h F Statul spartan. Statul atenian Traducere de Cosmin Nicolae best publishing ‘Sate spartan — Stat atenian Statul spartan 1. inst amintesc mirarea cx care am observe prima oari pozitia neasenutti a cetaqit Sparta faire statele Eladei, cu 0 populayie att de pujin reaneroase $i in acelasi timp cu o deosebitt putere si vacd Ccomunitaii sate. O privire asupra fetului de viet et spartanilor mi-a spuberat ins nedumerirea, fl amir ppe legiyitorul Licurg, i i! socot un mare infetept pentru ct a dat legi pe care spartonii le-a respectat aceasta find taina prosperniiii lor. Legile prin care Licurg a adus fericirea in regat mu imittt servil modelul celorlaite ceteyi grecesti, venind chiar in oposite fat de acestea. SG incepem cu inceputul si sa vorbim despre cresterea $i educapia copitlor. Prin alte peitt, tinerele pe cale de a deveni mame sun hhrdnite cu cele mat hneindestuldtoare méncdirurt, cu dt mat puginet pane st care, Vinul Ie este interzis si i! beau indoit ew apt Testind la rizboi, inistite st retrase, fetele duc 0 vit secentard asemendntoare celei pe care o duc cei nal iulji mestesugari greci. hn astfel de condist de tra, ion ne putem face iluzit asypra odraslelor noastn Considertnd & menirea feneilor tibere este de a purtacopit, sic fesutul este w ideletnicire ce poate fiNenofon {asain seama selavelor, Lieurg a dispus ca femeite si fect! exerciji de gimnasticd th acelayd regim ca arbor, organizind astfel eoncursuri de alergare si rezistentd th core ef $6 se intreacd cot ta cot, Ht sovotea eit dacd piiringti se bucur de scndteve vigoarea lor se va regasi in odvasle Observind cit la ceilali greci sunt permise egawite intime imedtiot dupa easciorie, Licurg « statomnicit cet sopul si se ferease de la o fi va lt ‘ntrarea sau fesirea din camera sopie. fntdinirea Msdndacse astfel dora, rod et arf fost un copil mer robust deed dacit pofele sojilor ar fi fost saturcte Mai deparie, ef a dispus ea acted cdsdtoriel sf fie implint doar in momentud nei depline des fisive a vitoritor soft, $1 mu ta lbera lor alegere, sacotind ea $1 acest lucru e de folos pentru condi fied wt coplilor. De asemenea, cu privive ta barbatit ‘eitsinici, care de obicei sunt gelosi pe tinerele tor sot, Licurg a hotardt cat acestta sa adiuea tn cen ‘or wr barbat ale carui calitatt fizice $i morale te prejuese, pentru a avea copii. Pentru cet care ti “orese s0-st petreaca vieya alaturt de o soaya, Licurg a Legiferat ca et sd poats dobindi copit bine conformati © lu 9 femeie sdneroasd, adata ce a fost objinu bindu acestela. Existau atreadevdr In Sparta teweh domnice si aibit wn al doilea clin, bérbopt vind de esemenea madguniti st adopte fi vitregt cit waliirt State spartan ~ Strat arenian drepturi egale in familie, cu condigia st me ridice pretenti la mostenire. Las. fa judecata orieui dactt mesurite atdt de diferte ale Ini Licurg ow adus intr-adevir pentru Sparta oameni superior! tn puter sé remune. 11, Dupa ce am orttat obiceiurite tegote de asterea yi cresterea copiitor, vreau acum si dew rir si mn privinfa educayiel lr. ba Sparta st aiterea. cel greci care pretind cist educa fill 9 cel mai bun mod, isi incredinfeazd.copttt unor sclave pe- dagogi s-itrimit la scoatd pentru a fi instruit fn gra matict, muzica si gimnasticd. Mai mult, dandu-te-se incdljari si vestminte potrivite anotimpulut,trupurtle lor Asi pierd vlaga, pe deasypra fiind hranisi capt off. in loc sa incredingeze fiecare copil wut selav pedagog, Licurg a numit mn barbat ales dintre cet care indeplineau cele mai inate fancst i stat pentru a