Manualul Uniunii Europene PDF

‘ir. Augustin FUEREA Distinctii acordate autorului Prof. univ = Premiu! Academiei Roméne -Nicolae Titulescu’ pentru lucrarea Drept institutiona’ comunitar european, editia a lI-a, 1996 ~ Premiut Uniunii Juristilor din Romania victor Dan Zlatesou in domeniul dreptului comparat, pentru lucrarea Dropt institutional comunitar european, editia 2 V-a, 2000: — Premiul institutului National de Administratie pentcu activitatea desfésuraté ih caiitate de formator, 2007 MANUALUL UNIUNIL EUROPENE Editia a V-a revazuta si adaugita, dupa Tratatul de fa Lisabona (2007/2009) Universul Juridic Bucuresti -2011-Documentare: Lector univ. drd. Roxana-Mariana Popescu Editat de S.C, Universul Juridic S.R.L. Copyright © 2004, 2006, 20401, 2411 S.C. Universut Jurid RA utile as S.C. Vniversul Juridic SR. Nicio parte din acest volum nu poate £ S.C. Universul Juridie SRL. a presentel od copia fea NICIUN EXEMPLAR DIN PREZENTUL TIRAJ NU VA FI COMERCIALIZAT DECAT INSOTIT DE SEMNATURA AUTORULUI $I STAMPILA EDITORULUI APLICATE PE INTERIORUL ULTIME! COPERTE. Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rom: FUEREA, AUGUSTIN | Manualu! Uniunii Europene ! prof. univ. Fuerea. - Ed, a 5-a. rev. $i adaug. dupa Tr (2007/2009) - Bucuresti: Universul Juridic, 2017 | Bidliogr. | | ISBN 978-973-127-537-6 2 la Lisabona | | s41.217¢4)Ue(075.) Pee eee REDACTIE: tel. fax: 021.514.935.153 tel. 0732.320.665 emaik redactie@universuljuri DEPARTAMENTUL telefon: 021.314.93.15; 0733.673. DISTRIBUTIE: tel. /fax: 021.314.93.16 email: distributie@universieljuri www.universuljuridic.ro COMENZ! GN-LINE, ‘CU REDUCER! BE PANA LA 150%, CUVANT INAINTE inurma cu 60 de ani. 6 state curopene semnau, la Paris. la 18 ay 1951. Tratatu! prin care se puneau bazele primei Comunitatea Europeana a Cérburisi in timp, int caarul acestei apare si se dezvoltS vn siste Evolutia acestuia a fost até prezent, iI regasin pri omunitsti Europene, COICECA), nizatil internationale (CECO/CECAY, de drept nou. propriv spatiulu’ european, uloasa, incat, in it sistema de nec romano-gemnanic angio-saxon (common-low). sisterrul musuimen etc. Astfel. putem afimna ca tipologia creptului s-a imbogatit in mod real, cu sistemui de drept af Univnii Europene. nou apart (cunoscut pand fa inirarea in vigoare a Tratatului de fe Lisabona. fa 1 decembrie 2009. comunitar european’) comunitar” sau rept lizarea catei de-a cincea 9 are Romania, ia ropeand, dupé st obiectiv major ‘u care neam Ratiunea pe tates pe enume: integrarea in recut, 13 1 lanuarie 206 actual , profunde $i diverse pentru societatea romaneasca de 196 ult raportatd fa realittite nationale universals $i regionale (Romania fiind stat mombru Organizatioi Natiunilor Unite, al Consilivlui Europe’ si al Organizatici Tratatulul Avanticutui de Nord) Desi la nivelui Uniuni Europane putem vorbi despre existenta dreptului economic, agrar. financiar. at afaceriior. concurential $.a Manvalud nu intré in detati cu privire la ramunile $i subramurie de drept mai sus-mentionate. cl isi doreste, prin excelent, prozentarea Principaleior institutii cu care se opereard la un asifel de nivel, in Scopul familiarizéri cititorilor cu unele concepte specitice socistate care este tot m sosietaiConsideram cé Menwalul, prin continutul sau. este de ua ro folos celor interesati de studi acestui nou sistem de orept eu pean, celor care se gasesc fa inceput de drum. precum si acalora care au preocupant in domentul practic europens sau In alte mate interferente: oameni politici, cameni de afaceri. spe imotiont direct in procesul de integrare a {ni noasire in UE. cadre didacto» doctoranzi. masieranzi. siudenti sau alte categori: socio-profesions 9 preocupale de acest subject, un loc aparte ocupandt-t jurnaligt indeptinese un rot deosebit de important in diseminarea informatie De asemenea, prin tomatica prozentatd. lucrarea oferd pos’ biltatea insusii, inelegenii $i aprotundéri problematic refertoare :3 Uniunea Europeand, in general. si cu trimitere directa fa relatn'o acesteia cu statele membre, in special. Coneret, Manualul igi propune. printr-un linbaj facil, s& constituie inirsun instrument util att pentru teoreticionl, cat practicieni! domeniului. Avnd in vedere faptui cd informatia ofer cu privire fa UE este foarte Generoasé. dar. de cele mai mutte o controversata. din cauza contuzilor inregistrato cu privire utiizarea diversilor termeni, tucrarea prezinté si orincipalele probleme cu care s-ar putes con dorese © cunoastere @ materiei. Astiel, inc contextului international care a condus la aparitia Comuritati' Europene, cercelarea pune accent pe a serie de delimnitéri de orc conceptual: institutive Uniunii, personalitatea juridicd a acest politicile pe care se fundamenteazs Uniunsa. obiectivele acestoo 5.4. Desavérsirea volumului s-a reatizat in martie 2017. asifel inca acesta oferd informatii actualizate pind la data precizatd In paginite finale ale lucrarii, am consicerat ca fiind bineveri prezentarea unor documente ralevante. Celor interesati le punem la dispozitie, totodata. 0 bibliograficé actualizaté. precum $i adrese de internet 2 noi a fi cele mai reprezentative pentru domenit Cu toate eforturie destinate documenténii si sistematizani, fu craree este, in mod firesc. susceptibild de permanente Imbundtatir § ie Pasta ca aceste: Autorul mental 2 sd fiedie y EFFA fong!} AUE BCE BERD BEI CJUE COREPER cSCeiOsce cst ABREVIERI Alta, zona Caraibelor $i Pacilic, Aso~atia evropeand a saline Antico + Actui Unic European Banca Centralé Europeana Banca Europeana de Recor Barca Europeana de Ir si Dezvoitare Curia de Arbiteal - Cor silly! de Ajutor Economic Reciproe - Co = Con Comunit = Cont - Com atea Econom tea Europeand a E Atomice - Comitetul Economic $i S Culegere de docizii europora = Comerinta Interguvername: ~ Curtea de Justitie - Curtea de Justitia a Comunitatilor Europene - Cutea de Justitie a Uniunii Eu! - Comitetul Reprezentantior Permanent hotardrea + Institutul Mosetar Europea: Justitie gi Atak omationa’ Tatiffs and Tra u Taste $i Juraiul oficial al Comunitatitor Gui - Jurnalul oficial af Unive Europene ~ Moritorut Oficiat + North Atiant narl anizatia Dezvoitare + Organizatia Eu peand Organizatia Ni fe - opera citata + Potitica agrara comuna pagina paragratul = Pol Poland and Hut Ungaria Ajutor per - Programul national de Produs national + Pays et Territoires Outro Mer (Tae 3% toriton este mare} de Anonima Europeana - Socictate Europeana ul European ai Bancilor Centrale - Saul Economic European ~ Sistemul monetar european - Tribunal TACIS -Tachsical Assistance for Community of donendent States (Asistenta tehnica pentru Comunitaige Statelor Independente) innical Assistance and information Exchange lestument (Biroul de schimb de informatii asupra asisteniei tehnice al Comisiei Europene} 4 Insiituind Comunitatea Eusopeana insiluind Comuritatea Economicd Europeana ‘atea Europsana a TAIEX - jisi Atorice vind funetionarea Uriunii Europene European Mobility Programme for Uni- varsity Studies ~ Tratatul ce Ia Lisabona TP! = Triburalul de Prima Instanta TUE - Traiaiul prvind Uniunea Europeand TVC_ - Tarif vamat comun TVA - Taxa pe valoare adaugata UE -Uniunea Europeana EM - Uniunea economicd si monetara UEO. - Uniunea Europei Occidentale van. -Yechea numerotere 41Capitoiul | CONSIDERATII TEORETICE PRIVIND APARITIA SI EVOLUTIA COMUNITATILOR EUROPENE Sectiunea | E Premisele aparitiei Comunitatilor Europene [storia constructiei europene incepe in vestul continentului, odata cu aparitia primelor organizaili de cooperare. ta sfarsitul aniior “40. unele dinire acesiea datorandu-se inijativelor americane Astfel. in domeniul militar a fost constitulté Uniunea Europel Occidentale (UEO}. Tratatul de constituire a acestei organizatii’ contine o clauzé de angajament militar automat in caz de agresiune Impotriva unuia dintre membrii si Cea dee doua organizatie avand caracier mililar este Organizatia Tratatulu’ Atlanticului de Nord (NATO}*. Dupd cum se stie. NATO cuprinde atat state europene, cat gi Statele Unite ale Americii, precum si Canada. Este o alianté politic’ pe baza céreia s-a realizat o integrare mifitara. in domeniul economic, a fost constitulté. la 16 apillie 1948, Organizatia Europeand de Cooperare Economicé (OECE). Scopul OECE ora acola de a permite statelor europene sd gestioneze, in comun, ajutorul american atribuit in cadrul Planului Marshall. OECE a devenit, In anul 1960, Organizatia pentru Cooperare Economica $i Dezvottare (OCED) 2s. din 17 marti 1238, Tratatul da fs Brave Doctombria 1954, * Franta. Regatu! Uni al Marii Brtani, Belgia. Olanda. Luxemburg, Germania, aig, ulterior, Spania, Pocugalia , Ty final, Gra Tratatul de ta Washington, din 4 apniie 184% uit prin Acordul Ge ia Pans din 13organizatille pre. dra, din mai 1948) care promo: Consitiul Europe: a completat, pe plan pi cedente. reunind. p= baza Statutulii de la slatele europene cu un regim democratic plural protectia drepturiior oul Raportat a acest ansamblu. constituit, i Occidentale, in a edificat un bloc, disparu (. ce stateie Europei cu paste 20 de ani in urma. format din cemocratile populare din Europa Centralé si de Est aflate sud dommatia Uniunii Sovietice. In acest sens. s constituit, in domertul economic, Consiliuf de ajutor economs reciproc®. iar in matevie militaré, Pactul de la Varsovie Organizatitor de cooperare li se adauga, inoapand cy anii ‘50, organizatii mai resianse. de integrare. si anume Comunitatis Europene. Sectiunea a Il-a Procesul de formare a Comunitatilor Europene Scopul urmarit de Comunitatile Europene a fost avela de 2 stabi 0 mai mare apropiere intre siatele membre, faid de acess care specifica organizatiiar de cooperare. Raporiandu-se la acest scop. Comunitatile s-au plasat intr-o perspective mai apropiaid aspiratillor federale care au fost exprimate [a Congresul de ta Haga, din mai 1948, confruniandu-se, aiunci, cu unele dintre conceptite partizanilor coopersrii institutionaiizate 4, Comunitatea Europeana a Céarbunelui si Otelului (CECOICECA’) Prima Comunitate Europeana, cea a Carbunetui si Otelului, a aparut Ia initlativa ‘ur Jean Monnet, pregedintele Organizatiei natio- Intra in vigoare la 3 august ECAER, ianuarie 1949, organiza Incheiatia 14 mai 1955, “Tnimoa feancn2a ~ La Commanau 414 pu in mod reat in fopt in 795: ropéenne du charbon et de Vacier. pale a planificart din Frants. Monnet a propus ca productia de carbune si de otel din Franta si Germania sa fie administrata de pranational Robert Schuman, ministrut afaceriior exteme din Franta, a prezentat Declaratia care 1 poarta numele, Declaral inspiraté de Jean Monnet. prin intermediul c&reia propunea infin jarea unei plete comune a cdrouneiui si otelulul, care 88 fie condusa potrivit metodelor supranationale. metode care presupun o inde- partare de relalile traditionale dinire state, bazate pe cooperare Pottivit noli concepfi, cee @ integrarit, se dorea realizarea unei solidaritati sectoriale, in special in domeniul economic, in defavoarea unificdrli politice. Realizarea aceste’ piete nu a fost considerata un punct final. ci. dimpotriva. un prim pas spre dezvoltarile ulterioare Dectaratia tui Robert Schuman ueérea evitarea unei noi confiagcatii mondiale. prin reaizarea unui contol international asupra ramuriior de 228 al jei de arm anume c&rbunele si otelul, prin intermedict unui taiat inviolabil. Ideea prezentaté de cétre Schuman a a, Italia, Belgia, Otancia gi Luxemburg Paris, reprezentanti! celor gase siate au instituind Comuritatea European’ 2 C&rbunelul gi ichelat pentru 0 durata de 50 de ani, La 23 lie 1952 Tratat in vigoare: Ja aceeas! data. Inalta Autoritate, cu sediut a Luxemburg, prezidata de Jean Monnet, si-a inceput activitatea, Fiind incheiat gentry 0 perioad’ de 50 de ani, acest tratat a incetat s4 mai producé efecie ta data de 23 iulie 2002, Pottivit Deciziei Reprezentantilor guveretor statelor membre reuniti in cadrul Consilislui’. 1a 27 februarie 2002, .toate elementele patrimo- niutui activ gi pasiv al CECO, aga cum existé la 23 julie 2002, sunt administrate de Comisia Europeand in numele statelor membre. cepand cu 24 julie 2002. Sub rezerva oricarei cresteri sau cimi- nuadl care poate sé iniervind ca urmare @ operatiunilor de lichidare. tre un organism: La 9 mai 1950 ind yavamotor statolor mm: esa 2002 cu privie Ia consesintelefinansiare Tratatuul instiuine CECA 3i ia Fondol de cercelare 2 ale iesiri cin wgoare crounetut gf otetatul F 15valoarea net a acestor ler la 23 julie 2002, este consi sectoarele legate de indus! CECO iin fichidare». Oupa denumit «Bururi ale Fondului 2. Comunitatea Economica Europeana Comunitatea Europeané a Energiei Atomice (CEEA/Euratorn) (CEE) si ial. rAzboiul din Cores isi, au condus, ir Probiemele miltare si, in sp2ci ridieat problema reinarmarii Germ: noua propunere francezé. Planul propunea sA se recurga, cu pranationala de snumite apa trebuia $8 se realizeze prin constituirea grate. coea ce implica police. Tn acest Proiectul CEA @ fos Nationals Franceze, ia asupca aut sireruitarea fa proiectu intewenea pe baza ace 1954, fnalizandu-se prin aderare Reluarea proiectului europeen. pus european de la Messina’, a contribuit la dep: iete a fost angajaté pe baza Ra Soaak. cit Raporul avea drept tema orins internationale. dupa modelu! CEC! economic’ general si pe de alta uitli2dri pagnice a energie! atom Comunitasii poiitice lurior d 2 acestui stat in diseutie a " Anicoiul 1 fa Un anieprotect. stato! sein membri suplimeniay, a 2 ionie 1955, 16 Negocierea a inceput prin infintarea a doud nei Comuni Tratatele instituind Comunitatea Economics Europeand (CEE). care viza realizerea unei piete comune generalizate gi. respectiv. Comu- nitatea Eureneand a Energiel Atomice (CEEA/Euratom), ce urmarea o sotdantate sectorial8, au fost semnate ia 25 martie 1957. In aceeasi zi 2a fost semnatd si Conventia cu privite Ia institutite comune (Adunarea Parlamonta:a Comuna si Curtea de Jusitie 2 Comunitatiior Europene}. Tratatele au intrat in vigoare la 14 januarie 1958. Noile Comunitali se inscriau pe calea unei ,uaiuni din ce in ce mai stranse intre popoarele europene”, evocata in préambulu! Tratatului CEE. Astial, pe fondul cdutérilor generate de necesitatea gasirii unor noi soluii pentru dezvoltarea economics ta nive! european, au aparut ceie 3 Comunitéti Europene: Comunitates Europeana a Cérbunelui gi Ojeiulul, in anul 4954, Comunitatea Esonomicd Europeans ‘Comunitatea Europeana a Energie! Atomice. in anul 1957 Pentru a exista si pentru a functiona, cele ‘rei Comu pene au avut, ia incepul. institut si organe propril, in cele mai ‘ortante domenii de interes, Tratatut de la Paris conferea Comunitatit Europene a Carbunelui gi Ofolulul o sirecturé institutionala proprie, original. Astfel, regasin dupa cum ummeaza: - inalla Autoritate — institutie indepenc reprezinta inieresele Comunitatilor Europene’ Consiliul Special de Ministri ~ institutie interguvemamentala care apard interesele statelor membre: - Adunarea Comuna — reprezinta interesele popoareior statelor membre (ale cetétenilor care le compun) $i - Curtea de Justitie — institutie jurisdictionald. care contribuie ta aplicarea uniforma a normetar juridice ale Comunitat Tratatele de la Roma infinteaza, fiecare, pentru organizatia pe care 0 constituie, cate un sistem institutional propriu. Astfel, art. 7 din cole doud Tratate constituie urmétoarele institut - 0&te 0 Comisie — institufii avand atributii executive: - cte un Consiliu ~ institut legislative; si ati Buco- supranational’, oe 47atributi de contro! politic si avaad competente In dom’ t2 0 Adunare ~ institut - cate 0 Curte de Justitie - dictional Structura institutionala de baz4 a Comunitétiior Europene s-a format Ivand in considerare conceptile $¢ metodele cunoscute pan’ in anul 1959. aiat in plan