Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Nicolae PORUMBESCU Maria VAIDA PORUMBESCU

    Uploaded by

    Criss Bgd
    91 views7 pages
    Specificul in Arhitectura 19672pp12-17

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Specificul in Arhitectura 19672pp12-17

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    91 views7 pages

    Nicolae PORUMBESCU Maria VAIDA PORUMBESCU

    Uploaded by

    Criss Bgd
    Specificul in Arhitectura 19672pp12-17

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 7
    vaida-porumbese: ark. ark, specificul in arhitectura ‘Am vrea sh incepem aceast8 comunieare despre specific fn arhitecturd. cv concluaile rostite de tovariiul profesor Nicolae Bidescu fa Conferinga pe 4348 a Uniunil arhitectlor din anul 1966. «problema aceasta trebule sk fle diteutats ‘mult mal amplu 4! ma serios, cu doringa de a sjunge la slugi, tn eadrul Uniunilarhiectl “Trebule #8 abi loc aceste dezbateriIntradevar Nbere care sh duck la Ismurires problemel, Ia planifearen el ». Coen ce urmeazi represines in fond Inregl- pasionate, diferite, mentarea, noastrS personals in sirul ascutilor, in doringa de a contribul Ia rezolvarea proble- mmelor Olinda a realitigt noastre concrete, intro perioads istoric bine determinats a constructiel socalsmlu, arhitectura romineaic3 prin ef tare, crebule #8 parcurgS acelag sale revolucly si ealeativ, aparitia noulu) find legis, Prin Indrumari superioare, prin preciiri teorecice generale, asstim la un fenomen innoitor in arhicecturs, Ia investigagil mal profunde si mai feuctuosse, Necesitatearevizulllor teoretice Jn arhitecturS, © nou8 problematieh a arhitec- tului contemporan — se Impun. ln contextul mondial, pozifioniile fata de innoire au fost diverse, dar in limitele contra- icfilor, ale Inceretrilor concrete $1 yovbelilor, firul adevirulul, tn continutatea lui, se poate lurmrl. Dups seurgerea unei perioade de 50 de ani de experient, frimineirle arhitecylor sine dominate, In principal, de reacyia impoteiva agnieli [aun stadlu practic si de_gindire Inigial revoluclv-progresist, dar azi_obiectiv depige Tinira arhitecturd moderni 2 erebule 64 rit. toarne In intregime ejafodalul grandilocvent al academismulul, formalismului, pompierismului 4 mulkor altora. Dar in lupra cu sclerozarea fi dogmatism a purtacin sinul ei proprile sale contradic. In denvoltares lor, caste contr dich a deren, sau manta in mod ~ absolutizarea rayjonalismulul — obiectivismul $1 depersonalza = funetionalismul ca factor determinant al expresiel Tn acela! timp se afr, alsturi de celealte caracteristich ale el, ob — arhitectura este act ab voingel, gindiit gf sensibileigii umane : = arhitectura In esenti este 0 pozile lire: — fluxullirie Imprim’ 41 determing in mod sincetic calitatea.arhicectur, Dezvoltind aceste dous ultime poritionsrl tn condiile noastre $1 in eadrul construirit soca Tismulul, putem trece I dezbaterea fondulul problemel, arhicectura specifics SPECIFICITATEA ARHI- ‘TECTURI— POZITIE LIRICA Ingelegerea specificciilarhicecturit prin acceptarea faptulul ci poz lirics prie unel anumite colectivitsti ql chiar proprie personali a arhitecturii—spiri seazi, dominind in final complexul de funciuni precum 9) materialzarea lor, dar eee ae pie ee esto mersul adevirat al arhitectulul 9) sensul arhitecturil noastee ‘Acestpunet de plecare odathacceptat, rine 5 dem de acord, prin anal, atupra raportu- Hilor dintre : continuitate, Inovagie jira dive Inovatia si tradiva tn arhitectrd sine cates orl necesare determinkel raportulul caltativ al unel arhtectur specifice fx8 de o arhicecurs obiectv depersonalzats. Nou, simburele gene rater al procesulel de ereaie, motor éezvol- rlor el calleative, seableyte acest. raport. Aparent, continuitaten se rupe. Analiza tents relaie xe impune De fapt, vechiul dispare, ea 28 se regSeases pe o alt treapes, In nou, Legea neg negate Nout Se nayte din vechi $1 poarth in sine picires sa, Urmsrind dee legea Inss) a viel, noul fn arhiceccurS neags tradtia, dar nu poate tua nagtere decit prin existenga tradiiel, din care 1yabsoarbe viealtates, Prin aceasta tradigia ou ‘mai poate f Ingeleasd obtur, cao positie conser watoare, ¢2 devenind