se ‘ocupa de tinerii spartani, mumit_ si paidonomos. Acestwia i sa dat autoritatea de a ada si upraveghea copiti, dar side a-i mustra sever in caz de nerespectare a discipline. fn ajutorul stu venea wn grup de tineri care la nevoie administrau pedepse cw biciul, datorits acestor masuri domnind de atunct in Sparta un respect i 0 aisciplind deplina. Licurg a interzis copillor sa se mai incalfe, aceastd practicd asprindi-le tilptle si fécdndu-t si oFNenafon sree $1 8 coboare prin muni cw mai malts suri Vesmintele potrivite anotinpitui ou fst tnlocuite cu o singuri hain pentru tot cursul anntui, pentru ase cal Din now, in ce priveste méncarea, Licurg « ddispus ca hrana prinité de fecare copil sa fie nr-0 cuntitaie moderaté, asifel neds 50 fie tnlaiurat ata pericolulingrasarit prin saietate, dat si disconfortul dlatorat penuriet. Asifel airenayt inca din copiarie, a socotit el, spartanit vor putea lupta pe stomacul gol catunei cénd ti se va cere, pofta de lux fiind de asemenea diminuatd, regimul impus fiind ta réndul sine sins. Datorit ln, copiti vor ereste tn tne, devenind sup st agi Pe de altei parte, pentru a-i apara de chimurile Foamel, Licurg mu le-a permis si mindnce mat mut Teva permis in schinb si fre edte putin pentru asi otoli pofete. Nu pentru ci nar fi stut vreun alt mad de avi hrini a recurs legiuitoral a aceasté metocks ingenuoast. fn'mod clar, eel obligat sisi procure asifel d-ale gurii trebuie cued via ural hoy, sted noaptea la pdnda iar ziua pregdtindu-si complici si recurgind la diverse siretlicuri. Se wmarea astfel ca ris devind mai ageri si mai inventiv, findi-te cultivat instinctul de résboinic. Cineva ar putea biecta: din moinent ce furtul era tngaduit, de ce erent iit de aspru pedepsiti nefericiti prinst asupra ‘apeului? Réspunsul este sinplu: spartanit considers 8 Stand spartan ~ Stoel arenian ci cel prins furdind ma indeptinit cum se envine tof ce trebuta fifent th vederearrewsiter. Lar Sparta, hoful 1 esie pedepsit pentru ed a farat, ci pentru ef mi a procedat cum se cuvine. Era permis sd fri edt mcti multe buedpi de branzd de pe altarul zeijei Arthemis Orthia, insd cei care 0 faccam eran pedepsii dacet cerau prinsi, Licurg vrdnd si arate eum mn efort mic if ponte aduce o desfitare de tungi duratd. Vedesn etici cd unde se core agerime, lenesul nu va eulege decdt buclucurt si sdrdcie. Jn absenja patdonomuli, legivitoral e hotarat ca cetijeanul ajlat in tmediata apropiere a copiilor sé-gi asume sarcina supravegherit lor, putdnd aplica ppedepsele cuveniie in caz de nesupunere. In aceeast ‘dee, sa hotdrét ca in lips wn barbat matur in regina copiiler, sefia grupelui sai revind cel meri rrisarit dintre ‘copii, ei nefiind nicicdnd lasayi nesupravegheat. Near trebui lasat la 0 parte problema retasilor intime eu baie, avdnd in vedere inrudirea acestul subiect cu problema educatici spirituale si fizice. Este eunoscut faptul cf in rest lumii elene, exstd atituint dijertte. Asif, legtiura beopenitor cu tinerti se aseantind cu 0 legitura matrimonial normal: helit _gasesc od frumusefea lor este un act de grape; pe ctind in alte parfi aceste legtturi sw complet interzise. Licurg a adoptat wi sistem cu tonul diferit. Daca un barbat in toate puterea euvantului gaseste in sufletul °Newofor mui tdndr wn pre adevarat, deasupra orictrut repras, relotia cu el este ingiduit, edt tinp eft este lisata a 0 parte airacia edie trup, pe care Licwrs, conelanuet afin an Incr murdar $b dezonorant hi Sparta, legaturle senimentale dimre barbayi si tadolescensi sunt precum cele