Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Statul Spartan, Statul Atenian

    Uploaded by

    Aly Dem
    23 views23 pages

    Original Title

    Statul spartan, statul atenian

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    23 views23 pages

    Statul Spartan, Statul Atenian

    Uploaded by

    Aly Dem

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 23
    h F Statul spartan. Statul atenian Traducere de Cosmin Nicolae best publishing ‘Sate spartan — Stat atenian Statul spartan 1. inst amintesc mirarea cx care am observe prima oari pozitia neasenutti a cetaqit Sparta faire statele Eladei, cu 0 populayie att de pujin reaneroase $i in acelasi timp cu o deosebitt putere si vacd Ccomunitaii sate. O privire asupra fetului de viet et spartanilor mi-a spuberat ins nedumerirea, fl amir ppe legiyitorul Licurg, i i! socot un mare infetept pentru ct a dat legi pe care spartonii le-a respectat aceasta find taina prosperniiii lor. Legile prin care Licurg a adus fericirea in regat mu imittt servil modelul celorlaite ceteyi grecesti, venind chiar in oposite fat de acestea. SG incepem cu inceputul si sa vorbim despre cresterea $i educapia copitlor. Prin alte peitt, tinerele pe cale de a deveni mame sun hhrdnite cu cele mat hneindestuldtoare méncdirurt, cu dt mat puginet pane st care, Vinul Ie este interzis si i! beau indoit ew apt Testind la rizboi, inistite st retrase, fetele duc 0 vit secentard asemendntoare celei pe care o duc cei nal iulji mestesugari greci. hn astfel de condist de tra, ion ne putem face iluzit asypra odraslelor noastn Considertnd & menirea feneilor tibere este de a purtacopit, sic fesutul este w ideletnicire ce poate fi Nenofon {asain seama selavelor, Lieurg a dispus ca femeite si fect! exerciji de gimnasticd th acelayd regim ca arbor, organizind astfel eoncursuri de alergare si rezistentd th core ef $6 se intreacd cot ta cot, Ht sovotea eit dacd piiringti se bucur de scndteve vigoarea lor se va regasi in odvasle Observind cit la ceilali greci sunt permise egawite intime imedtiot dupa easciorie, Licurg « statomnicit cet sopul si se ferease de la o fi va lt ‘ntrarea sau fesirea din camera sopie. fntdinirea Msdndacse astfel dora, rod et arf fost un copil mer robust deed dacit pofele sojilor ar fi fost saturcte Mai deparie, ef a dispus ea acted cdsdtoriel sf fie implint doar in momentud nei depline des fisive a vitoritor soft, $1 mu ta lbera lor alegere, sacotind ea $1 acest lucru e de folos pentru condi fied wt coplilor. De asemenea, cu privive ta barbatit ‘eitsinici, care de obicei sunt gelosi pe tinerele tor sot, Licurg a hotardt cat acestta sa adiuea tn cen ‘or wr barbat ale carui calitatt fizice $i morale te prejuese, pentru a avea copii. Pentru cet care ti “orese s0-st petreaca vieya alaturt de o soaya, Licurg a Legiferat ca et sd poats dobindi copit bine conformati © lu 9 femeie sdneroasd, adata ce a fost objinu bindu acestela. Existau atreadevdr In Sparta teweh domnice si aibit wn al doilea clin, bérbopt vind de esemenea madguniti st adopte fi vitregt cit waliirt State spartan ~ Strat arenian drepturi egale in familie, cu condigia st me ridice pretenti la mostenire. Las. fa judecata orieui dactt mesurite atdt de diferte ale Ini Licurg ow adus intr-adevir pentru Sparta oameni superior! tn puter sé remune. 11, Dupa ce am orttat obiceiurite tegote de asterea yi cresterea copiitor, vreau acum si dew rir si mn privinfa educayiel lr. ba Sparta st aiterea. cel greci care pretind cist educa fill 9 cel mai bun mod, isi incredinfeazd.copttt unor sclave pe- dagogi s-itrimit la scoatd pentru a fi instruit fn gra matict, muzica si gimnasticd. Mai mult, dandu-te-se incdljari si vestminte potrivite anotimpulut,trupurtle lor Asi pierd vlaga, pe deasypra fiind hranisi capt off. in loc sa incredingeze fiecare copil wut selav pedagog, Licurg a numit mn barbat ales dintre cet care indeplineau cele mai inate fancst i stat pentru a se ‘ocupa de tinerii spartani, mumit_ si paidonomos. Acestwia i sa dat autoritatea de a ada si upraveghea copiti, dar side a-i mustra sever in caz de nerespectare a discipline. fn ajutorul stu venea wn grup de tineri care la nevoie administrau pedepse cw biciul, datorits acestor masuri domnind de atunct in Sparta un respect i 0 aisciplind deplina. Licurg a interzis copillor sa se mai incalfe, aceastd practicd asprindi-le tilptle si fécdndu-t si oF Nenafon sree $1 8 coboare prin muni cw mai malts suri Vesmintele potrivite anotinpitui ou fst tnlocuite cu o singuri hain pentru tot cursul anntui, pentru ase cal Din now, in ce priveste méncarea, Licurg « ddispus ca hrana prinité de fecare copil