ENERGETICA ORGAN AL MINISTERULUL ENERGIE ELECTRICE 91 AL CONSILIULOL WATIOMAL AL INGINERILOR $1 TEHNICIEMILOR DIN ‘REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA ane ay warle Cuprinasul 1. oancea Sarcina termicl a sistemelor de termoticnce a serslor L, Mifdeseu, I. Tordache #-M, Constaniinesew MGM, Pop, Ee. Ursu @D. Manea Hi, Gristea $h I, Feetoru A. Grlstovtel si H. Gritseh B. Mathé 91 Gh. Gavrita PUNCTE DE VEDERE Gh. Schtopu RECENZI Iegumleole Cereetirt asupra efmpulul de viteze gi a debitului de ‘gaze reelreulate intern la un Jet turbionat, eu aplicasil Ia arzitoare de acest tip Etectul regimurllor de suflare asupra duratel de via} ‘a colectourelor zonel de medle radiajle de ln enzancle P55 Regimul deformant — fect secundar In reginrurile de compensare a pateril reactive la un cousumaior industrial Protecfia Instalagilior de condensatoare-derivajle de edie. tenslane Probleme legate de tncerearea celulelor $1 stajtior capsulate in mediu de hexafluorura de sult Covslderafli tehnico-economice asupra brangamentulai aerian Ja talell consumator! casnlel din mediul rural sl urben Pag. 89-93 94-104 105-112 112 417 117-120 120-126, 126-131Sarcina termlcd a slstemelor de termoficare a serelor legumicole Dr. ing. L. Oancea*® Apirute relativ recent, dar eu perspective mari de dezvoltare, complexele de sere legu- micole au devenit un now si important consu- mator de cilduri pentru CET. In actualul cincinal constructia de _sero cunoaste o amploare deosebit’ in R.S.R., ajungindu-se ea in anul 1980 debitul termic maxim livrat din CRT acestui consumator sh reprezinte 70—75% din sarcina termic%, a tuturor sistemelor de termoficare urban din fara, iar cantitatea anuald de cAldura nece- sari serelor si fie de 75—80% din valoarea aferent& consumatorilor urbani. Necesarul de oXldura al serelor organizate in mari complexe legumicole ajunge 1a 600 MW pe un amplasament, constituind o component important& a sarcinii termico a sistemelor de termoficare. ‘Marimea si exigenta consumului, ca si nece: sitatea rationalizarii acestui erea_particularitatilor, a mérimii si variati sarcinii termice a serelor legumicole si, pe acoasti baz’, stabilirea unor masuri de imbu- ndtifire a livririi, in vederea cresterii sigurantei i realizirii unor regimuri mai economice de functionare. Consumator sezonier de cXldur& pentru incdl- zire, serele legumicole prezinti unele conditii specifica in alimentare, generate de caracte- Tisticile constructiei propriu-zise si de carac- terul tehnologic al consumului, care-i conferd un comportament diferit de alji consumatori. Inertia termick extrem de redusi a construc- fiei si raportul ridieat de vitrare fac ca nece- sarul de cildurd al serei si fie influentat direct si esential de evolutia factorilor de clim& exterior! si si urmireasel practic fidel, fri defazare si amortizare, variatia acestora. Pe de alt& parte, serele legumicole reprezint’& un consumator tehnologie protentios, impunind conditii exigente de continuitate si mentinere la valori preserise a tomperaturii interioare, nerespectarea acestora avind consecinte grave asupra productiei. Articolul de fa{i isi propune s& prezinte rezultatele finale ale cercetirii efectuate pen- tru determinares direct’, pe baza datelor expo- rimentale, = mérimii si variagiei sarcinii ter- a serelor legumicole in conditiile §{&ri noastre. Analiza a utilizat un vast material documen- tar, format din probe, misuritori si date sta- tistieo rezultate din’ exploatarea sistamelor ») Dr. ing. Laurenthu Oancea luereani Ia Intreprinderea Electrocentrale Plolest. ENERGETICA * 27 * 1979 * Nr. 3 de termoficare care alimenteazi cu c&ldurs marile complexe de sere din {ari. In acest seop s-a cercetat pe perioade mari de timp functionarea contrelor de sere cele mai repre- zontative, situate in diverse zone climatic si geogratice. ‘Mirimea sareinii termice a serelor legumicole Sarcina termici a serelor rezulti din insu- marea necesarului de cAlduri sub form’ de apa fierbinte pentru ine&lzirea aerului incintei, inealzirea soluiui i prepararea apei calde pentru stropire, la care so adaugi pierderile datoriti transportului si distributiei. ‘Vara, intre dou cicluri de cultura gi in unele cazuri pe perioade mai lungi, se solicité abur tehnologic de joasi prosiune pentru dezinfectia termicS a. solului. ‘Din debitul total de c&ldur’ consumat iarna, marea majoritate — 92—95% — serveste pen- tru incilzirea aerului, de reguli ou racordare directa la inalt& temperatura, gi numai 3—4% pentru incilzirea solului, iar 2—4% pentra restul de utilizari. Indiferent de modul de racordare a puncte- lor termice, gradul de eterogenitate al sareinii termice a serelor este de 0,05—0,08, deci mai mie decit 0,1, aceasta putind fi considerat® omogen’, de ‘incilzire [2 Cereetarea mérimii_sarcinii termice are la baz datele rezultate din funefionarea de lung’ durati a principalelor complexe de sere din jar, cu care au fost intocmite curbele clasate anuale pentru un centru de sere si jase sezoane de inc&lzire, analizate comparativ cu incdlzirea urban’ [3], precum gi curbele clasate modi pe troi ani pentru aceleagi perioade de incalzire, dar pentru mai multe amplasamente diferite, prezentate in figura 1 Analiza diagramelor a demonstrat c4 alura curbelor este aseménatoare atit pentru diverse perioade de incilzire, cit. si pentru diverse amplasamente. in toate cazurile, serele au o durati de functionare a incdlzirii mai ridicat& decit termoficarea urban’, iar pentru acolagi debit nominal consuma o'cantitate mai mare de_ eildurs. {ntrucit structura relativi a curbelor clasate este similar’, s-a determinat 0 diagram’ anual& de durata a sareinii termice pentru sere in uni- tipi relative, de forma: % : a[3] unde q si i, reprezinti debitul termic cores- punzitor unei anumite durate de timp z, res- pectiv debitul termic de calcul, iar x, durata to- taki a incdilzirii. O astiel de prezentare este adec- vat& pentru caleule comparative in diverse conditii pentru localititi diferite, adicd la 89ow ha A i 1-Centrul. Craiova (x) 2-Centrel Oradea (2) 3~ Lentrul Ploiesti (a) 4~Centeul Arad (0) 2 , p “SS ; ; S a5 ~ . > Lit 0 . AJ “1000° 2000 3000 4000 5000 6000 hfon Fig, 1, Curbele clasate ale satcinlt termice a. setelor legumntente, alte valori ale temperaturii exterioare de calcul si ale duratei de incdlzire [1]. Diagrama anuala fndicind aparifia dobitelor specifice compara- tiv mai ridicate pentru perioada de iarn’. de dusati in unititi relative s-a objinut ea yg — a diagram’ medie din eurbelo clasate prezentate [=] [ anterior. ltl Fasé de curba clasaté medic objinuté, | a = f(x), s-au constatat diferente relative in “| ToT dP Tt i %6- ordonaté, in general sub 5%, comparativ ou gg) valorile maxime sau minime ale sarcinii termice aferonte diferitelor centre, ae in final, prin redarea variafiei q/gj in funetie t do 0,4, explicate prin caracterul particular, specific al consumatorului, durati de ineilzire miriti cu debite relative mai mici, ENERGETICA * 27 * 1979 * Nr. 3Sareina termicd maxima Spre_deosebire de alfi consumatori, la sere, datorita inerfiei termice reduse a constructiel si caracterului tehnologic al consumului, sar- cina termick maximA trebuie analizati mu. numai ca medie zilnic’, ci gi pe intervale mai seurte, de 8—10 ore, timp in care conditiile climatice exterioare pot si modifice esential microclimatul incintei. Analiza efectuati a permis desprinderea urmiitoarelor constat% — Pentru diferite centre din tara si condifii climatice, sarcina maxim’ a serelor are valori de 2,6—3,0 MW/ha ca valori medi zilnice, ajungind la 2,8—3,2 MWy/ha ca valori_ medi pe perioade de 8—10 ore. ‘Desi perioadele analizate au avut caracter climatic’ diferit, sarcina termick maxim’ a variat cu 5—8% din valoarea medie a maxime- lor Tealizate. Acest fapt indick un grad ridicat do concentrare a consumului si o constant’ mare in aparifia maximului de consum, —Sareina termici maxima la sere se inre- gistreazd atit la temperaturile exterioare cele mai coborite, dar in special la valori mai mode- rate ale acesteia (in apropiere de 0°C), inst asociate cu alte fenomene meteorologice > pre- cipitatii solide si vint. Din aceast cauzi se recomand& ea in caleulele de dimensionare a instalatiilor de alimentare ou cilduri si se stabilease’ pentru amplasamentul coneret. aso cierile de valori probable ale temperaturii exterioare, vitezei vintului gi precipitatiilor la care sarcina termic% este maximi. — Deoarece, in cazu) ineilzirii urbane, virful maxim de consum apare la valorile cele mai coborite ale temperaturii exterioare, iar iner- fia termicd a construcfiilor este mai mare, este necesar ca in caaul sistemelor de termofi- care complexe, care alimenteaz gi sere, si se ia m&suri pentru realizarea unei bune colabo- riri in acoperirea sarcinilor termice maxime ale celor doi consumatori, ca si in situatii de avarii, —in cagul aparitiei precipitatiilor solide este necesar 8X se livreze o cantitate suplimen- tari de cilduri de 10—30% necesars topirii peri de pe acoperigul serei, pentru preveni- rea deterioririi construcfiei metalice. Pentru acoperirea unor supervirfuri mai mari decit: debitul de calcul, care ar putea si apar’ in conditii exceptionale neavute in vedere la proiectare, s-a propus functionarea cu supra- debit de agent termic la temperatura nominal in condueta de ducere, utilizind instalatiile de pompare din CET la maximum gi cooperind cu alti consumatori la care este posibili limi- tarea temporaria livririi. — Calendaristic, virful maxim se poate inre- gistra intre sfirsitul lunii decembrie gi inceputul luni martie, fiind necesari Ivara _misurilor in consecin{’ pe toati aceast& perioadis. ENERGETICA * 27 * 1979 * Nr. 3 Cantitatea anuald de ciildura gi durata de utili- zare a debitului maxim Examinarea fcutS a aritat cl, desi con- sumul Iunar si anual de cilduri urmiroste caracterul climatic al perioadei respective, siat de remarcat reduceri in timp ale acestuia ca urmare a misurilor de rationalizare uate. Cantitatea anuaki de cildurd livraté serelor yariazi intre 25000—3000 GJ/an-ha, fiind de asteptat ‘0 reducere a acesteia la 20 000-25 000 GJ/an.ha, in urma perfectionarii livririi si a utilizirii mai bune a efectelor Tadiafiei solare, eventual cu_acumulare. Debitul de edidurk orar mediu anual are valori de 1,50—1,30 MWjha, tinzind spre 1,15—1,20 MWw/ha. Comparatiy cu incilzirea urban’, se constati c&, pentru o anumité valoare a sarcinii termice maxime, raportnl intre cantititile anuale de cAldur’'livrate serelor gi ine&lzirii urbane are valori de 1,26—1,44, indicind o mai bun’ utilizare a instalapiilor in casai aliment&ri de sere. Durata anual de utilizare a debitului ter- mie livrat are urmuitoarele valori : 26202880 h/an pentru debitul maxim ca medie zilnied : 25202660 hjan pentru debitul maxim ca medic pe 8—10 23002650 hjan pentru debitul nominal. Rezulti deci valori mai mari decit in cazul ine&lzirii urbane, dar mai mari si fati de pre- vederile inifiale’ pentru acest cosumator. Avind in vedere cole ardtate, se considers indreptitit’ alegerea pentru sere a unui coefi- cient de termoficare mai mare decit in cazul incalzirii urbane, valorile orare putind si ajung® la 0,5—0,6. Pentru sistemele de termoficare mixte, se consider obligatorie determinarea la proiectare a coeficientului optim de termoficare, in urma caleulefor_tehnico-economice pentru’ situatiile concrete. De