nationsl, c3t si in raporturiie internationale traditionate. Repartizarea responsabiliasior intre cele 4 institutii nu se supr pune schemei mostenite de la Montesquieu. schema conform céreia Parlamentul esie legisiativul. Guvernul este executivul, judecatorii ‘exerciténd puterea jurisdictional. Originalitatea sistemului institutional comunitar consié in faptul 2a. alaturi de cele 3 .puteri din stat regasim, in acelasi plan, si insitutia avand atributii de control. gi! anume: Adunarea Comuna ~ pentru CECO si Adunarea ~ pentru CEE si Euratom Modificari importante in materie institulionala au intervenit incd din anu! 1958. Sistemul institutianai comunitar. asa cum era pre- zental in Tratatele de la Roma. era unul imperfect sau incomple! Fiecare dintre cele trei Tratate institutive reda, in cdtova veriante. structura quadripartit, ceea ce ar fi putut conduce fa punerea in functiune a 12 institutii In realitate. s-a realizal. in doud etape, un trunchi institutional comun, semnarea Tratatelor de la Roma, a fost semnaté. dupa cum am mentionat, si Conventia cu privire la unele institut comune. Astfel, Conventia din 25 martie 1957, anexalé Tratatului instituing CEE, a infintat cate o singura institutie pentru cele trei Comunitati in domeniut jurisdictional. si anume: Curtea de Justitie 2 Comunitatitor Europene. Desi unificarea institutionalé a inceput odaté cu intrarea in vigoare @ Tratatelor de la Roma, pnd la | ivlie 1987. Comunitatile Europene dispuneau de o inalté Autoritate si dou’ Comisil, precum side un Consilis Special de Minisiri si dou& Consili care indepiineau atributi specifice fiecarei Comunitati, potrivit Tratatelor. juris 18 Tratetui incherat la Bruxelles, la 8 aprilie 1965. Genumit si Tratatul d2 fuzlune”®, 2 unifical executivele si legisiativele, tnflingand un singur Consilit: gi o Comisie unio’. pentru a abfine 0 singura administratie, un singur buget si un singur statut al personalului Tratatului de la Bruxelles I-2 fost anexat Protocotul unic privind privilegile si imuntdlile, care s-a substituit celor trei Protocoate anierioare proprii celor trei Comunita Unificares institulilor reprezinté numai o reducere a numérutui acestora, Ceoarece dispozitile grivind functionarea si atributile lor nu au fost modi Odald cu inirarsa Th vigoare a Tratatulul de fa Bruxelles, putem vorbi despre existenta a troi Comunitati, fiecare avand personatitate wuridica distineta, chiar dacd dispuneau de institut de conducere gi administrare comune. Europene au aparut prin tncheierea unor traiate internationale, care au dat nagtere unor mecanisme ‘eptul international public? inci, fn institutionale inexistante, pai Sectiunea a Iii-a Dezvoitarea constructiei comunitare / unionale Sistemul creat prin cele ‘rei iratate s-a dezvoltat in doud directit principate’, si anume: o prima directie a avut in vedere perfectio- area inslitulilor comuniltare, iar cea de-e doua a umarit extinderea ‘Comunitatitor. prin cooptarea de noi membri, a Vea, Editira Actam, Susurest, 2009, 9. Sion P. Fifpescu. Augustin Fusrea, 20, 191, Dimensiunea calitativa cu De-a lungul timpului, Come fe S-au confiuntat situa de crizé. care au fost solutionste cu ajutorul reflectilor priving modailatile de depasire a acestora. De altfel. in cea oe oriveste perfectionarea institulitor comunitare, reli atentia 3 momente. dupa cum urmeaed a) existonta unor erize gi eg b) reflectile cu privie la modalititie de depasire a orizelor gi esecurilor. rellectii care s-au concretizat prin adoptarea mai multor documente sau instrumente jurisice intermationale: ©) toxtele de crept pozitiv. de naturs $3 revizuiascd sau 4 dezvolte prevederile intiale ale tratateforinatittive in continuare, unele aspecte privind existenta crizelor gi egecurior in dezveitarea consteuctiet comunitare. mada- ltatile de depasire 2 acostor crize $i esecuri, precum gi etapele legate de extinderea Comunitat Europene. A. Crize si esecuri; reflectif privind depasirea acostora existat astiei de La intrebarea dacdé au crize si esecu raspunsul nu poate fi cecat unul aficmativ, Motivul 1 constituie chiar aparitia institutilor suprana arate}, care pun in discutie politcile economice nationale, acest fapt presupunand inclusiv, renuntaree fa unele competente statele in domenille ce intra sub incidenta Tratatelor instituind Comur ropene. a) Politica scauinuii gor Schimbérile politic interveri $2824 nolinisti noilor Comunitéti cu privire la vito francezi din acea perioada igi axorimau le (inter 2 in Franta, ip anul 1998, cecta +. Conducatorih neacceptarea opozitie, 20 : stdtoare, dup cum sustineau acestia, de metodelor comunitare. p amenintari pentru suveranit Generaiul de Gaulle a acceptat 3 participe ia punerea in practicé a angajamentelor europene subserise de conducatorii colei de a IV-a Republici. in masura In care tratatele erau puridtoarele unui anumit numar de oportunitétt pe sare el inoerca sé le exploa- teze in profitul intereselor franceze, precum politica agricola comuna gi asocierea cu térile 5) teritorille de peste mare (PTOM). Mai mult, generaiul de Gaulle vedea in Europa orjlocul cel mai bun de a face SA se aud vocea Franje! in lume. sprijinindu-se pe leadership-ul politic francez pe care spera 88-1 stabileasca asupra celorlalte state membre ale Comunitatitor ‘Aceasié acceplare nu implica Insusirea conceptilor institutionale comunitare. Ostilitatea fata de supranationalitate constiuia 0 consianté in politica gaullista"* -Divergentelor institulonale Ii se acaug& opozitile privind identi tatea Europei gi relatilo sale cu Statele Unite, Aceste relatii au fost 0 motivatio esentiala 2 veto-uiul francez. din 14 ianuarie 1963. ta prima candidatura britanicé de ederare. prezentatd in anul 1961. Franta refuzi riscurile intrarii in Comunitate a unui stat legat. intr-o maniera privilegiaia, de Statele Unite, evocand posibiltatea denaturérii toomai a finalitatilor constructiet camunitare. Egecul multilateral nu a fost decat partial compensat de Tratatul de prietenie franco-germana din 22 ianuarie 1963", tratat avand un rol esential in evolutia consiructie! comunitare™ Semnalele opozitie: franceze faté de metodele institutionale comunitare gi asupra viziunii care le inspira au caracterizat primi a ai nollor Comunitati, Franta era reticenta Tn ceea ce priveste Comisia si Parlamentul European, institutii suprenationale, si, in general, fata de tot cea ce, in constructia comunitaré, parea a pune in discutie exercitarea suveranitatii nationale”. od! Rigeau, Droit nstttionse! de /Union ot dos Commmunautés euro cats 83. LG. Paris, 1998. p. 24 om. 2 Conosout sub denumias do Tratatu Elysee “Joa Rideau, op. of. 9.25, Figem aPe fondu! acestor evenimente, la nivelul Comunitatilor declanseaza. in anu! 1965, prima criza majora, avand ca punct de plecare discutile purtate pe marginea finantarii politic’ agricole comune’, Concret. criza a fost declangaté de discutie purtate cu privire la politica proturitor agricole, care, potrivit obiectivelor tratatelor, trebuia $8 se Inscrie in poitica agricola comuna, In anul 1965, Fran{a 2 respins propunerile Comisiei de la Bruxeties. in domeniul politic’ agricole comune, considerand cé se pune in discutie interesul national si, astfel, Comisia igi depdgeste atributile. Acesia a fost contextul in care guvernu! francez a decis s nu mai participe la sedintele Consiliului si ale diferitelor organe comunitare, recurgand la practicerea .politicii scaunului go! In realitate. insé, in spateie acestei decizii a Fr. aliceva, si anume: potrivit Tratatelor constitutive, in parioada 1958 1965, cunoscuté sub denumirea de .perioada de tranzitie”. pentru adoptarea decizifor era nevoie de unanimitate de votur la nivelul Consilivlui. Odaté cu implinirea .perioadei de tranzitie’, potrivit acetorasi Tratate, unanimitatea urma sa fie iniocuita ou majoritat calificata de volun. Trecerea de la unanimitate de voturi la majoritate calificata nu a fost acceptatd de generaiul de Gaulle. care se temea de o eventuala repunere in discutie @ principiilor poiitici’ agricole comune prin vot majaritar si de consolidarea puterilor Comisiei consideraté. ca find un organism supranational. incompatibit cu conceptia pe care generalul 0 avea despre suveranitatea nationals’ Situatia era blocata, fra nicio iesire aparenté. Franta absentand de la gedinjele Consiliului, Totusi, in perioada 28-29 lanusrie 1966", 5-0 desfagurat, la Luxemburg, Conferinta interguvernameniala convocata tocmai pentru a incerca rezolvarea crizei, Reaultatul intdiniri de ia Luxemburg s-a concretizat in adoptarea a ceea ce a rémas in istoria Uniuaii Europene ca find .Compromisul de le Lux: Potrivit fei, se ascunc ce la Communauté Uke Rapport genera! sur activ 985-1966. p. 29 sium. F Joel Rideau, op. cp. 25, 2ix.e Rapport général sur Pactivité de te Communauté aconorni 1965-1966, p34 giurm 22 [rere Compromisuiui, desi de ia sfarsitul perioadei de tranzitie hotérarite Ta cadrul Consiliuiui urmau s8 se adopie cu majaritate de voturi. statele au fost de acord ca. in continuare. pentru probiemele importante. deciaille s8 Se adopte tol cu unanimitate de votur. b) Respingerea candidaturii Regatulul Unit af Manii Brtanii $i Iandei de Nord Jin ciuda intentilor exprimate in timpul summit-ului european de la Roma, din anul 2987, cu ocazia celei de-a 10-a aniversari a semnarii Tratatelor de la Roma. viitorul construciiei europene parea cu atat mai incert, cu c&t retragerea Frantei din NATO, incepand cu anul 1986, adancise prapastia care o separa de partenerii atagati atlantismului, Criza a fost relansata prin votul opus de Franta, in anul 1987, cu privire fa cea de-a dous candidaturé britanica. Impasul era total fa inceputul anului 1969 si Comunitatea se afia Intro stare de criza latent. Aceasta crizé nu a outut fi depasita decat datorita schimbarii politic create prin demisia generalului de Gaulle. Politica de Geschidere. angajata de presedintele Pompidou, 2 fosi la crigines unei propuneri franceze exprimata in cadrul unui summit ce avea ca ordine de zi tripticul: desdvarsice - aprofundare - extndere. Summit-ul de la Haga, din 1-2 decembrie 1989. a permis 88 Se ajungé la acorduri de principiu privind cele trei aspecte, grat. In special, actiunii pozitive a cancelarului Brandt Acordul privind desavarsirea a permis adoptares deciziet privind resursele propri® si a deciziei de ‘tere a pulerilor bugetare ale Paramentului European’, Aprofundarea a fost coneretizata prin Rezolutia din 22 martie 1977 a Consiliului care avea in vedere instaurarea, pe etape. a unei Uniuni economice si monetare’, Aplicarea sa a fost rapid com- promisé de criza monetaré mondialé. Aceasta criz& determina siatele s& reting un mecanisen mai modest. sub forma .Sarpelui Communauiés ouopdennas, 1969.9. 17, he Rappce 222 apniie 1870. >We Reva punciele 515 91 ur “Vee Rapport général surTactité des Carn genétel sur Factivie des Communautés europsennes, 1970, crunastés europdernes, 1971, punctl 185, 23pus in practic incepénd cu anul 1972, incercand 38 coat’ i708 monetar limiteze marjele de fluctuatie intre monedele ¢} Tratatul instituind 0 Constitutie pentru In relatie cu tendinta extinderii ariei geogratice europene Uniunii, prin aderarea a noi siate, se manifesta. ir mod implicit. si cerinta ca UE s4 aiba o structuré institutfonala eficienta care s4 contribuie Ja afirmarea sa pe plan mondial, Se urmérea, In acest fel, 0 adaptere a structurii create pentru o Uniune {Comunitati) c@ av {aveau) in componenta sa (lor) numai 6 state membre la realilati impuse de 0 Europa unité, care va numara, probabil, 30 de state Aceaslé adaptare s-a concretizat prin elaborarea Tratatului de instituire a unei Constitutii pentru Europa. Insa, penitr vigoare, Tratatul trebuia s& fie ratificat de cd statele memby ale UE. in anul 2006, 14? state membre au ratific: doua’, in urma referendumului organi rezutatelor referendumurilor din aceste European din 16-17 iunie 2005 2 considerat 2006. care a fost. prevazuta Tratatulut constitutional. nu mai este doua state care nu |-au ratificat, nu sunt r&spuns inainte de jumatatea enului 2007 pentru care, la nivolul statelor membre UE a fost sarcurs: de reflectie, de explicatii si dezbateri La wemea respectiva, nu putine au fo: plarile societati internationale, in general, si ale celei europene. in special. de la Pregedintia germana @ UE (lanuarie — unig 2097) din punctul de vedere al unuia dintre cele mai importante obiective stabilite, $i anume refansarea .Tratatului constitutional” (Tratatul instituind Constitutie pentru Europa}. Acest iucru s-a intamplat dupS ce Europa 8-a confruntat cu blocajul determinat de rea ratificarii de catre doud dintre statele fondatoare ale a intra Iltime ex initial Jost Riéeau, 09 # Austria. Bagi Slovacia, Spania, *Franta. Olands, 24 p. 26-27. maria. Ungaria, lia, Le stale care au un cuvént greu de spus in ansamblul vocilor de la nivel european, S-a intamplat. de asemenea, dupa ce. la aproape doi ani 2 blocaj, Finlanda, pe timpul exercitari oresedintiet UE tiulie — cecembrie 2006) a spart gheata demersurilor procedurals, prin ratificarea Tratatului constitutional, demers de natura sé mai rsipeased noni euroscepticismului cu privre ta viitorul UE. instalafi upd cele doud respingeri Asteptarile de la presedintia germand au fost mari gi de lunga curata, deoarece acestea si-au gasit consacrarea chiar in ultima cecada a ultimei luni de exercitare a mandatului prezidential. Se astepta un semn, care semn putea fi de slabire a UE, din perspectiva obiectivelor constitutionale propuse sau. dimpotriva, de relansare a scepticii, dar si eurooptimistii. au avut timp initiing teze, scenaril. teorii dintre cele mai smagorice, in sensul. inclusiv. al disparitiel jiente, totugi, siructuri lui actual. nu de mult acestei entitati, suficient de reflect ciuerse, unele chiar fant uneia dintre cele mai economico-politice @ secolutui trecut $i al inceput, oF af transforrnériiraicale @ avestei Semnatul pozitiv. optimist dat de cétre Germania s-a concretizat fu numai cu prilejul Summit-uiul de la Bruxeiles din 21 - 22 iunie 2097. ci si prin Deciaratia edoptata cu ocazie aniversaci a $0 de ani de la somnarea Tratatulul de la Roma (la 25 martie 2007), cunoscuta gi sub denumirea de .Declaratia de la Beri’. Declaratia, extrem de sinteticé, dar foarte bogala in continu, ceugeste $4 surpringa gi sA evidentieze, in cuvinte putine, tot cea ce s-a realizat in cei 50 de ani. Reuseste, totodald, 4 redea etapa la care s-a ajuns, dar si sa sugereze obiectivele pe termen sourt, media si lung de atins. Din aceasté. a doua perspectiva, .Declaralia’ se constituie intr-o veritabild radiografie 8 consistentulul Tratat constitutional. Mai mult, constienti find de impasul (pana in vecinatatea blocajulul) institutional gi normativ in care se gésea UE, .Decleratia’, in penultimut sau alineat, din partea a lita st ultima. precizeaza: .De acees, asiazi, la 50 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma suntem uniti, in scopul nostru de 2 ageza Uniunea Europeand pe baze noi comune inainte de alegerile europene din 2009", Decteratia 25a reprezentat o pregatire a Summit-ului din 24 ~ 22 funie 2007. din punctul de vedere al relansérii UE Dintre Concluzille Pregedintiei germane, Incheiate. cu succes. in iunie 2007. retin atentia, in special, urmatoarele: Consiliul European invita viltoarea Presedintie' sa redecteze textul unui oroiect de tratat jn conformitate cu termenii mancatului $i s& Tl prezinte in cadrul CIG*, de indata ce aceasta va fl deschisa. CIG igi va finaliza activitatea eat mal rapid posibil si, n orice caz. Inainte de sfacsitul anuiui 2007°, in vederea acordairii unei perioade suficiente pentru ratificarea tratatutui* rezultat in urma acestei activitati inainte de alegerile parlamentare europene din iunie 2009" © astfel de decizic