sa fie nr-0 cuntitaie moderaté, asifel neds 50 fie tnlaiurat ata pericolulingrasarit prin saietate, dat si disconfortul dlatorat penuriet. Asifel airenayt inca din copiarie, a socotit el, spartanit vor putea lupta pe stomacul gol catunei cénd ti se va cere, pofta de lux fiind de asemenea diminuatd, regimul impus fiind ta réndul sine sins. Datorit ln, copiti vor ereste tn tne, devenind sup st agi Pe de altei parte, pentru a-i apara de chimurile Foamel, Licurg mu le-a permis si mindnce mat mut Teva permis in schinb si fre edte putin pentru asi otoli pofete. Nu pentru ci nar fi stut vreun alt mad de avi hrini a recurs legiuitoral a aceasté metocks ingenuoast. fn'mod clar, eel obligat sisi procure asifel d-ale gurii trebuie cued via ural hoy, sted noaptea la pdnda iar ziua pregdtindu-si complici si recurgind la diverse siretlicuri. Se wmarea astfel ca ris devind mai ageri si mai inventiv, findi-te cultivat instinctul de résboinic. Cineva ar putea biecta: din moinent ce furtul era tngaduit, de ce erent iit de aspru pedepsiti nefericiti prinst asupra ‘apeului? Réspunsul este sinplu: spartanit considers 8 Stand spartan ~ Stoel arenian ci cel prins furdind ma indeptinit cum se envine tof ce trebuta fifent th vederearrewsiter. Lar Sparta, hoful 1 esie pedepsit pentru ed a farat, ci pentru ef mi a procedat cum se cuvine. Era permis sd fri edt mcti multe buedpi de branzd de pe altarul zeijei Arthemis Orthia, insd cei care 0 faccam eran pedepsii dacet cerau prinsi, Licurg vrdnd si arate eum mn efort mic if ponte aduce o desfitare de tungi duratd. Vedesn etici cd unde se core agerime, lenesul nu va eulege decdt buclucurt si sdrdcie. Jn absenja patdonomuli, legivitoral e hotarat ca cetijeanul ajlat in tmediata apropiere a copiilor sé-gi asume sarcina supravegherit lor, putdnd aplica ppedepsele cuveniie in caz de nesupunere. In aceeast ‘dee, sa hotdrét ca in lips wn barbat matur in regina copiiler, sefia grupelui sai revind cel meri rrisarit dintre ‘copii, ei nefiind nicicdnd lasayi nesupravegheat. Near trebui lasat la 0 parte problema retasilor intime eu baie, avdnd in vedere inrudirea acestul subiect cu problema educatici spirituale si fizice. Este eunoscut faptul cf in rest lumii elene, exstd atituint dijertte. Asif, legtiura beopenitor cu tinerti se aseantind cu 0 legitura matrimonial normal: helit _gasesc od frumusefea lor este un act de grape; pe ctind in alte parfi aceste legtturi sw complet interzise. Licurg a adoptat wi sistem cu tonul diferit. Daca un barbat in toate puterea euvantului gaseste in sufletul ° Newofor mui tdndr wn pre adevarat, deasupra orictrut repras, relotia cu el este ingiduit, edt tinp eft este lisata a 0 parte airacia edie trup, pe care Licwrs, conelanuet afin an Incr murdar $b dezonorant hi Sparta, legaturle senimentale dimre barbayi si tadolescensi sunt precum cele dintre parinte sifu su Jrute si frate, poficle carnate find date la o parte. Ni este de mirare cd uni isi area netncrederea fa cle cwceastd lege, ca find ct wulte state asf de relat suit permise trecdnd cu vederea asifel de pote Am descris cele dowd metode principale «le acafie acum 1a moda, cea spartans in gontrast cx cout aplicata ty restal Grectel. Oricie se titreaba poate vedea tesne care diatre cele dowd formeazt ‘oumeni mai tnzesira, mat diseiplna, mai wail st oto unde se cere suipire de sine, mai reyiny HE, La cellali greci, copii ajunsi la varsta addolescenjei sunt cos de sub obliduirea pedagogulut, fiind lasayi in libertate fend a fi dai x gna alicuiva. $i aici, Licurg a géndit alfel. La rceastd varstd, a socont Lieurg, ceca ce ft aed pe tineri este ambifia, insolenga, pofta nestipsnita dupa diferite plaiceri: astfel, ta supus fa snnct inzeeite pentru a le impune antunite preacupdri Cel care avea si se abaid de la Indatoriri avea sat se ma de sancfiunile statului, iar radele trebuiat sd ibd grid $i ele ca mu cumva, de teama pedespelor, oanacte Stam! spartan — Staal atenian finerit 5a ajmga, din lasitate, nefolositor’ pentru semeni ‘Mai mult, pentru a sid in inimile adolescerilor siménja modestiei, Licurg le-a impus si mearga pe siraddt in liniste, cx ambele méini sub haint, privirea inainte. Cat priveste puterea de stdpanire si sobrietate, sa observat ca barbatit sunt din fire superiori femeilor. Mai degraba te-ai putea astepta ca 6 statuie st prindd glas, decdt vreunul dintre acest tineri spartani. Cat despre finud, nici miresele ime merg mai grajios edtre altar, La sisitit, vorbese masmai ddacii,suntintrebafi, iar dace-i vei ureba, vet pritnt la intrebdirile tale cele mai simple rspunsuri IV, Avind in vedere imensa tor important penn celate, legiuitorul