asemenea, este necesari stabilirea unor criterii directive de alegere a valorii coefi- cientului de termoficare pentru CET care ali- menteazi In comun sere cu alfi consumatori. ‘Limitele calendaristice ale perioadei de incdl zire a, serelor sint date de zilele in care eondifiite climatice exterioare conduc la realizarea unei temperaturi interioare mai mici deeft valoarea necesar’ tehnologic, pentru mai mult de 6 ore. Durata total’ a perioadei de incilzire dep’- seyte durata incilzirii urbane, inregistrindu-se valori de la 6000 h/an la 5200 hjan pentru diferite secoane si amplasamente cu o medie global de 5600 hjan. Prin mai buna utilizare a efectelor favora- bile ale condifiilor exterioare si prin pertectio- narea livririi intermitente, durata total’ a perioadei de incilzire a serelor se poate reduce pind la cirea 5000 hjan. 912. Variafia sareinii termice a serelor legumicole Sa analizat variatia sarcinii termice orare, medii zilnice, medi lunare si pe perioade mai mari, avind’ la basi materialul mentionat, rezultat direct din functionarea principalelor sisteme de termoficare a serelor. ‘Se vor prezenta suceint conchuziile rezultate, insistindu-se asupra variatiei orare a livrarii, care la sere prezint& un interes deosebit. a) Sarcina termick a serelor legumicole se afli in dependent’ direct’ do clementele de clima exterioari, lipsa de inerfie a constructiei conducind la necesitatea unor regimuri ter- mice diferite uneori chiar de la ork la ork. b) Pentru evolutia relativ normal a mediului climatic exterior, variatia orari a sarcinii ter- mice a serelor prezintii aspecte comune, aga cum rezulti din figura 3, care red curbele de variatie diurni medie, tipieX pentra diverse perioade calendaristice ‘si situafii climatice caracteristice, Acestea au fost obfinute in urma studiului statistic al parametrilor de exploatare a serelor pe categorii de zile tipice, pentru un mare numir de cazuri (aferent a sase sezoane de incilzire) eu conditii climatice asemantoare, prin medie- rea datelor de fnnetionare de la ‘aceleasi ore. Ansliza efectuata a reliefat faptul ed variatia diurnd modie a sarcinii termico prezinti aluri aseminitoare, putindw-se stabili o serie de curbe tipice pentru diverse perioade calenda- Tistice. Astfel : — in lipsa precipitatiilor solide, sarcina ter- mick inregistreazé o reducere in cursul zilei fat& de noaptea —,golul de zi” — mai mic in prezonta vintului si precipitafiilor lichide (10-30% — eurba 3), moderat in cazul nebulo- zitapii (15—60% — curba 2) gi mare la apari- tia radiatiei solare (30—80% — curba 1). Valo- Tile mai miei so refer’ la lunile de iarnd si crese spre lunile de tranzitie pind la oprirea’ total a livrarii. —Durata golului maxim de sareini are valori de la 4—5 ore iarna la 6—8 ore in perioa- da de tranzitie, ajungind la 10—12 ore, ‘neori si mai mult, in lunile mai-septembrie. La incoputul si sfirgitul perioadei de inedlzire, consumul de cilduri de la CET se intrerupe pentra un numdr de ore ziua, livrarea efectuin- du-se in regim intermitent,’ numai in timpul noptii. — Sareina termiei maxim are loc in toate perioadele noaptea (exceptind situatia preci- pitafiilor solide) cu un virf intre orele 3—7, datorat temperaturii exterioare celei mai cobo- rite. — intre perioadele de sarcin’ maxima, noap- tea, si sarcini redust, ziua, variatia este con- tinw, crestere seara si descrestere dimineata, intre limitele primelor dou’ zone. 92 Momentul inceperii perioadei de reducere a sarcinii termice depinde de luna considerata, variind intre orele 5—6 pentru inceputul gi sfirgitul medlzirii, 6—7 in octombrie-aprilio, 7—8 in noiembrie-martie si 8-10 pentru Tunile de iarnd. al 42} 2 44 a 1 $ 2 | a} Li lez rr a ig. 3. Varian dlumd tipled medica sarin termice a serelor Tegumlcale pentru diverse perioade st situatil climatic 1 = mii wind; 2 = neblosale; 3 — vat, prepa chides 4 — ‘inj de " Ld Momentul revenirii la valoarea normal se plaseaz% intre orele 17—21, conform figurii 3. — Mirimea si durata sarcinii termice pentru zonele de maxim, minim si tranzitie, precum i momentele de’ aparifie a acestora depind de anotimp, de valoarea temperaturii exteri- oare, de gradul de nebulozitate, de durata si intensitatea radiatiei solare, sau de aparitia altor factori climatici accidentali. — Fafa de situatia calitativi medie prezen- tata, variajia real’ a sarcinii termico la sere poate si fie uneori diferita, in functie de condi fille climatice concrete. In cazul apari bruste a precipitafiilor solide si a vintului, necesarul de c&ldur’ prezint’ cresteri importante si in timp scurt care conduc la 0 variatie dife- Titd fat% de cele arState, in functie de valoarea gi durata factorului de clim& perturbator. Poate si rezulte astfel o diversitate a curbelor ENERGETICA * 27 * 1979 * Nr. 3de variatie diurni in jurul valorilor medii indicate [3]. — Viteza do variafie a sareinii termice a sere- lor legumicole are vaiori importante, chiar in conditiile unui regim climatic uniform. Misuritorile efectuate indie’ viteze medii de variafie a sarcinii termice pentru un complex, de 6—7 MW/min pentru reducere si 3—4 MW/min in cazul cregterii consumului. fn cazul unor modificiri rapide de regim, viteza de variatie ajunge la 70-12 MW/min, punind probleme deosebite sistemului de reglare a livrarii ealdurii, precum gi instalaiilor din CET pentru preluarea variafiilor de volum ale agentulai termic, ‘Prin modificarea simultan’ a debitului temperaturii apei pot 8 aibi loc variajii de + 50—70% din sareina termics momentan’, intr-un interval de 10—20 min. Cele aritate impun pentru sere un sistem de inealzire elastic, care si realizeze modifi- carea rapid’ a debitarii, in concordant perma- nent& cu necesarul de eilduri, ceea ce conduce la Variajii mari in livrare si durate mirite ale perioadei de inciilzire. ¢) Sarcina termici medie zilnick a. serelor variaz’ direct cu temperatura exterioar’, aceas- ta find de cele mai multe ori determinant’, dar aparitia altor factori climatologi 0 poate modifica sensibil. Comparatiy cu sareina termici urbani, la sere se inregistreazd variafii relative mai mari in cursul perioadei de inedlzire. Diferenele de Ja 0 zila alta la sere pot 8% aib& valori impor- tante. In cursul fiecdrei zile apar variatii sensibile in ambele sensuri de la media zilnies, aceast’ valoare nefiind concludenta ca atare, Virfurile maxime de consam mediu _zilnic se inregistreaz la date calendaristice diferite si nu totdeauna la temperaturile exterioare cele mai coborite, d) Variatia sarcinii termice medii Iunare gi pe intervale mai mari de timp depinde de carac- terul climatic variabil al perioadei respective, indu-se coneluziile menfionate mai sus. e) In legituré cu variafia temperaturii agen- tului temic, au rezultat urmatoarele : —In premisa aplicrii reglajului calitativ, temperatura in conducta de ducere spre sere esto diferit fai de incilzirea urban% pe toatd durata sezonului de inedlzire, si anume in peri- ENERGETICA * 27 * 1919 * Nr. 3 oadele de frig intens are valori mai ridicate cu 10—20 grade, iar in perioadele de tranzitie, noaptea mai ridicate si ziua mai coborite, in funcie de climatul exterior. La inceputul gi sfirsitul sezonului de incilzire, temperatura in conducta de ducere eoboar’ mult sub 70°C. — Temperatura apei in conducta de intoar- cere este totdeauna mai coborit& la sere decit la inc&lzirea urban§, iar ecartul de temperaturi utilizat este mai’ mare, indieind 0 mai bund folosire a instalafiilor ‘din ORT. Coneluzii Necesarul de cXldur& al serelor legumicole, aseméinitor sarcinii termice urbane, reprezint’ un consum de cXlduri pentru inciilzire sezonier, dependent de factorii climatici exteriori gi utilizind ca agent termic apa fierbinte. Caracterul tehnologic al consumului gi carac- teristicile constructiei fac ca mirimea gi varia- fia sarcinii termice a serelor legumicole, pre- cum si parametrii de reglaj al edidurii livrate acestora si se afle intr-un domeniu mai larg comparativ cu sarcina termicS urband. Cunoagterea mai bunk a mirimii gia modu- lui de variatie a sarcinii termice a serelor este necesar& stabilirii masurilor de imbuni- titire a alimentirii si perfectionirii metodel de reglaj al livriri, in vederea _crester siguranfei_in functionare gi a rajionalizavii consumului. Curbele de variatie medie diurn’ prezentate sint utilizate direct 1a anticiparea zonelor de crestere gi reducere a consumului, in cadrul unui nou procedeu de reglare [4], faciliting luarea masurilor de pregitire din vreme a instalatiilor si manevrelor necesare livririi op- time a cildurii, Bipllogratie [1] Stanceseu, 1 D. Bazzle ehnice st economice ale lermoftedrli. Editura tehniel, Bucuragtt, 1967. 12) Sokolov, E. Ja. Alegerea sistemulut rafionai de ali- mentare ex ealdurd, Simpozionul de termoficare. Timlgul de Sus, 1967, Rap. 11-6. [3] Oancea, L. Contribufit ta tmbundtaftrea alimentarit feu eildura prin lermoficare a marilor complexe de sere Tegumicole. Tez de doctorat, Bucurestl, 1977. [4] Ounces, L. Procedew si'diagrama de replaj pentru Uorurea edldurt prin termoficare la marite complese de sere legummicote. Int Energetica, 21, 27. 2f, 1973, (Ariat intra ta reduce Ia 19 cto 1978)Cercetarl asupra clmpulul de viteze si a debitulul de gaze recirculate Intern {a un jet turblonat, cu aplicafll la arzatoare de acest tip Ing. L. Mihéeseu, dr, ing. I. Tordache si M. Constantineseu* 1. Considerafii generale Datorit& impulsului axial redus, jeturile tur- bionate sint preferabile celor neturbionate pen- tru cazul ineintelor de ardere de dimensiuni reduse. Ble favorizeazi realizarea unui amestec mai bun intre combustibil gi aer, fapt care imbu- natafeste arderea. Zona depresionars central, prin gazele calde pe care le recireul’, imbuni- tafeste aprinderea si stabilitatea fldcirii. Jeturile turbionate au fost in special studi- ate ca jeturi de aer secundar in cazul arzi- toarelor pentru gaze si picuri si mai pufin pentru cazul arderii prafului de edirbune [1], [21. Articolul de fai analizeazi distribujia de viteze si cantitatea de gaze recireulate intern pentru cazul unui turbion liber izoterm, deta- Tile fimd dezvoltate in ideea cA in acest jet va fi insuflat praf de cXrbune. In Iucr&rile [2] si [3] se prezint& principalele tipuri de arzi- toare de praf de edrbune cu jeturi rotafionale, cu principalele lor avantaje privind posibilita- tea echipirii cu ele a cazanelor de dimensiuni mici, destinate arderii crbunelui sub forma pulverizats. Cercetiirile privind jeturile bifazice, de la desprifuitoarele-ciclon gi de la focarele de tip ciclon, au pot fi decit parfial folosite pentra cazul ‘arzitoarelor turbionate de praf de cir. bune, deoarece aceste instalafii cuprind jeturi limitate de un perete, din punctul de vedere al expandarii 2. Studii privind distribufia vitezelor Sisterul de ecuatii (in coordonate cilindrice @, r, 8) (fig. 1): ce caracterizeaz% migearea intr-un turbion izo- term liber, nu poate fi integrat decit adoptind ipoteze simplificatoare. Vectorul vitezei 7 dup’ *) Ing. Tuclan Mihiescu sl dr. ing. Ton Tordache sint cadre didactice la Catedra de cazane sf turbine aim Institu- {ul politehnic Bucuresti; Mibal Constantinescu este student fm anul V al Facultajii de mecanted. 