a fost luaté pentru 68, age cum se precizeazd le punctul 8 al Concluzillor dup doi ani de nesiguranta cu privire la procesul de reformare a fratatulul in cadrul Uniunii, a momentul rezolvaet chestiuni, astfel incat Uniunea s@ avanseze. Aceasté perioadé de reflectie a dat, intre timp, pilejul unel dezbateri publice extinse si a ajutal la pregatirea terenului penta adoptarea unet soluti Desi, .Mandat a la realizarea unui singur tra tional menit $8 e iniocuiascé pe cele existente, aban: terminologie care ar fi in masurd sé fe dea cetatenilor o perceptie clard istreazA un set de simboluri care foe mai ugor eu Uniunea sosit acestet ste A renul joneaza 0 asupra naturl actiunilor Uniunii, nu 9 le-ar permite cetatenilor s8 se iden: Europeana si cuprinde céteva clauze de excludere voluntaré (opt-out) in anumite domenii cu privire ta care unele state membre au ridicat obiectii si nu ia in considerare in mod suficient noile provocéri cu care ind care a fost Ratiiearea sa inns stint riveaga peroada a anlor 2008 si 2009. Per fenceplie {eand iranda) ae urmat atv, Kanda 9 svzus Tratatl rae prin eatararc Ungoria a fost prmul stat cara, ta cine: nie d.24 seniaara, a s\ratfiea’ Tratatl Puretul 11 in Conciusile Pregediniss Consinud European ce ia Bins (21-22 tule 2007) ~ Rup: consiium.ezropa.eu'ueDoesloms_Data‘doss/ares atarROrec'94940. pc! * Ben .Conctu Broxalies (21-22 tui iat Consiuiui European de 16 rn Condlutile Preset 2007 26 se conirunié Uriunea 2 la semmares Tratatulul Constitutional’ Pariamentul 2 oferit, la 14 julie 2007. avizul sau privind Sonferinta intequyernament v8 ze mai tSrziu, Comisia European pi stig 2007) Avizul, Intemeiat pe art, 48 din Tratatui Eurapeana. tor la Conferinta reprezentanilior guvemnelor statelor membre, convacata in vecsrea revizuirii tratatelor (Reformarea Europe! pentey secolul 2177. Aga cum observa 3i Comisia Eurogeana in documenta! mentionat. Consiliul 2 2007 a adoptat un mandat precis pentru Conferinia, datul a fost rodul unui compromis elaborat Aoest compromis consté in aceea cA unele dintre nite fa CG din 2004* nu au fost retinute si 05 au fost 2 de derogan unor stale membre. Sliminarea unor European din i interguvernamen cu mare ia” modificacile com acordate © sey sspecte. precum mai greoi au fost ubsoris toate statele membre’ si modificarile din cauza cérora textul tratatului asie ntel2 necesare ale unui acord global fa c re. au Se doreste ca modificarile prosuse 2 institutionals 5 politica solid, prin e ofere Uniuni care sa rs Urmaring. Pragedintia CIG vransmit atatului privind punda astept evenimentele, la 5 octombrie 2007 il complet at .Tratatulat de modificare 2 Tratatuiul de instituire @ Comuneati uropene lele, precum si declaratiile la Actul final fal cum au rezuitat in urma grupulul expertilor juridici”, atat Conferintei Interguvernamentale [a nivel de ministri ai afaceritor exteme (care a avut loc fa 18 octombrie 2007), cat si CIG fa nivel de guratd la 18 octombrie 2007). cronotogic. inclusiv pi 2007 pewine canvosaren (CIB): aviau Paslamentutts Europoan (ar. 48 ain 7/9808 (CNS), Oaeumantel poste F co vemamentala dedicats Trataulu de inativire @ unei Constttt SPuneiul 2d a7La 3 decembrie 2007. Conferinte reprezentartilor quveraetor statelor membre, reunité ia Bruxelies, a elaborat si a preventat Tratatul de fa Lisadona ce modificare 2 Trataiuiu: privind Us Europeand gi a Traiatului de instituire 3 Comunia Tratalul a fost semrat sub presedintic portugheza decembrie 2007, data l2 care a fost deciansala de catre slalele membre. Siatele au agreat in majoritates Ia varsitoare, procedure ratificarii in cadrui legislativului. irlanca nand consecventa sistemuiui dat de ratificarea prin ceferendum fapt care a $i incetinit finalizarea unei asifel de etape (numai dupa se 2 objinut © serie de garantii juridice, prin cel de-al dollea referardumn organizet, Irlanda a ratificat Tretatul). Cu toate acestea, nu ilanda a fost ulimul stat care a depus instrumental de ralificare. acest tucra intmplandu-se din partea Cehiet La 1 decembrie 2009, facéndu-se apticarea colei dea doua variante inscrise in art. 6 din Tratatul de ta Lisabona’ acesta a intrat Jn vigoare (prima variants precizand faptul c& Tratatul intra in vigoare fa 1 januarie 2009, sub conditia ca toate instrumentsle de ratil 88 fi fost depuse). 2. Dimensiunea cantitativa ~ extinderea Comunitatiior Europene/Uniunii Europene ~ Potrivit art. 49°, par. 1 din Tratatul privind Uniunea Europeans: -Orice stat european care respacta valorile prevazute la art 2° si care se angajeaza si le promoveze poate solicita sé devind membru al Uniunii, Parlamentui European si parlamentele nationale sunt ratatul poate fi consuitat ia hitpwanw consifium. europa. euuadtor 2909014.7007 paF Cahia @ depus instrument de ta de 13 noiemeria 2009, sto same 22 Kn careurnaacd depunetnsiueni da raificaro do fatul Semnatar care indepinesie ulimui aceasté formaitate’ {art 5 sin Tratotel de Frorlont fe" (art 8 ain Tratatut de io Aga cum a fost mociicat prin Tratatul de fa Lisebona * Artioolul 2 TUE: Uniunea se intemeraza ila respect r valosia respecte Nbetati, democratiel, egaitat, stalsii de creat. procum si pe respectaraa dept. or om, inclusiv @ dreptunlor persoancior care aparin mrortation Aceste valet sunt comune statelor membre intro societate caracterizaia pan pluralism, nediscriminare toleranta,justife, soidartale si egaltate inire Teme! si barat 28 rere rreerrsinnsnnesonrienaniennres informate cu orivire ia aceasta Statul solicitant adreseaza ererea sa Consilivlui, care s2 pronunt& in unanimitate dupa consultarea Comisiet si dup aprobarea Parlameniulu! European, care se pronunié cu majoritatee membrilor din care este constituit Critesile de eiigibiltate aprobate de Consilisl European se iau in considerare -Qup’ adoptarea de c&tre staiele membre a unei gozitii comune, in anul 1970. negocienile cu statele candidate la aderare’ s-au putut deschide. Aceste negocieri au dus, Ja 22 ianuarie 1972, la semnarea unui tratat de aderare. Norvegia a decis s8 nu raiifiee tratatul, ca urmare 3 rezultatului negativ al referendumului consultativ. Celelalte mempre, incepand cu 1 ianuarie 1973, ele unei tral state devi Comunitéti confruntaie. din toamna acelviagi an, cu primul soc pevolier dinire Grecia Prin semnarea Tratatului de aderare, in anui 1284 umarut statelor mambre se ridicd la 19, pentru ca, in se 12 (prin aderarea Spaniei si si Comunitati nul 1986, acestea sé fie in nur Portui Umatoarea extincere a Comsnitatilor a avut lec in anul 1996. 6 Austria Suedia devin membre ale Comunitatiior Eurovene, Tratatele si actele de aderare ale Austriai, Finlandei si de ta Cortu. Suediei au fost semnaie cu ocazia Consiliulul europ: din 24-25 lunie 1994 La 28 noiembrie 1994, poporul prin referendum, pentru @ 2-a card, aderarea, cu o majoritaie de 52,2% doar 3 state au devenit membre ale UE, incepand cu norvegian a respins, astfel, 7 ianuarie 1995, Cea mai mare extindere a Uniunii Europene s-a produs in anut 2004, cand celor 15 state, deja membre, li se alaturd alte 10. si anume: Cipru, Malta. Ungaria. Polonia, Republica Ceha, Estonia, Letonia, Lituania. Slovacia, Slovenia Prin aderarea Buigariel si Roméniei, in anul 2007, numarut statelor membre ale UE se ridicd, in prezent, la 27. Nord, anda, Danemarcs, Norvegia. Rogatul Unt al Mari S:kani gi endo: 4 Jogt Réoau. 9p. op. 27. 29Pana la deschicerea oficial a negocierilor de aderare, Romania a avut de realizat si alte objective. considerate obligatorii pentru evolutite ulterioare. Astfel. 0 conditie impusd oriedrui stat care doreste sa adere fa UE. esie aceea de a obtine statutul de siat asocial. Tara noastré 2 dobéndit statute! de stat asociat prin Acordu! european instituind 0 asociere intre Romania. pe de o parte Comunitatiie europene gi statele membre ale acestora. pe de a! parte’. Dupa dobandirea statuiutui de stat asociat. Romania a depus. ia 22 iunie 1995, cererea de aderare. prin care si-a concretizat intentia de a adera la UE. Doi ani mai trziu. in decembrie 1997, Consiliut European de la Luxembourg a hotarét acordarea statutului de stat candidat Romaniei. Din acest moment. tara noastré a primit finantare sia inceput $4 fio monitorizaté cu privire fa indeplinirea unuia din asasnumitale .criterii de la Copenhaga . $i anume criteriut politic care presupune institutli democratice s respectarea_drepturiior omului si ale minoritatilor. functionarea unei jus independente. cupa de aderace, acestui criteriu i se mai a ~ eriteriul economic, care are a unei economil de piata functionala concurentiale ale pietel interme a UE + cfiteriul institutional care presupune transpunere existenta Unerior, taiul candi fata presiu: acquis-ului comunitar, capacitatea de a pune in aplicare angajamentele asumate, Fiecare stat candidat trebuie s4 negocieze cu Uniunea Europeana. pe baza acestor criterii, De asemenea, treduie sé demonstreze c& armonizarea legislativé nu se reduce numai ta transpunerea acquis-ului comunitar, ci si cA exist toate miloacele care contribuie ta respectarea obligatilor pe care statul gi le asuma ca vitor stat membru al UE. Negocierile de aderare au fost indelungate $i cu un grad inalt de complexitate, Penis Romania acestea au inceput de jure in bare I 1 febrane " Acordul a fost semnat ia 1 faoruane 1993 gi a inal in we 1896, ratificat prin Legea r=, 2071893, 30 secembrie 1999. cnc. is Summit-u! de la Helsinki, tara noastra a sost invitata sa negocierie de aderare De facto, insa scestes au fost le 15 februarie 2000. Negocierite au antronat reforme insiituiionale. economice si sociale profunde. in decembrie 2004 ‘eciansa 2 aderare, marcheazé o noué ela in evolutla procesului de aderare. Ast ‘acepand cu decembrie 2054, Romania $i Bulgaria au declangat formalitatile pentru redaciarea Tratatuiul de aderere. La data de 13 aprilie 2008. Parlementul European a dat avizul conform cu privire la aderarea Roméniei si Bulgariai la UE, iar la 25 la Mandstirea Neuménster din oragut martie 2005 a avut toc, Luxembourg de Neumiinster din Luxembourg-Ville, in prezenta reprezentantiior stai celor 25 de state membre, ceremonia semnari Trataiulul de aderere a celor oud state fa UE. La data de 17 mai 2008, Tratetul a fost catificet in Parlamentul Romaniei', iar fa 1 ianuarie 2007 i Tratatul a fost ratificet pe fr. 157/2008 dia 24 mai 2008, peniry ratiicarea Trataich.i cere Regatul Belgiei, Republica Cehd, Regatut is Gormania, Republica Estonia, Republica Elond, ances, ‘randa, Republica ilalians, Republica Cipra Jarsie Ducat at Luxemburgui, Republica los, Repuibica Austria, Republica 02. Ropubica sgatul Soanis., Repubiica ul Unt a Mail Brltanl gi Wendel de Nore (state Europene) si Republica Guigaria $i Romania piivng aderarea Bulgeria gia Romsaniol ‘= Uniurca Europeans, semnat de Romania la Luremburg i826 aprlie 2005, publicatS In M, Of, nr. 46571 lunia 2008, 31Capitolul PRINCIPALELE TRATATE ALE COMUNITATILOR EUROPENE Si ALE UNIUN?! EUROPENE Secti:inea } Tratatul de la Paris instituind CECO/CECA - 1951 (intrat in vigoare in anul 1952) La 18 aptilie 1951. la Paris, § s: instituind prima Comunitate Eur Europeana a Carbunelui si Otelu in vigoare fa 23 iulie 1952 Cele 5 paragrafe ale Preambutviui Tratatului CECO contin toata filosofia care nu a incetat sa-i inspire pe promotorii constructici europene™* -Considerand 04 pace: oforturi creatoare pe mas Convingi ca 0 Europa arganizata si puterni Reatiei 0 contributie inaisp: Congtienti cé Europa nu semnat Comunitatea (CECOICECA), Tratatul a int rondiald nu goate fi re: ‘a pericoleior care o amenin 2 ducé civ entinerii relatitor pacifiste: ‘@ construl decat prin realizan olvatd decat prin SA concrete care s& creeze, mai © solidsritate de fapt si prin stabilirea unor baze comune de dezvoltare econam! Preocupati 88 contribuie, prin exosnsiunea procuctilor for funda. ‘mentale, la ridicarea nivelului de trai si fa progresul actiunilor de pace: Hotérdsc $8 substituie rivalitatiior secutare o fuziune a intereselor lor esentiale, la a fonda, prin instaurarea unei Comunitatt economice, primele baze ale unei comunitati mai largi si mai profunde inte |Germonia Fania, fala Lamour. Se Pascal Fonane Docupencton aop Melton Schuman - 19502090" Sete Boe 2000, p. 18, : 32 comun’ .s comunitara tatu popoare ‘ivale afiate mulié vreme in conilict si sA puna bazele unor institutii c2nabile $4 or'enteze un destin de acum Inainte comun (,..] Pace mondiald’, realizari con: solidaritate de fapt”, fuzlue ne de interese esentiale”, .comunitate”, destin de acum inainte t cuvinte cheie care paartd, simultan, spiritul gi metoda conserva astazi toate puteriia lor mobilizatoare”' Desi Tratatul CECO a incetal s3 mai produca efecte, incé ain anul 2002. principalele instituji pe care el ‘e-a creat Isi pastreaza. in intregime. actuslitates. Tratatul a consacret 4 prineipii, preluate din Pienul Schuman, principit care, 2 altfel, constituie baza Uniunil Europene actuale, gi anume + superioritatea institution; + independents instiutilr. + colaborarea Intre institut; + egalitatea inire state 1, Superioritatea institutiitor Aplicarea in cadrul relatilor internationale a principiilor priv egalitatea. arbitrajul gi concilierea reprezinta 0 dovadd cert progresului civiizatiel, Reprezentantii statelor care au participat la negocierea Tratatulul .2u tail ei Ingigi experienta dezordinil. a violentei gi a arbitrariului care insotesc rézboiul. De aceea, eforturite lor au fost indreptate spre a infinta o comunitate de drept, in care legea sa ia focul fortei, Jean Monnet 1 cita, adesea, pe filosoful elvetian Amiel: «Experienta flecérui om se rela. Singurele care devin ‘mai infelepte sunt institutile: ele acummuleazé experienta colectiva si gin aceasta experienta. din aceasié intelepciune, oamenii supusi acelorasi reguli nu vor vedea schimbarea natunli lor. cl vor vedea cum comportamentul for se va schimba gradualn"? a sem. * idem, 332. Independenta institutiilor Pentru ca institutiile s&-si indeplineascd atributiile trebuie sa dispuna de o autorilate proprie, Garantiile care au fost oferite inaltei Autoritaji, in prezent find vorba despre Comisie, si de care beneficiazé actualele institutii ale Uniunii Europene pot fi rezumate astfel + membtii sunt numiti de comun acord de catre guvemele statetor membre’: este vorba despre personalitati care igi exercité atributille ‘mod colegial si care primesc instructiuni de la statele membre: + independenta financier’, concretizatd in resurse propril si nu, ca in cazul organizatitlor internationale, in contributii nationale; + raspunderea inaltei Autoritati, astazi a Comisiel, exciusiv in fata Adunatii (astézi Peramentul European), care poate vota, cu majoritate calificata, o motiune de cenzura? 