sa aplecat $i asupra ‘adulflor, observdndl cu pliicere oi acolo unde exist emulate, siérnita de concursuri, corurile $i exercitile de gimnasticd sunt executaie cu miiestrie. Pe beza dacestut principlu, ef s-a convins edi mu are decdt sii organizeze felurite tntreceri care sti antreneze pe tinerit sti Pizboinici. Voi explica mat departe metoda ‘sa, Bfort aleg dintre ei tret harbort tn floarea varstet, ‘nuit hipagreta’, care aleg ta réndul lor trei sute de barbayi tiner, ind obligart sd fact cunosute motivele pentu care unit au fost selectatt iar alfil resinsi. Cet " gina spartan superior. Cl ma veel fnéte avea ces mal " Nenofon ctrora li soa reficat cinstea de a fi alesi sunt actu dugmanit declarait mu mutai ai celor care ram respins, dar si ai celor alesi in locul lor pe care it ‘scodese indeaproupe ca nu cunva vreun si facalce ‘naltul-Cod al onoaret in vigoare. Asifel este aruncatit Simdija discordei, placudt zeilor si folositoare edtafll; pentru cd scoate in evidenjd purtarea cetajenilor destoinici si ¥% antreneazat pentne victorie dndlva, vor define suprematia, iar ednd patria le-o va cere, vor fi gata s-o ajute din toate puterle, pana la sn Advérsarit au obligatia de a se menjine tn form, datorita inedierdvitor care se pot isca pe fordul ‘nirecerilor. In acesie situa, orice cetdtean’ poate Intervent pent ast desparti; daca wreunul ref a i se supine, paidoiorml il dace pe delincvent tn faa eforilor, care il pedepsese aspra. Barbapit trecusi de vérsta primel tineret, din nindurle eitfora sunt alesi cet mat tnalfi magistratl ‘asd la o parte exerciilefisice, desi servicul militar este obligatoriu. Licurg a’ impus spartanitor windtoarei ca cea mai inaltd onoare de care se pot bucura fart a negiija indatorivile civice. El spera ca casifel ddulsit sit poata suport extenuarea din tinpul rdzbotulut la fel de bine ca cei mat tinert ¥. Am expus pana acum tn lini! mari obiceturi- fe statornicite prin legislaya lui Licurg, cw privire fa Stal sparnan ~ Stara atenian fiecare varstd. ini réimdne sé incere a anita cite ceva despre modul de vial al spartenitor, stabilit pentrn ntregud trup, mndiferent de véirsts. Pana ta Licury, sportanit luaw masa, ca st celtalpt greci, fn intiusttarca ‘propriet locninfe, Facdnd legatura intre acest obicet st mai mult de jumatate dintre abaterite curente de ta disciplind, el s-a hotarat siti scoatit la lumina ite, stobilind ca mesele si fie Inate in conn, asteptanche se ca in acest mod decizile sale st fie respectate. Hrana a fost calculatd asifelincdt nimeni sei nn | manénce peste masurd, dar nici sf mu rabde de foame Ba chiar existd multe feluri deosehite de méncare preparate din vénat, kituri de pdinea oferita de spartanii bogati. De ta prin fel pang fa ulin, masa spartanilor nu este nici séracacioasa, nici costisitoare La fel se intémpla $i in cazul bituturitor. Licurg Jena imerzis pe cele care nu erau absolut necesare, deoarece vittimau trupul si tulburow mintea, Dnsti mu @ oprit pe nimeni si bea atunci cénd fi era sete, ceva ce Jflcea bautura nm numa pltcxtd, dar si nedéunidtoare: ‘Mancdnd t comur, sparianit nu mai faceau avele excese neplicute pentru sine si pentru familte atat de dese la cella grec. E denn de finut minte c@ in alte state cei de-0 erst se strdng laolalta, repectul pe care tl datoreazé varstnicilor Uisdnd de dorit. Lar Sparta, Licurg a stabilit ca tinerit sa trtiascai by onjlocul celor bétrans, b Nenofon petra a trage Invttdminte din experienja tor. Era chiar tm obicet ca Ta meselecomune ~ nunite filitie? Si se pourie conversayit despre faptele dle virtue wine siivdryite de until ser de alta. Este exelus ca fa jeeste mese sf auci de faple urdte, 88 auzi envinte Jignitoare sau sd dai peste befivi. Masa fuati fi afarcr, ease avea avantajul ed tinerit trebuion 9 meargei inapos pe jos, fd sd se trddleze I cazul in care ar fi fost sub influenja vinului, flind dle asemenea obligari st pareurgd drumul pe Tntunerie fare ajutorul unei torte Lieurg o observat et desi camitiite de Irani ene egale, cei care fcecn eereft: avéan un trup Ihe legat st 0 fod santtoasi, spre. deosebire de lif care eran obs, putin resistenp 31 respingatore to inftigare, deoarece se sustragean dela maned $i de ia exeretifzice. Vaednd aceste, legiitoral a stabil 23 cel mai vérstnic den fecare gymnasion sab gr ca exereiile fice executate in clasa sa sa fie sroportionate ‘cu camitatea de brand. lar ups nirerea nea ela procedat edt se poate de corect. ln ace situate, este grew sa gasesti oament mat bine stecvaltat. din pune de vedere isi, deadt spartan UL, Masurite despre care,vot Vorbi mai departe vit 9 ele Contrare in spirit celor adoptate