dintre parinte sifu su Jrute si frate, poficle carnate find date la o parte. Ni este de mirare cd uni isi area netncrederea fa cle cwceastd lege, ca find ct wulte state asf de relat suit permise trecdnd cu vederea asifel de pote Am descris cele dowd metode principale «le acafie acum 1a moda, cea spartans in gontrast cx cout aplicata ty restal Grectel. Oricie se titreaba poate vedea tesne care diatre cele dowd formeazt ‘oumeni mai tnzesira, mat diseiplna, mai wail st oto unde se cere suipire de sine, mai reyiny HE, La cellali greci, copii ajunsi la varsta addolescenjei sunt cos de sub obliduirea pedagogulut, fiind lasayi in libertate fend a fi dai x gna alicuiva. $i aici, Licurg a géndit alfel. La rceastd varstd, a socont Lieurg, ceca ce ft aed pe tineri este ambifia, insolenga, pofta nestipsnita dupa diferite plaiceri: astfel, ta supus fa snnct inzeeite pentru a le impune antunite preacupdri Cel care avea si se abaid de la Indatoriri avea sat se ma de sancfiunile statului, iar radele trebuiat sd ibd grid $i ele ca mu cumva, de teama pedespelor, oanacte Stam! spartan — Staal atenian finerit 5a ajmga, din lasitate, nefolositor’ pentru semeni ‘Mai mult, pentru a sid in inimile adolescerilor siménja modestiei, Licurg le-a impus si mearga pe siraddt in liniste, cx ambele méini sub haint, privirea inainte. Cat priveste puterea de stdpanire si sobrietate, sa observat ca barbatit sunt din fire superiori femeilor. Mai degraba te-ai putea astepta ca 6 statuie st prindd glas, decdt vreunul dintre acest tineri spartani. Cat despre finud, nici miresele ime merg mai grajios edtre altar, La sisitit, vorbese masmai ddacii,suntintrebafi, iar dace-i vei ureba, vet pritnt la intrebdirile tale cele mai simple rspunsuri IV, Avind in vedere imensa tor important penn celate, legiuitorul sa aplecat $i asupra ‘adulflor, observdndl cu pliicere oi acolo unde exist emulate, siérnita de concursuri, corurile $i exercitile de gimnasticd sunt executaie cu miiestrie. Pe beza dacestut principlu, ef s-a convins edi mu are decdt sii organizeze felurite tntreceri care sti antreneze pe tinerit sti Pizboinici. Voi explica mat departe metoda ‘sa, Bfort aleg dintre ei tret harbort tn floarea varstet, ‘nuit hipagreta’, care aleg ta réndul lor trei sute de barbayi tiner, ind obligart sd fact cunosute motivele pentu care unit au fost selectatt iar alfil resinsi. Cet " gina spartan superior. Cl ma veel fnéte avea ces mal "Nenofon ctrora li soa reficat cinstea de a fi alesi sunt actu dugmanit declarait mu mutai ai celor care ram respins, dar si ai celor alesi in locul lor pe care it ‘scodese indeaproupe ca nu cunva vreun si facalce ‘naltul-Cod al onoaret in vigoare. Asifel este aruncatit Simdija discordei, placudt zeilor si folositoare edtafll; pentru cd scoate in evidenjd purtarea cetajenilor destoinici si ¥% antreneazat pentne victorie dndlva, vor define suprematia, iar ednd patria le-o va cere, vor fi gata s-o ajute din toate puterle, pana la sn Advérsarit au obligatia de a se menjine tn form, datorita inedierdvitor care se pot isca pe fordul ‘nirecerilor. In acesie situa, orice cetdtean’ poate Intervent pent ast desparti; daca wreunul ref a i se supine, paidoiorml il dace pe delincvent tn faa eforilor, care il pedepsese aspra. Barbapit trecusi de vérsta primel tineret, din nindurle eitfora sunt alesi cet mat tnalfi magistratl ‘asd la o parte exerciilefisice, desi servicul militar este obligatoriu. Licurg a’ impus spartanitor windtoarei ca cea mai inaltd onoare de care se pot bucura fart a negiija indatorivile