3. Colaborarea intre institut! Independenta Inaltei Autoritati era, pentru Jean Monnet, fundamentul noului sistem. Dar tot el era cel care admitea, in timpul negocierilor, necesitatea de a da statelor posibilitatea de a-si face cunoscute interesele nationale. Acesta era mijlocul cel mai sigur de a impiedica noua Comunitate 34 fie limitatS la obiective mult prea tehnice. Trebuia ca inalta Autoritate s8 poata interveni in domenille In care se luau decizii de naturé macroeconomic si a cdcor competenté revenea guvernelor. Astiel, a fost creat, pe langa inalta Auioritate, un Consiliu de Minigt, al carui rol a fost strict limitat: ef nu trebuia 4 decid’ cu unanimitate, ci cu majoritate de voturi. Avizul su conform nu era cerut decat in cazuri-limita. Inalta Autoritate astra monopolul initiativel legistative. Aceast prerogaliva, pastrata gi in competentele actualei Comisil, este esentiala, ceoarece ea oferd garantia c& ansamblul intereselor comunitare va fi aparat prin Comisia este, de asemenea, supuss votult de investiurd dat de Paclamentul European “Pascal Fontaine, op. cit. p. 19 34 propunerile colegiulut Inca din anul 1961, dialogul era organizat inte cele 4 institutli, pe bazd de colaborare si nu de subordonare, fiecare Ginice institutt exerciténd-si prope functi in interiorul unui sistem decizional complet, de natura: prefederala™ 4, Egalitatea intre state Poirivit {ui Jean Monnet numai principiu! egalitatil intre stato era de naturé s& creeze 0 nud mentalitate, Astfel, a fost formulat unul Gintre fundamentsle juridice, cu fora juridicé, si anume cel economic. .Potrivit art 4 TCECO, sunt recunoscule ca fiind incompatibile cu plata comund a cérbunelui gi otelului si vor fi abolite slinterzise + jaxele la import sila sitestrictile cantitative privind circulatia marturilor, clicile discriminatoril intre producatori, inlre cum- paratori si consumatori, in special in privinta preturilor si a conditillor de livrare ori a terifelor gi conditilor de transport, precum $i masurile care impiedic’ libera alegere de catre cumparator a furnizorului + salarile $i ajutoareie acordate de catve state ori taxele speciale port, precum gi taxele cu efect echivalent impuse de state. in orice forma ar file” Tratatul CECO constitvie o siructurd institutionalé proprie, original, ce cuprindea urmatoarele institut + Inalta Auiortate — organism supranational, ce reprezenta interesele Comunitati * Consiliut Special de Ministri ~ constitit ca institutie interguver- hamenteld pentru apararea intereselor rilor membre; + Adunarea Comund ~ reprezinta interesele popoarelor statelor membre, Este un organism de control democratic al factorutui executiv (bi-executiv: inalta Autoritate si Consiliul Special de Ministei): * idem. idem, 35: + Curtea de Justitie ~ organism jurisdictional pentru respectarea normelor juridice ale Comunitatil Asa cum am mai spus, Tratatul de la Paris, constituind CECO, a fost semnat la 18 aprilie 1951. fiind incheiat pentru o perioad’ de 50 de ani; Tratatul a intrat in vigoare ta 23 iulie 1982 si a incetat s mai producé efecte ia 23 iulie 2002, Secfiunea a Il-a Tratatele de la Roma instituind CEE si CEEA/Euratom ~ 1957 (intrate in vigoare in anul 1958) Ca urmare a Conferintel de la Messina (Italia) din 1-3 julie 1953, a ministilor de externe, reprezeniantil celor sase state membre CECO au hotarat extinderea sistemului reatizat tn cadrui CECO gi la alte domenii economice, in vederea realizéili unei piete comune generale, armonizarea politicilor sociaie si organizarea unei piete nucleare comune. in acest sens, 12 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate doud tratate. instituind. pe de o parte, Comunitatea Economic’ Europeana si, pe de alté parte. Comunitatea Eu. ropeana a Energiei Atomice. Tratatele au fost incheiate pentru o durata nelimitata si au intrat in vigoare fa 1 ianuarie 1958, dupa ratificarea lor de catre Germania, Franta, Italia, Luxemburg. Belgia si Olanda’, «Tratatele de la Roma au matcat un recul al supranationalitati, Gar ele au provazut posibilitati de integrare prin extinderea competentelor Adunairii parlamentare (ai c&rei membri usmau sd fie alesi prin sufragiu universal direct) si orin trecerea fa votul majoritar in cadrul Consiliutui"® } Desi a paticipat ls negocieri, Marea Britanie nv a semaat tratatele * Jean-Claude Gauiron, Droit européen, Dalloe, Paris, 1997, p. 14 36 4. Tratatul de la Roma instituind CEE (TCEE) Obiectivele Comunitatii Economice Europene au fost stabilite in art. 2 din Tratatul de instituire. Astfel, relin atentia urmatoarele: Tratatul instituind CEE a stabilit drept objective pentru Comu- nitate, in art. 2, urmatoarele: + realizarea unei piefe comune si apropierea progresiva a polticilor economice ale statelor membre: + promovarea unei dezvoltéri armonioase a activitétilor economice + extinderea cantinud si echilibrata; + stabilitatea crescuta, + crogterea accelerata a nivelului de trai + fundamentarea unor relatii mai stranse intre statele membre. In perspectiva crearii fundamentelor .unei Uniuni din ce in ce mai strnse intre popoarele europene". Tratatul prevedea libera circulatie a marfurilor i protectia fatd de .exteriorul” Comunitétit prin tarife vamale comune, libera circulatie a persoanelor $i capitalurilor, protectia liberei concurente. Aceste prevederi urméreau instituirea unei piete comune, avand caracteristici asemanatoare pietelor nationale De asemenea, Tratatul privind instituirea CEE prevedea: + armonizarea politcilor economice ale statelor membre: + stabilirea unor polflici sectoriale comune in domeniut agricutturi, transporturior, relafilor comerciale exteme, jin timp ce Traiatul instituind CECO are natura juridied @ unui tratatlege, Tratatul instituind CEE stabileste cadrul in care instiutile comunitare ,au ca misiune promovarea dezvoltarii armonioase a activtétilor economice in ansemblul Comunitati, extindere continua si echilibratd, 0 stabilitate marita, 0 crastere aocentuaté a rivelului de viata si relatii mai stranse intre statele membre” Aceste prevederi au caracter general, ceea ce inseamna ca ,nu pot crea obligatii juridice in mod direct: importanta lor consté in aceea cd orienteaza interpretarea dreptului comunitar in directia " Ovidiu Tinca, Drept comunitar general. Ectwra Dicactica $i Pedagogicé R.A Bucwest, 1999, 9.8. 37atingerii obiectivelor CEE”. Acest aspect esto redat de Curtea de Justifie, care a concluzionat®: Art. 2 al Tratatului descrie misiunea CEE. Obiectivele enuntate de aceasta dispozitie sunt legate de existenta si functionarea Comunitatii, iar realizarea lor trebuie sa fie rezultatul stabilir pielei comune si a spropierii progresive a politicilor economice a statelor membre, care sunt, de asemenea, scopuri a céror realizare constituie object esential al Tretatului, Aceste obiective, care au inspirat infintarea Comunitatii si, Indeosebi, cele de promovare $i dezvoltare armonioasa a activitétlor economice in ansamblul Comunitatii nu pot avea ca efect crearea de obligalii juridice in sarcina statelor membre si nici de drepturi in folosul partioula- rilor®* Potrivit Tratatului, CEE se sorjina, pe de o parte. pe o piats comund si, pe de alta parte, pe apropieres progresiva a politciior economice. Tratatul nu contine o definitie pentru piata comuna: precizarea este, insa, realizata de catre Curtea de Justitie. care 0 defineste ca flind un spatiu economic unificat, iipsit de obstacole interme. in cadiul catuia vor trebui realizate, in mod progresiv. uniunea vamala si uniunea economica’ Articolul 3 TCEE stabileste masurile pe care trebule $8 le adopte institutile pentru a realiza obiectivele prevazute in art. 2. Astfet + art. 3. it 2) se referd la politica comuna in domeniul transporturilor: + art. 3, lit) stabileste necesitatea asigurériifiberei concurente, + art. 3, ft i) prevede instituirea Fondutui Social European. Potrivit Curtii de Justife®, .spre deosebire de tratatele interna fionale, Tratatul instituind CEE a realizat o ordine juridie’ propre integrata sistemului juridical statelor membre de {a intrarea in vigoare a Tratatului gi care se impune jurisdictilor acestora; instituind ! Ovidiu Tinca, op. op. 8. 2? CICE, notararea din 24 ianuarie 1991, A¥sthor / Sulzer. C-339269. * La nivei comunitar, termenul de particular” deserneaza persoanels fzice 3 juridiee, *CJCE, notéravea din 24 octornbris 1973. Schidter / Hauptzotlr c-sia * Hotérarea CJCE din 15 fulle 1864, Costa ¢. Enel. C364, 38 rach, 0 Comunitate pe duraté nelimiteté, dotata cu atributit propril, cu personalitate juricicd, cu o capacitate de reprezentare pe plan jnternationat si, mai exact. cu puteri reale izvorste din timitarea de. competent sau dintrun transfer de atribuy! ale statelor cate Comunitate, acestee si-au limitat, chiar dacé ir domenii restranse, drepturile for suverane gi au creat, astiel, un sistem de drept resortisantilor $I chiar jor: avand un izvor autonom, dreptulli nascut din tratai nu ar putea, deci. in baza naturl sale originale specifice. sa se opund, pe cale juridied. un text intern, oricare ar fi acesta, fara ca s&-si plarda carecterul comunitar gi fra $2 se puna problema chiar a pazei juridice a Comunitati Obiectivul Tratatului CEE. acels de a institui o piat8 comund a cérei functionare intereseaza, in mod direct. justitiabili Comunttati implica faptul ca Tratatul reprezinta mai mult decal un acoré care creeaza obliga’ intre statele contractante! 2. Tratatul de la Roma instituind CEEA/Euratom (TCEEA) Tratatul institvind Euratom urmareste formarea si dezvoltarea unei industri nucleare europene. Pentru atingerea acestor objective era necesar s8 se realizeze urmaloarele. dezvoltarea cercetarii si difuzarea cunostintelor tehnice, asumarea nei functi de reglementare a aprovizionarii ststelor cu combustibili nuclear si minereuri, infiintarea unei plete nucteare Art. 52 al Traiatulul prevede faptul 8 Euratom dispune de un drept de optiune asupra mineralelor, @ materilor brute si a materialelor fuzionabile speciale produse pe teritoriul statelor membre, precum si de posibilitatea de a exercita un control de securitate asupra destinatiei finale @ produsetor. astfe! incdt acestea 88 nu fie folosite in scopuri militare. In acest scop. orice intreprindere care manipuleaz’ materiale nucleare este obligaté s8 prezinte " CJCE. notararea din 15 feonuarie 1985, Vee Genc on Loos / Administratie der Bolastingen, C2662 39Comisiei informatii asupra activit8ti destasurate, cu exceptia mate- ialelor destinate nevoilor de aparare’ Sectiunea a ill-a Tratatul de la Bruxelles - 1965 {intrat in vigoare in anul 1967) Prin semnarea Tratatului de la Bruxelles, statele membre ale Comunitétilor Europene doreau s& realizeze o fuziune a normelor cuprinse in cele trei Tratate institutive, intr-un singur Tratat’ Necesitatea unei astie! de fuziuni era justificata prin acosa c&, 0 singuré Comunitate, in loc de trei, ar fi avut, in plan politic, 0 mai mare autorilate si prestigiu® Insd, in final, Tratatul de la Bruxelles ou a realizat decd fuziunea institutionala, fuziune care, intre altele, 2 condus la realizarea unui buget unic al Comunitatior. in acelast timp, s-a creat 0 administratie comunitar& unicd, stabilindu-se un statut unic al functiei publice comunitare si unificandu.se sistemela de imunitati si privitegi ale functionaritor comunitari Unificarea realizata prin Tretatul de la Bruxelles 8 avut loc numai la nivel institutional, cele tret Comunitati ramanand distincte, fiecare din cele trei Tralate constitutive continuand s& producé efecte juridice in mod independent. Institutiile comune, nou infiintate, Comisia gi Consitiul de Ministri duc la indeplinire sarcinile prevazute in toate cele trei Tratate institutive. Ovigie Tinca. op. cit. p. 11 Aceasta fusiune este expres o: precum gin art. 32 "Se poate spune cB dorinta statelor dia anul 1985, aceea de a unifca cole tei Comunitsti ¢-2 concretizat in anul 2004, cand Convertia peivind vitorut Europei a transmis Consiliului European de ia Sslonis Projacisl eu privira ia Tralatu inetiving & Constitute pentru Europa. Dar, cupa cum am araiat anterior, Tratatul nu 2 fost ratiica, ind, uteror, abandonat 40 ‘evzut Tn Preambulut Tratatulut de la Bruxailes, Seofiunea a !V-a Acordul de la Schengen — 1985" {intrat in vigoare in anut 1995) Acordul Schengen reprezinté rezultatul dezbaterilor organizate la snceputul anilor “80, dezbateri care au urmarit definirea_liberei circulati_ a persoanelor si, mai mult decat atat, clarificarea semnificatiel unei astfel de libertati la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene. Contextul in care a aparut aceasta problema it constituie faptul c& o parte dintre statele membre ale Comunitatilor Europene apreciau cé libera citculajie a persoanstor, ca principiu, se aplicd In exclusivitate propriilor cetéteni, ceea ce presupune mentinerea controalelor la frontiere pentru a deosebi cetatenii statelor membre de cetdtenii altor state, nemembre, in timp oe, potrivit altor opinii, de libera circulatie trebuia s& beneficieze gi alte persoane. decat proprii cetafeni gi, tm consecinté, controlul la froniiere trebuia inldturat. Referirea la libera circulatie a persoanelor in spatiul Uniunii Europene are o dubla semnificatie, si anume: pe de o parte, reprezinta una dintre cele patru libertati fundamentale ale UE, in temeiul cdreia oricare cetdtean al unui stal membru al UE are dreptul de a-gi stabilt regedinta oriunde pe tentoriul statelor membre ale UE, pentru a exercita o activitate salariald si, pe de alta parte, aceasta libertate are in vedere eliminerea controalelor fa frontiere atat pentru persoanele fizice, cat si pentru persoanele juridice. Nereugind sd se ajungé la 0 intelegere la nivelul Comunitattlor, 5 din cele 12 state membre au hotarat, in anul 1985, sa instituie intre ele un teritoriu fr frontiere, prin semnarea Acordului rémas in istorie sub denumirea de Acordul Schengen. Desi, initial, s-2 dorit ca Acordul Schengen s& fie un instrument juridic international [a care sa devin parti toate statele membre ale Comunititilor Europene, in realitate, acesta @ Imbrécat forma unui {ratat international multilateret, negociat, semnat si intrat In vigoare polrivit normelor dreptului international public, nefiind, astfel, “A se vedea si lon P. Fllpescu, Augustin Fuerea, op. cit, p. 259-267. atguvemat de dreptul comunitar (al Uniunii Europene. in prezent), Prin urmare, Acordul Schengen este un tratat international care nu face parte din acquis-ul comunitarial UE, Este rezultatut unei cooperéirii interguvernamentale, specifice fostului pilon al ill-lea al Uniunii Europene, si anume ,Justitie si afaceri interne’. Semnarea Acordului de cétre cele 5 state membre nu s-a realizat in calitatea acestora de state membre ale unei organizatii internafionale, ci in calitate de state uverane, care pot incheia injelegeri. Prin caracterul sau ce tratat specific domeniului cooperdrii politienesti gi judiciare in materie penalé, la acest Acord poate adera orice stat european, sub conditia ‘Indepliniri critertlor convenite, Astiel, la 14 iunie 1985, Guvernele Statelor Uniunii Vamale Benelux, Republicii Federale Germania si Republicii Franceze au semnat Acordul de la Schengen, referitor la eliminarea, gradual, a controlului varnal la granitele comune. Ca instrument juridic, Acordul Schengen se intemeiaza pe mai multe considerente, dintre care le amintim, cu titlu de exemplu, pe umatoarele = progresele inregistrate in cadrul Comunitatilor Europene in vederea asigurdrii fiberei circulatii a persoanelor, 2 mérfuriior si a serviciilor; > necesitalea consolidarii solidaritatii intre popoarele statelor membre ale Comunitatilor Europene, prin inlaturarea obstacolelor din calea liberei circulatii la frontierele comune dintre Statele Uniunii Vamale a Beneluxuiui, Republicit Federale Germania si Republic Franceze: ~ obiectivitatea efortului de amplificare a raporturilor dintre popoarele statelor membre ale Comunitatilor Europene prin intermediul liberei treceri a frontieretor interne pentru resortisantii lor, respectiv a liberei circulatii a marfurilor gi a servicillor; - dorinta de a elimina controlul frontierelor comune. Acordul are in structura sa 2 titluri gi 33 de articole: Titlul | (art. 1- 16), denumit .Masuri aplicabile pe termen scurt” gi Titlul {I {art. 17- 33) destinat .Masurilor aplicabite pe termen tung 42 Articolul * al Acordului fase referire ta formaltatile care trebuie indeplinite la frontierele comune, formalitéti care au in vedere document trebuie intocmite pentru derularea_proceduritor urmate de caire resortisanti statelor membre ale Comunitatior Europene. Acestea sunt supuse conditilor de fond si forms prevazute in cuprinsul Acordulu jn accepttunea Acordului, conceptul de frontiers comuna include frontierele comune existente intre statele Uniunii Vamale Benelux, Republicii Fecerale Germania gi Republicii Franceze. Nofiunea de resortisant'. in intelesul Acordului, se refera la persoanele fizice si juridice. avand cetdtenia, respectiv nationalitatea statolor membre ale Uniunii Europene. Potrivit celui de-ai doitea articol, .fortele de polite si autoritatile vamale vor exercita, incepand cu 15 iunie 1995, 0 simpla supraveghsre vizualé 2 vehiculelor de turism ce trec trontiera comuna cu vitezé redusa, (rd oprirea acestora’ Jin art. 5 se araté c, inainte de 1 ianuarie 1986, se vor infiinta birouri de control nationale, suprapuse. Dupa aceasta dat, se va examina posibiitatea de a se introduce puncte de control grupate la anumite puncte de frontierd. luandu-se in considerare conditile 1o- cale existente jin ceea ce priveste politica in domeniul vizelor, in art. 7 se prevede ca .pértile isi vor coordona activitatea pentru a evita consecintele negative ce pot fi provocate de diminuarea controlului ta granitele comune cu privire la imigratie gi securitate’ Articolele 8-10 reprezinté sediul principal al materiei cu privire la actiunea impotriva traficului tlicit de stupefiante gi de ame, iupta Impotriva criminalitati, impotriva intrarii si ramaneri itegale a persoanelor pe teritoriul acestor state, impotriva fraudei fiscale gi vamale gi a contrabandei Controlul transportulul transtrontier al marfurilor pe autostrazi este seglementat de art. 17 al Acordului, Articolul prevede cd, inainte de 4 Refertor la aceasta noliune, menjonam faptul ¢& Legea ar.1$7/2005, pentru ratiicarea Tratatului de aderare 2 Romaniei la Uniunea Europeand, defineste la art. 3 resortisantul notiune ce corespunde cell mentionate In Acordel Schengen. 