in restul Staal spartan ~ Stora atenian Greciei, unde cetcjeanu este stipdn peste copitt lui servitort Ini si celelate posesiuni. Pornind de ta idleea ci fof cetdjenii trebuie si se bucure de bururi in comun, fers asi pricinui nepldcert, a stabilit ci fiecare irebuie sci aibd puteri egale asupra copiilor vecinilor sti. Considerdndu-se parinte af tturor copiilor pe care-i avea in grit si bucurdinduse de increderea celorlalfi parinj, fi educa in aceleast condi ca pe ai fui. Dacérun baat primea 0 pedeapsa de ta unalt pointe, $i reclama acest lucru tatdlui stn, aacesta socotea de datoria lui si-i aptice la Féndul tui 0 pedeapst. O dovadd gréitoare pentru increderea pe care o manifesta unil faq de atti atunci cdnd e vorba Sc e$l pond copit in situoticwnilitoare. in acclagi mod el a impus supusilor sii sd-se serveascii tn comun de siyitori si de cdinii de vandtoare. Véndtorit lipsiti de. cdini invitau ta espediie wn proprietar, care dact mu era el tasust disponibil, era bucuros sd-si pund la dispozitie cdi La fel se proceda si cu cail. Un cetdtean cazut pradé inet boli, daca avea nevoie de un car, sau dacs trebuia Sd ajunga cat mai repede intr-o alté localitate, se puiea folosi de orice cal gasit la intdmplare, pe care si-|aduct inapo! dup ce s-a terminat treburil. Tate tm alt obicei care mu se mai practicd iy alts cetate. Si zicem edi un grup de wanditori se bntoarce din expedite fard succes. Au nevoie de provizit, pe care imu si le-au fécut la plecare, Licurg a stabilit ca cei ce 18 Nenofon Sau ospatat inainte si lase ce lena prisosit in urd, pentru ceilalti vandtori. Acestia pot deschide oalele cu mdneare, cx condifia si le Inchidd $i si le tase in acelasi loc. Acest sistem flcea ca cei mat putin avujt si se bucure de toate bunurile produse de far, ta nevoie. VIL, Licurg. a stotoricit si alte legi, diferite de cele i vigoare in alte eet grecesti, unde cetdjenit se dedica trup si snflet activititlor benoase: uni ca agricutori, atiica marinar, iar alfié ca negustori, sam co practicanti de diferite meserii. La Sparta, Licurg a intersis cetdfenilor sci liberi so acumuleze averi, impunéndule 0 singura preocupare: antrenarca th -activitaile pe eare se bazeazi liberttile civil, Inur-adevar, intr-0.comunitate bozatt-in parte pe un sistem de.coitribusi egal la necesittile vet pale. menfinerea wu standard dle-vetd comun, ¢ newoie ar mai fide bogajie?-Nici imbricdmintea for u este costisitoare, din moment de podoaba unui spairtan nu este vestmdntul, ci vigoarea trupulut. Via in. comun fi dispenseacd de grija de a strdnge averi Ce nevoie ar mai avea spartanii de averi? Licurg a avitat cf efortul fizic pe care-t fact cand vii in qjudorul wri semen depdgeste ca semnificarie orice ajutor banesc, fiind 0 dovadts de marinimie, pe cand qjutorul dat in bani este caracteristica celui bogat,, 6 ‘Statul spartan Staal atenians Licurg a mers mai departepundind caper imbogdyr pe cdi mecinsote. fn prinul rind —o intradus 0 moneda de cimensiumi neobisnuie, pe core ‘io puteai tremsporto in casa frst atragi privirile amoritilor sau cel pujin a membriler gospoddriet, “Char dared era numnai in valoare de zece mine. Aceaster necesita un spajin mare de depozitare si 0 cares PECTS rransparta, Dact ty casa unl spartan sont deScoperte, tr urma wei perches, cara mart de: aur st argint, acesta este supus rgorilor legit. Aceasia imi siaréa“de fap. lace buh si mat wraviresti cicunularea de bogétit, dacd ele Hi adue nai multe necacuri decit foloase? VIII, 88 mergem insit mai departe. Stim ex to4it 8 siedier! in lume cetdfenti me ara 0 supunere meri destvarstd fas de autoriteni si fat de logi deco locwitorit Spartek. Sunt convins totusi ed legitorl n- a realizat cea scp stnatoastfnd 8lf ct cconsinfdimdntul concetéjenitor sai cei mai de laud de ce cred asta: in restl lumii elene, cetijenii de vacit mu doresc st lase impresia ca se tem de lege, cesta find sem sorei supinert rusinoase. Le Sparta, Iuerurile se petree mvers: ceidfenti cet srt putemici sunt primit care se grabesc sisi arate ‘supunerea si respectul fai de magistrap. itr-adever, ‘atunci céind sunt citai, ei mu vin la pas, ci alergdnd, ardtindussi_modestia. Un astfel de exemplu de 7 F Nenofon ddscipting mi poste stm fle urmor de restul cetitenilor. $1 tocmai ast ia intdimplat, Putem presnpure et tocmei acesti nobili sluftoré ai statudui sunt cei care au pus bazele eforiei, ajungind ta eonclucio wnanind ed cea mat mare binecusintare pentru un siat, 0 gospoderie sau o ostire este supinerea. Eforit eu antoritatea de a pedespsi pe cine clorese: au putearea de a aplica pedepese sub inpustl momentului; pot demite magistrayi in