Proiect 3 Eee ace! Coordonator: PROF. UNIV. DR. FiLiP CARLEA METODOLOGIE DE CERCETARE Etapele cercetarii: * colectare materiale documentare cu caracter general * istoricul sistemului energetic national; + cape reprezentative de dezvoltare privind: = identificarea resurselor energetice exploatabile; + evaluarea potentialului energetic: + restricfii si riscuri potentiale; = documentare privind cadrul legal si directive europene de profil = analiza strategiei de dezvoltare, regulamente si instructiuni specifice: = corelare indicatori economici de dezvoltare pe termen mediu si lung: + claborare analiza SWOT pe categorii de surse energetice si energie clectricd, + indicatori statistici si de corelare, metoda primes, power-sym si ret screen; + redactare lucrare de cercetare Proiectul nr. 3: Securitatea $i eficienfa energetied (modul 1) s-a elaborat in perioada februarie —iunie 2015. Obicctivul fundamental al cercetirii consti in evaluarca starii actuale a sistemului energetic din Romania, respectiv viziunea pe termen mediu si lung privind evolutia sistemului energetic national, cu referire la tendinjele securitatii gi eficienfei energetice a Romaniei pana in anul 2035. Metoda de analiza au reprezentat-o seminariile tip Delphi bazate pe analize gi recomandari cu specialisti si experti in domeniul energetic, cu evaluiri privind securitatea si eficienfa energeticd. in prima etapa a fost stabilita tematica specificd de cercetare si consultarea cu specialisti din mediul universitar si academic in domeniul energiei, prilej cu care s-a convenit asupta cadrului de cercetare si implementare. Ulterior, s-a nominalizat lista expertilor implicati in elaborarea proiectului. Prima etapa a vizat determinarea elementelor specifice securitatii energetice in Roménia; s-au investigat elemente teoretice asociate definirii securitatii energetic96 Strategia de desvoltare a Romie in wrmatori 20 ani, 2016~ 2035 si eficientei energetice. Finalizarea fazei a constat in colectarea si analiza rezultatelor cercetarii si evaluarea de citre specialisti acreditati in echipa de cercetare, obtinand perspectiva-cadru in contextul investigat. in continuare s-au ceteetat modelele de securitate si eficienta energeticd, respectiv analiza informatiilor obfinute si elaborarea concluziilor cdtre experti, pentru intoemirea raportului final. Pentru pregatirea si elaborarea proiectului au fost implicati 15 experti cu expertiza recunoscuta, din domeniul energetic si economico-social. Ipoteze pentru cercetarea securitaii si eficientei energetice: Roménia dispune de un mixt energetic echifibrat. Trendul in dezvoltarea proiectelor energetice va fi reprezentat de proiecte on- shore (parcuri eoliene, fotovoltaice), respectiv off-shore, soluii smart-grid gi smart-metering, solufii de stocare a resurselor sia energiei, valorificarea potentialului surselor conventionale cu impact redus asupra_mediului inconjurator ete. Ipotezele identificate reprezinta milestones” pentru cercetare, elemente esengiale pentru caracterizarea modelelor de securitate gi eficientd energetica ECHIPA DE CERCETARE INTERDISCIPLINARA Ni Nume & prenume Titlu stinfific Loe de mune 1 Filip CIRLEA - responsabil Prof. univ. dr. INCE 2 Tulian IANCU Dr. CNR-CME 3 Nicolae GOLOVANOV Prof. univ. dr. CNR-CME 4 Silvia VLASCEANU Dr. ACUE 5 Virgil MUSATESCU Prof. univ. dr. CNR-CME 6 Alexandru SANDULEASC Dr. Min, Energiei 7 Adrian Dumitru TANTAU Prof. univ. dr. ASE - FABIZ 8 Nicu RUIU Dr. 9 Vasile PREDA Prof. univ, 10 Luminita CHIVU Prof. de 11 Constantin CIUTACU Prof. de 12 Gheorghe INDRE, Dr. 13. Sabin MUSCALU Dr 14 Marilena BADILEANU. Dr. CS 15 Ionut PURICA. Dr. ESirategia de decvoltare a Rominiet in urmitorit 20 ani, 2016~ 2035 ” 1, INTRODUCERE, 1.1 CONTEXTUL CERCETARI Sccuritatea energetic’ — parte esentiali a securitatii nationale a unui stat consté in ansamblul de masuri politice, economice, legale gi institutionale destinate 4 asigure aprovizionarea continua i echilibrata, din surse diverse si la prequri rezonabile, cu resurse energetice, in vederea acoperirii necesitifilor proprii si valorificarea oricarui surplus de resurse, in condifii transparente si competitive, precum si masuri destinate sa dezvolte noi resurse energetice, s& asigure securitatea infrastructurii energetice cu mentinerea echilibrului ecologic si a eficientei energetice, stabilitatea si cooperarea in spiritul angajamentelor internationale asumate, Securitatea energeticd se defineste ca modalitate de aprovizionare cu energie, la preturi adecvate si stabile, prin infrastructuri critice protejate, care ajuta la susfinerea performanfei economice. Conceptul securitate energetica trebuie privit ‘in contextul cererii de energie la nivel mondial, prevazuta sa creasca cu 27% pana ‘in anul 2030, cu schimbari importante ale aprovizionarii cu energie si ale fluxurilor comerciale. Pe termen lung, securitatea energetica este asigurata prin intermediul investitillor care tin cont de dezvoltarea economica si investifile de mediu. Independenta energeticd are sensul capacitatii unui stat de a nu deveni vulnerabil fai de influenta surselor energetice de import (prin diversificarea resurselor de aprovizionare, capacitatea de absorbjie a unor socuri in aprovizionare si participarea la piefe energetice stabile). Securitatea energeticd include disponibilitatea, fiabilitatea si acceptanta (Elkind J., 2010, 121) la care trebuie sf se ia in considerare sustenabilitatea mediului: + Disponibifitatea — posibilitatea consumatorilor de a-si asigura energia de care au nevoie; " Fiabilitatea —asigurarea continuitafii in alimentarea cu energie; * Accesibilitatea ~ stabilirea preqului corect al enetgiei, incét consumatorii sd igi permiti si plateasca energia necesard unui trai decent; + Sustenabilitatea mediului — asigurarea securititii energetice si a prote mediului, pentru a evita efectul schimbarilor climatice. Asigurarea securitatii energetice consti in planificarea unei marje de siguranta prin dezvoltarea de capacitati de productie si rezerve suplimentare, valorificate in situatii de urgenta, respectiv prin posibilitatea de conectare a refelelor energetice. Principiile care pot asigura securitatea energetica constau in diversificarea surselor de aprovizionare cu energie, planificarea de stocuri de sigurant& pentru energie, integrarea refelelor energetice, asigurarea unui flux de informatii integrat de la producatorii la consumatorii de energie (Yergin D., 2006). Riscurile asociate securitatii energetice pe termen lung sunt generate de evenimente geopolitice, greu de prevazut, iar efectele acestora sunt dificil de98 Strategia de desvoltare a Romie in wrmatori 20 ani, 2016~ 2035 climinat pe temen scurt. Evitarea sau reducerea acestor riscuri poate fi realizata prin implementarea de solutii strategice pe termen lung in ceea ce priveste dezvoltarea infrastruturii energetice, modificarea structurii consumului de ener; ete. (Molis, A., 2011, 60). Riscurile asociate securitajii energetice pe termen scurt sunt datorate schimbatilor rapide ale cererii sau ofertei de energie, formarii prefului energici, disfunctionalitatilor tehnologice ete ‘Tematica securititii energetice preocupa si alianta Nord Atlantica dintr-o perspectiva mult mai larga decat cea de apatare. Obiectivele concrete imediate ale NATO in acest domeniu au in vedere cresterea eficientei energetice a fortelor armate, protectia infiastructurii energetice critice, infiintarea unui Centru de Excelenté pentru Securitate Energeticd (acreditat in Lituania) si solicitarea adresati Consiliului NATO de a dezvolta si preciza rolul alianfei in domeniul sccuritatii energeti Consumul energetic la nivel comunitar este structurat in proportie de 80% pe carbune, petrol si gaze naturale din care, ca medie curopeand, 50% este acoperit din importuri, prefigurandu-se ca acestea sa creased la 65% in anul 2030. in prezent, UE importi 53% din energia pe care o consuma; dependenta de energie se refera la importul de titei (cca 90%), gaze naturale (66%), combustibili solizi (42%), respectiv combustibil nuclear (40%). UE produce 50% din energia electticd fara emisii de gaze cu efect de sera, iar strategia europeand a securitatii energetice este parte integranta in cadrul politicii in domeniul clims ergiei pentru anul 2035, Strategia europeand a securitifii energetice stabileste domeniile in care trebuie uate decizii sau masuri pe termen scurt, mediu si lung pentru a raspunde preocupatilor privind securitatea energetica, care se bazeazi pe opt piloni sustinuti de principiul solidaritafi, pentru a promova impreuna cooperarea statelor membre, ind optiunile energetice nationale, astfel: 1. Actiuni oportune care au ca obiectiv cresterea capacitat a face fatd unei intreruperi majore; 2. Consolidarea mecanismelor de urgenti/solidaritate, care includ coordonarea evaluatilor riscurilor si a planurilor pentru situatii de urgemta si protejarea infrastructurii strategice; 3. Moderarea cererii de energie; Zuropene de 4, Construirea unei piete interne complet integrate, care si functioneze corespunzator; Cresterea productiei de energie in Uniunea Europeand; Continuarea dezvoltirii tehnologiilor energetice; Diversificarea surselor externe de aprovizionare si a infrastructurii conexe; imbunatajirea coordonarii politicilor energetice nationale si transmiterea unui ‘mesaj unitar in politica energeticd externa.Sirategia de decvoltare a Rominiet in urmitorit 20 ani, 2016~ 2035 99 Comisia Europeana recunoaste necesitatea de a pistra dreptul statelor membre de a defini politici potrivite preferinjelor si circumstanjelor nationale”, dar sustine ci planurile nationale energetice trebuie si completeze planurile regionale siinvers. Obiectivele pentru anul 2020, situate la pragul de 20%, au tinte aproape de a fi atinse de blocul comunitar. Pentru anu 2030, membrii Uniunii Europene au ajuns la un acord-cadru pe trei piloni (oct. 2014): * Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera (GES) cu cel putin 40% faa de anul 1990; * — mbunatatirea economiei de energie cu cel putin 27%: + Cresterea ponderii energiei din surse