43ianuarie 1988, Parjile igi vor soordona regimurile de autorizare a transportului rutier profesional in vigoare pentru circulatia transfrontiers. urmarind drept obiectiv pe acela cu privire la simplficaroa, faciltarea si posibilitatea de a substitui icentelor pentru © curs licentele pentru 0 gericada de timp cu contro! vizual ta irecerea frontierelor comune Titi! al I-lea, denumit .pidsuri aplicabile pe termen lung”, cuprinde: dispozitile cu privire la citculatia persoanelor (art. 17): analiza rezultatelor masurior iuate pe termen scurt (art, 18) dispoziile privind coordonerea legislator si a politcilor statelor membre (art. 19 si 20): initiativele comune in cadrul Comunitatit Europene; art, 21 stipuleaza faptul c& Partile vor lua inifiativa in cadrul Comunitatii Europene pentru a obfine perceperea unitard in tara de plecare a TVA-ului pentru prestarile de transport turistic in interiorul Comunitatii Europene: obiectivele pe termen lung urmadrite de catre Parti in Acordul Schengen, se prevede ca acesta intra in vigoare la 30 de zile dupa depunerea uttimului instrument de ratificare sau de aprobare. Depozitarul Acorcuiui este Guvernul Marelui Ducat de Luxemburg Mecanismele de aplicare a Acordului Schengen au presupus. si presupun inca, faptul cd. in plan intern, este necesar ca statele s adopte masuri de natura legislativa, in functie de cispozttile proprior tegi fundamentale / constitutionale. Ulterior semnari si intrarii in vigoare a Acordului Schengen, a fost negociaté $i semnaia' Conventia de punere In aplicare a acestuia? Conventia reprezinté temeiul juridic care @ facut posibilé eliminarea controatelor fa frontierele interne ale statelor parti si infiintarea unei frontiere externe unice, ce reprezinta, de altfel. locul in care sunt realizate controalele la intrarea in spatiul Schengen, in conformitate cu © proceduré uniforma. Intrarea in vigoare a Conventiei de punere in aplicare a Acordului Schengen. in anul 1895, reprezinté punctul de la care statele membre aie Uniunii Europene au constientizat La data de 19 iunia 1990. Conventia a inrat in vigoare la 1 septembrie 1993 44 necesitatea elaborérii si adoptérii unor norme comune in materie de vize, drept de azil si control ta frontierete externe pentru a permite fibera circulafie a persoanelor pe teritorille statelor parti le Acordul Schengen, fr a se aduce atingere ordinii publice. Acesta este motivul pentru care. in anul 1997. odata cu semnarea Tratatului de la Amsterdam, domeniile precizate (vize. azil. control la frontievete externe) au fost integrate acquis-ului comunitar', devenind, astfel, parte a legislatiei obligatorii a Uniunii Europene. Libera circulatie 2 persoanetor, poirivit normnelor Schengen, este realizata, inclusiv, prin adoptarea si punerea in aplicare a unor fmasuri, numite masuri compensator, deoarece acestea isl propun coordonarea servicillor de politie si a autoritatilor judiciare pentru a mentine securitatea interna a statelor membre, in general, si pentru lupta Impotriva criminalitatit organizate, in special Cu prilejul semnérii Conventiei au fost formulate 6 dectarati comune la urmétoarele articole: «art. 4 cu privire la controlul personal si sl bagajelor de mana. la aeroportul pe care au venit din exterior, al pasagerilor unui zbor por- nit dintr-un stat tert: - art, 71 par. 2 referitor la prevenirea si stoparea prin m&suri administrative $i penale a exportululilicit de stupetiante gi substante psihotrope; - art. 121 ou trimitere la renuntarea, in semn de respect fata de dreptul comunitar, la controalele si la prezentarea de certificate fto sanitare pentru anumite vegetale si produse vegetaie: “art. 132 cu privire la Comitetul executiv gi la politicile nationale in riiaterie de azil: + art, 139 cu privire fa ratificarea, aprobarea sau acceptarea si intrarea in vigoare a Conventiel Complementar Actului finat al Conventiei de aplicare a Acordului Schengen, Pértile Contractante au adoptat o deciaratie comund si au "Tn timbaj juridic, acest tanster cin pilonu! al tiblea in pilonul | — cel al Gomninitailor Europene, caracterzal, inte altele, xin legisiofie obligatorie pent toate slatele membre, poarté denumicea d= comunitarizare 45,fuat noté de decleratile unilaterale ale Republicii Federale Germania si ale Regatuiui Belgie. Potrivit declaratief comune, .Guvernele parilor contractante ale Acordului Schengen incep sau continua disculile, in special in urmatoarele domenii + Imbundtatirea si simplificarea practicilor in materie de extradare; = imbunatétirea coopera privind actiunile in justitie in cazul infracfiunilor de circulate rutiors; - mésurile pentru recunoasterea reciproca a pierderii dreptului de a conduce autovehicule: - posibiliitle de aplicare reciproca a ameneilor; - adoptarea normelor privind transferurile reciproce de actiuni penale. inclusiv posibiltates de transferare a unei persoane acuzate in fara sa de origine: - inroducerea de norme privind repatrierea minorilor care au fost scosi in mod ilegal de sub autoritatea persoanei insdrcinaie cu exercitarea autoritatii parintesti si continuarea simplifearii controatelor jn materie de circulaiie comerciald a marfutilor’ Deciaratile Republicii Federale Germania cu privire la interpretarea Conventici fac trimitere, pe de o parte, fa faptul o& aceasta (Conventia) a fost inchaiaté din perspectiva unificarii celor doua state germane, subliniind ca Republica Democraté Germand nu este 0 lard strdina in raport cu Republica Federalé Germania, Prin urmare, art 136 nu se aplica In relatille dintre Republica Federala Germania si Republica Democrat Germand, Pe de alté parte, se mentioneaza ca aceasté Conventio nu va aduce atingere masutilor convenite tn schimbul de scrisori germano-ausiriac din 20 august 1984 pentru simpiificarea controalelor Ia frontierele lor comune pentru resortisanti celor doua state. Masurile trebuie ins aplicate cu iuarea in considerare a imperativelor de securitate si din domeniul imigratiei ale partlor contractante Schengen, astfel incat aveste facilitati sa fie in practicd restranse la resortisanti austrieci in ceea ce priveste Declaratia Regatului Belgiei cu privire la art. 67, se declaré 08, in conformitate cu aceasta. procedura care se va aplica pe plan intern pentru transferul executarii hotSrarilor penalo 46 sirdine nu va fi cea specificata in dreptul belgian pentru transferul intre state al persoanelor condamnate. ci, mai degraba. 0 procedura special care se va stabil in momentul ratficdrli Conventiei La data semnéni Conventiel, minisiti si secretarit de stat prezenti au adoptat 0 declaratie comuna. Potrivit dectaratie!. .avaind in vedere risourile in domenile seouritati $i imigratei legate, ministii si secretaci do stat subliniaza necesitatee uno controale eficiente la frontierele externe, in coiomitate cu principle uniforme prevazute fa art. 6 Pentru aplicarea acestor principii uniforme, patie contractante treb in mod special, s4 promoveze armorizarea metodelor de tuery in materie de control si supraveghere a frontierelor. In plus, Comitetul executiv examinearé toate masurile necesare pentru insfitvirea unor controale uniforme si eficace la frontierele externe si pentru aplicarea for in practic. Masurile includ acele actiuni care s& facd posibild constatarea circumstantelor in care un resortisant dintr-un stat tert a intrat pe teritori! péxtiior contraciante, aplicarea de proceduti similare pentru a refuza intrarea. elaborarea unui manual comun pentra Fesponsabilii cu supravegherea frontierelor $i incurajarea unui nivel echivaient de control al frontieretor exteme prin schimburi si vizite de fucru comune’ Totodatd, la data semndirii Conventiei, ministrii si secretanii de stat au luat cunostinta despre decizia Grupului Central de Negociere de a constitui un grup de (usr avaed urmétorul mandat - de a informa Grupul Central de Negociere inainte de intrarea in Vigoare a Conventiei despre toate circumstantele care influenteaza, in mod semnificativ. domeniile acoperite de conventie si inirarea avesteia in vigoare, in special despre progresul realizat in armonizarea actelor cu putere de lege in privinia unificarif celor doua state germane; + de a se consulta reciproc cu privire fa impactul pe care ‘armonizarea $i circumstantele mentionate i! pot avea asupra aplicarii Conventiei; = de a elabora masuri practice din perspectiva circulatiei strainilor exceptati de la obligativitatea vizei gi de @ inainta propuneri, anterior intrarti in vigoare 2 Conventiel. pentru armonizarea procedurilor de efectuare @ controlului persoanelor la vitoarele frontiere externe. 47in cadrul sistemului Schengen a fost elaborat, in temeiut Titlulut IV din Conventia de punere in aplicare a Acordului Schengen, un sistem de informatii (SIS) care permite autoritatilor nationale responsabile cu. controlul Ia frontiere si controlul jurisdictional din statele membre SA abtina informatii cu privire ia persoane si bunuri SIS este 0 Interconexiune de figiere nationale formaté din date comune care sunt in permanent compietate si consultate de catre autoritatile din statele membre. Cu alte cuvinte, Conventia de punere in aplicare a Acordului Schengen autorizeaza introducerea de date numai cu privire le anumite categoril de persoane si bunuri Astfel, in cea ce priveste persoanele, Conventia de punere in aplicare a Acordulul Schengen face trimitere ta urmatoarele categoril' - indiviii c&utati pentru extrddare; ~ persoanele impotriva cérora a fost emis un mandat european de arestare; + tesortisan| national; - persoanele deciarate disparute, in special minori si persoanele care necesité supraveghere discretd gi un control special. Conventia limiteaza datele inscrise in SIS. in sensu! c& pot fi Inregistrate numai informatie cu privire la starea civila. semnete fizice particulare si mentiunea, eventual, dacd 0 persoand este inarmaté, violenta sau a evadat. Este interzisé inscrierea unor informatii care fac trimitere la originea rasiala, opinile poltice, convingerile religioase, starea de sdnatate sau viata sexual in ceea ce privaste bunurile, Conventia mentioneazi ca pot fi inscrise in SIS® ~ autovehiculele cu o capacitate cilindricd ce depaseste 50 centimetri cubi care au fost furate, insusite legal sau pierdute: + remorcile $i rulotele cu o greulate, fara a fi Inearcate, care nu depaseste 750 kg, care au fost furate, insusite ilegel sau pierdute: - armele de foc care au fost furate, insusite ilegal sau pierdute: tarilor terte dectarati inadmisibiti pe teritoriul | Potrivit art. 96 alin. (3) cin Conventie, * Potrvt ait 100 alin. (3) din Conventia, 48 - documentele oficiale in alb care au fost furate, insusite ilegal sau pierdute: = documentele de identitate eliberate (pagapoarte, carti de identitate, permise de conducere) care au fost furate, insusite ilegal sav pierdute si bancnotele (suspecte) Din anul 2005", acestor bunuti fi s-au adaugat si urmatoarele ambarcatiunile, avioanele, titlurile de calatorie, documenteie de Inmaitriculare, precum gi mijloacele de piata Statele membre furizeazd informalli acestui sistem prin intermediul retelelor nationale (N-SIS) conectate fe un sistem central (C-SIS). Prin intermediul retelelor nationale (N-SIS), care sunt disponibile 24 de ore din 24, sunt fumizate informatii complementare necesare bunei functionéri a intragului sistem informational Schengen. fard $& fie nevoie de interventia sistemului central C-SIS reprezinta elementul central al sistemului gi consituie suportul tebnic al acestuia, neavand rolul de a stoca informati, ci misiunea de a intermedia schimbul de informati Sistemul de informatii este completat cu 0 retea cunoscuta sub denumirea de SIRENE*, ceea ce reprezinté. nimic altceva, decat interfala umana a SIS*, Misiunea sa este aceea de a primi si transmite informatile complementare necesare datelor informatice introduse in cadrul SIS, precum gi a de a asista utiizatori: SIS. Birourile SIRENE sunt coorconate intre ele prin intermediut unui sistem de telecomunicalii protejat, denumit SISNET, sistem care este operational din anul 2001. Legatura intre birourile SIRENE se realizeaza, in special, pe cale telefonica. Mesajele scrise sunt de doud tipuri, gi anume: texte libere gi formulare standard* Obiectivele SIS sunt mentinerea ordinii si securitati_publce. precum $i aplicarea ispozitillor privind livera circulatie 2 persoanetor. Gestionarea fluxurilor migratoare reprezinté un alt obiecti al SIS, desi acest aspect nu este mentionat, in mod explicit. in cuprinsul » Sursa: http pedom_secuttyree_ of _parsons, asylum immigration33020. A (yur europat europa eulcompariibeiaisjzo0m.inv25_f.him ‘auropa.oullegislation_surmarisiustice hi 49Conventiei. Obiectivul in cauzé a devenit realitate odaté cu adoptarea, de catre statele membre, ta 28 februarie 2002, a unui plan global privind lupta impotriva imigratiel clandestine si a traficulu de fiinte umane, dar si a unui plan de actiune cu privire le gestionarea frontiersior externe. fa 13 iunie 2002" SIS dispune de 0 bazé de date comune, care se caracterizeaza printr-o ,arhitectura specifica”. Este vorba despre un sistem in care accesul este restrictionat $i protejat, categorille celor care au acces sunt limitate, iar procedura de consultare a sa face obiectul unei legislatii complexe $i stricte. Statele membre au creat un organism, denumit Autoritatea de Control Comund, Autoritate ce are drept misiune supravegherea bunei aplicari a normelor privind protejarea datelor Potrivit Conventiei de punere in aplicare a Acordului Schengen ‘numai statele membre au dreptul sd interogheze SIS prin intermeaiul autoritatilor nationale competents insarcinate cu controlul la frontisre 5i cu verificarea identitéti pe teritoriu! national, De asemenea. au acces fa SIS. si servicile nationale care au ca atributi eliberarea vizelor, dar competenta lor so limiteazé numai in cea ce priveste informatie refertoare la cetdtenii statelor terte declarati ca find neadmisibili pe teritoriul statului respectiv. Funetionarea SIS presupune, in mod obligatoriu, crearea unui ‘organism Insarcinat cu supravegherea tunei aplicari a reguilor Conventiai cu privire la datele avand caracter personal’ jin temeiv art. 115 din Conventie, a fost constituit 0 Autoritale Comuna de Control, responsabilé cu supravegherea functiei ce suport tehnic a Sistemului de Informatii Schengen. Autoritatea este format din cate doi reprezentanti ai fiecdrei autoritati nationale de control. Fiecare parte contractanté dispune de un vol, iar supravegherea se face in conformitate cu dispozitille Conveniiei Pentru punerea in aplicare a Acordului Schengen, ale Conveniiei Consitiuiui Europei din 28 ianuarie 1981 privind protectia persoaneior { htp:nyneuroparl.europa.oulcomparitibelelszoom_in/25_fehtmn Poti itp: aww. europari europa au/ecmpacifioaals/zoom_n/25_fehtm lntemewi art. 108 gin Convertie. 