exeFcitind functtuni, de fap, de a dispune de arestarea for sub meninyarea én pedeapsa capital, Invéstpi cu acesie uteri, ei mu permit magisirafilor ‘ales sas exercite puterea dupa vote timp de wn an tires, cum se itdnppla prin alte part; in stlul tiranitor, saw a epistatilor de la intrecerite atletice, ei aplica pedeapsr zavventt@ la primal simptom de abatere de la lege, fart cavertisment si fra ezitare. Cautdnd supunerea deplind a sparianitor feta de legile sale, Licurg a lvat una dintre cele mai bune amdisurt: nainte de @ decwi ceidjenilor de rand lite coulis stu de leg, eb sa dus sé ceard sfatul diviniteit ta Delph, insote de cetdjenit sa cei mai de vacd. Dupd rispunsu! acestia, el a incredinjat concetéjenilor sdi legile, statomicind of nesocotirea nor legi Interite de Pythia nu constituia mumai 0 injractiane, ci $o impe'te Stat! spartan - Stata atenian IX.Ln luerw-demn de admirat este si foptul eit Licurg @ intert tn sufletul spartanitor credinja.oit 0 Toate glorioasi este mai ile dort decdto viafa trite in dezonoare. Cercetarea faptelor’ ardtti c& din inaiidrad Spartanilor ccizufi(n.te. ~ mony), cet care prefer st-si sférseascd viaja tn chip onorabil, este mai mie decdt al celor care se dau la 0 parte din fea pericolului. Drept vorbind, prin fapte de curaj si mu prin acfiuni tase poll deseori stil salvezi viata, Curajul tit a vioictune, tf Jinspira inventvitate, 0 bund dispositie si energie. Faptele eroice aduc glorie 1% orfee om cautd inert fel saw altul prictenia ex cei Curajosh. Merita adus tn discuie st modul prin care s 2 ajuss a aceasta stare de Iucrurt, Este cert ca Licur, 4@ asigurat celor virtuoso situatie privlegiata fata de viaja meschind a celor clzuft tn dlgrasle. In celelalie cetgt grecest, omul cdzut in dizgratie are de suferit tn Singur neajuns, acela ca poarté mumele de tas. El poate trai fasi' th societatea celor virtuost si poate lua parte oricGnd la exeretile din palestra?. La Sparta, finpotriva, cetatenttrefizau In unanimitate, plint de desgust, 88 mandnce la acecas! mas cel sau sé fle ovariisi la palestra. La jocul cu mingea, lagul nue este primit tn nici o echipd, iar la petrecert ti este rezervat tun loc neinsemnat. Pe drum, este obligat sa facd loc celor pe care ii intiineste: in adundr, dactt sta pe * Taron revat 0 gropa de nisppenry exerci de gist a Nenofon scan, trebuie sii se ridice chiar si tn fafa celor mai inert ca el. De pe urma pyrtérii lui au de suferis st membrii families sale, Fetele tnrudite cu el sunt condamnate lao vias in interiorul casei: ele mu se pot siirita, raméndid in grija lu. Cel clizut in dizgratie mu se poate etisitori, platnd ca pedeapsaimpozitul” impus —celor necdsdlorit, Nui este Ingdduit si igs voos la plinibtire” si niet sé imite felul de viata al concetifenifor sci respectati, find tn periGol de a fi agresat. Din moment ce dezonoarea atrage dupa sine consecinfe atat de iste, nu este de mirare cd spartanit referd moartea tn locul une viet umilitoare. XO masurd binevenita a ui Licurg a fost aceea ca spartanis st dea probe de destoinicie pana la 0 varsta inaintaté Impurdnd ea proba pentru intrarea In gerusia sa aibd toc citre batranefe, a flicut ca racticarea virtutit sit mu fle trecuta cu vederea nick 1a aceasti varstd. Denn de amirat este si sprijinul aecordat cetdenitor virtuoxt mai tx vérsta. Lasénd in seama lor formularea verdictelor in procesele penale, a Rew ca judecata plind de tyelepciune a celor biitrant sei 3e bucure de mai multa pretuire decat curapul celor tiner. E firesc ca lupia pentru a intra in gerusia sd stdmeascd 0 puternicdt —envulaie. Concursurile de ginmasticad au fared indotalis frumusefea lor, ele rimdn insa simple exerci fizice, 20 Soetoro — Ses pe céind fowrecerile pentrw objinerear crept deo ‘mira fn gerusio.aruned in up insu safle. fn anicisura in core suflenul este mai de pret ca trapuh inrecerile privind virtutle sifletesti merit 0 atente sme mare O ak masurd o Ini Licurg meriteseumiraia noastra in cel mai tnalt grad. Observtind cf, desi uni cetdjeni practice virtitea, mi sunt in stare sd comtribuie le ftrirea patie’ lor, a: obligat pe top cetdyenti sit dea dovadd de vrewile tor in wieul ‘uvuror. Aga cum cetajenit se deosebeans snide alti prin virtue, dpa cum ced ce se dedan exerciitlor fislee sa-deosehesc se vei ce le neglect, tt ase ‘Sparta in chip fresc, se deoseheste le rome cerjile -grecesti prin virtue, ca find singura care a decretat ‘pracitcarea viropi ca un exert public. Din seria hotirdrilor iui Lieurg face parte si urmetoarea: in celelalie cet grevesti, cetdfenii sunt edepsiti mumai dactt nedrepidjese pe semenii lor Licurg a prevdzwt pedepse si