4 cele trei direcfii «, r, 0 va avea componentele w, » si, respectiv, w. Considerindu-se jetul izoter” = 0), Pz _ 9 oe {acest regim corespunde, aga. cum se va arita in continuare, zonei exterioare nucleului cen- tral depresionar de razi r,), si stabilizat mic (pam = const.), cilindrie simetric (2% c 0 in regim de curgere normal, or lor de frecare, we a (SH ; aa 5 to = oy ( ie o), in urma particularizirilor tensiuni- Ny 00” Ge 1 du a) sistemul se va transforma in [3]: a + (00 ba « 0) unde coelicientul de viscozitate wp va avea forma jy = % Pam bil CU % 8-2 notat un coefi- af oy a Fig. 1. Modelut matematic pentru studiul unui jet turbionat izotermle cu razi constanta. cient experimental ce caracterizeazi viscozi- tatea fuidului jetului, cu } semigrosimea jetu- lui, iar cu tt, Viteza, axial maximi. Prin ‘ana logie cu jeturile neturbionate libere, s-a con- siderat y, = const. Pentru rezolvarea temului de ecuafii (3)— (4), a fost nevoie si se introduca nofiunea de tub de virtej. Curbele infiiguritoare ale vectorilor 1 virtej definiti prin relatia y roti, Ia un moment dat, formeazi liniile de virtej. Rezult& eX o linie de virtej reprezint& infiguri- ENERGETICA * 27 * 1979 * Nr. 3toarea axelor instantanee de rotatie turbio- nara. Deoarece veetorul virtej are divergenta nul div = va(va) 0, (8) rezult& cl acesta reprezint’ un cimp solenoi- dal, si deaici deriva teorema a doua a lui Helm- holtz pentru un tub de virtej, si anume: fluxul vectorului virtej prin orice ‘secfiune a tubului este constant. Rezultk oX intr-o sec- fiune de arie minima, viteza de rotatie este maximi, si invers, deoarece 2» @- ds = const., lueru ce duce la concluzia c& originea virteju- lui nu poate fi in cantrul su, deoarece in acest caz Viteza in centru ar fi infinit% (4), [5] (fig. 2a). ° Fig, 2, Distributia de viteze Inte-un turbion potential inti= nit de Tung. ENERGETICA * 27 * 1979 * Nr. 3 Dach se definegte circulatia Typ, a vitezei 7 im fungul unui contur oarecare deschis 4B prin integral curbilinie: Tas = (Oar, (6) F find vectorul de pozitie, gi dack se va consi- dera o curba simpli inchist C si o suprafaga oarecare deschisit 8, care se sprijint pe curba C, 8e va obfine. expresia : {238 as f, var =P (1) Pentru determinarea distributiei vitezelor intr-un tub de curent de Iungime infinita, 8e poate aplica metoda migcSrilor potentiale axial-simetrice. Sistemul de coordonate cel mai convenabil este cel polar, prezentat in figura 2 6. ‘Viteza in migcarea potential’, axial-simetricd va rezulta dintr-un potential conform relatiei : 1 Uagrdg= 25,4125, or r@ sau dacit se introduce gi nofiunea de ,,funcfie de curent”, J, din relatia : (9) (10) (ut) Pentru cazul migeirii turbionare potentiale compusi din ,,sursi si virtej plasate in origine”, functia potenfialului complex va fi: 2) =2mz4 Enz = 2+ Ting cay an an Qn unde Q reprezint& sursa plasati in origine, 95Prin folosirea coordonatelor polare Z =r! Telafia (12) se va transforma in [4], [5]: (7) + 470) = 2 Pane + 10), 9) unde 9(r,8) = = (@inr— Te) (14) (7,8) = 2 (rine + 98) (15) Qn (16) eee (17) 700 Qnr Se remared scdiderea hiperbolied a vitezei tangenfiale v, = w gi radiale v, = ou eres- terea razei + pentru o zon’ a jetului in afara mucleului central de razi r,, unde distributia vitezei tangentiale va avea un caracter de evasi- solid in rotatie, w =r-o — fig. 20 (6). In lucrarile [3] si [7] se prezint&’ o metods de integrare a sistemului de ecuatii (3)—(4) pentra determinarea distributiei vitezei axiale, Problema nu a fost rezolvat& decit pentru cazul cind conturul exterior al jetului rimine con- stant si numai pentru zona de baz evasipoten- tial (periferic&) a jetului. In timpul rezolvarii, pentru cimpul de viteze tangenfiale gi radiale, s-au utilizat relatiile (16) si (17). Tn articolul de fa se caut& o tratare macro- seopicd a unui jet turbionar, prin cutarea unei metode de trecere continu intre cele donk zone ale jetului, in scopul unei exprimiri analitice mai accesibile [8]. De fapt, o distributie de viteze ca cea din figura 2c’ presupune existenfa unei functii f(r) compuss din dowd funcfii monotone f,(r) ‘si fa(r), prima descrescdtoare gi a doua cresc’- toare, ‘care s& indeplineasc’ urmitoarele con- digit (fig. 3) [8]: Alt) = flr) Sir) = falr) Sir) = fir) ttn acest caz 80 poate serie : pentrur<7, (18) pentru r>r, aoiia a. ae 19) fr) Ae) th (r) utd fy = AO AM (20) Alt) + falr) 96 Funotia f(r) va trebui si admit’ un singur maxim pentru un sens al abscisei r. Anularea derivatei va duce la relatia : Silt) alr) + fal) fF) = 0 (21) Conform distributiei de viteze ardtat& in figura 2c, admifind pentru functia f(r) 0 distributie hiperbolie3, iar pentru functia f,(r) for a) # | 1 Fig. 5. Exprimarea graticd a functillo f (7) fr) ce carac- terizeazd finetia f (2) de distribatie a vitezelor Intr-un jet turtdonat, © distributie liniard f(r) 1 wt phtn=Ar, va rezulta urmétorul punct de extrem ; ae Va (22) Metoda este aplicabil& si pentru alte combi- nafii de funefii dac% sint'indeplinite condifiile expuse anterior. ‘Dupé o serie de artificii, sistemul de ecuaii (3)--(4) a permis determinarea ecuatiei de distribufie a vitezei axiale sub forma : a 1a du, ua Zt) = = S| bug 84 #2 (0 39 = all ar * an 00 an} Integrarea ecuatiei (23) este o operatie des- tul de dificili. In luerarile [3] si [7], aga cum. s-a aritat anterior, ecuatia a fost integrata namai pentru zona potential (I'=ct.) si pentru ipoteza unei grosimi constante a jetului (b=ct.), ipotezd valabili pentru jeturi limitate de pereti, prin ciutarea solutiei de forma : U = Ug (a) +e (24) ra O 021, Se poate prevedea gi un element de tempori- zare de ordinul 0,3 8, pentru evitarea declangi- rilor_intempestive ‘in cazul uwnor fenomene tranzitorii nesimetrice. Protecjia maximald de curent Protectia impotriva supracurentilor din insta- lafiile de condensatoare este asiguraté prin relee maximale de curent cu caracteristick independenté, in doug trepte(de baz’ si rezervit), temporizata. ENERGETICA * 27 * 1979 * Nr. 3 Proteofia maximala de curent tmpotriva sourt- cirouitelor in celuld, Scurteirenite in celuki pot si apari la conexiuni si in aparatele dintre intreruptor si bornele bateriei. Releele maximale de curent sint alimentate de la transformatoarele de curent din cireuitul primar. Curentul de reglaj este cuprins intre 2,5—8 T, al bateriei. Temporizarea se adopt intre 0,2—0,5 s, iar sensibilitatea _protectici se asigura cu un coeficient de sensibilitate Ks = =1,5, evitindu-se deconectiirile in regimul tranzitorin al bateriei 1a conectare. 2. Protecfia de rezervii a instalafiilor de con- densatoare 2.1. Protespia mavimald de tensiune Accastt protectie protejeazit bateria de con- densatoare impotriva supratensiunilor a dentale, care pot a4 apari in refea si care pot afecta, datorit’ condifiilor constructive (nulul izolat), condensatoarcle, Condensatoarele sint elemente sensibile la cresterea excesiva a ten- siunii, Puterea unui condensator creste propor- tional cu pitratul tensiunii. Daci tensiunea creste cu 10% peste valoarea nominalx a ten- siunii bateriei de condensatoare, aceasta tre- buie deconectaté de la retea. Protectia maximal de tensiune se reali- zeazii prin trei relee maximale de tensiune, ale ciror contacte se leags in paralel. Alimentarea releelor se face de la transfor- matoarele de tensiune din celula de mésuré a barei de medie tensiune la care se conecteazi bateria. Tensiunea de reglaj se determin’ conform relafiei : Una; = EH 1,1 Uy = 142 Uy Kin Ks = 0,85 ‘Temporizarea se alege intre 1 pufin o treapti de timp peste cea mai mare temporizare a protectiei din statie. 2.2, Protectia maximald de curent Treapta a Ia a protectiei maximale de curent (din cadrul proteofiei de bazi) este o PTotectie de rezervi ce actioneazi la supra- sareind, Aceste suprasareini pot fi provocate de depi- sitea tensiunii nominale a condensatoarelor sau de armonicile de ordin superior. Reglajul se face pentru 1,3 I,, eu o tempori- zare de 158, cel putin o treapt’ de timp peste cea mai mare temporizare a protectiei din. stafie, 1193. Protec toare special a bateriilor de condensa- Conectarea la rejea a unei baterii incdreate poate conduce Ja eresteri perieuloase ale cure tului de anciangare, asupra echipamentului. In scopul evitirii deterioririi echipamentelor din stafiile prevazute cu AAR gi cu instalatit de baterii de condensatoare, s-a prevazut 0 protectie de minim’ tensiune care a% comande deconeetarea bateriei de condensatoare in pauza de AAR. Protecfia de minima tensiune va fi previzutt cu dowd relee de minim’ tensiune, alimentate de la transformatoarele de tensiune din celula de misuri de pe barele de medic tensiune la care este conectat bateria de condensatoare. ‘Tensiunea de reglaj se va lua intre 0,2+0,6 U, cu o temporizare intre 0-5 secunde, cel putin o treapti de timp mai mic& decit pavza de AAR. fn cazul unui AAR rapid prin acelagi impuls care comands deconectarea sursei de baz’, se va comanda gi deconectarea bateri de condensatoare. [1] Grzydowski, St. Condensaloare tn electroenerpetied. Eaitura tehnies, Bucurestl, 1966, BB] Reizuch, HH. Highvoltage capacitor, Banks and their ‘protective equipment. In: ‘Slemens Review, 38, nr. 2, 1974. [3] Guthmann, R. Profejarea cistrugerit condensatoa- telor de forja Ia defecte. In: BVZ-A, tebruarie 1972, [4] Rabantt, A. Contribution 4 élude de la protection des batteries’ de condensateurs. In: Bull. de la Direction des Etudes et Recherches ar. 1, 1968, Seria B. Rabanit, A. gi Mesmin, C. Progrés dans Uinstal- lation et la protection de condensateurs de puissance, (rol Inia i reacle La spre 1975) Probleme legate de tncercarea celulelor ¢! statillor capsulate 1 Mediu de hexafluorura de sulf Dr. ing. B. Mathé si ing. Gh. Gavrila* 1. Considerafii generale Cu toate avantajele lor tehnice si economice indiscutabile, analizate detaliat in lucrarea [1], statiile, celulele si echipamentele capsulate in mediu de hexafluorura de sulf (SF,) pot pre- zenta, in conditiile exploatirii, o serie de neajunsuri, ca, de exemplu — sc&derea nivelului de izolare datorita pier- derii gazului, pitrunderii prin garnituri gi depunerii pe suprafetele izolante a umezelii din aer si degradirii acestor suprafete sub acti- unea produselor de descompunere a gazului SF, (SFy SF,, F, Fy, 8, Sy, CUP) SOF, S0.F2, HF etc.) sau a’ impuritajilor (CF, O, + No HO, HF, pulberi metalice etc.) ; — explozia anvelopei metalice sau a trecerii izolate SF,/aer sau SF,/ulei, datorit’ unui are electric intern; — deterioriri electrice, mecanice, termice, fizico-chimice gi de altX naturii, ca acelea care au loc la statiile, celulele si aparatele conven- tionale de inalté gi foarte inalti tensiune. Solicitarile specifice si comune ale celulelor si statillor in anvelopi metalic’ cu hexafluo- ruri de sulf (CHK gi SHK) in conditiile exploa- t&rii, datorit&é factorilor interni si externi, sint analizate detaliat in Iucririle [2] gi [3]. Stafiile, celulele si echipamentele componente trebuie si reziste la aceste solicitiri timp indelungat (20—30 ani) fiirk s& se deterioreze. ‘Auton sint 1CEMENERG. ceroetitori filnpificl principal a 120 AceastX condifie este asiguraté numai dack construcfiile respective sint supuse la probe concludente in cadrul inceredtrilor de casi sau de dezvoltare (D); —incerelrilor de tip, de omologare (7); — ineereirilor individuale sau de control (I) ; —ineereirilor de punere in funcfiune, efec” tuate dup’ montare (PF). Primele trei tipuri de incereiri (D, 7, I) se execut& relativ usor in laboratoarele’ de fnalt& tensiune si de mare putere ale fabricilor constructoare, cea de-a patra eategorie de probe (PF) se realizeazit, in schimb, mult mai greu pentru a se putea respecta reglementirile standardelor sau recomandarilor CET (Publi- catille 60, 71, 517 etc.). 