50 in legdturd cu prelucrarea automald a datelor cu caracter personal tindnd seama de Recomandarea nr. R{87}15 din 17 septembrie 1987 a Comitetuiui de Minisist al Consiliulul Europe! care regiementeaza utiizarea datelor cu caracter personal In activitatea politiel gi in conformitate cu legisiatia internd a parti contrastante ce réspunde de functia de suport tehnic. In ceza ce priveste functia de suport tehnic a Sistemului de Informatii Schengen, Autoritatea Comuna de Control are sarcina de @ verifica daca dispoziliie prezentei Conventii sunt aplicate in mod corespunzator. in acest scop, ea are acces la functia de suport tehnie. Autoritatea Comuné de Control raspunde, de asemenea, de examinarea dificuttatilor de aplicare sau interpretare care pot aprea in timpui functionarii Sistemului de Informati Schengen, de studierea problemelor care se pot ivi in timpul exercitarll supravegherii independente de caice autoritatie nationale de control ale partilor contractante ori in timpul exercitari dreptulul de acces la sistem. ca si de elaborarea Je propuneri armonizate pentru identificarea de solutii comune ta problemele existente. Cu privire ta obligatii. potrivit art. 118 di Conventie. flecare parte contractanié se angajeaza, in legdturé cu sectiunea sa nationala din Sisiemul de informati: Schengen, sd adopte mésurile necesare - @ impiedica accesul persoanelor neautorizate la echipamentele de prelucrare a datelor cu caracter personal (controlul accesulul Ia echipamente} + a impiedica citirea, copierea, mosificarea sau eliminarea suportului de date in mod neautorizat (contralul suportului de date): - a impiedica introducerea neautorizata de date si inspectarea modificarea sau stergeres neautorizaté @ datelor cu caracter personal (controlut stocarit) a impiedica utiizarea sistemelor de prelucrare automata a datelor de catre persoane neautorizate cu ajutorul echipamentelor de comunicare a datelar (controlul utilizar) = a se asigura cd persoanele autorizate sé utilizeze un sistem de prelucrare automata @ datelor au acces numai la datele pentru care au autorizare {controlul accesului la date): 51: a > @ se asigura cA este posibil s8 verifice si sé stabileasca organismele c&rora le pot fi transmise datele cu caracter personel folosind echipamentele de comunicatit (controlul communication) * @ Se asigura cé este posibil, ulterior, 88 5 verifice gi sé se stabileascé ce date cu caracter personal au fost introduse in sistemele de prelucrare automaté a datelor, cénd $i pentru cine at fost introduse datele (controlul introducerii de date): ~ 2 Impiedica cititea, copierea, modificarea sau stergerea neautorizata @ datelor cu caracter personal in timpul transmiterii de date cu caracter personal sau in timpul transportuiui de suporturi de date (controlut transportului) Articolul 119 din Conventie precizeazé, referitor la costurile de instalare gi utlizare @ funcfiei de suport tehnic, inclusiv costul fnilor gare conecteaza sectiunile nationale ale Sistemului de Informati ‘Schengen la functia de suport tehnic, acestea (costurile) sunt Suportate in comun de catve parle contractante. Totodata, costurile instalarii $i utilizarii sectiunii nationale din Sistemul de informatil Schengen sunt suportate de catre fiecare parte contractanté In parte in prozent, din spatiul Schengen fac parte aproape toate statele membre ale Uniunii Europene, Aderarea fa Acordui Schengen s-a fealizat in mai multe etape, astfel: in anul 1990, italia: Spania si Portugalia, in anul 1991; Grecia in anul 1992, Austria ~ 1995: Dane- Marca, Finlanda si Suedia in anul 1996. Referitor la Danemarca Webuie precizat faptul ci. desi este parte la Acord, aceasta are posibiitatea de a alege dacd s& aplice sau nu toate masurile intemsiate pe Titlul IV din Tratatul instituind CE in cadrul Uniunil Europene. Republica Ceha, Estonia. Litwania, Letonia, Ungaria, Malta, Polonia, Stovenia si Slovacia au intrat in spatiul Schengen in anu! 2007. in decembrie 2008, Elvetia a incheiat un acord cu Uniunea Europeana, acord care fi conferd statutul de stat asociat la Spaliul Schengen. Un Acord similar a fost incheiat si cu Uechtenstein, in anul 2008. Bulgaria, Cipru si Romania nu sunt, inca, membre ale Spatiului ‘Schengen, astfel incat, in continuare, controlul la frontierele acestor state sunt in vigoare (se mentine) 52 | 12 doUA state, in ceea ce priveste Regatul Unil ¢t Manda, acesis dou s x. itv Protocalulut anexat Tatatuu! de la Amsterdam. isi pot Meum. total sau partial, acquis-ul Schengen, dupa votel unan a aiatelor parti la Acord, in cadrul Constlviui si a reprezentarculu Handei sau Regatului Unit, dupa caz : i eparie 1999, Regatul Unt a sofictat participarea multe domenii ce se circumserit: prevederilor Schengen a cooperarea poiencascd gi jusiciaré in mate ponals impotriva stupefiantelor si Sistemul Informatic Schengen. Ce fost aprobata in anul 2000 . He ip nie 2000, Irlanda a solcitat si ea patliciparea la acel 2a dispoziti' din acquis-ul Schengen ca si Marea Britanie, cave robatd tn anul 2002° =H oi neepand cu anul 1954, Yale nordice au formal Uswnea Norsicd yr, Uniune care prevede realizarea unei zone ‘ara Norvegia, In momentul in care Danemarca, Suedia 5 Fin peels: alaturat cooperarii Schengen, Norvegia si Islanda au fost tree a incheie un acord cu statele Schengen pentru a pai a 7 Uniunea Europeand un acord de asociere fa zona Schengen. in a +999. Acordul permite Norvegiei sa ia parte la icieoreres ae ie 2 2 acquis-ulul Schengen’ sa in mai si anume ald, lupta a 2000; 2000 pavind soictares Res Deana 000.65:CE a Conall din 29 mat 2000 prdnds2:saroo Lunt a tart Sntani gi Idande: Ge Nord do a particaa la unels dire disp peclea, 2002 c 2002 privind sotearea Desa 2002/192°CE, a Cons dn 28 februari 2002 ofvnd ange eo pariopa la uns sete pose sequis- Schengen, "ito ienm2 norvegia ro/Abous NonvayiPoliica-externicuropa se 53| Sectiunea a V-a Actul Unic European (AUE) — 1986 (intrat in vigoare in anu! 1987) © etapa importanta in procesul realizérii Pietel interne la nivelul Comunitatii Economice Europene o reprezinia semnarea gi intrarea {in vigoare a Actului Unie European Actul a fost semnat, initial, de noua state’ membre ale Comu- nitétilor Europene, la Luxemburg, la data 17 februarie 1986, pentru ca, le Haga, la 28 februarie 1986, de celelalte trei state’ membre ale ‘Comunitatilor. AUE a intrat in vigoare ta 1 iulie 1987 Preambulul AUE se refera la .transiormarea relator statelor membre intr-o Uniune Europeand’ Titlul | al Actului este rezervat dispozitilor comune referitoare ta Comunitatile Europene gi la cooperarea politic’. Astfel. potrivit art, 1 .Comunitatile Europene $i cooperarea politics europeana au ca obiectiv pe acela de a contribui impreuna fa realizarea unui progres coneret al Uniunii Europene”. Totodata, .Comunitatile Europene sunt fondate pe Tratetele constituind Comunitatea European’ a Carbu- nelui $i Otelului, Comunitatea Economica Europeana si Comunitatea Europeand a Energie! Atomics, precum si pe tratatele si actele subsecvente care le-2u modificat sau completat Art. 2 al AUE institutionalizeazé Consiliul European a cérui existent era fondalé, pand la acea dat, doar po comunicatul prezentat ca uimare a desfasurarii summit-ulul de la Paris, din octombrie 1974. Potrivit art. 3 .Insttutile Comunitatilor Europene (...) igi exercita competentele si poliicile in conditile prevazute in tratatele constituind Comunitatile gi in tratatele si actele subsecvente care {e-au modificat ori completat {...) " Franta, Germania, Baigia. Olanda, Luxemburg. Regatu’ Unit al Mari Setani s angel de Nora, Islands, Portugalia $1 Spania * hala. Danemarca 5) Grecia, 54 itlul Wal Actului Unie Europear: contine mai multe prevederi referitoare 12 modificarea Tratatelor constitutive ale Comunitatilor materia inslitutionalé, Actul extinde votul cu majoritate siulul. Consulterea Parlamentului European este consolia: roducerea procedurli de cooperare in anumite domenii, De asemenea, Actul permite constituirea unei noi jurisdicti comunitare de prima instanta ‘ata 88 diminueze sarcina Curt de Justitie Obiectivui Actuiui Unic European il reprezinté realizarea Piotei interne. Stabitirea catei de 31 decembrie 1992. ca data a realizar definitive a Pielei interne. are valoarea unui angajament, statele 5e 98 adopte mésurile necesare pentru obtinerea in termmenul prevazut Actul Unic European are in vedere dezvoltarea suropene. Obiactivul coopers politice este definit 4 ai art. 30. Paragraful 2 stabileste obligatia de consultare @ statsior membre. Sfers consultaril este extinsa, deoarece ace, © cerulé si pentru cazul pronuntarii ,oricérei probleme de politics externd ce are un interes general. Paragrafele calificaté @ membre acestui obiec: Tith cooperénii po! in cadre! par 7 si 9 pravac posibilitatea statelor membre de a adopia hotarari in cadrul organizatitor internationale si cooperarea Intre reprezentantii credit jo terte si cei de pe nga organizatile internationale. Presedintia coopersrii police trebuie sa fie asiguraté de statul care exercité pregedintia Consiliului Comunitatilor. Secretariatul cooperari politice era asigurat, pana la Actul Unic European, de o pregedintie care se exercita prin rotatie. AUE a permis crearea unui secretariat politic instalal la Bruxetles Titlul {V din Act eate consacrat dispozitilor finale care consacrai in mod special. separarea ordinit juridice comunitare si a cooperarii politice 55.Perspectivele deschise de Actul Unic European, ale carur insufi- ciente aveau s fie denuntate. in special. de catre Parlamentul Euro- pean, care sublinia persistenta deficitulul democratic. conduc. In mod rapid, la trecerea intr-0 noua etapa in evolutia constructie! europene. Meritul Actului Unic European rezidé din faptul 4, pentru prima ard intr-un tratat international rafifical, este mentionala Uniunea Eu- ropeand ca obiectv al statelor membre. La 1 ianuarie 1995, Comunitatile celor 370 mitioane de locuitori devin cea mai mare plat unificata din lume Sectiunea a Vi-a Tratatul de la Maastricht privind Uniunea Europeana (TUE) ~ 1992 (intrat in vigeare in anul 1993} La trei ani si jumatate dupa intrarea in vigoare, ia 1 iulie 1987. a Actului Unic European. procesu! evolutiv at constructiel comunitare & fost relansat, prin adoptarea de noi instrumente juridice, care s-au coneretizat in elaborarea Tretatului privind Uniunea Europeana (TUE), semnat fa 7 fobruario 1992, [a Maasiricht, cunoscut st sub numele de Tratatul de te Maasiricht. TUE = inirat in vigoare la 4 noiembrie 1993. Titlul | este rezervat .cispozitior comune” referitoare ta cei 3 piloni ai Uniunit pilonul comunitar; politica externa si de securitate ‘comund; cooperarea in domeniul justitiei si al afaceriior interne. Tratatul prezinta Uniunea ca .0 noua etapa in procesul care creeaza © uniune din ce in ce mai stransa intre popoarele Europe, in care decizille sunt luate cat mai aproape posibil de cetateni”. Uniunea .este fondata pe Comunitatile Europene completate de potticile $i formele de cooperare instaurate de prezentul Tratat. Uniunea are ca misiune organizarea, intr-un mod cat mai coerent si solidar, a refatiilor intra statele membre i intre popoarele lor "Idem. p. 3838 56 Titlurile Hl, ill gi IV sunt cele care modificé Tratatele instituind Comunitatea Europeana’, Comunitatea Europeana @ Carbunelui si Otelutui i Comunizatea Suron2ana a Energiel Atomice Modificdrile cele mai ir-gortante au avut in vedere Tratatul instituind Comunitatea Euros2an8, Comunitate ale cérei obiective sunt redefinite, tinand cont de modificarile aduse competentelor comunitare si in care au fost introduse mai multe schimbéri institutionale, Celelalte doua Tratate institutive (CECO si Euratom) nu au fost modificate decat * masura necesara punerit dispozitilor {or institutionale in acord cu schimbarile aduse Tratatului CE Titlul V. consacrat .politici externe si de securitate comuna”, a ilocuit dispozitiie Actului Unic European privind cooperarea politica europeana Noile dispozitii urmaresc deschiderea unei noi cai privind elaborarea unei seritabile polici a Uniunii Europene, prin intermediul pozitilor gi actiunilor comune care se dezvolta, cu anumite rezerve la aparare. Titlul VI contine preveder: apararea valorilor comune, @ intereselor fundamentale, a independentei si integritatii Uniunii, in conformitate cu principiiie Cartei Organizatiei Natiunilor Unite: ~ consolidarea securitatii Uniunii sub toate formele ? Articolul 8 TUE. v.n aft. G. * Asticolul 9 TUE, v.n. act. H, Articolul 11 la 28, care corespund cu o crastere a cumArului_articotelor §i 64 - meninerea pAcii gi consolidarea securitatii internationale, in conformitate cu principilie Cartei Organizatiei Natiunilor Unite, precum $i cu principille Actului final de la Helsinki si cu obiectivele Carte’ de la Paris, inclusiv cele privind frontierole exteme: = promovarea cooperacit intemationale; ~ cezvoltarea si consoliderea democratiel si a statului de drept precum sirespectarea dreptutlor $i libertatilor fundamental ate omulul (2) Statele membre sprijind activ gi far8 rezerve politica externa si de securitate a Uniunii, in spiritul loialtatit si solidaritatit reciproce. Statele membre conlucreazé pentru consolidarea si dezvoltarea solidaritéti politice reciproce. Acestea se abtin de la orice actiune contrara intereselor Uniunit sau care ar putea déuna eficacitatii sale ca forla de coeziune in relatile internationale. Consiliul vegheaza la respectarea acestor principi Consist European poate hotéri trecerea la 0 aparare comund, ins statele membre sunt cele care trebuie s8 adopte o decizie in acest sens, conform normetor lor interne constitutionale. Competenta Uniunii se intinde: la .misiunile umanitare si de evacuare. de men- finere a pacii, de forte combative pentru gestionarea crizelor, intelegdnd aici misiuni de restabilire a pacit Titlul VE, cel in care Tratatul de la Maastricht consacra cooperarea in domeniite justitiel gi afacerilor interne, vizeazé, dupa Tratatul de la ‘Amsterdam, cooperarea politiei si cea judiciara in materie penala. Vechiul art. Ki TUE a fost infocuit, in art. 29, astfel .Fard a aduce atingere competentelor Comunitatii Europene, obiectivul Uniunii este acela de a oferi cetatenilor un nivel ridicat de protectie intr-un spatiu de libertate, securitate si justitie, prin elaboraree unei actiuni comune a statelor membre in domeniul cooperdrii politienesti gi judiciare in materie penala, prin prevenirea rasismului $i xenofobiei si prin combaterea acestor fenomene. Acest obiectiv se realizeaza prin prevenirea criminalitati, organizate sau de alt tip, si prin combaterea acestui fenomen, in special a terorismului ‘ Misun’ numite Petersberg * Reticolele 29 - 42. v.n. art. K-K9, TUE. 65a traficului de fiinte umane si a infractiunilor impotriva copillor. a traficului de droguri, a traficulul de arme, a coruptici si fraudel. prin + © mai strnsd cooperare intre foriele de polijie, autoritatile vamale $i alte autoritati competente din scatele membre, atat virect cat si prin intermediut Oficiului European de Politic (Europol). in conformitate cu art. 30 $i 32 + 0 mai strans& cooperare