civice. El spera ca casifel ddulsit sit poata suport extenuarea din tinpul rdzbotulut la fel de bine ca cei mat tinert ¥. Am expus pana acum tn lini! mari obiceturi- fe statornicite prin legislaya lui Licurg, cw privire fa Stal sparnan ~ Stara atenian fiecare varstd. ini réimdne sé incere a anita cite ceva despre modul de vial al spartenitor, stabilit pentrn ntregud trup, mndiferent de véirsts. Pana ta Licury, sportanit luaw masa, ca st celtalpt greci, fn intiusttarca ‘propriet locninfe, Facdnd legatura intre acest obicet st mai mult de jumatate dintre abaterite curente de ta disciplind, el s-a hotarat siti scoatit la lumina ite, stobilind ca mesele si fie Inate in conn, asteptanche se ca in acest mod decizile sale st fie respectate. Hrana a fost calculatd asifelincdt nimeni sei nn | manénce peste masurd, dar nici sf mu rabde de foame Ba chiar existd multe feluri deosehite de méncare preparate din vénat, kituri de pdinea oferita de spartanii bogati. De ta prin fel pang fa ulin, masa spartanilor nu este nici séracacioasa, nici costisitoare La fel se intémpla $i in cazul bituturitor. Licurg Jena imerzis pe cele care nu erau absolut necesare, deoarece vittimau trupul si tulburow mintea, Dnsti mu @ oprit pe nimeni si bea atunci cénd fi era sete, ceva ce Jflcea bautura nm numa pltcxtd, dar si nedéunidtoare: ‘Mancdnd t comur, sparianit nu mai faceau avele excese neplicute pentru sine si pentru familte atat de dese la cella grec. E denn de finut minte c@ in alte state cei de-0 erst se strdng laolalta, repectul pe care tl datoreazé varstnicilor Uisdnd de dorit. Lar Sparta, Licurg a stabilit ca tinerit sa trtiascai by onjlocul celor bétrans, bNenofon petra a trage Invttdminte din experienja tor. Era chiar tm obicet ca Ta meselecomune ~ nunite filitie? Si se pourie conversayit despre faptele dle virtue wine siivdryite de until ser de alta. Este exelus ca fa jeeste mese sf auci de faple urdte, 88 auzi envinte Jignitoare sau sd dai peste befivi. Masa fuati fi afarcr, ease avea avantajul ed tinerit trebuion 9 meargei inapos pe jos, fd sd se trddleze I cazul in care ar fi fost sub influenja vinului, flind dle asemenea obligari st pareurgd drumul pe Tntunerie fare ajutorul unei torte Lieurg o observat et desi camitiite de Irani ene egale, cei care fcecn eereft: avéan un trup Ihe legat st 0 fod santtoasi, spre. deosebire de lif care eran obs, putin resistenp 31 respingatore to inftigare, deoarece se sustragean dela maned $i de ia exeretifzice. Vaednd aceste, legiitoral a stabil 23 cel mai vérstnic den fecare gymnasion sab gr ca exereiile fice executate in clasa sa sa fie sroportionate ‘cu camitatea de brand. lar ups nirerea nea ela procedat edt se poate de corect. ln ace situate, este grew sa gasesti oament mat bine stecvaltat. din pune de vedere isi, deadt spartan UL, Masurite despre care,vot Vorbi mai departe vit 9 ele Contrare in spirit celor adoptate in restul Staal spartan ~ Stora atenian Greciei, unde cetcjeanu este stipdn peste copitt lui servitort Ini si celelate posesiuni. Pornind de ta idleea ci fof cetdjenii trebuie si se bucure de bururi in comun, fers asi pricinui nepldcert, a stabilit ci fiecare irebuie sci aibd puteri egale asupra copiilor vecinilor sti. Considerdndu-se parinte af tturor copiilor pe care-i avea in grit si bucurdinduse de increderea celorlalfi parinj, fi educa in aceleast condi ca pe ai fui. Dacérun baat primea 0 pedeapsa de ta unalt pointe, $i reclama acest lucru tatdlui stn, aacesta socotea de datoria lui si-i aptice la Féndul tui 0 pedeapst. O dovadd