regenerabile pnd la 27%, Sustinut de analiza asupra pretului si costurilor energiei, cadrul legislativ pentru anul 2030 va asigura certitudinea in materie de reglementare pentru investitori si 0 abordare concordanta intre statele membre, ducand la dezvoltarea de noi tehnologii, Obiectivul consta in stimularea progresului pentru economia cu emisii scdzute de dioxid de carbon si un sistem energetic care asigura energie la preturi accesibile pentru toti consumatorii, sporeste securitatea aprovizionarii cu energie a Uniunii Europene, reduce dependenta fata de importurile de energie, ludnd in considerare impactul asupra prefurilor pe termen lung. Piata unic& europeand necesita un angrenaj institutional comun, intrucat nu se poate realiza cu © piata unica reglementats de 28 de autoritati de reglementare din 28 de state ‘membre. Eficienta energeticd defineste procesul de evaluare a necesarului de energie electticd pentru realizarea unui produs/serviciu sia metodelor pentru reducerea acestuia, fird a afecta calitatea produsului/serviciului. Utilizarea eficienta a energiei reprezinta o componenta esentiala a dezvoltarii sustenabile Atingerea obiectivelor asumate din Directivele UE necesita o schimbare de fond in comportamentul utilizatorilor de energie, incat, folosind mai pufind energie, si beneficieze de aceeagi calitate a viet. Preocuparea pentru mediul ambiant si utilizarea resurselor_reprezinta elementul definitoriu in analiza problematicii aferente eficientei energetice. Cresterea eficienfei energetice la nivelul economiei nationale implica utilizarea unui portofoliu de instrumente de politica economicd, prin care producatorii trebui incurajati si dezvolte produse si tehnologii eficiente energetic, iar cumparitorit / consumatorii s& fie informafi si stimulafi sa achizitioneze si s& utilizeze rational echipamentele eficiente energetic. Folosirea standardelor de eficienfa energetica, ‘impreund cu nivelul de performanfa si schemele de etichetare reprezinta cai pentru informarea utilizatorilor si transformarea pietei in scopul obtinerii eficientei energetice.100) Sirategia de desvoltare a Roménie\ in urmatort 20 ani, 2016 ~ 2035 acordati oportunititilor oferite de tehnologia informatica si de comunicatie (ICT), deoarece utilizarea acestor tehnologii asigurd cresterea eficienfei proceselor de comanda / control a sistemelor de utilizare a energiei. Economisirea energiei, concept diferit de eficienta energeticd, are o contributie majord la asigurarea securitatii energetice si la reducerea energiei utilizate, prin adoptarea celor mai noi tehnologii in domeniu. fn analiza nivelului de energie ce poate fi objinut prin cresterea ef energetice trebuie Iuate in considerare atat aspecte tehnice, cat si economice. Potentialul de economisire depinde de nivelul energiei utilizate, de procesele utilizatoare de energie si de masurile care au fost anterior implementate in cadrul preocuparilor pentru cresterea eficientei energetice trebuie acordaté atengie eliminarii barierelor care limiteazd rezultatele in acest domeniu, Desi une bariere sunt de natura obiectiva, multe se datoreazé cunoasterii insuficiente a problemei, constientizarii si implicdrii in cresterca eficienfei energetice, in special prin prisma reducerii poluarii mediului ambiant. ne Eficienta energetica este o resursd, care poate asigura in Romania, pana in anul 2035, eresterea disponibilului de energie electricd cu circa 24% prin urmatoarele * Cresterea randamentului centralelor termoelectrice de la circa 30% pana ta 50% in grupuri energetice noi: * Reducerea pierderilor in sisteme de transport gi distributie de la circa 16% la cel mult 8% in retelele viitorului, in special cu reducerea lungimii liniilor de transport si distributie de energie electric prin amplasarea utilizatorilor de energie electrica in zone cu surse importante de energie electric; * Cresterea randamentuluiproceselor de conversie a enetgiei electrice in procesele industriale cu circa 10%; = Cresterea cu circa 45% a cantitatii de energie electrica utiliza securitifii energetice in anul 2035 prin cresterea eficient electrice cu circa 24%, si asigurarea izarea energiei Securitatea alimentarii cu energie electricd a utilizatorilor implica un set de masuri pentru: + Asigurarea surselor de energie necesare, inclusiv necesarul de petrol gi gaze, managementul surselor de cérbune, potentialul de energie hidraulicd si de combustibil nuclear pentru producerea energici clectrice; = Asigurarea transportului si distributiei energiei spre utilizatori + Dezvoltarea refelelor ,smart grid” flexibile, cu sisteme modeme de comanda si control.Sirategia de decvoltare a Romniei in wmtorit 20 ani, 2016~ 2035 101 Valorificarea surselor regenerabile de energie si repozitionarea zonelor importante de utilizare conduce la revizuirea modelului de retea electricd de transport si de distributie. In cazul Romaniei, principalele resurse de import necesare sunt gazele naturale si petrolul, insa fara noastra este bine pozitionata in ceea ce priveste dependenta de aceste resurse in comparatie cu celelalte state din UE. Romania este fara cu cel mai scizut grad de dependent de importul de gaze naturale din Europa de Sud-Est. Extinderea platoului continental al Marii Negre permite Roméniei accesul la aprox. 70 mid, m' de gaze naturale si 85 milioane barili petrol, rezerve care ar asigura inc& 18 ani de independenja de gaze naturale. in acest sens, exploatind doar propriile resurse, Romania ar putea asigura independenta in ceea ce priveste resursele de gaze naturale timp de 34 de ani Exploatarea resurselor din Marea Neagrd riméne cel mai probabil proiect de asigurare a deficitului de gaze naturale pentru regiune. Marea Neagra este un bazin energetic, care devine de interes european comun, Rezervele din Marea Neagra au tun potential energetic similar cu cel al Marii Nordului, dar care este mult mai putin explorat si exploatat, Acest potential trebuie si facd obiectul unei politici la nivel european in privinfa securitafii energetice. Prin licenfele acordate, Romania este statul riveran cel mai avansat in aceasta privintd Descoperirile din Marea Neagrd trebuie insotite de programe care si stimuleze dezvoltarea infrastructurii specifice sectorului off-shore. Directiva europeand referitoare la politicile de securitate in off-shore trebuie transpusd in legistatia locala, Marea Neagra are poten{ial s8 atraga investi semnificative pe termen lung si st asigure surse alternative de alimentare cu petrol si gaze, nu doar pentru Romania, ci chiar pentru intreaga zona de Sud-Est a Europei. Anexarea Crimeii de catre Rusia creeaz © vulnerabilitate potential chiar gi pentru exploatarea resurselor roménesti din Marea Neagra, Dup& delimitarea platoului continental si a zonei economice exclusive intre Romania si Ucraina (solutie acceptata prin recurs la Curtea Internationala de Justitie), ambelor state li s-a permis si ofere concesiuni pentru explorare. Din pacate, nu s-a facut o intelegere pentru zacimintele care se intind in ambele zone economice (romdnd yi ucraineand, actualmente de facto ruseascé). fin contextul accentuarii competifiei pentru putere si influent in arena regionala europeana sau mondiala, resursele energetice joacd rolul cel mai important in locul ocupat de un stat si pozifionarea acestuia in sistemul relafiilor internationale. Utilizarea energiei ca instrument de presiune este strans legati de exercitarea puterii economice, component importanté in complexul puterii unui stat, definiti ca orice actiune sau inactiune a unui actor al lanfului exploatator- producator-furnizor-transportator-distribuitor-consumator, legata direct sau indirect de resursele energetice, in vederea atingerii propriilor interese. Prin urmare, insecuritatea energeticd poate fi prezenta pe tot lanful respectiv gi in oricare dintre Nerigile” implicate in acest proces. intotdeauna, guvernele au pe agenda obiective102, Sirategia de desvoltare a Roménie\ in urmatort 20 ani, 2016 ~ 2035 strategice prin care vizeazd pozitii de putere si dominatie in sistemul relafiilor nationale sau internationale. Roménia are ca prioritati cresterea siguranfei energetice si limitarea dependentei de resurse energetice exteme, diversificarea surselor de aprovizionare sia rutelor de transport ale resurselor din import. Romania se afla intr-un moment de cotitura care poate influenta capacitatea de dezvoltare a sectorului energetic pentru urmatorii 20 de ani, avand in vedere contextul schimbarilor de paradigma economica si geopolitics in plan regional si in plan global. Reducerea gradului dependentei de importurile de energie primaré depinde, in mare masura, de descoperirea prin explorare a unor resurse comerciale noi, care sa se regaseasea in piaté intr-un termen apropiat. Este importantd, de asemenea, eficientizarea exploatarilor resurselor convengionale si evaluarea economicitafii unor resurse grew accesibile pnd in acest moment, din cauza localizarii geologice sau geografice sau din lipsa tehnologiei si know-how-lui necesar. Strategia energetica trebuie si defineasca si sa reflecte gradual obiectivele de securitate energeticd ale Roméniei, ca obiective ale securititii nationale. in acest context, se regasese 3 piloni strategici: * Guvernanga energeticii, + Securitatea energetic * Securitatea nationala, Guvernanja energeticii se reflecta in predictibilitate, transparent decizionala, reguli corporatiste, integritate si profesionalism in fundamentarea deciziilor, respectiv consultare cu mediul investitional si de afaceri din domeniu. = Prin recomandirile strategie energetice Romania ii asuma: + Obicctivele si tintele stabilite prin cadrul politicilor europene, respectiv »strategia 20-20-20"; + Strategia de securitate energetic’ a Uniunii Europene, cadrul energie- schimbari climatice pana in 2030-2035 si cei 5 piloni ai viitoarei uniuni energetice; * Corelarea preverderilor strategiei cu planul de dezvoltare economicd (planurile de reindustrializare din diferite sectoare de activitate) Romania prezint& suficiente atuuri in plan regional si european, intrucat are