inte autoritatle judiciare si alte autoritéti competente din statele membre. Tn conformitate cu art. 31 it a}-d) gicu art. 31 - uniformizarea, att cat este necesar. a regiementarilor de drept penal aie statelor membre, in conformitate cu art 31 fit. e) Noul Til Vil, introdus de Tralatul de la Axsterdam’. permite statelor membre. care dorese 6 instituie intre ele cu privire la primul $i al treilea pilon, 0 cooperare mai strénsa. s8 apeleze Ja institutile, procedurile si mecanismele prevazute de tratate. Cooperarea consolidalé urmareste depasirea obstacolstor in dezvoltarea Uniuni care rezulta din numarul crescut al statelor membre. Titlui Vil? cuprinde -Dispozitille finaia” ale Tratatului privind Uniunea European Articolul 46° 2 fost modificat, in sensul extinderii competentei Curt de justiie a Comunitatilor Europene. Astfel. competenia Curili se referd, in mod normal, la modifcarile Tratatolor institutive care se integreaza in acestea. Totusi, nou! Tily IV. .Vize, azil, emigeare gi alte politic’ legate de libera circulatie a persoanetor’, integrat in Tratatui CE de Tratatul de le Amsterdam. este supus competente! Curt potrivit céilor derogetori. prin raportare la calle dreptului comunitar* »Rogulilo cu privire la admiterea in UE, prevazute, inital. de cele 3 tratate constitutive ale Comunitatior Europene’, au fost inlocuite de fosiul art. O. din Tratatul privind Uniunea Europeana, far ca aceasta substituire $8 antreneze madificéri de procedurd: TUE. care coraspund fostutui Titty Vl, v.n. an * Adicolul 237 TCEE, art. 295 TEuratom si art. 98 TOECA 66 Noul ari, 49 TUE a moxificat conditile necesare aderdii, aliniind, in parte, textele cu practiza. De acum inainte, statele candidate trebuie nu doar sé fie eurosene, s@ accepte acquis-ul comunitar, ci, de asemenea. trebuie sa respecte principiile din art. 6 par. 1 TUE’ Procedura nu a fost modificaté de Tratatul de fa Amsterdam’®, Articolut 50°, neschimbat, abroga art. 2-7 si art, 10-19 din Tratatul de fuziune din anui 1985* care instituie un Consiliu si 0 Comisie unice. par. 2 abroga ari, 2 Consitiul European), art. 3 par. 2 (puterile si competentele insttutiior si organelor competente in materia cooperarii poitice europene) gi Tilul I (cooperarea politica J Unic European, int arexate, de cétre Tratatul privind Uniunea 33 de ceclaratii adoptate de conferintele 2au in Actul final al Conferintei guropeand} din Tratatului CE fi Europeand, 16 grotocoale interguvemnamentaie se gé: 3. Modificarile aduse de Tratatul de la Amsterdam Tratatelor institutive ale Comunitatilor Europene Articolul 2, privind svisiunea Comunitatit Europene, a fost sificat de Tratatul privind Uniunea Europeané. Noul text face referire la Uniunea economic gi monetard. la 0 dezvottare durabila 3i echilibrata a activitatilor oconomice in ansamblul Comunitatii, la 0 crestere durabilé si nzinflationista respectand medial, la un inalt grad de convergent a performantelor economice, fa un nivel de trai si de protectie socialé ridical, la o crestere a nivelutui si caltafi vietit, fa coeziunea economicé si fa solidaritatea intre popoare. Tratatul de la Amsterdam a introdus 0 dispozitie cu privire la egalitatea dintre barbati si femel. la un inalt grad de competitivitate a performantelor economice. ia un nivel ridicat de protectie a mediului berate. democrats, respeciarea dreptinior omulu gi ubertate fundamentale $i staty. de crest * Joe! Rideeu, 9 ol Vin, af. P. Inirat in vigoare in anul 1967 gi abrogat pr Tratatul de te Amsterdam. p78 67$1 a amoliorarea calitati viel. Articolut 3 a fost modificat de Tratatet de la Amsterdam”, dupé cum urmeazd 1) Peatry realizarea scopuriior prevazute Ja art. 2, actiunea Comunitati presupune. in conditite Prevazute de prezentul tratat (3) interzicerea, intte statele membre. a taxelor vamale $i a restietiior cantiative la intrarea $i la iegirea macfurior, precum 3i a oriedror alle masuri cu efect echivatent (b) 0 politica comerciala comuns: (©) 0 piat& interna caracterizata prin eliminarea. inte statele membre, a obstacolelor care stau in calea liberei circulatii a mar, futllor. persoanelor, servicillor si capitalurilor (6) mésuri privind intrarea gi circuiatia persoanetor in conformitate cu ttlul IV; (2) 0 politics comuna in domeniile agricutturi gi pe: (9 0 politica comuna in domeniul transporturiter: (9) un sistom care impiedics denaturarea concurentei pista interna {h) epropierea legistatiior intemne in méisura necesara function ari piste’ comune; (0) promovarea unei coordonasi intve poiiticie de ocupare a fortel de Imunea ale statelor membre in vederea intértefciente: acestora prin sleborarea une’ strategii coordonale privind ocuparea fonei de muncd () © politica in domeniul social care incl European; in conformitate cu termenele tutu dé un Fond Social (k) intérirea coeziunii economice si sociale: (0.0 politica in domeniul mediului; (m) intarirea competivitati industriel Comunitati (0) promovarea cercetarii si dezvoltSrii tehnologice (0) Incurajarea crearii si dezvoltari de refele transeuropene: ()0 contibulie fa realizarea unui nivel inait de protectie a sanatatit {G) © contribute la © educate si o formare de caltate, precum si {a inflotirea culturilor stateior membre: 481 Rideau, op. cit. 81 68 SES (99 polled in domeniu cooperéri pentru devote; {s} asociorea tailor si a tortorilor de peste mari in vederoa invatii efortului comun de dezvoliare crosteri sehimburior $4 nomi $302 ; io (t) 0 contribute la intarirea protectiel consumatoritor (urenasun in domeriu! energie protest cule urs (2) In ale estnne provacute e prazentul arco, Comuntaton le 31 88 promoveze ogatiatea Intra urmareste $4 elimine inegalit arbati $i femei ‘ = Noutatile esentiale din par. 1, care rezulta din Tratatul de la Amsterdam, sunt: referirea, la litera d}, Ja nout Titlu IV din Tratatul CE 2 agate de fibera circulatie a 2) de a orea si consolida un ja gi care se traduce in acest wtize. ad emigre 3f ato ple persoarel— coe corespunde rn jude berate. do socuriate su tas prio comunatare a uel pa cll Ge-al Pees ons acquis-ului Schengen. vi printr-un protocol; inserarea unel eee cpa i ape Porat 2 pnd egaion nt a ‘oooh a ost avout in cour dose modnoan on Was co 34 Intaéreasca dispozitiile in favoarea egaiatii barbati-femer Sectiunea a Vill-a Tratatul de la Nisa — 2001 {intrat in vigoare in anu! 2003) Reuniunea de la Nisa a reprezentat o etapa necesara in evolutia constructiei europene, tocmai pentru realizarea obiectivelor acesteia. Perspective aderarii unor noi state a generat, in mod impficit, necesitatea aparitiei unor schimbari. in sensul perfectionarii si adaptaritinstitutitor comunitare la noile realita Reforma introdusa prin Tratatul de la Nisa, din acest punct de vedere, prezinté un caracter evolutiv dem, p. 83 691. Reforma realizata la nivelul sistemului institut comunitar jatul de la Nise, numarui iar daca Portivit art 189 atin. (2), inteodus maxic: al deputatilor europeni trebuia sa ajunga ta 732, Tratatul de la Amsterdam stabilise acest numar la 700 © noua repartitie a locurilor in Pariament a intrat in v januane 2004. pentty un total de 536 doputati, cdrora adaugat, peniru legislature 2004 — 2009. numarui noilor state membre’, asifat incat numarut total a fos! d acest scop, Consiliul este cel care a luat decizia’. Problema se va relua. find de actuaiitate, atunci c2nd vor avea loc gi alte Conferinie de aderare. Potivit prevederiior Tratatului de la Nisa, Germania esta singurul stat care igi montine numarul de deputati intro Uniune cu 27 de smembri, jar Luxemburgul a primi un loc in Parlament. Franta, Regatul Unit si Italia’, in special, pierd. fiecare, cate 15 deputail P2 de alta parte. Belgia si Portugalia se vad gratificate cu cate 22 te locuri fiooare. in timp ce Ungaria si Republica Cena, avand o popuiatie mai numerasa. nu obtin decdt cate 20 de locuri fiecare. consiterare acesie aspect, se pare c& prosortional intra Populaiia fiecarui stat memory gi numarul de losuri reparizate realize: dupa ce @ fost acordat un anumit procent din totalul Jocuriior iecdrvi stat (Parlamentul propusese ca un minim de 4 reprazentanti 88 fie atribuit fiecérui stat) Acest lucru pare s& confirms iporeza lansaia de doctrinari si cercetstor, ipoieza potrivit odteia repartizarea locurilor a servit ca mijloc de schimb pentru a compensa noile echiiore din cadrul Consiliuiui, fara ca ponderea democraticé $4 fie un factor predominant repanizat fiecare, Soania | Polenia ~ ca Gresia 5: Porugaiia ~ cate 22 fi Suedia ~ 18; Austria 51 Bulgaria eéta 13 fecare: fianda 31 Livaris ~ cate 12 lecare: Us Luxemburg. Estonia gf Cipre - cate 6 fecare; Melta ~ 5 State consdaraie State man’ aiztun de Garania, 70 Conform art. 190" par. 5, Consifui UE obtine competenta sa aprobe utul depulatlor europeni cu majoritate calificat (cu exceptia problemelor privind regimul fiscal al membritor sau al fostilor membri} Organizarea partidelor police la nivel european, care anterior i de la Nisa. nu-si gasesc consacraté decat existenta in existentel unei baze jundice noi SCA. potrivit procedurii_ de care permite Consifiului 84 stat codecizie, statutul acestor partide”, ‘Obiectivul urmarit de CIG a fost aceia de a pune in aplicare un sistem care s4 atenueze consecintele aderarit statelor care au 0 populatie mai putin numeroasé atunci cAnd vin in concurs” ov statele care au 0 populatie mult mai cumeroasa in ceea ce priveste sistomul majoritati calificate din cedrul Consitiului® Pentru a realiza acest lucru au fost iuate in discutie doud formule posibila, 31 anuma: cublerea majortati sau reponderarea in cadrul istem. fn final, @ fost retiquta 0 formula care imbina cele actualul doud sotuti Pe de o parte, nova pondere” igi produce electele de la 1 ianuarie 2005 Pe de alla parte, avand in vedere numarul de voturi repariizat fiecarui stat (inclusiv Romania gi Bulgaria), in cadrul Consiliului exist, si in prezent. un numér total de 345 voturi. in aceasta situatic deliberarile sunt vaiabile daca se obtin cel putin 255 voturi care s& exprime volul favorabil al majortatii membrilor, atunci cand ale sunt luate pe baza propunerii Comisiei. in celelalte cazur, deliberarile sunt vatabile numai dacé reunesc cel putin 255 votuti care sa exprime votul favorabil a cel putin 2/3 dintre membri (16 state membre) atu de ia Nisa § finantarea partidelor a fost, dsja, adoptata ce Gomis ls 24 ianuaie 2008, " Numal 3 din cele 15 state candizate fp aderare fn anul 2001 Sunt mal numer le acea vreme, ale UE al privines Germania, lala, Franta si Re are ote 29 voturs Spania ~ 27 volun: Olandla ~ £3 voiur; Belgia. Gracia gi Portugalia — ete 12 votur fecare: Aust. Suiedia ~ cate 10 vot ida, Finlanda ~ céte 7 voturi fecare: Luxemburg ~ $ volar m1De asemenea. potrivt Tratatutui, atunci cand © decizie este luaté de catre Consiliu cu majoritate calificata, un membru ai Consitiulu poate solicita veriticarea faptuiul cd statele membre care constituie majoritates calificaté reprezinta cel putin 62% din copulatia totalé 2 Uniunii. in cazul in care se consiaté c4 aceasta conditie nu este indeplinit’, decizia in cauz’ nu va filuatd Declaratia cu privire fa extinderea Uniunii Europene exprima pozitia pe care o vor avea statele membre ca urmare a negocierilor de aderare: pragul majoritéiii calficate Into Uniune cu 27 de membri urma 8A fie de 255 de voturi din cele 345. ceea ce inseamna cA pragul majoritéti calificate anterisare .momentului Nisa" s-a ridicat’, © alta Declaratie cu privire ta pragul majortati caiificate si numérul voturilor minoritati: de blocaj intr-o Uniune extinsa precizeazé c4 procentul voturilor care corespunde majoritati calificate va creste in viltor. pe masura extinderii UE, pana va ajunge la 73,4%, atunci cand toate statele candidate vor adera si ca minoritatea de blocaj va trece la 91 de votur Avand in vedere cele mai sus prezentate. concluzie, intt-o Uniune cu 27 de memts > egalitatea volurilor intre cele 4 state de voturi fiecare). Spania conservandu:-si statutul sau de intermediar intre statele .mari’ si cele .mici”. statut pe care il mparte cu Polonia (27 de voturiy’; + 3 state .man” nu vor fi in masura s8 mai bioch decizional, aga cum se inampla inainte de Tratatul de la Nis: - dubia majoritate (voturi‘state membre} ar putea fi completata. fa cererea unui stat membru, cu o majoritate consolidata (62%! ain populatia totala a Uniunil La nivelul Comisiei au fost aduse importante modifica’ atat in cea ce priveste desemnarea 3! componenta Cor si in ceea ce priveste functionarea sa ate observa ca. in procesul membre, indicate mai ile 12 fecare: Sul Slovene ~ cate 4 fecar "in anu! 2004 (anu! extindere UE la 2 ora do 232 de votur cin 321 posiote, in schimb, Belgia (42 vot gi Olanda (13 vowun) sun 72 Pornind de '2 ideea potrivit careia institutia Comisiei trebuie 38 unctioneze pe baza principiului colegialitati si s4-s1 pastreze oficacitatea si intr-o Uniune extins4, reprezentantii statelor membre! au Si2bili un plafon, plafon care diferd, dupa cum urmeazs = Incepaind cu 1 ianuarie 2005, Comisia are in componenta cate un reprezentant al flecdrui stat membru, fra piafon (numarul va putea fi modificat de cétre Consiliy statuand cu unanimitate) in cazul in care Uniunea urma s& aiba 27 de state membre, numarul comisarilor, care trebuia sé fie inferior numérului de state membre (deci, maxim 26), era stabilit de cétre Consiliu cu unanimitate de voluri gi membrii vor fi alesi pe baza unei rotatii agale; modalitatea rotatici webuia, de asemenea, stabilitd de iu, slatund cu unanimitaie si cu respectarea_principillor are: ordinea rotatiei si durata prezentei in Comisie. Acest deziserat nu s-a realizat it pas important in accentuarea caracterulyi supranational al Comisiei este acela al schimbari intervenite cu privire la numiroa presedintelui gi a membrilor Comisiei: de la unanimitate s-a trecut la majoritate calficata Tratatul de ta Nisa consacré sporirea puterilor presedintelui Comisie, masura care se dovedeste a fi indispensabila pentru a asigura coerenta unui nou colegiu extins la mei mult de 20 de membri, Astiel, presedintele stabileste repartizerea portofolilor gi remaniaza aceste responsabilitaii in timpul mandatului, Totodata, presedintele are dreptul, dupa aprobarea acestei masuri de catre colegiu, 88 ceara unui comisar sé demisioneze. De asemenea. el va sumi (dupa aprobarea colegiulu} vicepregedintii Comisiel. Reforma adusa cu privire la Curtea de Justitia a UE a fost una esentiald, Aceasta vizeaza: unui comisar pentru flecare stat membru, in numela legit toate doleantele nationale 38 poata fi exprimate- infiintarea cameretor jurisdictionale ajutatoare pe tanga Tabunatul de Prima Instanta (TPIy + repartizarea competentelor intre Curte gi TPL ~ componenta si functionarea color doud instante. Camerele jurisdictionale trebuie infintate pe langé TPI pentru a exercita, in anumite domenii specifice (cum este cazul celui al functie! publice europene sau al oroprietélii intelectuale). compe- ienjele jurisdictionale prevazute de ‘ratat! Infintareacamerelor jurisdictionale specializate degreveaza Tribunalui de anumite cauze si tniatur’d. pe cat posibil, intarzierile judiciare devenite deja considerabile Elaborarea si adoptarea, respectiv apiicarea requlilor cu privire la componenié si competente revin instituiei Consilivlui, care statueazé cu unanimitate, pe baza propunerii Comisiet si dupa consultarea Parlamentutui European $1 a Curtii de Justitie sau la cererea acesieia din rma. dupa consuttarea ceiorlalte doud instituti. Membril Camereior sunt numiti de catre Consiliu cu unanimitate de votur. Decizille Camerelor pot face obiectul - fle al unui recurs jlimitat ia probleme de drept) fie al unui apel (care poate wiza gi probleme de fapt) in feta Tribunalultui Deoazile TP! (actuelui Tribunal) pot, ulterior. .in mod