendare si mo taje de scripeti, care sint simplu de ‘imaginat din decubit dorsal sau latcral (pe partea sanatoasa). B. Prin mobilizari pasive : Exercijiul 1 — Pacientul in decubit dorsal : asistentul fixeaz& bazinul cu © mind, iar eu cealalta executa abductia cu prizA la nivelul condilului intern al femurului (fig. 6-18) Fig. 6-17 Fig. 6-18 vercifiul 5 — Pacientul, in decubit dorsal, utilizeaz bilizator, acesta fiind in abductie, cu gamba ,cizuta" (fig. 6-11). Exereitiul 6 — Pacientul in decubit dorsal MI sinatos ea sta- Ja marginea mesei asistentul se plaseazd in unghiul format de coapsa abdus& a acestuia si masa ; cu o mind fixeaza iliacul s& nu se ridice, cu antebratul si mina cealalta sustine coapsa, iar cu corpul impinge, accentuind abdue jiul 5 (fig. 6-20). ; MI opus, eventual ca la exerci- 336Exereitiul 7 Paciontul jn decubit lateral pe partes sAndtoasa, eu ge- nunchiul flectat ; asistentul, ou fata Ja el, prinde pe antebrat coapsa, mina coalalta fixeaza cu cotul bazinul, realizind concomitent 6 tracyiine In ax sio abductic (fg. Fig, 6-19 Exercitiul 8 — Pai cu ipricioarele indep: asistentul, Ja spatelo lui, ii prinde cu miinile din late Fal bazinul, impingindu-l spre parte sa natoasa. C. Prin migcari autopasiv Exercitiul 9 — Pacientul in decubit late- yal pe partea s&natoasa, cu MI bolnav sts pendat printr-un seripete si tractionat in sus prin priz’ manuala — este cel mai Fig. 6-21 simplu montaj. Evident, se pot face mon- tac de seripeti si din decubit dorsal, cu prizé de tractionare manualé sau cu cewdlalt membru inferior Bxerciiul 10 — Pacientul, stind pe un seaun cu spatar, cu MI sanatos fixat la sol, cel afectat suspendat Ja nivelul coapsei si genunchiul Tlectat, igi Impinge singur cu miinile coapsa in abductic. Exercitiul este ficient, c&ci pozitia sezind destinde ligamentele articulatiel CP, permitind ampliz tudini mai mari de abductie si, in plus, variatia unghiului de flexie a coapsel, coos ee corectoaza Ja nevoie inclinareabazinulut rercifind 11 — Pacientul in ortostatism, cu MI lezat intins si in ugoaré abduetic. cu piciornl Sprijinit pe un mie suport: exeeata o gonuflexto pe MI sinatos (miinile jn sprijin de echilibeu pe o bara, spataral unui seaun etc) in ortostatism, D. Prin miseari active ercifiul 12 — Pasientnl in deeubit dorsal, cu MI agexate peo placa lucioasa (suit Cu sketting-uri prinse la glezne): executa abduct — MT Sndtos fixat (sum nu) cue Cure; lot din decubit dorsal, fleetenza genunchinl Ia 90° ssi exceuta abduetit Exercitiul 13 — Pacientul in decubit lateral pe part ridica (enunchiul extins) M! lezat Exereifiul 11 — Din urtostatism A SEnftoasd: se. fae fandari laterale. celled. Ween tw of de eeeuReN ca. 300 ase)Evereipiul 13 Din alirnat Ja spalicr, pacientul face abductii cu am. Hole IMI; apot Fixeazd MI sanatos pe Ueapta spalicrului si face abductt cu MI lezat, nesprijinit. FE. Pri in metode de faci are. Schema de facilitare a abdurctie’ sol aului este Dy Minie — abductio ——rouitie: intern’, eu eversia si festa plantar onulied (qenunchitd wtins). Incapacitites de sbduetic prin reuaet stilor (acldetorilor, mmniales, expresic clinics Theat abetictier concomitente bile Weoapset sda tees, est nee bilaterale simetrice (BS) pe Dit Th tehnica de inversare Jenta (11) se proferat abordarea sche SHA ins doi asistenti diagonatele DYE yt Dal Dat fiind particularitatile de aetiune ale adductorilor, tebnicite de facilitare cu zometrie de tip relaxare-opunere san inversare Tenta eu Spunere pentru, promoyarea miscari de abductic be executa intra mod SNPaeasebit, Reamintim ca. de fapt, miscarca de basa a tuturor addin Vorilor este rotatia interna, ca si adductia cu rezistenta. Deei. se va aves Jrija_ca revistenia $i izometria si se execute pe aceste migeari Astfel, jn schema antagonistica a tehnicii relaxare-opuncre se duce coupsa in rolitie Interna maxima si adductic, hu asistontul inceared SA cxceute rotatia externa cu abductic, pacientul ,tinind™ insa in contractic fener pe izometrica. De asemenca, in schema agonisticd coapsa este dusa in rotatic ex— torna, abductic, cxtensie sau flexie pind la punctul ma se ppune aici Continuaril acestel migeari De mare valoare este technica rotatici ritmice, n. Asistental 6.1.1.4, Reeducarea adduc; Nu se poate realiza de i asociind Texia (mai rar extensia), ort dogajind Membrul contralateral, Sint mult mai rare cayurile in care roaducarea adductic’ constituie un abiectiv important, Voni descric de faccea numai citeva exercifil mai mult ulilizate, A, Prin adoptarea anumitor posturi : Exercitiul 1’ — Din Mecubit dorsal pacientul incrucigeaza MI chit intingi — MI lezat este dedesubt ; si di Therucisa coapsa (pozitia ,,picior peste picior") Ewercifiul 2 — Pacientul in decubit homolater pun TL opus este Tlvetat din CF 31 