o dependenta moderati de surse unice de aprovizionare cu energie din import, dispune de un mix energetic rezonabil si flexibil, precum gi potential de tard de tranzit energetic.Sirategia de decvoltare a Romniei in wmtorit 20 ani, 2016~ 2035 103 Romania trebuie si fie pregititi pentru securitatea aprovizionarii cu gaze naturale pentru a se integra in piata interna pe baza reglementarilor europene, si fac eforturi pentru atingerea tintelor de eficienta energetic’, de decarbonizare a producerii energiei sia dezvoltarii economice nationale. Proiectele prioritare in plan regional pentru Romania, aflate in proces de selectie pentru finantare europeand, proieete de interes comun, se refer la componentele pe teritoriul national ale coridorului regional de transport Bulgaria- Roménia-Ungaria-Austria, conectarea viitoarelor resurse de gaze din Marea Neagri Ja Sistemul National de Transport si ulterior la coridorul regional, consolidarea capacititii de interconectare energetica cu Republica Moldova, cuplarea Sistemului National de Transport la sistemele regionale de tranzits.a 1.2. OBIECTIVE URMARITE DE PROIECT = Punetea in valoare mai bund a potentialului on-shore de gaze naturale gi petrol; + Valorificarea potentialului resurselor energetice din Marea Neagr’; = Dezyoltarea capacititii si fiabilitafii sistemului national de transport al gazelor pentru a deveni capabil s4 se cupleze la cele mai importante proiecte regionale ale UE; * Cresterea capacitatii strategice de stocare a resurselor de gaze naturale pe teritoriul romaniei; + Dezyoltarea infrastructurii nationale pe domeniul petrolier, inclusiv cu relevanfa in plan regional; + Clarificarea rolului pe care sectorul carbonifer il are, in continua energetic national; * Consolidarea capacitatii de producere a energiei in centrale hidroelectrice, findnd seama de necesarul de putere de echilibrare in sistem; + Proiectarea strategicd a contributiei a sectorului nuclear in mix-ul energetic, inclusiv. sub aspectul aprovizionirii cu combustibil din surse indigene; Romania joacd un rol ferm in clubul tarilor UE care sustin energia nucleara; + Dezvoltarea unor politici pe termen mediu si lung in domeniul eficientei energetice, unde potentialul este insuficient pus in valoare; " Stimularea consumului de energie electrica, definirea rolului surselor regenerabile de energie in cadrul sistemului energertic national; + Profilarea tehnologicd a Roméniei in sectorul energetic, bazat pe ret inteligente, tehnologie informatica ete mix-ul 1.3. SPR FICUL DOMENIULUI PRIVIND SECURITATEA $1 EPICIENTA ENERGETICA Securitatea energeticd a Romaniei trebuie sa aiba: = un scop (asumarea rolului energetic primordial, prin reducerea dependentei energetice si garantarea accesului la energie)104 Sirategia de desvoltare a Roménie\ in urmatort 20 ani, 2016 ~ 2035 = viziune (acces la energie, diplomatic, stabilitate si echilibru) + sium set de obiective (rolul energetic al Romdniei in sistemul de securitate energeticd europeand: dependenta energeticit redusd si siguranjd energetica pre termen mediu si lung) = ‘Consumatorii nu dotese preturi mai mari pentru energie din surse non-earbon fat de combustibili fosili; = Securitatea in alimentarea cu energie este o opfiuine prioritara; hnologiile de stocare a energiei devin 0 preocupare de succes; = Eficienta energetica este sprijinita prin masuri de reglementare in majoritatea statelor europene; " Necesarul de teren pentru tehnologiile surselor regenerabile devine factor major, in ,.upta” pentru regenerabile si necesarul de hand; + Integrarea regenerabilelor depinde de implementarea solut grids/smart metering”; + Cerinfele pentru apa devin o provocare majora in urmatoarele decenii; * Captarea si stocarea carbonului nu este incd viabil din punct de vedere comercial lor smart Dezvoltarea unei puteri energetice respectabile ar asigura Romaniei un loc superior in ierarhia statelor UE, intrucdt Romania are posibilitatea si obtina o pozitionare favorabila in sistemul politicii energetice europene. le geostrategice ale fGrii, resusele naturale, capacitatile de productie gi facilititile energetice de care dispune, experienta complex in domeniu, gradul sporit de liberatizare si integrare al piefei interme, calitatea si costurile forfei de ‘munca locale sunt argumente incontestabile in negocierile intereuropene. Totodatd, situatia farii in vecindtatea rezervoarelor de hidrocarburi din zona Caucaz — Marea Caspica si din spatiul Orientului Apropiat si Mijlociu favorizeaza sustinerea proiectelor energetice roménesti in plan european. 2. OBIECTIVE STRATEGICE $1 TACTICE DE SECURITATE ENERGETICA Obiective inti stratepeede OBlectvetactice de soaicaort um _ potent securitate ee 2035 T. Rolul 1. Diplomatie Recunoastere Vocea cea energetic energetic; regionala; mai primordial importants Strategiade 1.2. Integrare in Rata de integrare; % — 1002020) Securitate _uniunen energetic& Benergetied european: 1.3. Culoar principal Pondere volum de % 10 de transport in gaze naturale tranzitat pentru UISirategia de decvoltare a Rominiet in urmitorit 20 ani, 2016~ 2035 Pondere 1.4, Echilibrator echilibrare energetic regional; energetic zilnica in SSE; Pondere energie 1.5. Depozitar stocata in depozite regional din necesarul SSE; Grad de 1.6. Guvernanta implementare; energetic’; rad de 1.7. Mediul de afaceri_implementare. atractivs 2 Dependent 2.1 Dezvoltare Crestere nivel de energetic’ portofoliu de resurse —_resurse; redusa energetice; 2.2. Consum redus resurse energetice; __ScAdere intensitate 2.3. Optimizare mix energeticd; % % % 105 20 100 (2020) 100 (2020) 25 30 energetic; 3. Siguranja 3.1. Infrastructura__Nivel de rise; energetic’ critica; 3.2. Antistricia ScAdere saricie energetica; energetic’; 3.3, Siguranga resurse; Pastrare control supra resurselor si preluarea acestora; 3.4, Garantare acces. Grad de asigurare la energie; acces la resurse; 3.5. Securizare Grad de asigurare resurse umane. acces la resurse Romania ar putea acoperi din surs % propii consumul de gaze natural mare mare ar scidea preful energiei si ar duce la dezvoltarea sistemului de infrastructurd, ins independenta energeticd va fi pe 0 perioada de timp limitat iar resursele de hidrocarburi rised si se diminueze rapid ca urmare a exploatarii intensive, cu impact negativ asupra mediului inconjurator; dezvoltarea unor retele de aprovizionare noi conduce la diversificarea surselor, la prefuri reduse si la dezvoltarea unor circuite energetice regionale106 Sirategia de desvoltare a Roménie\ in urmatort 20 ani, 2016 ~ 2035 Apropierea Romaniei de nivelul mediu, din anul 2030, al tirilor membre ale UE din punctul de vedere al dezvoltarii durabile se realizezaza prin urmarirea unor obiective nationale privind dezvoltarea durabila a. Alinierea la performanjele medii ale UE privind indicatorii energetici si de schimbari climatice; indeplinirea angajamentului in domeniul emisiilor de gaze cu efect de sera, in concordant cu acordurile comunitate si implementarea de masuri de adaptare la efectele schimbatilor climatice; b. Statornicirea principalelor elemente ale societatii si economic’ bazate pe cunoastere; contributii ale cercetarii romanesti la realizarea obiectivelor dezvoltarii durabile Strategia energeticd trebuie s4 se concentreze pe indeplinirea obiectivelor de politic’ energeticd si de mediu ale Uniunii Europene, obiective asumate de Romania ca stat membru european, cu luarea in considerare a urmatoarelor deziderate nationale: -curitatea aprovizionarii cu energie si la prefuri suportabile, care si asigure dezvoltarea socio-economicd, decarbonizarea sectorului energetic $i 0 de energie in crestere; = Protectia mediutui si limitarea efectelor schimbarilor climaterice; * Asigurarea competitivitatii economiei romanesti. Directiile principale privind dezvoltarea energeticd, durabil’, economica social a Roméniei, pe termen mediu si lung, vizeaza cresterea eficientei energetice pe lanful energetic (praducere, transport, stocare, distributie, consum final), incurajarea producerii de energie electrica din surse indigene, integrarea pietelor nationale in piafa intern europeana si cresterea gradului de interconectare, valorificarea surselor regenerabile cu costuri eficiente, dezvoltarea energeticii nucleare in conditii de eficient& economicd, siguranta si securitate nucleara, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seri, dezvoltarea capitalului uman in vederea implementatii strategici energetice, dezvoltarea cercetirii si inovarii in sectorul energetic, respectiv a politicilor sociale aferente provocatilor generate de implementarea politicilor energetice, informarea corect’ a populatiei privind transformarea sectorului energetic si impactul acestui proces si masurile de protectie sociala 2.1, OBIECTIVE NATIONALE ALE STRATEGIE! ENERGETICE: Asigurarea functionarii eficiente si in conditii de sigurant a sistemul energetic national, atingerca nivelului mediu actual al UE in privinta sigurant si eficienfei energetice; indeplinirea obligatiilor Romaniei din pachetul legislativ ,Schimbari climatice si energie din surse regenerabile”Sirategia de decvoltare a Rominiet in urmitorit 20 ani, 2016~ 2035 107 1. Atingerea nivelului mediu actual al farilor UE la parametrii principali privind gestionarea resurselor naturale; ©. Decuplarea cresterii economice de degradare a mediului, prin inversarea raportului dintre consumul de resurse si crearea de valoare adaugata, cu apropierea de indicii medii de performanta ai UE privind sustenabilitatea consumului i productiei; incadrarea cercetarii roaménesti in fluxul principal al evolutiilor stiintifice si tehnologice din UE; generalizarea activititilor inovative, aparitia centrelor de excelenfa eu impact international. Principiile care stau la baza strategiei de securitate si eficienta energetica nationale: + Pistrarea unui mix energetic echilibrat — premis pentru asigurarea securitatii energetice; * Perspective reale care sa imbunatijeasca independenja energetica sau si devind independent’ energeticd pind in anul 2020, in special datorita zcdmintelor din Marea