2. Ineeredri de dezvoltare (probe de easii) in faza de asimilare a CHK si SHK, pe ling inceredrile normalizate ale echipamentelor com- ponente (intreruptor, separatoare de bare gi de linie, separator de sarcink, separator lent si rapid de legare la pAmint, transformator de Curent, transformator de tensiune, desciredtor) si a modulelor de treceri izolate, a modulelor de bare colectoare sau tronsoane coaxiale deracord, specificate in STAS 3686, STAS 1564, STAS 8084, STAS 4323, STAS 4324, STAS 7377, STAS 6588 si/sau in Publicatiile CEL 517, 56, 267, 427, 129, 265, 185, 186, 99, 60, 71 si 137, se propune exeeutarea unor inceredti ined ne standardizate, specificate in cele ce urmeazi 21. Incercarea izolajiei CHK silsau SHE ‘Metodele de incereare a izolatiei modulelor CHK gi SHK trebuie si dovedeased: cu maxi- mum de probabilitate urmittoarele : —absenja desclrcirilor partiale la tensiu- nea de serviciu in izolafia internd; ENERGETICA * 27 * 1979 * Nr. 3imposibilitatea conturnarii izolatiel externe gi interne in conditiile de exploatare si clima- tice; —etangarea perfect’ impotriva pitrunderii umezelii gi a particnlelor mieroscopice in com partimentele de gaz. Pentru acest seop, inaintea supunerii CHK sau SHK la inceredri de atestare a izolatiei, sint necesare deefectuat o serie de probe pe module, legate de repartijia potentialelor (verificarea repartitiei uniforme, incerearea stabilitifii aces- tei repartifii in funetie de timp, de tempera- turk, de diferifi factori tehnologici ete.), de rezistenta materialelor la fenomenul ,,tracking”, de rigiditatea dielectric a izolatiei interne sijsau externe a subansamblurilor la contur- nare (inceredri sub ploaie, in ceapi salind si cu zipada gi chiciura, mai ales a trecerii izolate SF,jacr, incerearea izolatiei interne in condi- fille depunerilor de praf metalic pe suprafefele izolante) etc. Se stie ed rigiditatea diclectrie% a izolatiei celulelor, in general, se verifick la tensiunea de incereare de freevent’ industrial’ de 1 min, Ja impuls de tensiune cu unda STA (1,2/50 us) si, mai nou, cu unda STC (250/2500 us). Dete- riorarea izolatiei la aceste probe este insofit’, in primul rind, de fenomene disruptive, de stripungere a izolafiei principale (fati de mast) sau longitudinale (intre contaetele deschise ale aparatelor de comutatie, intre spirele trans- formatoarelor de misuri etc.). in cazul CHK si SHK insi, datorita, distan- telor mici de izolare sau din cauza cimpului electric mai uniform si intens, comportarea izolatiei este influentats, in primul rind, de fenomene care se desfagoar% intr-un timp ‘mai indelungat, ca, de exemplu: deseireirile par- tiale, fenomenul ,,tracking”, eroziunea electric’, si fenomene fizico-chimice ‘de degradare trep- tat a suprafetelor izolante. Nocivitatea ac tor fenomene nu poate fi scoast in evidenti decit prin incerciri de lungi durati, insofite si de misurarea repetata a intensit&pii desedre! rilor parfiale sau prin investigarea tendinjelor ei de variafie in funcfie de timp gi de tensiune. Din aceste motive, la incereirile de dezvol- tare a izolatiei CHK’ si SHK trebuie acordat&, atentie deosebit’ unor metode de incereare care solicit& izolatia respeetiva intr-un timp mai indelungat, ca, de exemplu, cele descrise mai_jos. Métoda A. Celula sau stajia trifazatt, eehi. pati, cu dou rinduri de treceri izolate aer-gaz (pentru realizarea bornelor de intrare si de iesire conform prevederilor Amendamentului nr. 1 la Publicafia CEI 56—4 din dee. 1975), se supune la o solicitare de durat& mai mare, combinaté gi cu masurarea intensitatii descdr- rilor parfiale. In cadrul inceredrilor, izolatia clilor de curent primare fapi de anvelopa metalied legatd la ENERGETICA * 27 * 1979 * Nr. 3 pimint si izolatia dintre contactele deschise e solicit’ la diferite tensiuni de frecvenf’ industrial’, aplicate in etapele urmitoare (fig. 1). a) Tensiunea se ridick intr-un interval de 1 min pind la 1,25 U,//3 (T» este tensiunea maxim& de servic a refelel sau tensiunea win, Fig. 1, Clelu de incereare propus pentru verificarea izolattel CHK sau SHK. nominal& a echipamentului, conform noului concept al CEI) si se mentine la acest. nivel timp de 30 min, efeetuindu-se mAsurarea inten- sitijii desedredrilor partiale (DP) in. band% larga si/sau ingust%, conform Publicatiei CEI nr. 270, la inceputul si la sfirsitul intervalului b) In continuare, tensiunea se ridici pin’ Ja1,5 U,\3, izolajia mentinindu-se la aceast’ solicitare timp de 1 min, efectuindu-se, dact te posibil, si m&suriri de desciretiri parjiale n band& larg’ si/sau ingustis, c) Tensiunea se coboari la 1,25 U,//3, izolatia menfinindu-se la aceast& — solicitare din nou timp de 30 min, determinindu-se intensitatea, deseiircdrilor partiale, in conditii identice cu cele de la pet. a). d) fn continuare, tensiunea se ridicd, pentru un interval de 10-20 s, pind la valoarea ten- siunii de incercare. In acest caz nu se face determinarea intensit&tii desctirctrilor parfiale, unnarindu-se numai lipsa stripungerii sau con- turnivii izolati e) Tensiunea este apoi coborit’ pink la 1,25 U,,/'3, izolatia mentinindu-se la aceast& tensiune timp de 30 min, masurindu-se gi inten- sitatea deselretirilor parfiale in band’ larg’ gi/ sau ingusta, in aceeasi schemi si dup% aceeagi procedurs ca la pet. a) si ¢). Se consider’ ed izolatia celulei a trecut eu sueces incerearea daei nu s-au produs, la nici una dintre cele cinci etape, conturniiri sau stri- pungeri ale izolatiei gi daci intensitatea desctir- carilor partiale la cele trei probe efectuate la 1,25U;,,//'3 nu arat’ tendinte de cregtere spre sfirgitul probei. Metoda B. Durata de viati a izolatiei solide in prezenta gazului SF, se verifici pe cale experimental, aplicind 0 tensiune mariti, Uy un interval de timp 7, izolatiei faj% de mas& (incercarea de imbitrinire accelerata a izolatiei). Valorile U, si Ty, in funcpie de tensiunea nomi- 121nal a celulei, Up, si durata de via{4 nominal’, Tp, se determin’ cu ajutorul formulei : u, ( 1) Um A\Dn) ” unde valoarea coeficientului M este egali cu 3,5, [4] Incereirile se executd impristiind pe supra- fetele conurilor izolante cite un gram de praf de aluminiu, pentru a reproduce condifiile de exploatare. Se consider’ ec’ trecerea izolaté a suportat eu succes incercarea daci in timpul probei nu s-a produs vreo stripungere sau conturnare a izolafiei.. Izolatia CHK si SHK se recomanda si fie verificati, pe ling’ incercdrile conventionale, la ambele probe deserise mai sus, dar de pre- ferinf& pe exemplare de celule gi configuratii de statii diferite. 2.2. Incercarea la are electric intern Cu toati experienja de exploatare favora- bili obtinut’ pin’ in prezent in alte fAri gi cu toate avantajele evidente ale sistemului nou de izolare in mediu de SF,, faf% de construe- fille de celule tradifionale, posibilitatea stri- pungerilor (sau conturnirilor) 1a anvelops prin are electric nu trebuie exelusi nici in cazul CHK sau SHK. Pe ling deteriorarea izolatiei din motivele aritate la pet. 2.1, in acest eaz arcul electric intern poate fi provocat si din eauza functional gresite a separatoarelor (de bare si de linie) sau a scurtcireuitoarelor (separatoarelor) de legare lent sau rapid’ la pimint. Acest are poate si duel, datorit’ actiunii concomitente a cildurii si presiunii crescute, la perforarea, sau explozia anvelopei si, in caz extrem, la pagube materiale importante gi vietime ome- opti regretabile, mod normal, in instalatiile traditionale seurtcireuitele (inclusiv cele monofazate de punere la plmint) se lichideaz& prin sisteme automate de protectie adecvate (maximali, de distant etc.). in cazul CHK si SHK se pune problema evitirii perforirii sau exploziei anvelopei_metalice inainte ca sistemul de pro- tectie sf fi lichidat, in mod automat, scurteir cuitul respectiv. Aceasta presupune cunoaste- rea dependentei timpului de topire a materia- lului anvelopei in functie de curentul de punere Ja mash, In cazul utilizdrii unor supape de siguranti: calibrate, este recomandabil, de asemenea, ca acestea si actioneze cu intirziere (circa 0,5 s) dup% funefionarea protectiei si a apara- telor de comutatie in sarcina edrora cade lichi- darea scurteireuitului. 122 In orice caz, la alegerea metodei de incer- care gi la interpretarea rezultatelor obfinute, trebuie avute in vedere urmitoarele : — se inceare’ compartimentul (comparti- mentele) care prezint pericol maxim de explo- zie din punctul de vedere al presiunii (comparti- mentul de gaz cu volumul cel mai mic) gi al timpulni de topire (compartimentul de gaz unde peretele anvelopei are grosimeea minimis, sau este confectionat dintr-un material eu temperatura de topire si/sau rezistenfa meca- nick Ia rupere mai joase) ; — se verified dack evacuarea gazelor gi a metalului topit are Joc sau nu in directia in care se poate afla personalul de exploatare, tinind seama de particularititile constructive ale CHK si SHK; — se fine seama de timpii de protectie ut lizafi in exploatare, asigurind securitatea maxi m& pentru personalul de exploatare, pe cori- doarele de supraveghere si de intretinere, pint la funefionarea primei (eventual chiar’ celei de-a dona) trepte de reglaj a protectiei (curen- tul maxim de scurtcireuit nu trebuie si duck la explozie). Pentru incerearea la are electric intern a celulelor de tipul CHK nu existi ine’ o regle- mentare pe plan international (CEI, CBE, CIGRE). inind seama, insi, de considerentele amintite, se propune ca proba, in cadrul incer- clrilor de dezvoltare, si se execute la un curent egal cu capacitatea de rupere nominal a intreruptorului (40 KA) timp de 0,3—0,5. s, la densitatea nominal a gazului SF, realizind suecesiv scurteircuite galvanice, printr-un con- ductor subfire, in toate modulele celulei, fn timpul incercirii se inregistreaz’ curentul, ci- derea de tensiune in are si presiunile rapid variabile. ‘Tensiunea de incercare trebuie s& fie suficient pentru mentinerea arcului electric si 8X asigure forma sinusoidali normal a curentului de seurteireuit. Tncercarea se consider’ satisfiicktoare dact la curentul indicat, de o durati dati, nu se perforeazi anvelopa metalied si gazul ‘nu iese prin orifieiul creat, evitindu-se explozia, La probele de tip, numrul compartimente- lor de gaz care se supun acestor incerciri se reduce considerabil finind seam’ de experienja ineeredrilor de dezvoltare. In cazul existengei unei infelegeri prealabile intre constructor gi beneficiar, curentul de seurteircuit si durata, acestuia pot fi alese dintre valorile practicate de o serie de firme striine, conform diagramei din figura 2. 