TEHNICI DE EXPLORAR IN GINECOLOGIE aminarea unei femei cu afectiune ginecologica trebuie sa cuprinda -anamneva si istoricul bolii, -investigatia clinica generala, ste specifice si de laborator pentru precizarea diagnosticului povitiv diagnosticului diferential. ANAMNEZA SIISTORICUL urmareste precizarea simptomelor dominante: -durerea abominala sau lommara, -scurgerile vaginsle (leucoreea), ~tulburarile de ciclu menstrual (amenorcea, oligomenoreee, hipomenoieea, menoragia. metroragia), tulburari de mictiune (polakiuria. disuria, incontinenta urinara).. -tulburari provuesite de alte organe a caror imbolnavire este pusa de eatre femeie pe scama aparatului genital. Antecedentele personale uramares: 1. Sindromul puberal: informatii asupra apatitiel si dezvoltarii catacterelor sexuale secundare. durata menarhei, caracteral ciclului menstrual ( prima zi a ultimei menstruatii, durata ciclului menstrual, de fa prima zi a ciclului trecut la prima zi a ciclului urmaior). abundenta (cantitate. culoare, cheaguri). durerea. 2. Inceputul vietii sexuale: varsta influenteaza patolog 3. Antecedentele obstetricale. numar de nasteri la termen. preme sve. op. cezariene, complicatii postpartum hemoragice sau infeeiioase. avert ri prov spontane, complicate, daca este cazul sterilitate primar sau secundara. 4, Antecedente inflamatorii ginecologice: ize dureroase acute: debut, localizare, febra, varsaturi. metroragii, eweor ‘wente medicale sau chirurgicale, exacerbare la contactul sexual. -leucorcea: abundenta pe fond inflamator acut sau cronic, -tulburari de mictiune traduc semne inflamatorii ale cailor urinare alawuri de inevopatie -sangerari genitale: data de debut (premenstrual sau dupa o intarviere mensirista}, atea pierderii de sange (mici la contact saxual sau tuse, in postmenopauz2). INVESTIGATIA CLINICA GENERALA, La tinerele fete se poate practica inspectia si palparce in cadrul examenului local al organelor genitale: -la virgine se poate practi a fi levat ~tuseu recta), vizualizarea cu speculul daca permite, -vizualizarea cu uretroscopul care este un tub cilindr a a, cunt twseul vaginal cu un deget daca tumenul 7 unt cu sursa de Lumina, rece. La femeiz adulta: 1. Inspectia si palparca ylendei mamare se poate realiza in poritie verticala saut sevinda, in decubit dorsal si chligator palparea regiuinii axilure, Laritatile. mamelele ueior samare wrmareste a ne -inspectia gle i mamelonului (retraciie, cogis: de portocals, aspect-pozitia aplecat inainte vizualizeaza mai bine retractia sau neregularitatile discrete. -pozitia sezand cu bratul relaxat (pe umarul examinatorului) ajuta palparea zonelor supraciaviculare si axilare. -pozitia cu ambele brate ale femeii pe cap favorizeaza palparea tslandei prin iscari de rotatie. -in decubis dorsal se poate realiza aceeasi palpare a glandei p:in mi -in pozitie sezanda cu greutatea bratului sprijinita pe sold insotita de uso2 miscare de apasare a soldului de catre femeie, ajuta palparea si aprecierea mobilitatii glandei mamare pe peretele toracie (prin contractia muschilor pectorali). 2, Examenul clinic al abdomenului: Inspectia urmarewste volumul, vergeturile, cicatrici postoperatorii, pilozitate. Palparea urmareste decelare de tumori: situatie, volum, contur, consistenta, mobilitate, sensibilitate, ete Percutia deceleaza tumor solide de li semnul valului, 3. Inspectia vulvei, a zonei ano-rectale, recoltarea produselor patologice vulvar uretrale sau din glandele periuretrale, 4, Examenul cu speculul sau valvele: Colul: -situatie-median, sau deviat la stanga, sau dreapta, -axul colului: normal in axul vaginului, orificiul extern priveste in sus daca este un col retroversat sau in jos daca este in anteversie. -aspectul orificiului cervical extern. -modificari ale mucoasei cervicale: hiperemie, aspect granulat. mat, exulceratii, chiste Naboth. -tumorile colului: aspect, muguri sau ulceratii, limite, -polipi mucosi de obicei mici. Vaginul: -aspectul suprafetei mucoasei