Neagri, cu posibilitatea dependentei, intr-o anumita masurd, de importurile de tite + incurajarea prudentd a energiilor regenerabile, cu accent pe biomasd, respe identificarea alternativei la combustibilii clasici in sectoral transporturi; * Dezvoltarea capacitajii de energie din surse nucleare, pentru realizarea obiectivelor europene vizind reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera; * Carbunele — sursi importanta pentru asigurarea securitaqii energetice, chiar daci ponderea in mixul energetic se va diminua, fiind afectaté de evolutia consumului de energie; + Valorificarea potentialului eficienfei energetice, inclusiv in domeniul cladirilor; = Piafa intema de energie ar putea fi integrata, Iuand ca reper anul 2020, in piata Uniunii Europene, in conditiile implementarii proiectului uniunii energetice europene comune; + Implementarea regulelor de guvernan{a corporativa in companiile de stat gi consolidarea industriei energetice nafionale viabila economic, inand cont de orientarile strategice ale romaniei in regiune, pe termen mediu si lung; * Asigurarea unui cadru stabil si predictibil pentru incurajarea investitorilor din domeniul energetic pentru pistrarea interesului pentru industria energetica autohtona, Romania trebuie si puna in operare capacititi energetice noi, competitive si cu tehnologii curate, care si acopere deficitul de capacitate dupa 2020, in contextul obiectivelor de decarbonizare prin reducerea cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de sera pana in anul 2030, respectiv 2035,108 Sirategia de desvoltare a Roménie\ in urmatort 20 ani, 2016 ~ 2035 Romania porneste cu_un avantaj de emisii reduse fata de 1990, intirit de sedderea economiei din anii anteriori (ex.: -56% in 2013). Scenariul considerat, in limitele de crestere continua a PIB pana in 2030, conduce la un nivel de emisii in 2030 redus cu 40% fata de 1990. UE analizeazé o directiva de taxare a tuturor emisiilor cu 20,9 €/teo2. Considerind evolutia emisiilor pentru varianta 20% reducere, rezulté necesitatea de a intemnaliza in economie citca 1,8% din PIB care, ppe de o parte vor reprezenta venituri din taxe, iar pe de alta vor conduce la pierdere de competitivitate a sectoarelor energointensive din economie. Dupi determinarea acestei cresteri limita din scenariul considerat, se trece la introducerea de masuri de reducere de emisii, in generarea de energie, eficienfa energetica gi reduceri datorate programelor tehnologice in industrie, agricultura si transporturi, Scenariul cu ‘misuri de reducere de emisii determind nivelul reducerilor fatd de 1990, preeum si costurile investitiei in mésurile de reducere (% din PIB) pentru fiecare sector economic luat in considerare Scenarii cost %PIB per an _reducere emisii 1990:2030 cu masuri 1.32 -0.82 far masuri 0.00 -0.40 Crestere PIB: 0.7%/an Scenarii cost %PIB per an _reducere emisii 1990:2030 cu masuri 1.16 0.41 fr masuri 0.00 0.03 Crestere PIB: 4,0%/an Prineipalele transformari ale sistemului energetic din Romania constau in separarea pe verticali gi orizontald a activititilor de producere, transport, furnizare si distributic, instituirea regimului concurential in piata de energie gi liberalizarea ‘reptati a preturilor. Analiza, in vederea adoptarii de decizii lao serie de provocati, precum: + Cum va evolua balanfa de energie a Roméniei in corelare cu dezvoltarea economico-sociala? + Care va fi mix-ul energetic care asigura decarbonizarea sectorului energetic in conditii de competitivitate, siguranta aprovizionarii si la pretul cel mai mic suportabil pentru consumatori, evaluat pentru perioada 2020-2030 si in perspectiva anului 2035? * Care sunt opfiunile viabile privind reorganizarea si modemizarea sectorului de exploatare a resurselor energetice primare de producere a energiei electri = Care va fi viitorul energetic pe baz de surse conventionale (ex.: carbune)? + Care este vitorul energeticii nucleare? * Care sunt cele mai eficiente mijloace de protectie a consumatorilor vulnerabili?Sirategia de decvoltare a Rominiet in urmitorit 20 ani, 2016~ 2035 109 3. ANALIZA SWOT Puncte tari ale sectorului energetic din Romar Premisi a asigurarii securitatii energetice si reducerii dependenfei de importuri: + Roménia dispune de resurse energetice importante, indeosebi cdirbune, respectiv rezerve de petrol si gaze naturale, are potential hidroenergetic si alte surse regenerabile; + Infrastructura energeticd complexa i diversificata: refele de transport energie clectric’, gaze naturale, fifei, produse petroliere, capacitati de rafinare, de transport maritim si capacitafi portuare la Marea Neagra; + Structura diversificata si echilibrata a productiei de energie electrica, eu o pondere semnificativa a surselor regenerabile; = Energie nucleara: ciclu tehnologic complet si program de dezvoltare a surselor ice nucleare in derulare; technica si resurse umane calificate pentru activititile din sectorul energiei + Cadrul institutional si legislativ adaptat 1a principiile piefei interne din Uniunea Europeana; + Piaja functionala de: energie electric, gaze naturale si produse energetice integrate in piaja unica de energie a Uniun + Liberalizare total a p petroliere; * Potential de resurse regenerat Certificate Verzi;, * Capacitate de interconectare a sistemelor de transport energie electricd si gaze naturale cu sisteme corespondente din statele vecine; + Infrastructura de transport, dispecerizare si distributie de energie electric: * Rezerve de lignit, cu grad ridicat de cunoastere, concentrat pe suprafata relativ redus& (cca. 250 km? operate in cariere de exploatare); rezerve de lignit, in exploatare (aprox. 400 mil. tone), in zona restransd, cu grad de asigurare de circa 15 ani; * Rezerve exploatabile de hui concesionate (peste 100 mil. tone), in zacamant unic, cu grad de asigurare de circa 60 de ani; + Operator al piefei de energie electrica si gaze naturale cu experienta, piata de energie electrica divesrificata (engros, PZU, spot ete.) integrata regional; * Varietatea resurselor interne primare de energie: cirbune (huild, lignit), minereu de uraniu, gaze naturale, petrol, potential hidroenergetic amenajat §i amenajabil, potential eolian amenjat si amenajabil, potential solar amenajat si amenajabil, potential energetic al biomasei in medii naturale forestiere si uropene; jelor de energie electricd, gaze naturale si produse exploatabile, utilizare sustinuta de piata de110) Sirategia de desvoltare a Roménie\ in urmatort 20 ani, 2016 ~ 2035 reriduuri vegetale agricole, potential de biogaz. (dejectit din ferme de animale si deseuri menajere urbane §.a.); + Retea hidrograficd, cu potential de amenajare si valorificare hidroenergetica; + Exploatarea la suprafata a lignitului, respectiv subterand a cérbunelui superior (huila); * Expertiza in domeniul explorarii si exploatarii resurselor de petrol si gaze; " Extragerea minereului de uraniu, prelucare si producere de combustibil de uranius = Infrastructura de refele si instalafii privind exploatarea, transportul, distributia gazelor naturale, expertiza si experienta competitiva, = Infrastructura privind exploatarea, transportul produselor petroliere brute (titei) pentru rafinarii i centre de preluerare up-stream; = Infrastructura de conduete pentru transportul produselor petroliere rafinate; + Infrastructurd pentru producere, transport si distributie a energeiei electrice pentru consumatori, industriali, comerciali si easnici; + Liberalizarea pietei de energie in Romania, separarea activitatilor de generare, transport, distributie si furnizare si iesirea din logica fixarii prefurilor prin reglementari institutionale; " Infrastructura pentru electrificare in localitati urbane si rurale si experienta in domeniu; = Infrastructurd pentru producere, transport si distributie a energiei termi refele de termoficare pentru consum urban si utilizari industrial + Sistemul electroenergetic este bine structurat, are capacititi de productie suficiente pentru acoperirea necesarului de energie electrica, nu impune cresterea importului de purtitori primari de energie; + Personal specializat si cadrul de pregitire profesional pentru industria energetic’, care s& asigure functionarea sistemului energetic in conditii de sigurantd pe termen mediu si lung; + Conexiuni cu sisteme electroenergetice integrate in sistemul electroenergetic european (Ungaria, Republica Cehd, Stovacia); * Cadrul legislativ si institutional conform directivelor/tecomandarilor UE, corespunzitor piefei de energie electricd si gaze naturale; = Structuri gi institutii specializate (autoritai de reglementare: ANRE, ANRSC, CNCAN, ANDRAD, Consiliul Concurenjei, APC) pentru comercializarea pe baze concurentiale a energiei electrice, gazelor naturale, servicii asociate (operator de sistem, servicii tehnologice de sistem, servicii mentenanta, consultanta, proiectare, servicil energetice, pentru asigurea wilizaril eficiente sa); = Institutii specializate si centre si competente de cercetare in domeniulSirategia de decvoltare a Romniei in wmtorit 20 ani, 2016~ 2035 um din Romania Puncte slabe ale sectorului energe + Instalatii de producere, transport gi distributie pentru energie electrica si gaze naturale cu grad ridicat de uzura fizicd si morald, consum specific de energie § costuri de exploatare mari = Instalatii si echipamente pentru exploatarea huilei uzate moral si fizie; + Implementarea tehnologiilor performante in sectorul de extractie al huilei gi uraniului impune atragerea de investitii importante; = Asigurarea necesarului de gaze naturale este dependent de import din afara UE; * Sistemul national de transport gaze naturale prezinté o structurd tehnicd neomogend, ceea ce creaza dificultafi in asigurarea presiunilor gazelor naturale Ja extremititile sistemului; + Eficienta energeticd redusi pe lanful _productie-transport-distributie- consumator final de ener; = Preful energiei nu conferd suficiente stimulente pentru investi in capacitati (ex.: asigurarea regimului de functionare la varful de sareind energetica); * Resurse financiare insuficiente pentru implementarea