2.3. Verificarea recistenjei mecanice si a andu- ranjei-mecanice a compartimentelor de gaz la presiune orescutd Compartimentele de gaz formate din anve- lope metalice sudate sau turnate si din conuri izolante din rigini epoxidice trebuie si aib’ o ENERGETICA * 27 * 1979 * Nr. 3resistenté mecanied corespunzitoare la presi unea creseuti datorit% arcului electric intern. Prin aceasta se impiedict exploziile spre exte- rior gi se inlesneste, dac% este cazul, spargerea in directie dorité a conurilor izolante (dirija- 2 Parametril caracteristich al rezistenfel anveloped 2 actiunea arculul electric Inter, rea constienti a undei de explozie si micsora~ rea corespunziitoare a presiunii datorits expan- dirii_volumului compartimentului_ respectiv). De asemenea, compartimentul de gaz tre- buie 8% aibi 0 anduranté mecanied corespunzit- toare, prin care se evita fisurile in materialul anvelopei (si pierderile corespunzittoare ale gazului in timp), ,,obosirea” (tasarea, pierde- rea elasticit%fii) garniturilor (care, de asemenea, duce la cresterea debitului de pierderi ale SF,), aparitia unor eripAturi, fisuri, alveofe etc. in materialul conurilor izolante, prin care ereste considerabil nivelul (intensitatea) descired- rilor partiale. In cea ce priveste verificarea rezistentei si andurantei mecanice a compartimentelor de gaz, ca gi in cazul verifiekrior fa are electric intern, nu. exist inst reglementiri pe plan mondial. Se cunosc numai practicile unor firme strMine (elvefiene, americane yi japoneze). Conform acestor practici, rezistenta’ mecanic& a compartimentelor de gaz se verified cu un ichid sau gaz la o presizne de incereare care poate si fie egala, de exemplu, cu 2,5—3 Py, aplicat’ timp de 15 min (py este presiunea de Incra — maxim — a compartimentului res: pectiv, la temperatura maxim’ a mediului ambiant, care se ia ea referintS la dimensio- narea constructiei). Compartimentul se consider eX a trecut en succes proba daci in timpul inceredrilor nu se produce deteriorarea anvelopei gi nu se ‘onstat pierderi marite ale lichidului sau gazului folosit la inceredri. Tn afar’ de proba mentionata, pentru cer- cetarea rezistentei _mecanice, compartimentul respectiv se recomanda si fie supus la presi- unea de 5 py de sourti durati (20 8), la eare nu trebuie si aibi loc ruperea anvelopei ENERGETICA * 27 * 1979 * Nr. 3 Pentru dirijarea in direofie convenabili a undei de explozie in caz deconturnare lamas’, se previd dowd tipuri de conuri izolante: con. izolant de rezistenfS mecanic’ normalé si con izolant de rezistenjé mecanic& superioar’. Presiunile de rupere, py, ale celor dou’ tipuri de conuri izolante se pot: verifica, de exemplu, dup criteriile firmelor BBC si MICAFIL [5), conform tabelului 1. Tabelut 1 Presiunea exercitata spre convexitatea Con izolant de rezis- { gonulul a> 10 py fentd mecanied nor- i |Prestunea _exercitata spre concavitatea co-| ult _—_|_pae 5pw Presiunea exervitatat spe convexitatea co-| Con jzotant de rezis- | nulut pr> 20 py ten{a mecanted ed supertoars Presiunea _exercltata spre concavitatea co-| ulul pr> 10 py Anduranja mecanicdt a compartimentelor de gaz poate fi ficuti, de exemplu, la o presiune de 1,2 py timp de trei luni, pierderile de gaz netrebuind si depiigease’ circa 2% din canti- tatea de gaz inigials. In afaré de aceasta, pentru a avea convin- gerea c& in decursul probelor nu s-au_ produs fisuri_interioare inadmisibile in izolaia din materiale organice (teflon, rigini epoxidice) a conurilor izolante despirtitoare, este reco- mandabil s& se determine intensitatea desciir- c&rilor partiale in condifii identice cu cele de la pet. 2.1, a. In urma probei, intensitatea desc&rcdrilor parfiale mu trebuie ‘si depAseasc’ cu mult valoarea atins% inaintea probelor de verificare a andurantei mecanics a comparti mentelor, Se recomandi, de asemenea, supravegherea, debitului de pierderi ale gazului SF, in timpul probelor, 24. Verificarea capacitipit de comutatie a CHE sau SHI Dupi verificarea separati a capacititii de comutafie a modulului de intreruptor (sau sepa~ rator de sarein’) trebuie verificats. capacitatea de comutatie a celulej sau stafiei in ansamblu, luate en toate elementele lor componente, care pot avea influent& negativ’ asupra feno- menului de stingere a arcului electric, Incereiirile se executi conform prevederilor CEI (Publicajia nr. 56), tinind seam& ins’ si de ultimele recomandiri [6] cu privire la tensiunes tranzitorie de restabilire initial’ (TERI), avind in vedere sensibilitatea conside- 123rabili a echipamentului cu SF, fai de acest regim de incereare (a se vedea gi Tapoartele CIGRE din 1976). 3. Incerearile de tip si de control Inceredrile de tip sint reglementate in pre- zent prin Publicafia CEI nr. 517 [7]. Conform acestor recomandari, CHK sat SHK trebuie si fie supuse la urmitoarele probe de tip: a) incercarea izolaiei la und’ de impuls STA (1,2/50 us); ) incerearea ’izolajiei Ia und% de impuls STC (250/2500 us); ¢) incerearea izolajiei Ja tensiune de free- ven{i industrial’ in stare uscat’ ; d) incerearea izolafiei externe (daci este cazul) la tensiune de frecvenfa industriala sub ploaie ; e) verificarea duratei de via{i a izolatiei organiee conform Publicajiei CEI nr. 137; #) determinarea intensit&ii desediredirilor par- fiale; g) determinarea intensitafii perturbajiilor ra- divelectrice (dack CHK este previzuti ou tre- cere izolat% SF,/aer) ; h) incerearea de incdilzire; i) misurarea rezistenfei ohmice a circuitului prineipal (primar) ; j) Verificarea ansambiului (cireuite princi- pale si de legare la piimint) ta curenfi de st dilitate termie’ si dinamict ; k) verificarea capacitijii de rupere gi de conectare 1) verificarea la are electric intern (aflatt in faz de studiu) ; m) verificarea anduranfei mecanice ; n) verificarea funcfion&rii in regimul ti peraturilor extreme; ) verificarea gradului de protectie. Metodele de Iucru practicate la aceste ineer- cri, specificate in publicatia menfionata, sint in principiu similare eu cele utilizate in’ mod normal la incere%rile echipamentului tradi- ional. Inceredrile de control, dup& aceleagi reco- mandiri ale CEI, constau in —ineerearea izolafiei cireuitelor principa- le (primare) la tensiune de freeven}i industri- al — idem, a cireuitelor auxiliare gi secundare determinarea rezistenjei ohmice pe faz’ ; —inceredri de funefionare mecanic& ; —detectarea pierderilor de gaz; — mésurarea intensitifii deseiresrilor par- fiale; ~ verificarea dispozitivelor auxiliare elec- trice, pneumatice si hidraulice; — controlul schemei de montaj al circuitelor (verifiearea cablajului). 124 4, Incereiiri de punere in funefiune si profilactice Scopul ineeretirilor de punere in funefiune si profilactice (PE) const& in depistarea unor carenje in condifiile de transport al comparti- mentelor (modulelor) pin la locul de asam- blare din exploatare gi in verificarea calitatii lueririlor de montaj. fn cadrul acestor probe se constati: daci s-au_respectat distanjele de izolajie dintre electrozi (trebuie avut in vedere ci in cazul CHK si SHK aceste distanje sint foarte mi fa de construcfiile izolante conventionale) aack s-au indepirtat toate sculele, dispoziti- vele si verificatoarele utilizate la montaj ; daca gazul este suficient de uscat si curat ete, Specificul- ineercirilor de PF in acest caz consti in dificultatea deosebitai de efectuare conereti a probelor din cauza eapsulirii, dato- rit& inaccesibilititii bornelor si datorit% exi- gentelor deosebite puse fata de puritatea gazu- Jui SF, din compartimente (manipularea gazu- lui se ‘face cu instalafii speciale). Din acest motiy, la stabilirea nomenclaturii probelor trebuie si'se ink seama de : disponibi- litatea la locul de montaj a utilajelor speciale de incereare necesare, costul inceredrilor, dura~ ta de executare a probelor propuse ete. Pen- tru a obfine mai multe informafii despre com- portarea elementelor componente, tinind seam’ de considerentele mentionate mai sus si de prevederile Publicatiei CEI nr. 517, la introdu- cerea primelor CHK si SHE in sistemul elec- troenergetic se propune executarea_probelor gi misuratorilor intr-o schemA special (fig. 3). Nomenclatorul probelor PF in acest caz ar trebui si cuprind’ a) Incerearea izolafiei cireuitelor primare, faj% de anvelopa metalick legat& la pimint gi intre contactele deschise ale aparatelor de comu- tafie inseriate (intreruptoare, separatoate), la tensiune de impuls 1,2/50 us, in cadrul edreia se aplic& cinei socuri de tensinne pozitive gi cinei socuri negative, inregistrind {oscilogra- find) tensiunea aplicat& (OTA), curentul indus in infigurarea neincereat&’ (OCIN) a transfor- matorului de curent si curentul de soe (OCS) la transformatorul de tensiune al celulei, pro- ba repetindu-se pentru toate fazele, in pozitia inchis i apoi deschis, 1a aparatele de corautafie inseriate, Un_ interes deosebit prezinti, pentru acest caz, inceredrile cu impuls de comutafie osci- lant, produs, de exemplu, prin descdrcarea unui condensator in prealabill incireat pe infigurarea secundaria transformatorului de tensiune induetiv [9]. Cercettirile au demon- strat_c& impulsurile de acest fel creeaza soli- cititile cele mai apropiate de cele dia exploa- tare dack durata frontului este de ordinul sutelor de us (conventional s-a ales un front, de 250 + 100 ys). ENERGETICA * 27 * 1979 * Nr, 3b) Incerearea izolatiei _cireuitelor primare faji de anvelopa metalic’ legati la mas’ gi intre contactele deschise ale aparatelor_ de comutatie inseriate, la tensiune inalt& continu’ (deconeciind din schema transformatorul induc- t ry Swan K dil = g) Inceredri funcfionale ale modulelor gi ale ansamblului, in cadrul e&rora se verified fune- fionarea corecti, a urméitoarelor subansam- bluri: dispozitivele de acfionare ale aparatelor de comutatie, organcle de z&vorire, de declan- Em ge La. 1 D Fig. 3. Schema de principiu pentru verificaren comportéril CHK tn perloada exploatarii experimentale : 1, taco de tne; 2~ sparator de bute; $~spuatr tet de iegze tu pia 4 ~ ronson de bare; §~ interptr; 6-~teusormaor de erat; 7—3e ‘srt ae ines 9 scart a gre pane) ~ aaa owen? 10 gab alah 17° tes saan Peat ao: ‘patcare de cunt toroile sau goneuiy 70 = mufipinst; 4 negetnior Pe banlt inagoetiea (events! cacoperturvgeal); 79 ~olblan de sso tiv de tensiune), in cadrul cireia se ridic& di gramele: ig, = f(t), la U =const., gi tang = = f,(U), lat = const., dup’ care izolafia tapi de masi si izolafia dintre contactele deschise ale aparatclor de comutafie se supune la 0 incercare cu tensiune continu miriti timp de 1 minut. c) Incerearea izolatiei cireuitelor secundare gi auxiliare la tensiune de freeventi industrial: de 2 kV, timp de 5 min, in timpul cAreia infa- gurarile secundare ale transformatoarelor de curent se leagi in scurtcireuit, iar cele ale transformatoarelor de tensiune se lasi in gol (cu o borni legaté la masa), d) Masurarea rezistentei de izolajie si stu- dierea caracteristicilor de state a izolafiei in c.c., unde rezistenta de izolatie a celulei in pozitia inchis si deschis se misoari la 15 s, 60 s si la 10 min, dup& aplicarea tensiunii, determinindu-se coeficientul de absorbtic (Ro/ Rg) gi indicele de polarizare (Ryo/F,), dup’ [2}. e) Determinarea tg $ gi studierea caracte- risticilor de stare a izolafiel in c.a., care se execut’ cu o punte Schering, determinindu-se valoarea tg8 si a capacitifii izolafiel in pozifia inchis si deschis a celulei £) Determinarea rezistentelor ohmice ale ei- ilor de curent prineipale (cu ajutorul unei_punti sau prin metoda voltmetrului si ampermetru- Jui, valoarea misurat& corectindu-se la tem- peratura de referinta de 20°C). ENERGETICA * 27 * 1979 * Nr. 3 sare, de protectie, de blocare si de semnali- zare, indicatoarele de pozifie, robinetele de racord gi de evacuare a gazului SF,. h) Detectarea locurilor de seipare a gazului cu ajutorul unui detector special (de exemplu ca acela din figura 4) gi determinarea pierderi- lor de gaz prin cintirirea exact’, periodic’ Schema de prineipiu a unul detector de sefpari