vaginale, culoare, leziuni, tumori, malformatii, cicatriei, 5. Colposcopia este o metoda indispensabila pentru diferentieraa fectiunilor benigne de cele maligne ale colului si in acelasi timp un mijloc de levalizare preci lucului de biopsie. Se utilizeaza un sistem optic care permite o marire a campului vizula de 10-60 de ori. Colposcopia simpla presupune o examinare fara preparare prealabila, Colposcopia largita se ececuta dupa badijonarea colului cu acid acetic 2 dupa testul Lahm Schiller. (testul la lugol) 6. Tuseul vaginal combinat cu palparea abdominala urmareste stabilirea situatici uterului, volumului, palparea anexclor. a fundurilor de sac vaginale. Colul uterin: -situatia, normal in axul va; si dimensiuni, -consistenta normala ferma, elastica, uniforma. Daca colul este moale, impastat exista posi croniea, rar fibrom uterin, O duritate localizata cu Iriabilitate poate apare in cancerut deo! m hide, stabileste dg, diferential cu ascita prin a 3% sau nului, cu fundurile de sac vaginale de acewasi largime litatea unei sarcini, Colui dur, omogen apare intro cervi-volumul mie, conic, termina’ prin orificiul cireular sau punctifo-va Ip nulipara, volumul rijlociu la femeia adulta care a nascut Volumul mare apare fa multipara, ~irectia normala in anteversie. -orificiul exten este punctiform la nulipare, voluminos, transversal la multipare -pierderi de sange provocate de tuscul vaginal (in mod normal colul nu sangereaza Ja palpare sau la examenul cu valvele) impun continuarea investigatiilor in sensul decelarii unui neoplasm. Corpul uterului normal este in anteflexie la un unghi de 130 grade. Mana vaginala plaseaza doua degete sub col iar cea abdominala se plaseaza deasupra pubelui. Se poalpeaza astfel uterul anteflectat prin fundul de sac vaginal anterior, iar colul retroflectat in fundul de sae vaginal posterior. -situatia este mediana, in ante sau retroversie, sau deviatie laterala dreapra sau stanga ~ditectia poate fi sectlinie in pozitie indiferenta sau intermedar cand se palpeaza in fundul de sac vaginal posterior, sau anteversata in fundul se sac vaginal anterior. -volumul este de preferinta exprimat in em sinu prin aprecieri subiective. -consistenta in mod normal este ferma, elastica, renitenta moale. ereseut de volum in sarcina, crescuta, dur, regulat, scleros in metrita cronica, dura cu nodozitali, fara renitenta, in uterul fibromatos. Anexele sunt considerate din punet de vedere clinic ansamblul anatomic al ovarului, intrucat este foarte greu de a le aprecia separat in multe situatii reteoversana trompei clinice, -la uterul normal anteflectat se cauta anexele inainte si lateral, -la uterul in pozitie indiferema anexele sunt profunde, in fundun:e de Iaterale, pe marginile lateraie ale uterului -la uterul retrovers anexele se cauta inapoi, in fundurile de sac vaginal posterioare, alunecate catre linia mediana. -perceperea santului ce delimitare dintre anexe si uter atunei cand este posibil -caracterele masei anexiale, undurile de sac vaginale in mod normal sunt largi, suple, nedureroase. iar i infectiile cronice pot fi ingustate, impastate, dureroase. 7. Tuseul rectal precizeaza eventuale leziuni ano-rectale si se practica asociat cu palparea abdominala pentru decelarea tumorilor genitale sau extragenitale. 8. Metode clinice complementare: -dublu tuseu vagino-rectal foarte rar practicat. -examinare in pozitie Trendelenburg (cu masa de examinare inclinata eatre cap ere ob ze vaginc © pentru ca pelvisul sa fie sittat superior iar ansele intestinale din pelvis s* se depla forta gravitationale in afery pelvisulun 9. Histerometria consta in masurareu Sungimii cavitatii uterine se poat~ practica in card -tumori pelvine pentru a diferentia fibromul uterin, -uter insuficient dezvoltat, hipoplavic, -determinarca direetivi cavitatié uterine10, Explorari urologi orctia uretrala:puroi in uretrite, are si examen bacteriologic. (terism uretral pentru stabilirea lungimii, directiei, prezenta