proiectelor si programelor de crestere a eficientei energetice; + Sectorul de producere a energici electrice pe structuri tehnologice monocombustibil conduce la dispersia costurilor de producere si repartizarea neuniforma a riscurilor; " Nivelul redus de cercetare-dezvoltare-diseminare in sectorul energetic. i sectorul minier; + Programe deficitare de modemizare a capacititilor de producere energie termicd din sistemele centralizate (optiuni ale consumatorilor rezidentiali pentru sisteme individuale de incalzire); + Programe deficitare pentru conformare cu reglementirile de mediu si ecologizare teremuris * Deficiente ale cadrului de reglementare privind asigurarea de perimetre pentru exploatare lignit i realizarea de linii electrice sau conducte de gaze naturale; = Dezvoltarea de noi capacitati de productie a carbunelui si uraniului are durata de implementare mare si necesita efort financiar semnificativ; " Refele electrice cu uzura fizicd si moral pentru alimentarea cu energi electrical a consumatorilor industrial si casnici; + Grupuri energetice combustibili fosili cu randament sedzut — cca 30% (grupurile energetice moderne au randament mai mare decat 50%); + Cercetarea stiintific’ privind elaborarea de produse si tehnologii noi are pondere redusa (diminuarea rolului institurelor de cercetare in domeniu), "Industria de producere a echipamentelor energetice aproape inexistenta; * Randamente reduse in transportul si distributia energiei electrive (pierderi: cea 16% fata de sistemele moderne 6%); = Lipsa de informatii privind energia electrica utilizata la util torul final;Strategia de desvoltare a Romie in wrmatori 20 ani, 2016~ 2035 Bariere tehnice, economice, financiare, institutionale si manageriale in cresterea eficientei energetice in utilizarea energici electrice; Lipsa unei interconexiuni energetice dezvoltate cu Republica Moldova (ex. conexiunea Suceava-Balti), Liberalizarea piefei ineurajeaz4 exportul de energie, in conditiile in care valoarca adaugata a energiei este foarte mica: Reformarea sectorului energetic nu urmareste prognoza evolutiilor sectoarelor interdependente, atragerea investitiilor private, cu derularea unor parteneriate public-private eficiente; Incurajarea minima pentru explorarea de frontier Ia mari _adancimi, reactivarea si recuperarea de resurse din cdmpurile mature, asumarea riscului Ja explorare neconventionala sau off-shore: Capacitatea slab de dezvoltare solutii IT, de management si de securitate a infrastructurilor critice din energie in Romania; Atractivitate scdzuta pentru forta de munca calificata din categoria de varsta ‘andra, care migreaza spre locuri de munca similare din afara tari; Lipsa protectiei infrastructurii de conducte, refele electrice si termice amplasate pe domeniul public/privat, afectate de sustrageri din conducte sau structura metalicd a infrastructurii; Infrastructuri de conducte si retele cu durata de viata depasita, cu rezilienté scdzuta in situafii de urgenta (cutremure, calamititi naturale etc.); Infrastructura reprezentata de refele electrice de transport supradimensionata, cu crestere sensibili a pierderilor de energie: Subvenfionarea excedentard a producerii de energie din surse regenerabile (coliene, fotovoltaice, microhidro), cu consecinte asupra consumatorului final de energie; Finanfarea deficitara a sectorului si industriei energetice; Instalatii de producere a energiei electrice pe bazi de carbune neretehnologizate si care nu indeplinese cerinjele de mediu ale legislatiei nationale gi europene; Distorsionarea prefurilor pe piafa de energie determinaté de subventii fra justificare economicd, ceca ce favorizeaz exportul de energie, ineficient pentru dezvoltarea economica a farii; Diminuarea consumului industrial de energie termic& a condus la capacitati supradimensionate in centrale electrice de termoficare, cu consecinfe privind competitivitatea si costurile majore pentru consumatori; Escaladarea costurilor de investitii in retele electrice de transport si distributie determinate de proiectele pentru producerea de energie regenerabila (eoliene, solare), cu impact asupra preturilor si consumului de energie; Evolutia nivelului tehnologiilor, informatizarea proceselor si integrarii energii din surse regenerabile necesita investitii pentru modemizarea si retehnologizarea refelelor electrice, solufii smart-grid ete.;Sirategia de decvoltare a Romniei in wmtorit 20 ani, 2016~ 2035 3 + Interventia factorului politic in managementul si administrarea companiilor din sectorul energetic determina vulnerabilititi si lips de predicitibilitate in sectorul energetic national, Oportunitati * Pozitie geograficd favorabild pentru dezvoltarea de proiecte de magistrale pan- europene pentru fifei si gaze naturale; + Piaja de energie electricd stabilizata, integrata regional; = Capacitate disponibila in sistemul de transport gaze naturale si inmagazinare subterana, care asigura preluatea solicitarilor utilizatorilor; + Climat investitional atractiv pentru potentiali investitori si finantatori; + Piaja de capital functionala si credibild (ex.: listarea la burs a companiilor energetice); = Oportunititi de investitii in domeniul eficientei energetice si surselor energetice regenerabile; " Accesarea Fondurilor Europene Structurale si de Investijii pentru proiecte in domeniul energiei; + Sectorul hidroenergetic este capabil si asigure servis certificate: * Experienfa recunoscutd in activitatea de minerit, extractia si prelucrarea hidrocarburilor, cu infrastructura pentru exploatarea resurselor de carbune si uranius = Perimetre cu rezerve de lignit si hula = Dezvoltarea de perimetre exploatabile de gaze naturale on-shore si off-shore. + Sistemul electroenergetic prezint& oportunititi de dezvoltare in conditiile cresterii eficientei energetice si a ponderii energiei electrice, dezvoltarea refelelor ,,inteligente”, preocupari pentru reducerea amprentei de COs si dezvoltarea surselor regenerabile de energie; * Investitii in grupuri modeme cu randamente ridicate (grupurile energetice actuale cu combustibilifosili au durata de viaja aproape expirata), = Perspective de dezvoltare prin eresterea necesarului de energie electric’ pentru industrie, consumul casnic (inlocuirea alimentarii cu gaze), sisteme de irigatii, automobile electrice ete.; + Tehnologii pentru carbune energetic cu amprenti redusi de emisii; + Resurse primare pentru acoperirea necesarului centralelor electrice; + Amplasarea marilor utilizatori de energie electrica in zone cu productie de energie electrica (ex.: politici economice pentru dezvoltare industriald in Dobrogea), = Sisteme de consultanta energetic’ (ESCO) pentru informarea utilizatorilor gi modificarea comportamentului energetic; = Sistem de invajimént superior in domeniul energetic, care pentru dezvoltarea sistemului electroenergetic; = Surse regenerabile de energie pentru alimnetarea sistemelor de irigatii, i tehnologice de sistem igurd specialisti14 Sirategia de desvoltare a Roménie\ in urmatort 20 ani, 2016 ~ 2035 Amenintiiri * Rezervele economice exploatabile de fitei, gaze naturale si uraniu limitate, in lipsa descoperirii unor noi zacminte semmificative; olatilitatea preturilor la hidrocarburi pe piete internationale; = Tendinfa de modificare a caracteristicilor climatice si instabi hidrologie; * Posibilitatea aparitiei unor efecte negative privind regimul concurential in sectorul energetic la nivel european, datorita tendinjelor de concentrare din industria energetica, + Incertitudini ale evolutiei consumului de energie si a relansr + Pondetea populatiei cu grad de vulnerabilitate ridicat, in conditile pretului la energie apropiat de nivelul mediu european; " Scaderea preturilor pe piata angro de energie electriea, datorita aportului surselor regenerabile cu costuri marginale reduse; + Lipsa unor instrumente fiscale eficiente pentru sustinerea programelor de investiti in eficienta energeticd si dezvoltarea serviciilor energetice; + Diminuarea activitiqii de exploatare a huilei (consecinfa acumuldrii datoriilor istorice” si a politicti UE privind eliminarea subvenjiilor acordate acestei activitatiy; + Costuri mari de exploatare a minereurilor de uraniu datorita variatiei parametrilor mineralizatiei si a discontinuitatii acesteia; = Opozitia autorititilor publice locale i autoritifilor teritoriale cu privire la deschiderea de noi capacititi de productie in domeniul exploatarii minereurilor de uraniu; * Atitudinea populajie fafa de constructia de noi centrale nucleare si depozite de deseuri radioactive; + Dificultati in asigurarea serviciilor tehnologice de sistem si datoriti ponderii energiei electrice din surse regenerabile + Costuri suplimentare pentru producatorii de energie electricd si termic& din combustibili fosili, prin aplicarea schemei UE de comercializare a emisiilor de gaze cu efect de sera (FU-ets); + Capacitate redusa la actiuni teroriste asupra unitafilor producatoare de energie sia sistemelor de transport (conducte de fifei, gaze naturale, refele electrice, amenajari hidro etc. " Dependenta de importul de resurse energetice, relativ redusi, insd care diminueaza nivelul de securitate energetica; * Fonduri reduse pentru investitii in grupuri generatoare si sisteme de stocare a energie’; + Politici economice de inlocuire a grupurilor generatoare cu durata de viata expiraté (pdnd in anul 2035 este necesard instalarea circa 5 000 mw in -grupuri generatoarey, = Dependenta de importuri pentru echipamente din sectorul energiei electrice. ea regimului perioade secetoaseSirategia de decvoltare a Romniei in wmtorit 20 ani, 2016~ 2035 us 4. VIZIUNI DE DEZVOLTARE 4.1 IPoTEZE, + Populatia urband va reprezenta 60% in anul 2035 (54% in anul 2013); = Consumul de energie termica pe locuitor va raméne cel inregistrat in prezent: cea 2,7 geal/loe. = Cresterea eficientei energetice cu circa 24% pana in anul 2035; Scenariul 1 1" Necesarul de energie electricd in anul 2035 va ereste cu 25% fata de anul 2015 (sisteme de irigapii, extindere consum in bucdtarii electrice, automobile electrice, uilizari electrotermice