le gazulul SFy. Fig. 4 a buteliei de gaz din care se compenseaz& pierderile de SF,, valoarea masurat& a consu- mului de gaz find raportat% la densitatea nominal’ a gazului. i) Investigarea umiditafii gazului SF, conform metodologiei din Publicajia CEI nr. 480 [8]. Probele de izolatie, care sint cele mai impor- tante, se consider’ reusite daci in timpul sau in urma inceredrilor : nul se constatd stripungeri sau_contur- nari ale izolatiei sau pe oscilograme nu apar distorsiuai inadmisibile (probele a, b, ¢); 125— pe diagrama i, = f (J) nu apare ,,cotul” caracteristic, presemnalizind iminenja ‘descir- crilor disruptive (proba b); — Reo/Ryy>1,3 $i Ry/R,>2, dar, in orice caz, valorile misurate la locul de montaj nu sint cu mai mult de 20% mai mici decit cele mdsurate la fabrica constructoare (proba d) ; — tg5 < 2% (proba e). Coneluzii si propuneri Metodele de atestare a calitifii gi mai ales a. fiabilitatii echipamentelor, celulelor si sta- fillor capsulate in mediu de SF, trebuie si stea in centrul atengiei furnizorului si benefi- ciarului de echipament, finind seam de fap- tul ed este vorba de aparitia unei noi generafii de echipament de inalt& tensiune in sistemul electroenergetic, care diferi in mod radical atit in cea ce priveste tehnologia de fabricatie, cit si condifiile de montare si de exploatare. Pind la aparitia unui STAS sau NID pentru atestarea calit&fii gi fiabilititii echipamentelor CHK si SHK, se propun nomenclatura, volu- mul si metodele de incereare specificate in articolul de fafi, care au in vedere ultimele recomandiri ale CEI gi literatura de speciali- tate in acest domeniu. Consideratil tehnico-economice asupra brangamentulul aerian la micll consumator! casnicl din mediul tural sl urban Ing. Gh. Sehiopu*? Consdertnd interesante propurerie prezenate de eter, Fedacjtapublich aretal de ald yl hous soften a fost ted jerimentafd ea scopal de et pane insult at tarlorsipe are tt taal, ftocald, sd txprime panel de vedere prin Intermedia reset Seurt istorie Nofiunea de brangament provine din limba francezd, find folosité initial pentru ,,evile, tuburile laterale ce pornese dintr-o feava prin- cipal" [1], [8], apot ca ,,porfiunea de conduct’ care face legitura intre o conducta principal’, (de apa, de gaz etc.) si una secundara [3], [21]; a fost apoi preluati in normativele, prescrip- fille si instructiunile tehnice de specialitate, dindu-i-se sensul pe care il are in prezent, de ,,legituri electric’ de joasi tensiune ce se executi de la rejelele electrice de distributie existente pe strazi si pind la contorul electric, inclusiv acesta, al unui mic consumator‘, aflat in mediul rural sau urban [2]. fn decursul timpului, confinutul nofiunii variazi de la un normativ la altul, de la o pre- “Tag. Gh. $chiopu este seful Atellerulut de protectare refele electrice din IRE Bacau, 126 Bibliogratic ft] Mathé B, Gavrils, Gh. gf Mihaleea, E. Avantajele introducerit tn sistemal slectromergetic @ sta fillor de inalta tensiune capsulate tn hexafluerard de sulf. In: Bnergetica, 23, nr. 2, 1975, p. 78-86. [2] Mathé, B. sa. Ineerearea eparatelor elecrice. Baltura tehnied, Bucuresti, 1976. [3] Dolezal, M. Provozni spolehlivost zapouztrenych roxoden von 8 SFy. In: Energetika, 24, nr. 10, 1974, p. 413—16. [4] Mori, K.si Yamashita, Y, Development of 500 $as insulated swllehgear and Us application. In: TEEE ‘Trans, on PAS, 1972, p. 1945—1957. [9] Kovacs, 1 Az SFe-Stigelelésiut atéllomasok létesi- lWsének dlaldnos kérdésel. In: Az SFy villamosener gia {pari alkalmazasa, ISBN 963 7522 417, Budapest, 1976, 23 sxdm, p. 7—39. * Revision of Publication 56 (third edition) with regard to transtent recovery vollage (TRV) and initial translent recovery voltage (ITRV) ratings. Document CET 47 A (Secretariat), January, 1977. [7] *** Highvoltage metal-enclosed switehgear for rated voltages of 72,5 RV and above. Publicatia CES 817, 1975. 18] ** * Guide to checking of sulphur hexafluoride taken from electrical equipment. Publicatia CEI 370, 1971. [9] Feser, K, Hockspannungspratungen von SFy — Anta gen vor-ori_ mit schwingenden » Sehallsossspannunden. fn Bull. SEY, 68, nx. 12, 1977, p. 569—574. (Area nteat tn reduce tm notembete 1977) 18) Puncte de vedere scriptie la alta si, dupa definifiile oficiale, difer’ si la diversi autori care au tratat problema brangamentelor electrice. Se remarcé oarecare inconsecven{i in legi- turi cu confinutul termenului, in timp, gi o anumit&i neconcordan{a intre ‘diversele 'regu- lamente, normative, prescripfii, instruefiuni, fige tehnologice gi standarde, in’ vigoare la un moment dat. Remarea este valabili si sub aspectul condifiilor si criteriilor de dimensio- nare a brangamentelor. Primele brangamente realizate in fara noas- tri au fost constituite din simple derivatii din linia principal’ de distributie (construit’ pe suporturi de acoperis) cu conduetoare din cupru, care fiiceau legitura intre aceasta si tabloul abonatului. Brangamentul se executa din con- ductoare de cupru izolat (NGA) fra sigurants aeriand (sistem practicat si care d&inuie si astzi in orasele din Transilvania), Odat& cu dezvoltarea refelelor de distribu- fie de joast tensiune, cu aparifia liniilor pe stilpi separafi de clidiri si a bransamentelor aeriene cu conductoare neizolate, s-a introdus siguranja aerian% drept dispozitiv de protec- fie a porfiunii de circuit situat’ intre punctul de derivafie din rejeaua principali gi tabloul consumatorului, In unele localit&ti, in afar’ de siguranj% se mai intereala o firidi de bran- sament pe zidul clidirii, care confinea o sigu- ENERGETICA * 27 * 1979 * Nr. 3ranfai fuzibild destinatd protejirii coloanei din- tre aceasta si tabloul consumatorului [9] De la conductoare neizolate de cupru sa trecut la conductoare neizolate de ofel sau alu- miniu, apoi la conduetoare protejate impotriva, intemperiilor (considerate neizolate din. punct de vedere electric), iar in ultima vreme la con- ductoare izolate protejate contra {ntemperiilor [7], [91. Siguranja aerian’ s-a menfinut si dup’ utili- zarea eonduetoarelor izolate electric si prote- jate impotriva intemperiilor, pink cind s-a constatat ca, Iuindu-se chiar 0 serie de misuri de imbunitatire a functionirii acestora, de petfectionare a fabricafiei si exploatarii lor, deranjamentele provocate de sigurante atin” geau, nejustificat, proportii ingrijoritoare, iar scopul pentru care erat previzute nu era inde- plinit in modul asteptat [6], [9], [12], [13}, {14}, [15], [18], (22), [24), £267. S-a stabilit astfel eM siguranja acrian’ s-a transformat, dintr-un mijloc de protectie a brangamentului aerian impotriva defectelor elec- trice ale acestuia, in principala sure% de deran- jamente din intreaga refea de joast tensiune, ponderea arderitor intempestive a sigurantelor aeriene in totalul deranjamentelor variind intre 26 31 80% [9], [181 [26]. In a doua jumitate a deceniului treeut s-au intreprins 0 serie de analize si studi asupra climingrii numiruiui mare de deranjamente determinate de cresterea continui a forfei de muneii, a mijloacelor materiale si de trans- port pentru remedierea deranjamentelor avind drept sursi siguranta aeriani; in consecintii, s- pus problema renunfarii la siguranta aeri- ané din componenfa brangamentelor, ‘similar cu practica din alte ari cu o dezvoltare puter- nick a retelelor electrice [5], [6], [9], [13], [16], [19], [20], (26). La incepntul acestui decenin sa dispus de cétre M.E.E. sii se renunte la siguranta aeriand [22]. Sau intocmit unele proiecte cu caracter directiv [16], [20], dintre care ultimul s-a definitivat si'se aplick in mod curent ; apoi au apirut si alte regiementiri [28], [30], dar toate previid in componenta bransamentului firida de bransament in scopul amintit mai sus. Tipuri de bransamente utilizate in prezent In conformitate en reglementiirile in vigoare s-au generalizat si se aplic’ in mod curent, pentru refelele aeriene de joasi tensiune cu conductoare neizolate, bransamental electric aerian monofazie, fra siguranti aerian’ (20), (221, [28] si brangamentul pentru refele elec: trice aeriene cu conductoare torsadate [29], [30]. Brangamentul electric acrian, monofazic, firs siguranté aevianz, constituie un sistem imbund.- tapit de racordare a consumatorilor cashici ENERGETICA * 27 * 1979 * Nr. 3 la refelele electrice aeriene cu conductoare neizolate de 380/220 V gi se compune din: — bransamentul propriu-zis, care constituie legitura de la reteaua electrick aeriank gi pin’ la firida (niga) de bransament ; — firida (niga) de brangament, care se inter- pune intre legitura de la refea si coloana electric’ pind 1a, bornele contorului ; = coloana electric. in firida de brangament se monteaz’, pe conduetorul de faz, 0 siguran{a care are rolul de a proteja coloana electric’ impotriva scurt- cirenitelor yi de separare selectiva a instal: defecte a ‘consumatorului de linia electric’ aerian§ de joasi tensiune. Legiitura ‘de la rejeaua electried acrian’ de distributie si pind la firida de brangament se realizeazi ex conduetor de aluminiu multi- filar, izolat si rezistent la intemperii, AF2YI, de 16 (25) mm, dintr-o singuri bucati. Pe aceast’, porfiune nu se admit innidiri sau plrfi dezizolate ale conductoarelor. Intre suportul de clidire si firida de branga- ment, conductoarele se protejeazi in tub IP, IPY, 'cind sint ingropate, sau PEL, cind sint aparente, Brangamentele se caleuleazi pe baza pierde- rilor de tensinne gi se verifies din punctul de vedere al curentului maxim admisibil pentru sectiunea rezultati din calcul. Pierderea de tensiune admisibili in branga- ment este de 1%, iar in coloans de maximum 0,5% [20]; aceasta permite realizarea unei abateri de tensiune la receptoarele de energie in limitele preserise de normativele in vigoare Brangamentul pentru retele electrice aeriene cu conductoare torsadate reprezint% o parte din instalatia de joasi tensiune, destinat’ alimentarii cu energie electric’ a consumatorilor i, cuprins’ “intre rejeaua electricd de distribufie si firida montat& in zidul elidirii, echipatd eu siguranté de protecti Legittura dintre aceasti firid’ si tabloul de distribufie al abonatului se realizeaz4 printr-o coloank electric’. Bransamentele en conductoare torsadate sint constituite di —conduetoare electrice din aluminiu, izo- late si risucite in fascicol, eu sectiunea de 10, 16, 25 mm!, de tip TYIR; cleme si armaturi ; —firide de bransament, Legiitura Intre refeaua principal’ si firida de bransament se realizeazi eu acelasi fascicol care face legitura intre linie si suportul de acoperis. Cea mai completa si mai recent’ defini brangamentului este dati, de STAS 234—78, in care se precizeazd ei brangamentul electri este partea din reteaua de distribuyie de joasi 127Fig. 1, Brangament cu traversarea drumului. sarea drumulul. Fig. 2. Brangament sloaplu fri travers ENERGETICA * 27 * 1919 * Nr. 3 128tensiune care alimenteazi cu energie electric’ unul sau mai mulfi consumatori, Brangamen- tul este constituit din elemente de instalagii cuprinse intre linia eleetriek de joast tensiune si bornele de iesire din contoru} {eontoarele) de decontare a energiei electrice consumate Gnclusiv contorul Principalele parti componente ale unui bran- sament electric, conform STAS 234—78, sint : — racordul electric ; —firida de brangament ; = coloana electric’. Racordul electric reprezint’ partea dintr-un brangament electric, delimitata intre linia