pentru cetdtenii care mu fe nici w efort pentru a deveni mai busi. Dac ~ socotea el ~ cei care Inrobesc, sustrag sau far’ rnedreptajese nuimai pe prigubas, dasit si fricosit trddeacd interesele iniregicolvcnvitey, Acestora le-a impus pedepse foarte aspre. Licurg a impus de asemienea spartanilor obligatia de 4. Practica iofe toate vitufile ciuice. Sporta devenea asifel Getitea respectatd de topt cei ce se conforman acestor 2 Nenofon hotardri, bogott sau saraci, deavoltai sau nu din punci de vedere fizic. Daca vrewiul insat ditdea dovada dle lasitate in indeplinirea sarcinitor lt legate, Licurg impunea excluderea Iu din mijlocul aristocragitor. Desi legile hui Licurg dateazd din vremea Heraclizitor, ceilalti greci le considerd cét se poate de actuate, Este dle mirare totusi cd desi sunt Kiudate tn unanimitate, nici 0 olté cotate greceasca nu te imitt NL Legile date de Licurg constimuie 0 sumd de binecuvdmeiri pentru orice spartan, aid pe timp de ace, edt si pe timp de rizboi. lar euriozitatea celui care doresie sd afte cum a reusit leginitorul si Inbundtafeased masina dle riizboi spariand este Teste de lamurit, Voi explica mat departe de ce organizarea armatei lui Lieurg este superioard oricdret alteia, Mai Indi, efortt publica virsia minima de ta care se vo face incorporarea cavaleritor, hoplitior sia niestesugarilor, pemiru ca toate bumurile ce stew la lispozitia cetéfenitor in timp de pace sa fie asigurate gi in timp de rézboi Un ordin prevede ca intreg echipamentul si fie ramsportat cu edrugele sau cu casimalele de povara. In aceste condi, arice lips din echipentent putea fiusor observati: Ja vederea reizboiului se Iuaw urmatoarele inésuri’ echipamentul ostasilor consta dintr-o, haind rosie $1 un seut de arama. Licurgsa sogotit.aceasta Statul spantan — Staal atenian tniforma foarte potrivitd pentru campante, finded se curdfa foarte repede i nx se murdaresie ugor. Celor ce depigean prima tinerefe leva ingddult 58 poarte paral ling, ca s& pard mai inalf, mai mdndri sé. mai impetvas. Oamentasifel echipat au fost ipa in sase more’ de cavalerie $i de pedestrime. Fiecare din aceste more era comand de un polemarl?, patre Tohagi®, opt penteconter’’ $i saisprezece enomotarhi. Dupa ‘ordin, aceste more mdirsctuiese cand in enomoti® icolate, cand céte trei sau sase. Este false pirerea general ci aceste formasiuni sunt foarte complicate. fn dispocitivl armatei spartane, sefii de ‘anduri sunt protostati?’. Fiecare rand este dotat ew cle-necesare. Acest dispocitiv este usor de inva, Tnuruedt cine-si cunoaste oamenii nu poate gresi rriciodata, pentru edi unti sunt insaircinagl 2 condued, iar ceilafi au ordinal de ari urma, Formatinnear de Iuptié se asambleazi la ordinul comandantului de pluton, care ordond cu voce tare si se treacd din oloané in tinie de bitare, $i astfel coloma devine rari si addncd. Nu este nimic greu de ineles in aceste imisciri.n caz de inviindseald, soldat Iuptc in “More = bataione, rmata spatané era oeat mat owt in peetrine a pagan cole i *Polenoril comands o mora ! * Lakept comand Toko conpane * Peteconterl comand plu de 0 de soda ° Grape 32-6 oxen ° Pot era rad infor ogo : Xewofon preajma oricdirul sef s.ar afta. Aceastd tactic mu se poate deprinde cu usuringa'de alfit decdt cei crescuti sub legile lui Licurg. Spartanii executd usor si alte manewre, care par eu totul dificile tacticienilor. Mergand i coloand plutoanele urmeazd, cum e si firesc, woul in coada celuilalt, Dacd, fn acest eaz, inamicul apare din fara, zomandantulut de pluton i se di ordin sa desfagoare eainerii sit tn front, cdte wnul spre stdnga, pang edind soldat se asad in line de bata, cu faja spre manic. Dad, faget ce acest dispozitiv, inamicul apare din spate, tot randul se rareste, asifel ca cei mai bravi si fie trotdeauna tn foga dusmanulei. Daca comendentud se guseste la stdnga, nu socot acest fapt ca un ingbivenient; edteodata este chiar wn avanta), Caci daca mamieul ar incerca si-t impresoare, s-ar lovi de partea protejata de sutasi, in loc de partea descoperita aostiri, act dintr-un moti saw aitul s-ar parea potrivit ca generalul sit se afte in aripa dreapté, trupele sunt intoarse cu fafa ta stdnga, apoi sunt dispuse in linie cu faja la dreapta, pénd ce comandantsl vine tar la dreapla, iar coada coloanei la sténga, Dacd o trupei ‘ncamicds apare din dreapta, in timp ce mirgituiesc in coloand, spartanit mu fac altceva decét sa intoarcet fleeare ‘companie la’ dreapta, spre a face fat dugmamului, cao galerd ce-si intoarce prova spre inamic, si astfel compania de ta coad® ajunge ta u Stated atenian Stata spartan dreapta, lar dacit inamicul inainteaza, mei ingdduie