industrial vor determina dezvoltarea serviciului energiei electrice cu circa 50%), " Sisteme de stocare a energiei electrice operationale, asigurand cresterea ponderii surselor regenerabile de energie pana la 30% in necesarul de energie electricals + Programe guvernamentale pentru dezvoltarea de sisteme de irigatii, investi in zone cu excedent de energie electrica, respectiv reducerea cu cca 5% a pierderilor in retele de transport i distributie a energici electrice; * Dezvoltarea cercetitii stiintifice pentru modernizarea sistemului de generare, transport, distributie si utilizare a energiei electrice;, " Dezvoltarea de refele .,inteligente”, pentru utilizarea optimizata a energiei electrice in procese industriale, servicii si rezidentiale; "Va promova cogenerarea de inalta eficienta in majoritatea oragelor aris + Sistemul de preturi gi tarife ale resurselor energetice si al celorlate forme de energie va fi remodelat conform pietei concurentiale (liberalizarea pretului gazelor, sporirea pretului lemnului de foc ete.); * Populajia urbana va fi conectata la sistemul centralizat de alimentare cu energie termica, in perspectiva anului 2035, Scenariul 2 * ipsa investitiilor pentru modernizarea sistemului energetic, cu menfinerea gi retehnologizarea din surse actuale; = Lipsa de sustinere a cercetarii stiintifice si a sectorului de producere a echipamentelor pentru industria energeticd, cu asigurarea efortului de dezvoltare din import; " Asigurarea energiei termice din surse locale; + Sistemul de preturi si tarife ale resurselor energetice i altor forme de energie se va remodela in seopul promovarii acestui tip de alimentare (mentinerea unui pret redus la gaze comparatiy cu cel al energiei electrice etc.);116 Sirategia de desvoltare a Roménie\ in urmatort 20 ani, 2016 ~ 2035 + Niciun locuitor nu va mai fi racordat in anul 2035 la sistemul centralizat de alimentare cu energie termica, ultimul sistem de acest tip, din municipiul Bucuresti, se va sista in perioada 2030-2035. 5. CONCLUZIL Sectorul energetic din Romania este dezvoltat corespunzator, cu specialisti calificafi si poate garanta siguranta in alimentare cu. energie a utilizatorilor, Modernizarea si dezvoltarea sistemelor de stocare a energiei, a retelelor ninteligente” conferd eresterea randamentelor de utilizare a purtatorilor primari de energie si a ponderii surselor regenerabile de nayionala, Politica guvernamentald trebuie si sustind cresterea ponder utilizate, asigur cenergiei electrice id eresterea nivelului de trai al populatiei. Preful energiei influenteaza competitivitatea industriei, numarul de locuri de muna, investitiile gi veniturile bugetare Ponderea principala in productia interné 0 au gazele naturale. Productia de gaze naturale cunoaste 0 scidete treptata datorité declinului zicdmintelor. Interventia noilor zacdminte din Marea Neaged si a celor din surse neconventionale (in mod special cele de sist) va fi intérziata fie din motive economice, fie din neindeplinirea asteptirilor privind cantitatea lor. Productia de fitei a seazut intr-un ritm accentuat si fiteiul a devenit al treilea purtitor de energie in productia de energie in Romania, pe locul doi fiind earbunele. Productia de cArbune a crescut in unitifi fizice, eat si ca pondere in productia total; principala contributie a avut-o eresterea productiei de lignit. Combustibilii fosili (carbune, titei, gaze naturale) detin 0 pondere majoritara (cca 70%) in productia de energie primara. Revirimentul il reprezinté sursele regenerabile, Romania ajungand cel mai ‘mare producator de energie electrica si termicd pe baza de regenerabile din regiune, Lomnele de foc si deseurile agricole detin 0 pondere importanta in productia interna de energie. Acest aspect reliefeazd importanta dezvoltarii tehnologiilor moderne de obtinere si utilizare a biomasei pentru producetea de energie (preponderent termica). 6. ETAPE VIITOARE, 6.1, AVANTAIE COMPETITIVE Hidrocarburi + Expertiza tehnicd, experienta gi resurse umane cca 150 de ani; icate in industria fiteiului —Sirategia de decvoltare a Rominiet in urmitorit 20 ani, 2016~ 2035 nt + Infrastructurd complexa si diversificati — fitei: sistem national de transport gi capacititi de rafinare modernizate; gaze: retele naionale de transport si distributie, depozite de inmagazinare; = Piata libera pentru tei si produse petroliere; + Companii cu experien{i confirmat in activitatea de explorare, exploatare gi productie titei si gaze naturale, care dispun de utilaje si tehnologii de ultima generatie; * Resurse interne importante de gaze naturale in context regional; + Infrastructurd complexa si diversificata, " Pozitie geograficd — la intersectia coridoarelor europene. Se constata ca descoperirile din ultimii 30 de ani pot fi considerate ca ‘modeste, cu excepfia unor semnale recente provenind din apele de mica adéncime ale Mari Negre, chiar daca in prezent comercialitatea este inca in analiza. Conform Agentici Nafionale pentru Resurse Minerale, citate de respectiva propunere de strategie, la inceputul anului 2014 situatia resurselor geologice sia rezervelor sigure se prezenta a esurse Geologice ‘Sursa: ANRM Rezervele de fifei permit — la producfia medie anual in ultimii ani din Roménia (4,2 milioane tone) si in conditiile unui dectin anual constant al rezervelor sigure de 5% si o rata de inlocuire de 3-5% pentru rezervele de tei si condensate ~ 6 utilizare de ined minim 15 ani (referinfa 1) pana la minim 23 ani (referinga 2). in aceste date nu sunt Iuate potentiale rezerve din Marea Neagrd, a caror evaluare nu s-a incheiat Romania dispune de ined importante rezerve de gaze naturale, cu rezerve sigure de aproximativ 1 600 TWh. Conform datelor aflate in evidenta ANRM, situafia resurselor geologice gi a rezervelor sigure de gaze naturale (gaze libere gi gaze asociate) existente, este urmatoarea: Resurse__Cantitate (mld me) Cantitate (Mtep) __ Cantitate (TWh) Geologice 615 564,97 6 569,43, Sigure 150 137,80 1.602,30 uursa: ANRM La 0 productie medie anual in Romania (11 mld. me gaze naturale) si in conditiile unui declin anual constant de 5% al rezervelor sigure de gaze naturale, coroborat cu rata de inlocuire a rezervelor de gaze naturale de 80% (referinta 3),118 Sirategia de desvoltare a Roménie\ in urmatort 20 ani, 2016 ~ 2035 respectiv de 30% (reférinja 4), se poate aprecia cd rezervele actuale de gaze naturale s-ar putea epuiza intr-o perioada de minim 14 ani, respectiv minim 10 ani, Explorarile din Marea Neagra dau sperante de imbunatatire a acestei situatii, insi nu exista inca date oficiale in privinfa magnitudinii respectivelor noi rezerve. CArbune (huild 3 nit) * Rezerve exploatabile concesionate de huila — cea 100 mil, tone, in zic&mént unic, cu grad de asigurare de cea 60 de ani: * Infrastructura cu facilitati de suprafata si lucrari miniere de deschidere pe termen lung, pentru transportul pe calea ferata; + Concentrare teritoriali a exploatirilor miniere intr-o zona relativ rest + Personal calificat in activitatea miniera, traditie si expertiza profesional; = Contributie la securitatea energeticd nationala in situafii de etiza, comparativ cu alte resurse; * Distanga relativ redusd fata de beneficiari; = Rezerve de lignit in exploatare (peste 400 mil. tone), concentrata intr-o zona restrdnsd, cu grad de asigurare de eca 15 ani; = Contribufie esentiald la securitatea energetic& nafionala in situatii de erizi a altor resurse; " Infrastructura existenta adecvata, ca facilitati de suprafata, Iucrari miniere de deschidere, pe termen lung, pentru extractie si pentru transport pe benzi tranportoare si cale ferata; = Concentrare teritoriali a exploatirilor miniere la distanfe reduse fati de beneficiaris * Parametrii compatibili cu instalapiile de ardere a cArbunelui existente la beneficiaris = Personal cali icat, tradiie si expertiza profesionala. Resurse Perimetre ia Perimetre Total exploatare neconcesionate (mit. tone) mil. tone) mil. tone) Hui 592 1614 2206 Lignit 986 11 606 12.592 Total 1578 13.220 14798 Rezervele de lignit cunoscute pot asigura exploatarea lor eficienta pentru ined aproximativ 40 ani la un nivel de productie de circa 30 mil. tone/an. in schimb, productia de huila din Valea Jiului este subventionata de stat, iar intelegerile cu UE permit continuatea subventiei pentru exploatarea huilei pand in 2018 si conditioneazé acest lucru de aplicarea unui program de inchidere a minelor, care genereazi pierderi, Din punct de vedere economic si energetic, pentru productia de energie electrica, huila indigend, fara subventii, devine sursi marginala.Sirategia de decvoltare a Rominiet in urmitorit 20 ani, 2016~ 2035 9 Capacitifi nuclearo-electrice * Romania beneficiaza de avantajele unui ciclu complet al combustibilului nuclear; Infrastructura de cercetare gi proiectare la nivel national; Expertiza avansati in domeniu gi in seetoarele adiacente; Ciclu nuclear complet; Impact redus al fluctuafiilor prefului_ componentei _uraniu in preful combustibilului nuclear, comparativ cu alfi combustibili fosilis Tehnologie sigura, recunoscuta international; Tehnologie de productie cu emisii reduse de carbon; Cadru adecvat de reglementare a activitatii din domeniul nuclear: Performanta tehnica si operationala ridicata; Programe de pregatire a personalului cu bunele practici si standardele internationale; * Colaborare cu furnizorul tehnologiei nucleare utilizate; = Experienta in exploatare, documentatd, accesibild si prezervata, + Acces direct la experienta similara prin organismele la care industria nuclear te afliatas + Suportul industriei orizontale implicate in programul nuclear din faza de constructie: * Experienta in gestionarea si depozitarea intermediara a deseurilor radioactive; = Comunicare cu populatia, comunitatea locala si factorii de decizie Ia nivel local gi national Rezervele interne de minereu de uraniu existente si exploatabile pot asigura necesarul de consum pentru doua unititi de la CNE Cemavoda pe durata de viata a acestora, Capacitti de productie de E-SRE Potential semnificativ al surselor regenerabile de energie; Tehnologii de