elec- trict de distributie gi firida principal, reali- zat din conductoare izolate montate pe stilpi sau pe fatade de clidiri, La rindul lui, el se compune dit — eonductoare, care fac legitura de la linia clectricd aeriani’ la firida de brangament; — suportul de acoperig sau suportul de perete ; ~cleme de derivatie din retea; ~ ariniituri pentru fixarea si susfinerea con- ductorului; — stilp intermediar de brangament. Firida de brangament este partea de branga- ment unde se realizeazd legitura dintre racord si coloana electrick gi unde se monteaz ele- mentele de protectie la suprasarcin’ si scurt- cireuit a coloanei electriee, Ea se compune din : —aparatajul electric ‘pentru protectie la suprasarcing sau la scurtcircuit ; — bare (borne) de distributie ; — bare (borne) de nul de lucru si de protecyie ; —ugi de firid’. Coloana electric este partea de bransament prin care se face legitura dintre firid’ gi bran- sament si eonsumator. Coloana electric de brangament se reali- zeazi din eonductoare izolate eu material plastic, protejate in tuburi de protectie [31]. Se observ ugor cd orice brangament electric aerian confine in general aceleagi elemente wae de refea, indiferent de modul eum se realizeazi, jar ca schemi este identic. Particularitayife fiecdrui brangament. electric se concretizeaz’ in lungimile diferitelor elemente, iar secfiunea conductoarelor se alege in funcfie de puterea absorbit’ de consumator si de pierderile de tensiune maxime admisibile in diferitele ele- mente ale acestuia (1% pentru racord gi 0,5% pentru coloans). Din aceste considerente, brangamentele, in cele co urmeazi, se trateazi unitar, iar conclu- ziile ce se desprind sint valabile pentru toate tipurile de brangamente aeriene. Analiza posibilitafilor de simplifieare a branga- mentelor In figura 3 este reprezentat& schema electricd multifilari a brangamentului_ monofazie, in care se indiei lungimea racordului i a eoloanei. Cea mai mare Iungime o are racordul, care variazii intre 5 gi 26 m, fri stilp intermediar. Uneori Iungimea poate creste la valori_ mult mai mari, in aceasti situafie previzindu-se stilpi intermediari. in cazul brangamentelor eu suport de aco- peris, Iungimea racordului din punctul de intrare in suportul de acoperis pind Ja firida de brangament varias intre 3 'si 6 m. in ce priveste coloana de alimentare a tablo- ului abonatului, aceasta are lungimi relativ miei, cuprinse intre 0,5 51 6 m. Se menfioneazi ci majoritatea coloanelor au lungimi apropiate de limita _inferioar’, (0,5—1 m) si extrem de pufine ating Tungimi peste 2-8 m, gi atunci datorits neglijentelor de proiectare’ sau execufie, intrucit aproape toate normativele, prescripfiile gi instructiunile impun ca aceasta’ si fie realizata pe trasee cit mai seurte, Pe de alt% parte, contoarele se monteazi de regul in interior cit mai aproape de intrarea in elidire [17], aga incit limita superioar’ a lungimii indicate se intilneste extrem de rar. Fig. 3. Schema electrle multifilard a7unul prangament aerian, {EAD ~ Vi tio plcipln; SA ~ apes de scope FB, fd go eangreat ig A agar To, ENERGETICA * 27 * 1979 * Nr. 3 TA ~ tablossbonat; CAM ~ enter de eae sth monotaies 129Avind in vedere faptul c& la actualele bran- samente se folosese pentru racord conductoare de tip AF2YT sau T 2YIR izolate, rezistente la intemperii, iar al doilea (pentru refele cu conductoare ‘torsadate) rezistent si la foc, sec{iunea minima fiind 16 mm? Al, conductoare ce se inceare’ la 4 KV, in suportul de acoperig se prevede un tub din PVC — conform STAS 1307-72 —, precum si posibilitatea instal dispozitivelor de protectie la 30 m de punctul de derivatie (de miegorare a secfiunii) [4], [10], (23], [25], [27], se pune problema analizArii necesitiiii firidei de bransament. Dac& se mai are in vedere c& exist un numir mare de brangamente firk firid% de branga- ment, la care din punctul de intrare in supor- tul de acoperig sectiunea conduetoarelor pind la tabloul abonatului seade Ia 6 mm*, porfiune neprotejatd, firi a fi provocat defecte sau incendii, e& prin cresterea sectiunii racordului aerian si scurtarea coloanei probabilitatea apa- rifiei unor scurteireuite sau incendii este foarte mick, rezult’ c& se poate pune problema renun- ffrii la firida de brangament. Pentru renunjarea la firid’ , in afard de aspec- tul economic, costul bransamentulni seizind cu circa 11,7--15%, mai pledeazit gi o serie de aspecte tehnice, si anume:: firida constituie un punct de intrerupere a conductoarelor de faz, de nul de servicin si a nulului de _protectie previizut a se introducede citre STAS 6616 —78 ; acest fapt transforma firida intr-o sursk de deranjamente si se poate ajunge pe alt& cale Ta situafia anterioar’, cind se foloseau siguran- feleaeriene. Pentru respectarea prevederilor STAS 234-1978 sint necesare noi tipuri de firide, cu mai multe cleme de nul, cea ce va scumpi gi mai mult costul brangamentului. Este de menfionat ci existenfa unui numér mare de legituri (locuri de contact) are drept efect aparijia unor defecte nedorite, care pot. fi eliminate prin evitarea realiziirii lor [33}, (24), dar, finind seama de cresterea intensk in viitor a curentilor ce circul’ prin acest brangament —drept consecint a extinderii consumului de energie electrick — se agteapti 0 crestere si mai important’ a numirului de defecte {n locuri cu contacte imperfecte. De la introducerea firidei de bransament, pind in prezent nu s-a produs nici un defect in coloan’, Arderea siguranfelor din firida s-a datorat unor cauze exterioare in raport cu coloana (porfiunea cuprinsi intre firidt si tabloul abonatulu. Pe de alta parte, firida constituie un punct, prin care se poate consuma energie electrics in mod ilicit, ea neprezeutind garanjia unei sigure inchideri sau plombiri. 130 Coneluzii $4 propuneri 1. Firida de brangament are un dubd!u seop : —de protectie, in care caz ea protejeazi impotriva defectelor electrice 0 portiune de 0,5—6 m, care reprezint% 1,7—20% din lun- gimea totali a bransamentului. Din punctul de vedere al protectiei impotriva incendiilor, porfiunea de racord dintre punctul de intrare'in suportul de acoperis si firida de brangament nu este protejati, in afari de coloa- ni, care reprezint 7,8—50% din partea inte rioard 2 brangamentului. Se aminteste e% majo- ritatea situapiilor sint apropiate de limita infe- rioar’ ; —de separare, intre intreprinderea furni- zoare si consumator. Separarea ins este ilu- zorie: aceesul personalului intreprinderii de rejele clectrice este asigurat in permanenf, iar firida permite accesul consumatorului in eaz de ardere a sigurantei, acesta. nemaianun{ind centrul de refele, ci efectuind singur inlocuirea. 2. Din experienja de exploatase privind brangamentele furl sigurantit aerian%, cu firid’, rezult c& in ultimii cinei ani nu s-a inregistrat nici un defect al porfiunii protejate de sigu- ranfa din firida. 3. Utilizarea conductoarelor izolate, prote- jate impotriva intemperiilor gi rezistente la foe inkiturd temerile legate de aparifia unor seurteircuite sau ineendii. Portiunea de coloan’ care ar rimine neprotejatit reprezint& circa 20% din lungimea racordului in suportul de acope- rig, in tuburi, sub sau pe tencuials, 4. Din considerentele tebnico-economice ex- puse, se poate renuna la firid% in cazul branga- mentelor electrice aeriene, Solujia propusi se incadreazit in prevederiie Normativului 17—74, siguranfa putindu-se monta la 30 m de la pune- tul de derivagie (scidere a sectiunii) in cazul in care coloana este amplasat in locuri greu accesibile, iar capacitatea de transport este mai mare de 10% din cea a liniei principale. 5. Renunfind Ia firidele din bachelitd, se realizeaz& anual 0 economie de cirea 15.000 000 lei (se consider’ utilizarea a cirea 100 000 firide de bransament pe an la preful de 150 lei al unei firide). Dac& se are in vedere gi cota de cheltuieli indirecte, valoarea estimati a eco- nomiilor depageste 17 000 000 lei/an. 6. Cresterea eficacitiii protectiei impotriva defectelor in instalatiile electrice interioare ale consumatorilor, in cazul necalibririi sigu- ranelor acestora, poate fi realizath numai prin prevederea unei siguranfe automate pe tabloul pe care se monteaz% si coutorul pentru inregistrarea energiei electrice consumate. Evi- dent, in acest caz dispare necesitatea depla- sirii’ personalului pentru remedierea deran- jamentelor Ia micii consumatori.. Prevederea unor astfel de siguranfe apare eficient’ chi dack se realizeaz din fondurile intreprinderii furnizoare de energie electric. ENERGETICA * 27% 1970 * Nr. 3Biblogra [18] Nimard, P. sl Stoica Violeta. Imbundti ee fire protefiet prin sigurnfe fusible aeriene @ branga 1] Canares, 1. A. gt Adamosen, Gh. Dicfionar mentor ‘tere de Yous lestune. In, Producer, tmeitlopedée itstead, Paitura Carten romanessehy Bui iranspertal sl distrufia ener leetrie st termes, est 109 met 1970 11 MELE. Regutament pent ulitzaren energie (19) Hume, Re Proprsul teint al (ulate de ditibu- tletrice. Tndieativ 7-36. OPED, ‘ucureti, 150 fies transporte cere eater MEE -GLTD. EE, 191 Digonaraf tind romdne moderne, Yadtora Academie is. Rune Bucurest 1008 20) 0s MBE URED. Documenajie de omoloare (4) ** # ieanuatal tagineataelecetetan. vol. VIL. Pa “prantament elecrieaerian, moroferte far sipuranfa tora tehnies, Bucuresti, 1958. eriend. [5] "ee Aflode nat fotste tn montajut tstatufitor lye (21) Pit etea, R. $a. Dillonar de torment tehntet. Eaitura trie éntertoare st al. brangamentelor.etteroare DY {ainied, Bucureyt, 1972 Bucureyti 1002 pa) LEE GLTD.EE, Ctreutara nr. 41406) [oy # Rolf not in exeutaren st tnptinerea bransan Sat, tote Imenteor de energie atetrien, TOT, Buewesti, Tot, (23) Pletrarean, TE, Reglementirt proind protectae (7) Gheorghtuc Wf Mitta. B hej eee rea, execute. st expioaateainsaafioreleree. de urate. Baitura tenis, Bucuresti Mk Unicare fndreptar, eaitura tehnfed, Bucuresti 1972 6] Maret, FirsiManen, C Diclionur de neotgiome, (28) ‘actu, A. Solufit moderne $1 tendinfe de remedlere altura singled, Bucuresti, 1066 deranjamentlor ta consumatorlt de encgte eectrtel din {9] Kleinermann, Me Now! fp de bronsament aetan feldae ledrice upboxe, ODE. 1918. de jousd fnstune,‘uliset ta ZDEB. In! Prodscerea, [25] "4" 94.C._ Int Normal prleind.protelaree st eze- traisportal gl dlctebutia energie! eleetrte temic, uted tnsiaafittn letrice, ta eonsenatr, cu tenstunt wr, 3 1988, pind ta 1000 Ws Indicate 1. {10} 575 CSCAS.. Normatio pentru protetaea st execu (26) Guta, Lisl Radu, N. Soluftt moderne prioind auto- fares tnaatttoneectrce nerfed. eu tnsten pind iuttsarea exploaiirtirflelor de medte i joted fensune {7000 V. Indicatiy 17-68, INCERG. Bucureyt, 1909. Oban 1974 {1} Bacio, Ars Laszlo, T Mésurarea cureniior de (27) Duminieatu, M. sa Protedarea inslalaior de feurere monofas ta ree de Joa tenures In: Joasdtenstunes Batura’tehniey Bucuresti 187. Frequere,iramportl sista energie ag) Se i ontnt. Fi ttlet = Poe ae 7 ‘area oransamentlr elective. ndkativ 2 RE Ft 88 fiay Gard, 1 Stpuranfe eu mare putere de rupee tip FE, rea bransamenteor electric. Tndeaty 2 SLA, 10-800 A. Ine Beonomia de energie, ODE MLE. pene eee ec ey (9) #2) ati B. CLE. Idresor de proeare pee Rees ararad eee tee eee tra ling elecrce tviene eu conductonre teolate torsade. BO) T pcr Uhre, ara ete, Bacaresth 10 Indicativ 1 L}~Ip 8~76 ay Schnetaet, ssa, Seltloltea tn instalftiteele- (30) JHeeret nr. 200/1977 priotnd aprobarea normelor generate trotenice pind ta 1000 ¥. Ins Eploatares, Tntetine- de proeje impoiton tnd fa proteared $l Pet rea glrepatareafnstalafilorenergetite, O.D.F2 ME, ieafeaeonstrusitor 3 trata. ri, Toro [1] +4" STAS 284-78. Coloane ale brangamentetor 05] Vanek, V. Setetiotatea stguraneor st a atspott ttectrice. Condit tehnice generate de proeclare st ext oelor de protelte de Jonnd fenstane. tn? Explosarea, cnt Intseyineren gt teparozeaIntallir energetic, O-D-E. yay S's Spas 616-7. nwa de tegare fa nul de =M.EE., nr. 1970. protect. +73 MEE CLT. tectarea ‘31 faerland lip N—E8 ew MEE area energie aplicare. OD. electlce 1970. A, CARABULEA, Inifiere tn ingineria ‘lotemelor industriale, Modelarea’ siste- melor de energie. Editura tehnied, Bucuresti, 1978, 280 p, In seria de lucrisi privind. inifierea in automatick ~informatica— electronica management, apirute In Editura teh- nied din fara noastrs, eartea eu titul de ‘mai sus reprerintd 0 nous} vaioroasa contributie 2 sutorulué la” conceptia sistemicd de aordare a fenomenclor economico-inginerestl Lucrarea este redactat’ in manieri sistemiei, cuprinde modele ale cerce- Uirll epetationale de optimizare a orga- nigirit sistemclor industriale sired modalitagile de construire @ algoritmelor tn vederen conduceril cficiente a proce: ENERGETICA * 27 * 1979 * Nr. 3 Indrumator pentru pro- ‘construtrea brangamentrlor fav siguranfa O.D.E.