unui obstacol sau prolaps genital -examen baeteriologic s apacitatea vericala, -cistoscopie, retroscopic, -urogratia intravenoasa, TESTE SPECIALE SI DE L’,BORATOR 1. Examenul seeretiei vaginale. Continutul vaginului con descuamare si transudure a peret . hormonal, oncologi Prelevarea se face cu respectarea urmatoarelor conditi -cu doua zile inainte sa nu aiba contact sexual, tuseu vaginal, irigatii va in absenta tratamentelor pe eale vaginala, -in pozitie ginecologica se introduce speculul sau valvele 1 recoltorul in forma de periuta, sau bagheta, pipeta se recolteaza o pi secretie din fundul de sae vaginal posterior si alta de la jumatatea inaltimii vaginului Din proba recoltata se determina ph-ul vaginal prin metoda colorimettica sau electrometrica. In mod normal ph-ul este 4.2-5 cu o medie de 4,6. Postmenstrual este de 4.2 si urea spre 4,6 premenstrual pentru ea inainte de terminarea ciclulué sa ajunga fa 5. In i vaginale ph-ul agunge la > 5,5.Infectia cu trichomonas scad. rh-«l Flora vagi.asla nurmala este compusa din bacili lavtici Doderiein, rare leucocite, si 1d patologic de paraziti. micelii, germeni in populatic exacerbata, Plora vaginala se apreciaza ca abundenta in grade: I-II corespunzatoare la aciditati normale si impregnare hormonala normala. III-IV corespunzatoare infectiitor vaginale. insuficientelor estrogenice. 2, Examenul secretiei cervicale (din colul uterin) Gradul de deschidere a orificiului cervical extern este maxim la ovulatie. S observa aspectul secretiei (filanta), frotiul vaginal, curba menotermica Prelevarea secretici se face cu valvele sau speculul dupa vizualizarea orificiului extem cu ajutorul recoltorului cu care se ia o picatura dinorificiul extern al colului si se pune pe lama in strat subtire. -filanta este proprietatea secretiei de a se intinde intre bratele unei pense deschis? pana la rupere. Se apreciaza prin evprimarea in cm a deschiderii brotele- pensei: 8em, traduce o sezretie filanta in zilele periovulutorii -transparenta este de aspect limpede in faza foliculinica, sau opaca. opslescenta in fava luteala sau des “© -recoll tologic al urinei, cin produse de or vaginale care se examineaza bacteriologic, inale, secretia contine spermatozoizi. amenul microscopic extemporancu vede modul de grupare al leucocitelor si cal eclulelor endovervieale, Aceste celule sead in perioada ovulatie si erese in fivst luteala a ciclului. ste-cristalizarea este proprietatea mucusului cervical uscat pe lama de a se dispune sub forma de cristale care imita forma frunzei de feriga, Acest tip de cristalizare este tipie pentru ovulatie si scade treptat catre perioada premenstruala. -ph-ul mucusului cervical este in mod normal alcalin 7,5 la ovulatie si usor acid in ate faze. In mod normal mucusul cerv'zal este un mijloc de aparare endox.:rvieal care contine celule polimorfontileare si celule endocervicale descuamat sunt numeroase polimorfonucleare aglutinate, 3. Citodiagnosticul urmareste o evaluare a funetiei endocrine ovariene care se bazeaza pe sensibilitatea epiteliului la hormonii estrogen, progesteroni, andreoge coreicosuprarenalieni. Se apreciaza pe frotiu dupa indicele acidofil si Diagnosticul se practica pe celulele exfoliate spontan si nu pe cele recoltate prin grataj, fara toaleta vaginala cu cel putin 24 de ore inainte sau alte tratamente sau contact sexual. Diagnosticul citologic pentru cancerul genital dupa recoltarea corecta a citologiei din fundul de sac vaginal posterior, orificiul cervical extern sau canalul cervical se completeaza cu testul la Iugol sau testul Lahm Schiller. Aceste se bazeaza pe proprietatea epiteliului exocervical si vaginal de a se colora in brun-acaju in prezenta unei solutii iod- iodurate datorita prezentei normale a glicogenului in citoplasma celulelor epiteliale. Se badijoneaza colul cu un tampon de vata imbibat in solutie Lugol. Rezul -tul este poziti cand mucoasa exacervicals se coloreaza uniform in brun-acaju ca si