acest tucru; el fitorc companiile infrumdnd adversarul, $# asifel compania din coada se afte ta sténge. XI Vor vorbi acum despre modul de organizare a taberei, reglementat de Licurg. Pentra a evita risipa de spat a asezarii in careu, el a dispus ca taberele sti fie circulare, in afartt de cazurile cnd ‘rapele nu au in spatele lor um munte, wn zid srw 0 apa. In ceca ce priveste paza armamentulwi in tinpul ile, G ajeaat satel cd sontinelele $0 privecscd spre inferiorul taberei. deoarce mi irebuie supravegheai diigmamil. ci umdrite misctrile prietenitor. Inspre Inainie,-paca este acuta de célsreti, dit punciele de mde au climp de vedere mai indepartat. Miscarile dusmonului suv suficient supravegheate de caret, din puncte de unde au cémp de vedere mai mare Tot Licurg recomandi ca paca impotriva atacurilor probabile ale inanvicului, in timpul noptif, sd fle flicuiet de skiriti"; asidci, aceasta insdircinare este data si strdinilor, dact se gésese in tabéiréh Santinelele pin scuturile tn mdnd ror pentrea fi in sigurania, fin departe pe sclavi de locul destinat armelor. Cand sunt obligati sa pardseasca postul pentru anunite nevor, ei i se tndeparteaza unit de "© Locator) in SirifLacnia In armata sparond, inca motdeaur pasting. 25 Xewofow altit decd atét edt sa nu incomodeze, procedind asifel din motive de siguranta. —* Locul taberer este sehimbat frecvent, pentru a produce conficie in réndurile inamicului Legea prevedea ca tofi spartanit st facd exercitit cat timp sunt th campanie. Jn acest mod et devin mai increzétort fn fortele proprif si capati wn moral absent Ja dusmanit lor. Plinbarile sh eursele for nu trebuie sa depaiseased perimetrul batalionul, pentru ca nimeni sd mut se indepetrteze prea mult de arme. Dep exercitle de ginmastied, —primul polemarh d@ ordin prin intermediul crainicului ca trupa si se axeze. Este un fel al lor de a trece trupa in revistd. Apo, comandantul de companie a ordin sd se treacdi tn repaus gi sd se ia masa. Dupd aceasta petree gi’se odihnese piné la masa de seard. Dupe lerminarea acestor exereifii, crainicul dai semnatul pentru masa de seart; dupa ce cant iniuri de laud pentru zeul cliruia ion adus jertfe, urmate de semine fevorabile, se odlmese aprogpe de annele tor Cititorul me trebuie si se mire de toate aceste camdnnnte care fac povestirea mat tungd, flindea dintre toate practicile miltare care necesita atentie nicl wna ea scat spartanitor. XII. Voi vorbi acum pe larg despre puterea si onorurile ,atribuite de Liewrg regelui in timpul companies. Mai indi, fn timpul expedtiel, cetatea Staul spartan ~ Statul atenian intrefine atét pe rege, cit si pe tsotitorit sat, In corturi, fmprewnd cu regele locuiesc polemartti, cw care se sfétuieste asupra masurilor ce trebuie tuate Tmpreun cu regele mai focuiesc alft iret nobilt care ingrijese de cele necesare, astfel Medt regele si insofitorii sai st mu fle sustrasi de Ja preocuparite ailitare si politice Ma voi referi din now la felul tn care regele ‘pomeste cu armata tn expedie. fnainte ca regele si insofitort sai si iasd din cetate, adc 0 jertf lui Zeus Agetor (conducitoru). Daca semnele sunt favorabile, regele trece hotarele farii, Focul este pura tot timpul Inainte, en griié pentru a nuet stinge, de catre un ‘purditor al focului care-l aprinde de la altar: urmeazit poi diferie animale pentru sacrificiu. Regele aduce jerifa inainte de a se lumina de ziud, pentru a obgine de la incepul bundwvoinja zeului. Sunt de fata la ceremonialul —jertfei:—polemarhii, —_‘lohagit, ‘penteconterti,conandanpt de contingente strdine, sefi transporturilor si generalit cetafilor aliate; asista de asemenea si doi efori, care insi mu intervin decdt dacit sunt invitapi de rege; ei urmdiresc fot ceea ce se pearece ‘$i, cum e si firese, Incwrajeacd pe rofi in indeplinirea davoriet. Cand ceremonialul sacriftciului a luat sfarsit,regele tmvitd pe tof la el si le da ordine. Cel ce asistd la acvasta scena ajunge la concluzta ca ceilalti greci improvizeard si ci singurit experfl in arta nilitard sunt lacedemonientt un Xenofon Dact mu este anticipatd nici o tmdlnire cw dusmanuil, regele merge tnsopit mumat de garda sa ‘personald,, forma din skirift si din cercetast cai Cénd se-prevede inst 0 luptd, regele se asazd fu avarigarda primei companii si 0 conduce spre dreapta, pandé ajunge la mijlocul frontulyd, tre dotid companit si cei doi polemarhi. Cei care fac parte din aceasta std sunt aranjafl. fn ordine de cel mai wérsinic. Fac parte din aceasté suité nobilii care locuies¢ impreund cu regele, prezicdtorii, vracii, cénttretit din lau comandantit-armatei si volumarit care eventual s-or gisi