mated necesas a fnnoti Problema continuity! apare neces si seschish Denvoltarea continuS a condite! umane prin ‘receri din caltate in caltte este evident 4 condifa.arhitecturals 0 reflects in mod direct. De aceen se poate afirma c& arhitecturs ne spare asemenes curgerii unui uriag fluviu 51 rice am merge in urmé, curentele invorise neinererupt din ake curente, ca aiste ridicin| Infipte mereu in alte ridicini, pink deparce Ia ‘6 ridicins pivot, \2vor primar pe cate abi | binuim. Infuengele reiproce ale diverselor arhicectur, cute su follorice, crept dexvol lor parcurse de lngul simparer, nu sn cai si curente in mers aceuiagt genereaz’ raportul dintre nou #1 vechi. paralel cu fondul aperceptiv vech) al valoriior ristallzate, Cooxistind, acesten se Imbind, lutindusi © rezultant® in care puteren innol- toare trebule sh fnvingd Tn procesul deavoltiril arhicecturli ne este lar muleieudinea factorilor care sint fn Inter- ctlune. Concretiind eu 0 Imagine vectorial, acest fatori se compun pe o diversitate de axe $1 planuri cu multiple rezuleante, care determins Tn final © unicd rerultancd, sincerd isi! a arhie ecturll, Pentru simplifarea noastri. si ne referim numal la dous planuri de compunere 3 cel al procesulul tehnic ql cel al arhitecturi procesulul lite PROCESUL TEHNIC In plana! procesulut tebnc, eecerea cite Indusralizare 1 Tlocucen ereptatd «millon celor meqsegugireti sine 0 realtate tranzi torie a ailelor nosstre, Exstenta in paralel a teri vechi_meyeequgieiti— In fond deph- site, dar active Ines asuprasensiblitii oame- hilor —cu tshnica nouk Industrials, contribu incr importaresmisurs Ia. determinaren cxpresearhiectrale,conferindil un eaacter plastic trancoriv pentru aceasts etap ‘expres megtequgtrest Valoarea_vechil impinge expresia tehnieil nol industrial, prin (© nous expresie plastics, mal liberS gl mal doschish Industria exci, simplifcatoare Ja Inceput, ajunge treptat, prin dezvoltare s8xi croeze forme propril, care epsleszs in frumusege Spontana armonle a gesiturilor de mini. Raportul de continultate Intre expresile ech §1 nol este bine exprimat in Istria arhi- ‘eeturil, pentru a nu amintl decie Influenga structurilor de lemn asupra celor de platrs, ‘opirea formelor unel vechi tehnicl In formele Une! ol tehnlel ~ cum arf perfecunes fo melor partenonice ca dezvoltre 9! prelu ‘cupresie caraceristice templelor construl lemn, 3 Influenta expresiei cehniclt lemnulul dents in unele tehnici ale betonulu. ¢ tears ca expresie pe caracterul 1 citatea sa, putem descira ex de a modela, fe cf este i ‘comparatie, citre © clutare Innoltoare & pro- priulul stu limba) emoslonal, pentru a+) depisi sstfel stadiul incipient, Gradul valorical fondulul aperceptiv vech) este determinant In impulsion hnarea witoste! expres arhitecturale. acelagh gest de primicoare invita axulul, de narcex spre prone Fireyt) ni se par ast ale tranilor din regiunile de munce, Dar ele Feprezint§ nu numal o geometrizare purl. Sint preluiri din fondul aperceptiv milenar al unul cadru in care, vizute de sus, cimpurile 91 deal rile arate Inggale deveneau un mod de exprimare 1 0 idee despre frumos. $1 gestcurile In uri Fondul aperceptiv nu se poate schimba de Ia ©.21 la alta, Fieare din not purtim in memorie Lmagines spaglor in care am deschis ochit 1 vom vedea intotdesuna lverurile din. pragul une uf) a casei copii! acest cadru, dar vom privi mai depart, inspre silueta. prefigurati sau in formare a noilor perspective. Desigur, reaitsilezlelor noastre, cimpuril, orayele, industrile, cu geometria lor, vor crea tun fond aperceptiv diferente §1 propriv epeci noastre, care a $i Inceputs8 genereze modalist de exprimare noi, dar intotdeauna grevate pe tun orizont spatial ancestral specif. Tnvsluigiintrsun orizont spayial — mated lisicS specified — putem fi siguri ci etapa tranzitorie prin care trecem nu are un caracter Iminimaliztor ca valoare artistici. £2. poate “cuprinde, peste acceptares obliga 2 necesitiih elabllS frumusete, care a reust si dea In in isoria eultrals a omenii, emple asociabile cu farmecul Tn principal reprezines ten rea content spre © nous Le vom vedea din supra formarii unui cle expuse, Sint enungirl 91 poxiglonirl