producere a energiei electrice fra emisii de CO, si NOx; Costuri operationale reduse pentru tehnologiile de producete a E-SRE; Energia electrica beneficiaza de sistemul de sprijin pentru surse regenerabile; Energia electricd produsd din surse regenerabile este dispecerizata cu prioritate; = Potential hidrocnergetic national semnificativ; = Asigurarea acoperirii curbei de sarcind prin producerea de energie electric’ in banda, la varf de sareina, precum si asigurarea servieiilor tehnologice de sistem; * Tehnologie de productie cu emisii reduse de carbon; = Expertiza, resurse umane calificate si experienta in domeniu solide.120 Sirategia de desvoltare a Roménie\ in urmatort 20 ani, 2016 ~ 2035 Resurse___Potenfial energetic Echivalent “Aplicafie anual economic energie (mii tep) Energie solar Energie Termic& 60 mil GI 1433 termicd Fotovoltaica 1200 GWh 103 electrica Energie colina. ——-23 000 GWh 1978 Idem Energie hidro, 40.000 GWh 3.440 Idem din care: sub 10 MW 6 000 GWh 516 Idem Biomasd 318 mil 7397 termica/electrica nergic 7 mil GWh 167 termi geotermala Energie electric + Expertiza tehnicd, resurse umane calificate si experienfa in produ electrice; * Resurse inteme pentru producerea energiei electrice _conventionale (hidrocarburi, carbune), precum si neconventionale; * Disponibilitatea unui mix echilibrat de surse de producere a energiei electrice; + Infrastructurd complex si diversificaté: refele de transport si distributie a energiei electrice: + Grad ridicat de liberalizare a pietei; = Model de piata angro concurential si operational; " Piefe centralizate de tranzactionare a energiei electrice, cu grad ridicat al lichiditaqii, administrate de operatorul de piata cu experienta consolidatas, + Operator de transport independent, companie listata; + Interconectare cu alte state europene; + Pozitie geograficd favorabilé, ea energici Energie termica + Sisteme de alimentare centralizata cu energie termica (SACET); + Sistemele centralizate de aldurd a consumatorilor; * Cota important a caldurii produs in unitifi de cogenerare, cu economii de resurse primare fat de producerea separati a energiei electrice gi termice si, implicit, reducerea emisiilor de CO;: * Capacitatea unitatilor de cogenerare de functionare cu surse de energie diversificate, inclusiv surse regenerabile (ex. Biomasd). lzire permit siguranta in alimentarea cuSirategia de decvoltare a Romniei in wmtorit 20 ani, 2016~ 2035 121 7. VIZIUNEA in privinta eficiengei energetice: + Economiile de energie — primul ,combustibil” al Romaniei la nivelul anului 2035; + Concepjie unitara, integratoare privind eficienfa energeticd — instrument al pachetclor legislative energie-schimbari climatice; + Viziune pe termen lung la nivel macro si asupra programelor specifice fiecarui sector al economiei rominesti; + Definire scop si obiective ale politicii de economisire a energieis + Injelegera contextului, a factorilor intern gi externi, care afeeteazii suecesul + Structur& organizatoric& gi resurse pentru atingerea scopurilor si obiectivelor (wx.: Fondul National de Eficienta Energetic), + Instrumente specifice/mecanisme de sprijin pentru impulsionarea procesului, inclusiv revizuirea actualelor instrumente: + Introducerea de taxe pe energie/carbon — non-ETS; + Politici de resurse umane angrenate in eficienfa energeticd REFERINTE Strategia nationala de aparare a tirii pentru perioada 2015-2019, Administrasia Prezidenjiala 0 Noua Strategic Europeana pentru Energie Durabild, Competitiva si Sigura” Politica Energetica pentru Europa” “Pachetul Energetic 20-20-20" Comunicarca Comisici Europenc COM (2010) 2020 final EUROPA 2020 strategie pentru crestere inteligenta ecologica si favorabilisincluziunit Orientarile integrate Europa 2020 — Recomandarea Consiliului privind Oriensdrile generale pentru politiile economice ale statelor_membre si ale Uniunii 2010/410/UE), Decizia Consiliului privind Orientdrile pentru politicile de acupare a fortei de muncd ale statelor membre (2010/T0TIUE). 7. “itplepp.curostat.ec,curopa.cu/portal/page/portal/eurostatvhome/ 8. _Institutul National de Statistica, Balanfele energetice ale Roméniei www.ins.ro 9. ANRE: Rapoarte de monitorizare a piefei de energie electric’, www anre.r0, 10. (www ewes orgistatistics) 11, OPCOM, www.opcom.ro 12. CNTEE Transelectrica, www.transelectrica.ro 13. Augustis J., Krikstolaitis R., Peciulyte S., Konstantinaviciute 1. (2011) Sustainable development and energy security level after Ignalina NPP shutdown, Technological ans Economic Development of Economy, Vol. 17, nr. 1, 5-21 14. Augustis J., Matuziene V., Krikstolatis R., Peciulyte S., Norvaisa R. (2008), Energijas tickimo saugumo vertinimo metodu analize, Rew. Energetika, Vol. 54, nr. 4, 1-9 15, Elkind J.(2010), Energy Security. Cail for a Broader Agenda, in Pascual C., Elkind J Ed. (2010), Energy Security. Economies, Politics, Strategies and Implications, Brookings Institution Press, Washington 2 3 4. 5.122 16. 1. 18. 19, 20, Strategia de desvoltare a Romie in wrmatori 20 ani, 2016~ 2035 Molis, A., (2011) Building methodology, assessing the risks. The case of energy security in the Baltic States, Baltic Journal of Economies, Vol 11, Nr. 2, $9-80 Yergin D. (2006) Ensuring Energy Security, Rew. Foreign Affaires, Vol. 85, Nr2, 2015 (https://www foreignaffairs.com/articles’2006-03-01 /ensuring-energy-security Grigorescu, V., Piaja Unica de Energie Electrica cu doua viteze in ULE? www.enpg.ro, iunie 2015 Tuga, V., Independenfa energetica vs. Securitate energeticd, Analiza Energy Policy Group (EPG), aprilie 2014 Patru, B., Uniunea Energetic’ European. Ce urmeazi? www. contributors.ro/economie, feb. 2015Sirategia de decvoltare a Rominiet tn wrmiatorit 20 ant, 20162035 123 Horta Stataaiel de Securtats Enaraetea ‘Sistemul Nafional de Transport al energiei electrice in Romania (swrsa: CNTEE Transelectrica)124 Strategia de desvoltare a Romie in wrmatori 20 ani, 2016~ 2035 ANEXA 3 —EFICIENTA ENERGETICA ‘Avantaje competitive sustenabilitatea cresterii economice. cresterea nivelului de securitate in alimentarea cu energie a utilizatorilor limitarea_poluarii mediului prin reducerea energiei din surse convenjionale si reducerea pierderilor in efelele electrice cresterea competitivitaii produselor, reducerea costurilor cu energia prin cresterea nivelului de pregitire a specialistilor din domeniul energetic limitarea nivelului de poluare a mediului si menfinerea rezervelor de materii prime §i energie pentru nevoile viitoare cxistenfa unor indicatori specifici pentru Necesi * valorificarea potenialului ehnic " investiii pentru implementarea mésurilor de crestere a eficientei cenergetice; costurile s8—aiba Justificare economic’ " investitii in educarea si specializarea utilizatorilor de energie * pregatirea —specialistilor cunoasterea _problemelor eficienfei energetice * realizarea unui sistem ficient de ‘monitorizare a energiei ulilizate la nivel de compartiment energetic si al ficcarui loc de munca * claborarea de instrumente adecvate pentru evaluarea eficienjei energetice pentru specifice * indicatori tip SMART evaluarea eficienfei energetice ANEXA 4— MODIFICAREA MODELULUI DE TRANSPORT $1 DE DISTRIBUTIE ‘Avaniaje competitive Dezavantaje * limitarea poluarii mediului ambiant prin eficienja retelelor de transport si de utilizarea surselor regenerabile de energie limitarea pierderilor in retele clectrice de = transport $i distribuie prin utilizarea surselor regenerabile de energie pentra utilizatori locali dezvoltarca refelelor inteligente, care asigura sigurana in alimentarea cu energie auilizatorilor reducerea pierderilor in refelele de distribusie de energie electric& rurale si urbane, prin alimentarea urbana la 20 KV, in locul refelelor de 0,4 KV distribusie prin reducerea fluxurilor de putere pe distante mari reducerea eficienfei centralelor electrice conventionale prin reduccrea cererii de energie din aceste surse recesitatea ca operatorii de transport, de distribusie si produeatori s& elaboreze noi tipuri de servieii care Si asigure Viabilitatea si profitabilitatea modificarea structurii sistemelor de wansport si de distributie, in functie de noile centre de productie de energie sia centrelor de utilizare a energiciSirategia de decvoltare a Romniei in wmtorit 20 ani, 2016~ 2035 125 ANEXAS Bariere in promovarea solutiilor eficiente | l Tehnice ‘Economice || Financiare flastitufionale, f ipsa echipamente |} prequrite surselor | + fondurilimitate |] Manageriale (inclusiv aparate |} de energie care || pentru investigit | } structura deciziona- misurare): nureflecti cos- |] in economia de |} 18 inadcevaté la ni- p ipsa prezatie si |] rite; cnergic; vel local sau nafioe experienf in ges- | sistem de contol | tipsatacititagi || mals tiunea energetic’ a] | al preturilor si || financiare si fis- | flips lesislatie si consumatorilor; |} neconsiderarea | cale pentru in- |] felementari pentru f ipsa cadru adcevai}| costuilor margi- || vesttiiin eco- || eficlenta energetic: pentru cercetare si |} nale; nomia de energie {lips standarde st transfer chotogc| fe dtormare pani-| ake priory || hele eneree- cipatiei energiei || nayionale pentru |, ° sastere poten: inpretul de cost || investi ener | BeCunowstee poten alproduselor. |] getice energiei F lipsa consultants economica si ban cara F lipsa management energetic in intre= prinderi Bariere in promovarea solu{iilor eficiente energetic ANEXA 6— ECMIPA DE CERCETARE FILIP CARLEA este directorul Centrului pentru Promovarea Energiilor Regenerabile si Eficientd Economica din cadrul Institutului National de Cercetéri Economice ,,Costin C. Kiritescu” — INCE al Academiei Romine. Este doctor in stinfe, absolvent al Facultati de Electrotchnicd al Acadomici de Studii Economice — Facultatea Relatii Economice Intemationale si al Scolii postdoctorale in proiectul Cercetarea stiintifies economica, suport al bunastarii $i dezvoltarii umane in context european” din INCE; este profesor asociat la Facultatea Administrarea Afacerilor— ASE. A coordonat programul de elaborare a Strategiei nationale de surse regenerabile de energie; este