sucuay+ vazin |: negativ cand apar zone cu contur net care nu se coloreaza cu solutie iugol Zonele necolorate tradue prin nefixarea colorantului faptui ca au un continut redus sau absent de glicogen, deci un metabolism foarte activ, asa cum este la celulele affate in diviziune, si deci o intense activitate mitotica, adica o mare suspiciune de malignizare. Aceste zone sunt si cele din care se vor preleva piesele de biopsie. Clasificarea frotiului citologie dupa Babes Papanicolau: -Cl-fara celule anormale sau atipice-rezultat normal -Cll citologie atipica fara semne de malignitate, inflamatii, tari dishormonale. -Cill citologie sugestiva dar neconcludenta pentru malignitate. -CIV citologie puternie sugestiva de malignitate. “CV cancer. 4, Examenul biopsic 5, Explorarea radio! ica: histerografia simpla vizualizeaza doar cavitatea uterutui fara trompe. -pelvigrafia vizualizeaza conturul organelor pelvine dupa injectarea d radioopuca -pelvigratia yazoasa este o radiograli substanta radioopaca. -histero-salpingo-gsafia vizualizeaza cavitatea uterina, trompele si permeabilitatea celel in endeservie' substanta dupa pneumoperitoneu si injectare de lor. 6. Celioscopia sau Laparoscopis poate fi transabdominala sau prin fundul de vaginal. Se face in sala de operatie, sub anestezie generala, dupa pneumoperitoneu se introduc un trocar subombilical pentru laparoscop si alte cua in fosele iliace pentru instrumentele de fucru. Metoda vizualizeaza organele genitale interne, poate recolta lichid prin aspiratie peniru citologie, piese de biopsie, poate liza aderente verifien permeabilitatea trompelor * se pot p:reties o serie de proceduti ope’7. Dozarea hormonilor in urina ca: gonadotrofina eorionica, hormonio steroizi. 8. Curba menotermia se ia dmineate inainte de a se ridica cit. pp. atru a se aprecia temperatuca corporala la nivel de metabolism baval. Se mast ara temperatura cu acelasi termometru si se constata in perioada preovulatorie tempecaturi sub 37° si peste aceasta valoare postovulator, PRINCIPALELE SIMPTOME IN GINECOLOGIE LEUCOREEA este o scurgere vagino-cervicala sau cervicala fara sange. de culoare galbena sau galben-versuie, abundenta, Cauze: A. Boli vulvo-vaginale si exo-, endo-cervieale, -intestari parazitare (trichomonas vaginalis, moniliaza), -infestari bacteriene. leziuni caustice (arsui, iitat chimice) sau corpi straini ~deficiente hormcnale urmate de infectii secundare, -alergoze. -lumori benigne sau maligne vulvare, vaginale, cervicale. B. Boli ale corpului uterin ( endometrita postabortum, endometrita postpartum, endometrita cronica, tuberculoza uterina, piometria, polipi endometriali, fibroame submucoase, cancer de corp uterin, €. Boli ale trompelor si ovarelor: saplingite, hidrosalpinx, anexite, cancer tubar sau ovarian, D, Boli uro-genitale si vagino-rectale In timp ce la tetita mica secretia vaginata provine mai ales de la vulva si vagin, colul fiind neafectat (din cauza activitatii reduse hormonale). mai tarziw in cursul vietii secretia vaginaia ia nastere mai ales din etajul vagino-cervical. Secretia este transhucida, cu vascozitate mica, inodora. neiritant. mvcusul se seurge in cantitate uncor! excesiva, iar umezeale secretiei mucoase ete simtuse cli permanent. Vaginul si colul au aspect normal. iar continutul vaginal este format din mucus in care se gasese celule epiteliale descuamate, fara leucocite si cu putine microorganisme. Este vorba despre o hidroree cervical Daca mucusul in exces este tulbure, contine leucocite, bacterii, asociat unei exo- sau endocervicite infectata, atunei este vorba despre o leucoree. ‘Tratamentul se adreseaza cauzelor ce produc secretia leucoreica, Simptomele trichomoniazei acute sunt: scurgere abundenta galben-verzuie sau Usor sangvinolenta, spumoasa, ct miros specific, prurit,iritatie vulvara, dispareunie si tulburari urinare eu exacerbare premenstruala. Simptomele candidozei vaginale sunt: leucoree abundenta, consistenta, albicioasa