acolo. Astfel, nimic din ce este necesar me lipseste, fiinded totul este prevézut Licurg a imai venit cu edteva misuri tn vederea bitllie! care mi se par foarte wile. Cénd nemicul se afta destul de aproape st urméreased aetiviatea din tabird, este sacrificatd o capra. Toft cdntaresit ain aut trebuie so cénte, conform traditie, iar fiecare sparian s& poarte pe cap 0 cunund. Soldati primesc ordinul de yt lustrué armele, cerdndil-se ca inainte de. intra in lupta si fie veseli si plni de incredere. Ei sunt incurajati de enomotarh. Fiinded ordinele sale nu pot fi auzite de interg pluiomel, deoarece el se gaseste ‘mn afara sirulut, este datoria tut sa vegheze ca totul sa ‘se petreacdi in ordine. Cand. se apropie timpul de a intra in cantonament, regele decide si indict wide trebuie ayezattt tabtira, Tot regele are dFeptul dea trinite soli 2 Start spartan ~ Stata evi citre alii san dugmoni, vice actinme depinzind direct de el. Daed se prezinia vreun solicitant cw 0 petite care intra in sfera sjuridica, regele il trimite ta hhelanodici Gdectton): dacd este vorba de ban, fl Irianite la trezorier, tar dad vie cu priz, if trimite fe funetionari care se ocupi cu acest tip de tranzati Towel decurgdnd asifel,reyelkt mi-i mai rémdne nici 0 indatorire in ofara celor preotesti, in faga zellor, $1 aniltare, in fa cerafnilor. XIV, Dated m-ar intreba cmeva: crezi ci tegile Jui Licurg se aplica la fel si azi? Noas avea curajul de a sustine acest lueru. Ceea ce stu este et fin vremuride trecule spartanit preferau sa irdiased in propria lor tar printée concettienii for, dleett sf indeptineasce functia de harmost" tn orase sirdine, subjugate de ei din cate sti, spartan se sfiau sisi arate averile, pe dnd acten $1 le expun cn ostentayi. $tiu de asemenea ea in alte circumstante, din picina puterii de compere o banului, strdinii era coniti din cetete, iar eilétorile spartanilor peste hhotarele sarii eran oprite. Asidzt, div ce-am anit, tofi cetdjenti de vax au ambitia ca toatt viala st fie hormosti intr-o cetae sirdine. avd altddates urméreau sii fie conduedtori destoinici, zi mu © Gevemaer trims de spartan! Or ctiile stein, 4 tmpul event 29 Xenofon urmarese decét sa defind posturi de comandé, fara a se striidui si fie destivérsiti 9 indeplinirea obligatitor. Datorité acestei stéri de tucruri, daci inainte ceilahi greci veneaw ta Sparta cerénduei si preia initiativa inpotriva asupeitoriior, astdzt multe eeldti se aseazd pentru ai impiedica sé preia hegemonia. De aliel, aceste fapte condamnabite mu trebuie sit ne mire din moment ce ei hu mai asculté nici de zei si nici de legite lui Liewrg XV. Vreau de asemenea sd expun in detain natura relaytilor stabilte de Licurg inire rege $i sta. Monarhia este shigura forma de conducere care $i-0 pastrat caracterul ei inifal, spre deosebire de celelatte institutt care, cum se poate constata, au suferit si mai sufera ined transforma. Licurg a stabilit ca regele, care este socotit de origine divin, sd adued toate jerifele in numele cetaifi si sci comande armata oriunde cetatea Far trimite. 1 s- a ingdduit sa ia 0 parte din aninatele sacrificate si sa stapéneasesi, la alegere, terenuri fertile in provincie, atdt cat sci permit un trai indestuiat, ir sit dobandeased averi prea mari. Pentru ca regi sii ia ‘masa in afara casei, li sa amenajat un cort public. La masé ti se féicea, onoarea de a fi serviti cu o portie dudla, nu pentru a ménca mai nual, ci pentru a putea oferi celor pe care voiau sé-i cinsteased. Le-a ingiduit de asemenea si-si aleagé si doi tovarasi de masa, Stat spartan ~ Stata atenian unit pythieni. De asemenea, te era ingdduit ca, otunci cfd fatan scroafele, sa ia cate un purcel, ca sti amu dlued list la jerifele ce irebuiaw facute pentre a cere sfatul divinititii. In preaima caset avea lac, ca si ibd apa la indemdnd. Cat de folositoare este apa, mupot s-0 arate decdt cei ce suferd din lipsa ei tn faja regelui toji se scoala in picioare, cu excepfia eforilor, care nu se ridica de pe scaumele lor oficiale. Regele si efort isi fac legetmant unl fap de afi, in flecare lund; fori, tn mumele cetifil, iar regele tn mumele stu. Regele jurd c& va domni respecind legile cetafi, tar cetatea - ed va pastra intacte drepturile regelu, cét timp acesia va respecta legdimintul, Accasia este asadar cinstirea adusd regelui la Sparta cdt timp este in vial: ea nu este cur mult mai mare decdt cea ardtatd oamenilor de rénd. Licurg na vrut si trezeasca in sufletd regelltrufia si ict invidta cetdjenitor fata de puterea monarkul Prin onorurile atribuite regelui la moarte, legile lui Licurg vor sd arate cit regit spartant nau fost

    You might also like