— MELE. Regutament pentru fitrnizarea si utili ompletat “ew pop tte 1970. Instructlunt de electric deriene de joasd tensive. Indieatiy P ICEMENERG, Bucurestl, 1977. Normatio pentru construcftalinilor 106/197. (Ardea lata tn redufe Ia 2 gett 198) wixzecenzits selor de productie cu structurd discret $1 continu. Prelucring cele mai aetuale metode ale teorlel sistemelor si aplicindu-le iw Practica industrial’, la conditile siste- nelor energetiee, cértea conf. dr. ing A. Carabules jeloneazd eflle ingineresti de transformare a organiziil si cond- cerii productiel dintr-o problema ope- ralionalii Intr-o problem’ de conceptie. Cartea este structural pe patru capi tole, dupa ficeare capitol hind prezentate © serie de exemple numerice, elaborate {n_gonul teorie} cazurilor Primmul capitol trateazt conceptele Ingineriei sistemelor Industriale, in ea- ul cérula, dup prezentarea concep- flel sistemice In cercetarea fenomenelor, Sint abordate prineipaicle modele ale Iingineriei sistemelor (conceptul de model, modele de sintezi ale Inginerietsist melor, modele specifice ale inginer! sistemelor), precum si clementele de structurd lo sistemelor energetice ‘in ultimul. subeapitol al capito- ulul 1, 0 atentie deosebith este data claborarit bilanfulutenergetie al unul sistem de productic Capitolul se tnchele eu o aplicalte privind studlul tehnico-economie al ra- ordaell unel centrale electrice Ia siste- ‘mul energetic printr-o ple electried eriant de 220. kV. "AL_dolleo capitol al cAr{ll-prezinta modelele din teoria cercetdrll operatlo- hale, Prezentarea aspectelor teoretico- aplicative ale modeldtil sistemelor de Produetle in cadrul acestul capitol se 131face tn scopul precizirll structurit mode- lelor cercetaril operationale st al eviden- flerit modulut de folosire a’ Ideil sste- mice la optimtzarea sistemelor industri- ale in general, si a sistemelor energetice fn special, Astfel, “dup ce se fac consideratit destul de ample privind construfrea structurii modelelor, se trece Ia prezen- {area modelelor matematice in’ teoris stocurilor si asteptaril, In teoria.echipa mentelor si in teorla ‘ordonanférit pro- uctiei, In teorla ingineried umane st in teorla " eiutirll, preeum si in teorla Investitilor. Sint prezentate exemple de calcul referitoare Ia sistemele “cu structurd continud, la modelele mate- rmatice fn teorla asteptiril, in ordonanta- rea productiel, tn teorla’ ciutaril $i in teoria.nvestiillor, Toate exemplele de calcul probleme -energetice. In al treilea capitol sl cArtilsint abor- ate modelele tn teoria prognozel i In teoria decizel. Dupa expunerea problemelor de baz privind prognoza sistemelor de produe- fle, se prezinti modelele matematice fale prognozel sistemelor generale sla Celor industriate: modelele extrapolirit analitice, modelele extrapoliell fenome- nologice sl modelele agregat ale Ingine- rel sistemelor. In continuare sint prezentate modelele de prognorA 1a nivelul sistemelor ener~ getice, —precum s1 algoritmul optimizacit ezervel de putere Ia nivelul unui sistem energetic. Subeapitolul referitor In mo- elele to teoria prognozel_se_inchele cu clteva exemple de caleul din domeniul prognozet energetice. In al doilea sub- Capitol al capitolulul 3, dupi ce se efineste declzia sl se prezinta baza de Informajit pentru’ decizle, se trece Ia analiza modelelor comentropice ale fiux- ui informational, precum sia modelelor dde decizie In nivelul sistemelor indus- tiale (modele eu structurd probabllista, modele bazate pe conceptul de risc, modele bazate pe conceptul de comen: trope). Subeapitolul se Inchele eu pre~ zentarea eclor mal importante modele de seualvare a problemelor care implied construirea deciaior multidimensionale (metoda Neumann ~ Morgenstern, me toda ELECTRE si metoda Leader-ulu) sl cu un exemplu de calcul adeevat. Capitotul 4, sf ultimul al Iuedri, este rezervat prezentirll modelelor » mate- ‘matice in teoria costurilor st In ingineria valeril. Tn cadrul acestui ultim capitol al eir{ll stint abordate modelele mate- matice in teoria costurilor de productie din cadrul sistemelor discrete, modelele In teoria costurllor pentru ‘productia de energie, precum i premisele ingineriei 51 analiza! valori Capitotul se finalizeara eu un exempla de ealeul care are ca oblect reducerea costurllor de prolectare a. Instalatiilor energetice (bollere, statil, lini ete.). Cartea confine dowd anexe : elemente de ‘deviz pentru Instalafiile din struc tura unl sistem energetic si functit suitematice ulleate le elaborarea prog- trateaz 13 Avind la baz 125 referinje bibliogra- fice, Ia care se adaugé aportil Inedit al autorului, eartea conf. dr. ug. A. Cara- Dules reprezinta 0 contributie importan- {8 adust clarificdril 91 aprofundirit metodologiilor de optimizare a unita- {lor industriale, Ea este elaboratd tntr-o viziune moder- 1d, lar aspectele el inedite, printre care, fn’ mod deosebit, considerarea ansam: Diulul produestor — consumator tnt unitate sistemics, deschid nol. direct sl cll de cereetare @ domeniulul, Prin continutul el practic, prin boga- tul material pe care furnizeazi, ca. gi prin stu xiu ce pledenzi convingitor entra automatizarea problemelor in Vederea optimiziril lor eu ajutorul celor mal moderne mijloace de calcul, cartea se adreseazd inginerllor si econo: mistilor din compartimentele de con- ceptle ale Intreprinderilor, precunt $i, in’ general, tuturor specialistilor in 4 eiror ster de preocupirl Intré. pro- Dleme de optimizare activitafil slste- melor industriale. In acelagi timp, ea Poate 11 folositi 1 de cadrele didactice Si studentil din tnvatamintul tebnie superior de profil. Ing. Romulus Stleht D, MANGERON $i N, IRIMICIUC, Mecanica rigilelor eu aplieait tn ingine: le. Volumul 1 — Meeantea rigidulul Editura tehnied, Bucuresti, 1978, 504 p. Lucrarea reprezintd, cum spun chiar autoril, rodul unel munei. Indelungate dde adaptare a disetplinel de mecanick Ta necesitaile tehnteli, Ea Isl propune, sl reuseste pe deplin, si modeleze disciplina Ip. concordant ‘eu cerinfele mecanicil tehnice actuale al si reorganizeze vastul material infor- ‘maftonal, -si-l selecteze si, in special, sil completeze dup un criteri nou, eu scopul unel efletente sporite de Instrulre, Luerarea, de inalté facturd tehnies, este coneeputi in doud volume. In primul volum se trateazi aspec- ‘cle teoretice ale cinematicll $i dinamict se adopt solidul rigid ea model de lucru, ‘ceea ce apropie mai mult lucraren te (ald de practiea Inginereascé. In carte se reconsider’ axiomele mecanieit clasice, se reformuleaza la nivelulmaselor elementare, se adopta nol definifit gl se stabllese formele ecia- Uilor dinamicti pe baza noului model = solidul righd. Luerarea foloseste metoda deduetivi pentru Investigatie, ew scopul de a pre- zenta in mod unitar diversele aspecte Particulare ale proceselor mecaniee 1 Ge a stabill generalizirile ce se impun ; de asemenea, foloseste 0 nou ordonare a materialuiul cert de Logica ‘deductilor 1 conclusiilor si un aparat matematie ‘modern, evitind supratnesrearea, si exem- plified ‘principalele probleme ‘teoretice eu aplicatil practice care se aprople mai mult de eele pe care le Intfinim in mod curent tn tenied, fu volumal I — Mecaniea rigidulut sint studiate, sub toate aspectele, mip carlle rigiduiul din punct de vedere cinematic si dinamie, inclusiv starea de epaus, in ipoteza ci aceste misedri mu Influenjeazamlscarile celorlate corpuri cu cate se afl in interacfiune, Acest volum are dowd pir}! distinete. ‘Partea Inti: , Teorla echivalentelsiste- melor veetoriale mecanice” — are_un singur capitol, care se ocupa de proce- feele de modelare matematied a opera- {lllor ‘efectuate pe baza legilor fizice ayind Ia bazi reprezentarea thatematicd ‘© mirimilor mecanice, operatit eu vee- tori s echivalenta sistemelor vectoriale mecanice. Partea a doua — ,,Cinematica s1 dina- mica migidulsi” — ciprinde urmitoarele capitole : Capitolul 11 — ,,Cinemation misearit absolute” — cuprinde cinematica mis- ceiril absolute ‘a punetulul, a misedril absolute generale sl a unor cazuri partl- ceulare ale rigidulul. Capitolul TIT — ;,Cinematica _mipedsit compuse a rigidului” — studiazd cine- matiea migelrii compuse generale sl unele cazuri partieulare ale acestel migeéet a rigidutul Capitolul IV —,,Dinamica _mlsedrit absolute a rigidula” — trateaza " pro- Dlemele generale ale dinamlet! rigidulul, Ginamicamigeirii absolute generale. lunele cazuri particulare ale misedrit absolute a rigldului $1 punctulul mate- ial Capitol Vo — relative a rigidul flile generale in dinamiea misedril rele ive a rigidulul, echilibrul ‘relativ st dinamica unor cazuriparticulare de migedri relative ale rigidulul Tnstrumentul matematic folosit, in ftunctie de deserierea elt mal fideid a evolufiel proceselor modelate, este metoda vectoriald, relatille fiind date atIt sub forma vectorial, elt si sub formi mo- triclalt, fcind ‘posibilé folosirea teh- nlell moderne de calcul. Garten prezinti disciplina _mecanieti sub alte aspecte decit cele cunoscute, Gar Inglobea74 In acelast timp si aportul personal al autorilor, aport concretizat {Im numeroase alte luerdrl de specialitate, publicate In jari i strfinitate. Consider cA aceasta lucrare, de mare ims sintifies si tehmled, ‘ar trebul Gublate de o culegere de probleme spe- ciale, aleatults dupa. aceleas! prineipii, care ‘si aduc tn atentia celor interesati nnol moduri de rezolvare a unor ches- tiunt complexe eu eare ne mai confruntim ‘ned In practica inginereased. Asteptind aparifia in 1979 a celui e-al doilea Volum (sper Inte-un tira} sporit fata de primul, eare s-aepulzat Imediat) — care va. tntregi Iuerarea cu mecanica sistemelor de rigide, ceea ce Ya permite rezolvarea unor probleme complexe ale mecanlell Interesind si domeniul instalatilor energetice —, 0 recomand tuturor celor care au! contin Benj cu mecanica in diversele sectoare ale sistemului energetic, de la prolectare- cercetare la Intrefinere si explostare. Ing. Nieolae Soren Dinamleamisedrit ENERGETICA * 27 * 1979 * Nr. 3