G. I. cu genun- pozitia gozind se poate 1. cue porn’ sub go- B. Prin mobiliziri pasive = Evercitiul 3 — Pai executa trtetiul ental in decubit dorsal : sa de adductic, avind grija Sloctoazd CF si_asist A tixeze bazinul (fis Evercitiul 4 — Pacientul in decubit homolateral, cu M1 opus flectat $i sprijinit pe o perna ; asistontul actioneaza ca in fig. 6-23. rercitiul 5 — Pacientul fin decubit contralateral, cu (MI flec nenunchi, degajind posidilitaten de adetuctic pentru IMI de Duzinul este la marginea mesci, cdductia poate ff mult amplifieata. dsc 338Exereitul 6 — Vin orostatim, ca la exereitial din setul coir penteu mobilizari pasive, numai ca impingerea lateralé a bazinulyi este in sens: C. Prin miseari autopasive = Erercitiul 7 — Positia en la exereiyiul 4, en ME lezat prins in ching Un soripete si tractionat in adduetie ci mina Pia 6-22 Pia, 6-23 D. Prin migea Exercipiul 8 — In decubit dorsal : incrucisari ale IMT (genunehiul intins) Idem, cu membrele lipite : se fac miseari de laterali min doug’, concamitent EF. Prin metode de facilitare, dar in general acestea nu sint necesare in reeducarea addue 6.1.1.5. Reeducarea rotatiei Reeducarea rotatici CF se face A. Prin adoptarea anumitor posturi Exercifiul 1 — Paciental in decubit dorsal, cu M1 lezat cu genunchiul flectat po masa, gamba Intro directic sau ‘alta, in functie de tipul rata corpul rasucht de 3/4 into parte sau alta si cu MI snatos Intins 6-24 jlustreaza postura pentru rotatia externa). Exercitiul 2 — Bolnavul. sezind pe sol, cu genunchii flectati si picioarcle in afar oSului coapse: (votatie interna) sau invuntrul acestul ax (rotatic externa), Bxercifind § — Posturile instrumentate sint mult atilizate, In fig, 6-25 este arat ita o astfel d= pustura, pentru rolatia interna, din sezind. Corpul poate fi si in decubit dorsal, Uietiunes executata invers realizind o rotate BB. Prin miseari pasive Exercifinl | —- Pacienual in decubit, dorsal : asistentul prinde treimes Inferioara a coapsel, rulind-o inauntea sau in afaré (genunchiul fntins). rereitiul 9 — Paciental, in sezind, ou genunchiul flectat : asivtentul 339,Hilizeaza gamba ca pe un devier ; lace priza pe eondilid femuvali, iar eu tntebratul mobilizeaza’ gamba (fig. 6-26) Evercifiul 6 — Pacientul in deeubit ventral : asistentul fixeazA cu o mina oazinul, iar cu cealalta face prizd pe gamba (genunchiul flectat), utili- zind-o Ga pe un levier (fig. 6-27) \cenasi tehnicd si din decubit darsal, CP si.G fiind in flesie de 90°, Eveoreifinl 7 Din deeubit homolateral, cu CF si G flectate sii cu ML ni intins : se fixeaz’ bazinul eno mina, iu cu cealalla se exccuta rotatiile (pentra rotatia interna gamba si fie La margins: mesei, ca sa pact fi Misata in jos sub nivelul acestoia) (fig. 6-23) Evereitiul 8 — Din decubit contralateral, manewra se reslizeaz’ ca in fr se pot exccuta mai multe montaje, Exercifiul 9 — Cel mai simplu il reproducem in fig, 6-30. D. Prin. miscari active + Evercitiul 10 — Pacientul in decubit dorsal, en bazinul fixat de o ching si cu CF si G flectate la 90°: se fac migeari ale gambei spre in afard sau spre induntru ; sau, cu mombrole intinse, se rotese picioarele din afar: infuntrn. Evercitiul 11 — Pacientul in decubit ventral, cu genunchiul fleetat : de~ plasarea gambei intr-o parte si in alta Exercifiul 12 — Pacientul st& pe un scaun, cu coapsele, genunchii si gam- hele Jipite unele de altele : se fac deplasari ale gambelor spre stinga si spre dreapta Exercifiul 13 — Sezind turceste pe sol: se apa jos (rotatie externa). Srercifiul 14 — Din ortostatism (si mers), se aduc virfurile picioarelor induntru (rotatie interna) si in afara (rotatie externa) E. Prin metode de facilitare. Trebuic retinut ca, indiferent ce teh- nici de facilitare vor fi utilizate, rotatia externa trebuie cuplata cu ad- ductia, iar rotatia intern’ cu abductia. Pentru completarea schemei .pivotului proximal (periferic)", se asociaza flexia sau extensia, la alegere. Pe acest principiu se vor selecta diagonalele dorite, Mai amintim ¢& in jpivotul periferic’ inversia piciorului se va asocia rotatici externe, iar eversia, rotatici interne. cu miinile genunchii in 6.1.1.6. Mobiliziri pasive combinate Mobilizirily analities, pentra fiecare tip de miseare deseris_ mai sus, de multe ori nu sint suficiente pentru « mari mobilitatea articulara, Ligamentele, miyrhii, capsula articular’ au fibre orientate si oblic, si in dirala, astfel incit, pentru a fi fntinse, este necesar s& se execute mobi- Exiri multidirectionate — combinato Descricm, in continuare, cle mai importante mobilizari de acest fol: A. Prin extensic-adductie-rotafie externa : Lrereipind 1 ~~ Pacientul in decubit dorsal : asistentul mentine cu corpul @ flexie CP maxima contralateral, care, prin retroversia bazinului, asi- a4.