grunjoasa, critem accentuat uncori cu vezicule si scurgere muco-puruley a vascoasa, Prucitul domina simprormatalogia. In vaginita cu Haemophylus vaginalis toucoreea este aib-cenusie sau g ulbuic, subtire, laptoasa, Muida, omogens, mirositoare insotita de prurit si ars In vaginita nespecifica leucoreea este variabila, de obicei fara prurit dar eu hiperemie vulvo-vagino-cervicalaVaginita senila se formeaza prin lipsa suportului trofic hormonal din menopauza, HEMORAGIA Este simptomul care domina patologia ia femeie. Dupa cantitate, aspect, ritm si modul de aparitie diagnosticul se orientewza astfel: dupa cantitate: redusst i ovarian, ete sabundenta in averturi, traumatisme, fibrom submacos, canceru! de cul sau corp avansite ete -capticioasa in endometrite, resturi ovulare, ovarita sclerochistica et - poate determina, Diagnosticul se bazeaz pe un examen ginecologie blend, minutios, completat cu tactul rectal, Anamneza este foarte importanta, separa eu femeia si apoi in euplu. Diagnosticul diferential trebuie facut cur vaginismul, la care se poate asocia si o frigiditate, sau cu durerea psiho-somatica, Factorii care determina disparcunia sunt -pentu dispareunia primara: -orificiala, himen fibros, inextensibil, hipotrofic vulvara, atrevie de vagin, citate exagerata a vulvei, vaginism, violenta sexuala, penis voluminos, -profunda, prin vagin scurt, inextensibil, retroversie uterina Fixata, parametrita cronica. pentru dispareunia secundara -orificiala, prin ruptur himenala incompleta, ulcerat’s, a. rts, inflamati cicatrice dureroase, stenoza vulvara. -profunda prin cicatrice cervico-vaginala, celulite, nevrite, sechele obli fibroase, PRIGIDITATEA, Fste tulburarea comportamentului sexual caracterizat prin absenta libidoului (a : dorintei sexuale) si prin absenta orgasmului (a placerii care decurge din actul sexual). Se distinge o frigiditate completa cu lipsa ambelor componente: libido si orgasm sio fiigiditate incompleta in care lipseste orgasmul ‘Absenta libidoului este determinata de: -cauze psihologice (educatie, neincredere. lipsa de afectiune, repulsie inconstienta fata ée barbat, sentiment de frustrare sexual ~cauze fiziologice ca structura infantila & corpului, hipogenadism primar cu st anatomice hipoplazice. -cauze de mediu, Absenta orgasmului poate fi de cauze feminine saw masculine. ‘Tratamentul este profilactic si curativ, vizand tratamentul general cu estrogeni si local cu estrogeni si androgen. aturile medicale sunt utile la inceputul vietii sexuale si in momentele de criza conjugala, DEREGLARI ALE CICLULUI MI STRUAL DISMENORFEA Este ansamblul de fenomene locale si generale din timpul menstruati-i diate care durerca pelvina si lombara sunt elementele clinice principale, In functie de momentul aparitiei, dismenoreca poate fi primara s aut sceundana.Dismenoreea primara poate fi functionala obstructiva sau functionala neobstructiva. Dismenoreea secundara poate fi de cauze genitale sau de cauze extragenitale. Dismenoreea functionala obstruetiva apare prin dereglarea echilibrului hormonal strogeni-progesteron in perioada premenstruala in favoarca progestagenilor. Premenstrual, aetiunea lor predominanta determina spasmul sfineterului intern al colului uterin, dezvoltarea mai aceentuata a mucoasei uterine si descuamnarea in lambour Dismenoreea functionala neobstructiva se explica prin modificarile cireulatorii uterine in timpul menstruatici. Diferite cauze pot micsora debitul circulator al uterului cu sschemia relativa care provoaca durere: insuficienta vasculara a uterului malformat, hipoplazia uterina, angiosp»smul vas~lor miometriale, hipotensiune* «r’-ria's. Dismenorsea secundara apare tarziu in viata femeii si poate f de: wuze yenitale: -distrofia macro sau micropolich -stenoze cervicale posttraumatice, -tumori uterine ca fibrom, polip. -sinechii uterine posttraumatice, -endometrioza. -deviatii si deplasari uterine -cauze extragenitale: -apendicita cronica ( dupa apendicectomie dispare