gréitoare pentru increderea pe care o manifesta unil faq de atti atunci cdnd e vorba Sc e$l pond copit in situoticwnilitoare. in acclagi mod el a impus supusilor sii sd-se serveascii tn comun de siyitori si de cdinii de vandtoare. Véndtorit lipsiti de. cdini invitau ta espediie wn proprietar, care dact mu era el tasust disponibil, era bucuros sd-si pund la dispozitie cdi La fel se proceda si cu cail. Un cetdtean cazut pradé inet boli, daca avea nevoie de un car, sau dacs trebuia Sd ajunga cat mai repede intr-o alté localitate, se puiea folosi de orice cal gasit la intdmplare, pe care si-|aduct inapo! dup ce s-a terminat treburil. Tate tm alt obicei care mu se mai practicd iy alts cetate. Si zicem edi un grup de wanditori se bntoarce din expedite fard succes. Au nevoie de provizit, pe care imu si le-au fécut la plecare, Licurg a stabilit ca cei ce 18Nenofon Sau ospatat inainte si lase ce lena prisosit in urd, pentru ceilalti vandtori. Acestia pot deschide oalele cu mdneare, cx condifia si le Inchidd $i si le tase in acelasi loc. Acest sistem flcea ca cei mat putin avujt si se bucure de toate bunurile produse de far, ta nevoie. VIL, Licurg. a stotoricit si alte legi, diferite de cele i vigoare in alte eet grecesti, unde cetdjenit se dedica trup si snflet activititlor benoase: uni ca agricutori, atiica marinar, iar alfié ca negustori, sam co practicanti de diferite meserii. La Sparta, Licurg a intersis cetdfenilor sci liberi so acumuleze averi, impunéndule 0 singura preocupare: antrenarca th -activitaile pe eare se bazeazi liberttile civil, Inur-adevar, intr-0.comunitate bozatt-in parte pe un sistem de.coitribusi egal la necesittile vet pale. menfinerea wu standard dle-vetd comun, ¢ newoie ar mai fide bogajie?-Nici imbricdmintea for u este costisitoare, din moment de podoaba unui spairtan nu este vestmdntul, ci vigoarea trupulut. Via in. comun fi dispenseacd de grija de a strdnge averi Ce nevoie ar mai avea spartanii de averi? Licurg a avitat cf efortul fizic pe care-t fact cand vii in qjudorul wri semen depdgeste ca semnificarie orice ajutor banesc, fiind 0 dovadts de marinimie, pe cand qjutorul dat in bani este caracteristica celui bogat,, 6 ‘Statul spartan Staal atenians Licurg a mers mai departepundind caper imbogdyr pe cdi mecinsote. fn prinul rind —o intradus 0 moneda de cimensiumi neobisnuie, pe core ‘io puteai tremsporto in casa frst atragi privirile amoritilor sau cel pujin a membriler gospoddriet, “Char dared era numnai in valoare de zece mine. Aceaster necesita un spajin mare de depozitare si 0 cares PECTS rransparta, Dact ty casa unl spartan sont deScoperte, tr urma wei perches, cara mart de: aur st argint, acesta este supus rgorilor legit. Aceasia imi siaréa“de fap. lace buh si mat wraviresti cicunularea de bogétit, dacd ele Hi adue nai multe necacuri decit foloase? VIII, 88 mergem insit mai departe. Stim ex to4it 8 siedier! in lume cetdfenti me ara 0 supunere meri destvarstd fas de autoriteni si fat de logi deco locwitorit Spartek. Sunt convins totusi ed legitorl n- a realizat cea scp stnatoastfnd 8lf ct cconsinfdimdntul concetéjenitor sai cei mai de laud de ce cred asta: in restl lumii elene, cetijenii de vacit mu doresc st lase impresia ca se tem de lege, cesta find sem sorei supinert rusinoase. Le Sparta, Iuerurile se petree mvers: ceidfenti cet srt putemici sunt primit care se grabesc sisi arate ‘supunerea si respectul fai de magistrap. itr-adever, ‘atunci céind sunt citai, ei mu vin la pas, ci alergdnd, ardtindussi_modestia. Un astfel de exemplu de 7