rexuma tive, Dar putem conchide: prin analiza acent’ « procesulul de crsta lzare a arhitecturlt noastee, In eondiiiile dezvol n paralel cu tehnicn mestesur sireaseh 1 prin cunoagterea Interactiunil lori = prin edutarea unel luclde sl rice expresil contemporane a nol tehnicl aril industriate = prin valoriiarea indelungatel experiente populare, prezents fn fondul nostru apereeptiy, mated stilstieS specifies linia continultSll apare activi pentru arhitect, Ea asigurS ayezares In- nolrilor sale pe stratfcagi milenar8 a propriulul oper, find o legituri ombilieas, prezenti chiar upS. consumarea el SELECTAREA CALITATIVA A VALORILOR TRADITIONALE 51 dacs sintem de acord ev acest punct de vedere, se poate aborda problema care ne preo> cupi Indeosebi, cunoagterea si studlerea valo~ rilor traditional 91 selectarea lor callativa. Mt ales 4 Ingelegem de ce trebule indeosebl aproape exclusiv sh ne raportim — cind vorbim. de traditie — Ia arhigectura noastrS populars si la cea culed steaveche. Cu plrere de riu mal asistim asta la afi rmatil prin care © anumith arhitecturd, lipsics de gust ji desueti — fin de siécle ~ cu Ie uti ese amestecat cu 0 culturi Importati, ar sesued cu arnicl, este luath drept cradiqe, drepe exemplu de urmat 9h atentiune... Acelayi flagel Bineuie in suupra athiceeturli_ populare, tunele aprecie ‘ind denacurarea $1 Imitarea vulgarizatoare sint late {folelorics. E 0 problema de cunoastere si cultura. © tradigie de arhiteccurs cult aproplacs Uunli drept_marea noastr’ tradigie deonbit d (umoue = craves cud: wee na Srhitectur greased slngura arth a construc dezyolta i contnultate, tn cone 76 — aphnte Progr. care $3 pul Aigile vicrege ale Iscoril gArll nc prin suferin {oare timp de seek fulul Europel aputene sl risen Din punet de vedere artiste, (loral inseam’ pentru nol mule mal mule decit petey popoarela care au creat cu multe sute 40 an In urmt stllurt propril arhicecturae, | La aceste popoare cu 0 cultura veche, procesul eee ielca o eee a eee appre ioc | ae an ee rae Hrioucl or eee en cca any cane sci cto tcl eae nn hone coral gaa popoare actuale. Prin comuniune In acelagl cadru geografic, Himb8, avin aceleayl influente Iayll_personale create cu caracteristiel_psthologice Fidicinjle primare devenind stiluririnestl lunor popoare. Cu cle vom reusi si gisim filoane autentice 1 valoroase, cu propia mal mule de primare care a fost cf specific specificul vaste si leg es Ins gindirea exteticd exte Yevolutionar’, cind in fatreaga lume 4 in coate domenille artel se cauts un nou mod de exprimare a contempo ranelestl,¢ara noaeerS a drut valori universale Innoitoare prin marti nostri artist ridieat prin impulsul eradgiel estetice a poporulul hostru, conferind in acelasl timp aceleasl tra- igh, valenge nebinuite, la care n-ar fi putut ajunge prin forta el proprie Nu este © Intimplare ch ofl acesth_ mari maegtri, cu cit plonjea28 creatia lor mal inainte #1 mal Innoicor, cu atie se leagi mai adine de trecutul nostra — pins deparce Ia sersvechea Fidicing, matea culeuril noastee. Poate ci de la Brincusi, arhitectura are cel imal mule de invaqat Undeva, Pierre Schneider spunea despre el Om al pimintului, mare artizan, Sursa deci- ivi a lul © propriul siu treeue ancestral, pe care [-a descoperit artiti, dupS el erebute 3 devil un ginditor éublat de un teribil artizan... Prototipurile lui se ridied ta abstractiuni, pentru cd nu pierde hiciodati sensul lucrulul particular, concret Se ridick la inilyimea unei idei si se coboara Ia aceea a unui obiect ». Jar Eugen lonescu spune: « Brincusi a plecat de Ia forms si, paradoxal, a ajuns la esenté Visarea subiectivi devine creajie obiectivi $i ia-1 pornind de la stilpul prispel, dar, pistrind de la el numal gestul dea cresta, nalts ‘a sa pomenire vesnici, coloana fari de sfirsit. Legitura obleccului cu idea rimine nein- trerupts prin calitatea liric, unics, 2 gestulu Dan Hivlick spune undeva: «in formele cele ‘mai inchise, circular, sferic Inchise, — el reali zeari arta cea mai deschisi a secolului sbiectul este o altS fard a objectulul ». ‘Am avut acum citeva siptimini bucuria de a ‘ore in atelierul lui Brincuyi. Am | bine ceea ce spunea el:

    You might also like