expert in implementarea fondurilor structurale si de coeziune din cadrul Programului de formare in domeniul ‘manayementului instrumentelor structurale: activitatea sa de cercetare s-a coneretizat in peste 50 de lucrati, aticole si carti publicate in reviste din tard si din strainatate; a claborat ‘Allas-Ghid al surselor regenerabile de energie din Roménia”; este expert civil pentru Securitate energetics - NATO, evaluator autorizat (ANEVAR), membru in Asociatia Patronala Surse Noi si Regenerabile de Energie si Comitetul National Roman al Consiliului ‘Mondial al Energici (CNR-CME).126 Sirategia de desvoltare a Roménie\ in urmatort 20 ani, 2016 ~ 2035 IVLIAN IANCU este inginer, specializarea petrol si gaze, doctor in stiinte si absolvent al Seolii postdoctorale tn proiectul ,Cercetarea stiinjificd economic’, suport al bundstarii gi dezvoltarii umane in context european” din Institutului National de Cercetari Economice Costin C. Kiritescu” — INCE al Academiei Romine; este profesor asociat la Facultatea ‘Administrarea Afacerilor din Academia de Studi Economice; in domeniul cercetirii sliintifice a publicat un numar mare de lucrari in reviste de specialitate; are 80 lucriti susfinute in sesiuni stintfice din fara Vinci MUSATESCU este inginer energetician, doctor inginer si doctor in. stiinte economice; are expertiza in eficientd energetic’, cogenerare, energii regenerabile, politici energetice, finanfarea proiectelor energetice, implementarea proiectelor energetice, impactul energiei asupra mediului. Este membru in Asociatia de politici energetice din Roménia (APER), Comitetul National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR — CME), Institutul de Reamenajare si Folosire a Surselor de Energie (IRE), Consiliul Consultativ al ANRE, Este autor si co-autor a 27 crf, manuale, culegeri, studi; peste 100 anticole publicate, comuniciti stintfice la seminarii si conferinte; coordonator la ,Lmpactul investtilor din energie asupra dezvoltirii economice a Roméniei” realizat pentru Comisia Nationali de Prognoza, autor la: ,Fuel poverty in Romania” pentru UNDP si co-autor la ‘slmpactul celui de-al treilea pachet legislativ pentru energie asupra economiei romdnesti” pentru Institutul European din Romania. NICOLAE GOLOVANOV este prof. dr. ing, la Universitatea ,Politehnica” Bucuresti, cu specializarea electroenergetica (teza de doctorat ,.Supratensiuni la conectarea liniilor clectrice acriene”); in domeniul cercetariistiinfifice a publicat 81 de Iucrari in reviste de specialitae, are 80 lucrari prezentate la sesiuni stiinfifice in far si strdinatate, 4 brevete de invengie, 35 tratate i monografii in edituri din fara si stainatate, cca 150 lucrari de cercetare pe baza de contract cu intreprinderi industriale / institute de cercetare. Este pregedinte al Comitetului Roman de Electrotermie, redactor al revistei ,Mesagerul energetic”, membru tn Comisia de Energetic’ a Academiei Romane, colegiul de redactie al Buletinului Universiti .Politehnica” Bucuresti, Consiliul de Etic& al participantilor la piaja de energie electricd din Romania, membru al Comitetului Najional Roman pentru CET (CTS si CT 15), Grupa specialisti roméni pentru CIGRE (CS 33), Consiliul stintffe al Institutului de Energetica al Academiei de Stiinje a Moldovei, membru al Academiei de Stiinfe Tehnice din Roménia — pregedinte al Sectiei Electrotehnica si Energetica ALEXANDRU SANDULESCU este inginer, specializarea energetic’, absolvent al Universitifii Politchnica” Bucuresti, Este doctor in stiinfe in domeniul picjelor de energie; activitatea profesional cuprinde 13 ani de cercetare in cadrul ICEMENRG, conducerea departamentului Piata de energie din cadrul ANRE (7 ani, conducerea Direcfiei Generale Energie din Ministerul Economiei (7 ani) si consultanta intemational UE — UNDP (2 ani) ‘A publicat lucriti gi articole de cercetare de profil in publica si reviste de specialitate din fari si din staindtate; a coordonat programul de elaborare a Strategici energetice a Roméniei pentru perioada 2007-2020, respectiv programul de actualizare a Strategiei energetice din anul 2011 LuMINIFA CHIVU este economista, doctor in stiinje economice, director general, la Institutul Najional de Cercetari Economice Costin C. Kirifescu” — INCE al AcademiciSirategia de decvoltare a Rominiet in urmitorit 20 ani, 2016~ 2035 127 Romine; este conducator stiintific de doctorat si de studii postdoctorale in centre de cercetare recunoscute privind cercetarea economicd fundamentala si avansata; are expertiza sirecunoastere in cercetarea economica academica, fundamentala si avansata, in calitate de coordonator de proiecte de cercetare aplicativa la nivel macro- si microeconomic; are responsabilititi manageriale gi leadership in coordonarea si monitorizarea programelor de cercetare, anuale si de perspectiva si a activitqi structurilor de cercetare din reteaua INCE; elaboreaza studii si cereetari in domenii precum piata muncii, migratia intema gi interafionala a forfei de munca, studii comparative macroeconomice, studii de fezabilitate, ‘invayamant si formare profesional a forjei de mune’ ete. Este membra tn organizatii profesionale: Consiliul stinffic al Institutului National de Cercetari Economice si Consiliul sliimtific al Institutului de Economie Nationals; coordonatoare a Centrului National Roménia al European Working Conditions Observatory (2005-2013); membra a Centrului National Roménia al European Industrial Relations Observatory (2003-2013); membra a Centrului National Roménia al European Restructuring Monitor (sub egida Comisiei Europene) (2003-2013); membri a Consiliului Statistic National; membri a Comitetului de Monitorizare a Programului Operational Capacitate Administrativa (din 2014 pana in prezent); membr3 in Consiliul stiingific al Conferintei intemafionale Economic Scientific Research — Theoretical, Empirical and Practical Approaches — ESPERA, indexati IST Proceedings si Elsevier Economies and Finance; membra in colective de redactie ale revistelor cotate in baze de date intemationale (editorial Board, Romanian Journal of Economic Forecasting, cotatd ISI Thomson), Editorial Review Board, International Journal of Sustainable Economies Management, ISSN: 2160-9659, EISSN: 2160-9667, Editorial Board, Economic Sciences Series, Buletinul Universitafii Petrol-Gaze Ploiesti, CNCSIS B+, Analele Universitijii din Oradea — $tiinfe Economice, CNCSIS B+, Editura Universitit din Oradea; Scientific Board, Journal of Financial and Monetary Economics (RePeC, EconPapers), Editorial Board, Global Economic Observer (DOAJ, RePeC , Cabell s Directory). ADRIAN DuMITRU TANTAU este prof, univ, dr. la Academia de Studii Eeonomice $i decan al Facultsii Administrarea Afacerilr, cu predare in limbi staine din anul 2012. Este doctor in Inginerie Electric si doctor in Management; absolvit Facultatea de lectrotehnica si Facultatea de Management; este pregedinte al Society for Business Excellence si director al Programului MBA Entrepreneurship and Business Administration in Energy. Actvitatea de cercetare este orientattasupra modelelor de afaceri in domeniul energie, energie regenerabili,securtate gi efieienfa energeticd; este coordonator de luerii de doctorat; a publicat 20 de ci, $7 artcole sia fost membru in 25 proiecte de cercetare Este membra in European Foundation for Entrepreneurship Research, Comisia de specialitate $tiinje Economice si Administrarea Afacerilor, Comitetul stiintific al Conferinfeiintertationale Business Excellence, membru onorifie al Comitetului National Romén al Consiliului Mondial al Energiei; a fost membru al Consiliului de Administraie de la Hidrosery Portle de Fier S.A, in perioada 2009-2013. ConsTANTIN CIUTACU este economist, doctor in stiinfe economice, cercetator stintific principal la Institutul National de Cercetiri Economice Costin C. Kirifescu” — INCE al Academiei Romane; este conducator stiintifie gi de doctorat, eu expertiza recunoscuti privind cercetarea economic’ fundamentala si avansata; este coordonator de proiecte de cercetare aplicativa macro- si microcconomice, cu resposabilitati: manageriale pentru128 Sirategia de desvoltare a Roménie\ in urmatort 20 ani, 2016 ~ 2035 coordonarea activitatii de cercetare stintifica, a relailor stintfice inteme gi intemationale; membru in colegiul editorial al unor reviste din fara si strainatate, in cercetarea stiinfifica aplicativa se concentreaza pe analize si cercetari macro-, mezzo- si mircroeconomice; demografie, populatie, resurse umane; piafa muncii, ocupare-somaj; economia educatiei; formarea profesionala; circulajia interna si intemationala a forfei de muned; integrare si xglobalizare economic’; dialog social si parteneriat; negocieri colective; relajile industriale; concurenta si gjutor de stat; analize de impact. A publicat peste 44 de carti, ca unic autor, indrumare si volume colective, peste 10 caiete de studii, peste 150 articole / studi in reviste de specialitate din jar si strdindtate, din eare 8 ISI JonUT PURICA este cercetator principal in cadrul Institutului de Prognozi Economica al Academiei Romine; profesor universitar in UHB gi Ditector al FCCEA a FUMN, a participat la elaborarea strategiei de acces al Romaniei la UE (2000 ESEN), a strategiei nationale de dezvoltare durabilé, precum si la diverse strategii de energie si studii globale ale WEC Londra, Anterior a lucrat in Banca Mondiald (5 ani) si in proiecte elaborate sub egida USEA, JBIC, MARSH, ITOCHU, MVV ete.; a condus cooperarea internationals a RENEL, dupa ce a fost cercetitor intemational la ENEA Roma (3 ani) si asociat la ICTP. Trieste (7 ani); a participat la fabricatia de componente pentru reactorii nucleari de la CNE ‘emavoda la IMGB-FECNE; este membru in AGE Horizon 2020 al Comisiei UE. A publicat carti in domeniul energie’ si modelelor neliniare la Imperial College Pres: Academic Press etc., respectiv lucrari in jumale ISI de specialitate in ara gi strdinatate (ex. Risk Analysis, IEEE Power Engineering Review, Romanian Journal of Forecasting); este doctor in stinte energetice, respectiv doctor in stiinfe economice.