dismenorcca) -afectiuni urinare ( infectie, litiaza) dupa tratamentul corespunzator dispar fenomenele. -afectiuni psihice izolate. ~factori de mediu extern care influenteaza pragui ée perceper> a dureii, ica ovariana TULBURARI DE RITM SI CANTITATE La femeile sanatoase ciclul normal dureaza 28-30 de zile, iar sangerarea menstruala 4-6 zile Tulburarile menstruale se datorese mai ales cauzelor organice genitale si bolilor de sistem. Este admisa si notiunea de tulburati functionale, la care ciclul este urmat de ovulatie si de tulburari de disfunctie in care ciclul este anovulator. Tulburarile functionale sunt anomalii de ritm si de cantitate, unele manifestate prin veritabile hemoragii, sau scurtare accentuata a ciclurilor, sau insuficienta cantitativa sau de durata, Hipermenoreea este un exces cantitativ al pierderii de sange mer strual care se produce la intervale regulate si normale. Daca le abundenta sangerarit se adauiga si v durata prelungita, se numeste menoragie. De cele mai multe ori este de nature organica (polipi, fibromioame, inflamatii, cancer). Polimenoreea apare cel mai freevent dupa pubertate si in premenopauza sub forma unor cicluti scurte (17-21) cu debit menstrual normal, prelungit sau abundent. Hipomenoreea se caraeterizeava prin cicluri regulate, dar cu eantitatea sangelui menstrual diminuata. Se poate asocia si cu oligomenoree. Se considera ca este vorba de 0 climinare incompleta « mucoasei uterine (descuamare supertieiala) urmata imediat de fuza de proliferare:Oligomenoreea consta in menstruatii rare, dupa perioade mai lungi de 35 de zile si in forma cea mai accentuata de 1-4 ori pe an cand se numeste spaniomenoree. Sangerarea este normala cantit ca durata, Aceasta modificare apare de multe ori inaintea opririi complete a ciclurilor. In majoritatea eazutilor faza proliferativa este deosebit de lunga, iar graficul temperaturii bazale are evolutie bifuzica. AMENORE BA Este absenta menarhei si a sangerarilor uterine ciclice ulterioare, dupa varsta de 17-18 ani, caz in care este vorba de varianta primara a amenoreei. Lipsa sangerarii ‘menstruale pentru o perioada mai lunga de timp (cateva luni) la o femeie regulat menstruata anterior, este 0 amenoree secundara. Se pare ca etiologia ambelor forme este aceeasi: fiziologica si patologica, 1, Amenoreea fiziologica apare in : -sarcina, fiind simptomul cel mai pregnant. -lactatie, cand se asociaza cu ameno,zea care dureaza cateva luni. -premenopauza, inaintea opritii complete a mentrua neregularitati menstruale prin inmultirea ciclurilor anovulatoare cu perioade ¢- amenoree de 2-3 luni 2. Amenoreea hipotalamica poate fi determinata de: -agresiunile psihice (amenoreea de stress), trauma afectiva, friea, anxietate, pot duce la 0 blocare sau perturbare a funetici axului hipotalamo-hipofizar. -psihiozele pot insoti uneori amenoreea. -conditiile de clima: amenoreea poate apare Ja modificari de altitudine si de conditii climatice, -bolile de sistem, anomaliite congenitale, afectiuni tumorale, sechele inflamatorii, boli degenerative, -traumatisme craniene. 3. Amenoreea hipofizara poate fi determinata de cauze locale sa . de vecinatate sau de factori de mediu extern. Unele tumori se manifesta prin tulburari directe a functiei hipofizare (~denom sau hiperplazie celulara) iar altele determina tulburari prin compresiune de vecinatate sau prin hidrocefalie consecutiv: 4, Amenoreea si obezitatea, S-a demonsirat ca leziunile din apropierea nucleului hipotalamic, situate foarte aproape de regitnea care controleaza ciclurile estrale sunt urmate de obezitate. 5, Amenoreea ovariana, Este de cauza organica (prin neoformatie tumoral, inflamatie cronica sau hipoplazie congenitala), de cauza functionala (chistuti foliculare sau corp galben) sau genetica. Cauzele comune sunt: seeretia insuficienta de estre anormala de androgen). 6. Amenoreca uterina poate f de eauze eongenitale sau dobandi*» tiilor, unele femei prezir:a ni, uneori proxtuctie fa