exceptional, $8 facd obiectul unei reexaminari din partea Curtii de Justitie, in Conditite si limitele prevazute de Statut, in cazul in care exista un tisc serios de a aduce atingere unitatii sau cosrenter dreptului comunitar® In aceasta privinta, art. 62 din noul Statut al Curtii, adoptat la Nisa, prevede cA avocatului general ii revine sarcina de a propune Curlii de Justitie reexaminarea decizioi Tribunalului’ si aceasta intr-un termen de o lund, incepand de la pronuntarea deciziei Curtea de Justitie decide, intr-un nou termen, de o lund, daca va avea loc 0 reexaminare sau nu a decizie) Actualul Tebunal (7). Noul art 220 alin. (2) TRUE. Noul art. 225 par. 2 TFLE, 74 Procedura \reexamindni’ trebuie, insa, 8 fie definita prin Statut, © declaratie insorisa in Aci final al Conferintei prevede c& procedura reexamindiii are caracter ,de urgenté ‘Tribunalului i s-au acordat, in mod direct, prin tratat, competente avand caracter principial, de @ solutiona actiunile in anulare. in arent, in reparatie $i privind funciia publica, ca si recursurile intemeiate pe o clauza compromisorie, cu exceptia ~ color care sunt repactizate unei Camere jurisdictionale gi - celor pe care Statutut fe rezerva Curt ‘De asemenea, Tridunalul este competent sa se pronunte asupra recursurilor formulate impotriva deciziifor camerelor jurisdictionale. Marea noutate a Tratatului de la Nisa, cu privire ta repartizarea competenielor intre Tribunal si Gurte, privea chestiunite prejudiciale (preliminaril) in materii specifice, determinate de Stalut’: in mod contrar a ceea ce era prevazut pentru recursurile directe, competenta nu este de principiu, ea exista pe cale de exceptie in ceea co priveste componenta gi functionarea jurisdictiilor comunitare, principalele modificdri au fost, dupa cum urmeaza: - Gurtea este formata dintr-un judecator din fiecare stat membru, oricare ar fi numarul total ai statelor membre, ceea ce va permite garanlaree ceprezentérii tuturor sistemeior juridice nationale, Numdrul avocatilor generali ai Curtil este de 8, dar acesta va putea reste printr-o decizie @ Consiliului, care statueazé cu unanimitate, la cererea Curti in ceea ce priveste Tribunalul, acesta cuprinde cel putin un judecator din fiecare stat memoru, numdrul total find stabilit prin Statutul Curti ~ avocatul general al Curtii nu va putea prezenta, de acum inainte, decat concuzille sale cu privire la cauzele care cer interventia sa; ~ Statutul Curtil, in continuare, poate fi modificat de c&tre Consiliu, care statueazé cu unanimitate, pe baza unui drept de iniliativ impartit inire Curte gi Comisie, dupa consultarea Parlamentului European: + fegulamentele de procedurd, al Curtii si al Tribunalutui (stabil de comun acord cu institutia Curt). sunt supuse aprobérii Consilivivi, care statueaza cu majoritate calificata 75Potrivit dispozitifor Tratatului de ta constituita din reprezentanti ai fiecdrui stat membru, Indeplinind ur mandat pentru un termen de 6 ani, Membrii Curtii de Conturi sunt numiti de cétre Consitiu, care ni Curtea de Conturi, din moive de cele Camere pentru a adopta anumite tipuri de r ‘tate, se poate constitul x joarie sau avize. Dispozhille Tratatului prevéd imbundtatrea colaborarii Curtii de Conturi a UE cu institutiile nationale similare. Unul dintre mijloaceie folosite in acest sens iI reprezi a, de cétre pregedintele Curtii de Conturi, a unui Comitet de legatura cu persoanele care sunt conducatori ai institutitor nationale coresp: Prin Tratatul de fa Nisa, eu sporit rolul gi influenta Comitetulu’ Economic gi Social (CES), ca for de ‘avestigare a intereselor partenerilor economici si sociali. 1a nivelul ansambluiul UE. CES are in componenta sa un rumar de cel mult 350 de reprezentant) Numérul membrilor Comitetuiui Regi De asemenea, Tratatul de la Nisa regles: Comitetului s4 aiba mandat ei feprezinté sau acestia $8 Indeplineasca sabilitatii din punct de vedere politic, In materia procedurilor de decizie, progresele realizate nu au fost pe masura aspiratiilor. Asifel. 30 de acte, a céror adoptare. inainte Ge Tretatul de Ie Nisa, cerea unanimitatea. sunt adoptate cu mejoritate calificaté, cea ce este, din punct de vedere cantitativ. destul de important. ins, pe plan caiitativ. reforma a lasat de dorit, deoarece: procedurile sunt mult mai complicate ia anumite materi sensibile; adesea, veto-ul este cerut in materii, precum: fiscalitatea {o8ea ce este dificil pentru functionarea Pietei interne), securitatea sociald si mediu. Nu au fost inregistrate progrese In cadrul celui de- al teeilea pilon: justitie si afaceri interne. cu exceptia materiei azitulu! si imigraii Astfel, Regatul Unit isi pastra dreptul de veto in politica fiscala Germania in domeniul imigrari si deptului de az" iar Spania Portugalia $i Grecia in privinta ajutorului regional. const loare. a fost limitat tot la 350 enta cerinle ca membei tile pe care a conditie a respon. joral de ta aut 76 S-a considerat, si nu faré temei, faptul c& Tratatul de la Nisa trebuia 84 incorporeze Carta drepturitor fundamentale, deoarece documentul, printre altele. explica $i problema importante cetateniei europene Carta cuprinde. int-un text unic, pentru prima data in istoria UE. ansamblul drepturilor civile, politice, economice gi sociale ale cetétenilor europeni, precum gi ale tuluror persoanelor care traiese pe teritoriul Unitni Tratatul privind Uniunea Europeand, modificat prin Tratatul de la Amsterdam, inscria, inte altele, si faptul cé Uniunea respects drepturile fundamentale garantale de Conventia Europeand a Drepturilor Omnului gi a Libertatilor Fundamentale, semnata la Roma, la 4 noiembrie 1950, precum si traditile constitutionate comune statelor membre. Articotul 7 din TUE nu trata, ins, decal existenta nei incalcairi grave si continue de cétre un stat membru a drepturilor fundamentale si posibiltatea sanctionari acestvia (prin suspendarea anumitor drepturi care rezulté din tratat. de exemplu dreptul de vot) Textul nu continea dispozitii de prevenire @ unor astfel de inodicari grave a drepturilor omului Tratatul de la Nisa permite Consiliului, care statueazd cu 4/5 dinire membrii s&i, pe baza unei propuneri motivate venite din partea unei treimi dintre statele membre. Parlamentului European sau Comisiei. gi dupa avizul conform al Parlamentuiui European, sa constate existenta unui .risc clar de inoalcare grava de cétre un stat membru’ a drepturilor fundamentale $i sai adreseze .recomandéi in aceastai privinta” inainte de a trece la aceasta constatare, Consiliul, evident, va atentiona statul vizat. Poate, de asemenea, s@ ceara personalitaitlor independente sa prezinte un raport jin perspectiva unei Uniuni extinse. recurgerea la cooperare consolidat se dovedea a fi deosebit de necasara, lucru pe care redactorii Tratatulul de la Nisa lau avut in vedere. Necesitatea abordarii acestul aspect decurge, Ja primul rand, din diferentele economice si geopolitice care se vor accentua dupa extinderea 7Uniunii ia cel putin 27 de state membre si, nu in ultimul rand, din necesitatea garantarii acquis-ului comunitar Astfel, cooperarea trebuia: ~ 88 faciliteze realizarea obiectivelor Uniunil gi ale Comunitati, 52 apere si sé serveasca interesele sale gi s4 consolideze procesul de integrare: ~ 88 respecte tratatele: = 88 respecte acquis-ul comunitar ~ S& se situeze in limitele competentelor Uniunii sau Comunitatii Europene $i $4 nu intervina in domeniile care intra in competenta exclusiva a Comunitafi ~ 86 nu aducd atingere Pielei interne, aga cum este ea definité la art 14 par. 2 din Tratatul instituind Comunitates European’, nici coeziunii economice gi sociale stabilite conform fitllui XVI din acelagi tratat - 88 nu facd discriminari intre schimburile dintre statele memo $i 4 nu provoace distorsiuni de concurenta inire acestea: = $d reuneased minim & state membre {si nu majoritatea); + 84 respecte competentele, drepturile gi obligatille statelor membre neparticipante: - sd nu afecteze dispozitiile Protocolului care integreaza acquis-ul ‘Schengen in cadrul Uniunié Europene; - 88 fie deschise {uturor statelor membre. in concluzie, pentru a face ca mecanismul sé fie operational Tratatut de la Nisa inlatura posibiltatea prevazuta anterior de tratate pentru fiecare stal membru de a opune un veto deciangarii unei cooperéri consolidate, Noul tratat stabilea la 8 numérul maxim de state membre necesar pentru a face posibili 0 cooperare consolidala si prevedea posibilitatea realizari acestei cooperairi in domeniul politicii externe gi de securitate comund (PESC), dar mai Putin in domeniul apararii. Aceste cooperari consolidate trebuia se situeze in cadrul Uniunii, s respecte rolul institutilor si sa permit statelor care nu participa initial s& se alature ulterior. Tratatul_de la Nisa a consacrat, inolusiv, militarizaree Univaii Europene. In acest sens, s-a prevazut necesitatea punenii la punct a unei forte de management al situatilor de crizé care sa intervina cat 78 mai repede posibil. Scopul deciarat este acela de a evita ca un conflict SA se deciangeze si s& se transforme in razboaie de proportii, avand consecini dezasiruoase. umate si de cresterea numarului refugiatilo: in Europa Considerandu-se cA Uniunea este capabilé s4 conducd operatiunite de gestionare a crizelor, .cei 15° au fost de acord 58 echipeze $i S& antreneze o fort de reactie rapidé de 60.000 de persoane, apropiaté numeric de .averea’ NATO. Tratatului de la Nisa -a fost anexaté, printre altele, si .Declaratia ptivind vitorul Uniunit’, Reforma de la Nisa a pregatit cadrul institutional al Uniunii pentru extinderea sa, dar s-a afirmat si necesitatea realizarii unei dezbateri mai targi gi aprofundate cu privire la viitorul Uniunil, Astfel, s-a prevazut ca, incepand cu anul 2001, pregedintile in exercitiu ale Uniunii s8 incurajeze dezbaterea, im cooperere cu institutie Comisiel. cu participarea Pariamentului European, in asociere cu pariamentele nationale. cu medille police. economice gi Universitare. cu reprezentantii societétil civile, precum sicu statele membre Temele asupra carora uma s4 se poarte discufi au fost simplificarea tratatelor ‘regruparea dispozitilor fundamentale din cele 4 tratate de bazé inir-un singur tratat, care va trebui sa fie prezentat intr-un mod mai clar $i pe infelesul ceté{enitor) - dalimitarea competentelor (cine si ce va face in Uniunea Europeana; care sunt competentele ce trebuie exercitate gi la ce nivel — Uniune sau state membre?: in ce mod 8A se asigure 0 mai bund complementaritate 2 diferitetor niveluri de actiuni legislative gi administrative): + statutul Cartel drepturiior fundamentale a Uniunii Europene, dupa proclamarea sa la Nisa: + rolul parlamentelor nationale in arhitectura europeans Odata ce aceste activitati se finalizau, trebuia s4 fie convocata o noua CIG' pentru a dezbate aceste probleme si pentru a aduce tratatelor eventuale mosificdri care se impuneau. Cova ce 5-2 $i Intamglat. 79Sectiunea a |X-a Tratatul de la Lisabona — 2007 (intrat in vigoare in anul 2009) int-o structuré complexé. care cuprinde un preambul, 7 articole’, 2 serii de protocoale®, o anexd, Actul final si 65 de De- claratii cu privire la dispozitile Tratatelor, Tratatul de la Lisabona aduce mai multe elemente de noutate, intre care le enuntém, in special, pe cele care fac trimitere la personalitatea juridica a Uniunii Europene si competentele acesteia. In temeiul personalitéti juridice. pe care Uniunea a dobandit-, prin Tratatul de ia Lisabona’, aceasta (Uniunea) nu este autorizat in nici un fel sa legifereze sau sa actioneze in afara competentelor care ji sunt conferite de cétre statele membre prin tratate” Tratatul de la Lisabona mosificé tratatele privind Uniunea . dar si Tratatul de instituire a Europeand si Comunitatea European Comunitatii Europene @ Energie: Atomice. .Acesta confera Uniunii cadrul legislativ si instrumentele necesare pentru a face fata provocarilor viltoare si pentru a réspunde cerintelor cetatenilor’®. De asemenea, asigura cadrul general pentru ca celdtenii ‘europeni sé aiba .un cuvant de spus in domeniul afacerilor europene si pentru ca drepturile for fundamentale s& fie consacrate intro Cart. Uniunea Europeand va fi mai bine pregatité s& réspunda asteptatilor in dameniul energiei, schimbaritor ciimatice, criminalitatii transfrontaliere gi imigratie’® Adicoll 1 modiics Tratatul prving Uniunes Europeand, avind 61 de alin art. 2 modifica Tratatul de instituice a Comuritayi Europene, cx 295 de alineate; ~ 7 conta dsspozit finale rola ul 47 din Tratatu prving Uniunes Europes! * Potivt Tratatului de Ie Lisabona. .18. Declaralle cu prwre la personatitates Juridica a Uniuni Europene" gem. ° tem, 80 Printre modificarite intervenite odata cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, retin atemtia, dupa cum urmeaza: - .Parlamentul European $i parlamentele nationale vor avea 0 contributie mult mai mare la procesul decizional al Uniunii Europer jar cetatenii vor avea dreptul s4 fie informati cu privire la decizil adoptate de ministri la nivelui UE. Toti cetatenii europeni vor avea posibilitatea de a influenta propunerite legislative ale UE; - vaiorile gi obiectivele Uniunii Europene vor fi stabilite mai ciar ca niciodaté. De asemenea. Carta Drepturilor Fundamentale va beneficia de acelasi statut juridic ca si tratatele; - infintarea unor posturi noi Th vederea unei mai mari cosrente a giferitelor sectoare ale politicii sale externe, cum ar fi diplomatia, curiiatea, comertul gi ajutorul umanitar’ - consolidarea capacitatii Uniunii de a actiona, prin ameliorarca coerentei actiunilor exteme, extinderea .gamei de politic! interne, objinerea de rezuliaie si realizarea unor politici mai eficiente 4 punctul de vedere al cetdtenilor si modernizarea institutilor, astfel incat acestea s garanteze funclionarea unei Uniuni cu 27 de siate membre: - dobandirea de cAtre Uniunea Europeana unei pozitii mai puternice si mai coerente pe plan extem. deoarece: reunesie functia de Inalt Reprezentant al Uniunit pentru afaceri externe $i politica de securitate cu aceea de Vicepresedinte al Comisiei, creeazé un Serviciu european pentru actiune externa care il va sprijini pe noul Reprezentant in realizarea dublei sale misiuni: amelioreeza asistenta diplomatic si consulard oferité cetétenilor care calatoresc in tari terte (..) = pentru prima data, tratatele cuprind o sestiune dedicatd energiei, care stabileste ca obiective pentru politica Uniunil din acest sector asigurarea unei bune functionari a pietei energiei (in special in ceea ce priveste aprovizionarea cu energie si promovarea eficientel energetice si a economiei de energie) si dezvoltarea unor surse de energie noi gi regenerabile: "dor, 81+ instituirea de noi posibiltéti pentru a aborda, de exempiu, aspecte legate de protectia civild sau de sdnatatea publicd 'n context transfrontalier si pentru a sorijini activitatiie transfrontaliere in domenivl sportuttt - piasarea libertati justiiel si a securitati in centrul priorita sale. Unlunea Europeand poate s4 actioneze mai eficient impotriva gruparilor criminale care fac trafic de persoane. 88 promoveze si 38 spriine actunile in domeniul prevenirii criminaltati’ si s8 ajute la combaterea terorismului prin ingheterea activelor. Mai mult deoat Tratatui confirma angayamentul UE de a elabora o politics comuna privind imigratia si contine, de asemenea, o .clauza de solidariia potrivit cdreia Uniunea $i statele membre vor actiona Impreund in spirit de solidaritate in cazul in care un stat membru este tinta unui atac terorist sau victima unei catastrofe naturale sau provocate de om: - obtinerea de catre Uniunea Europeand a posibilitati de a pure in aplicare mai bine politicie sele destinate s& asigure cregterea economica gi competiti ametioreze conditile sociale si de muncé, s4 intéreascd securitatee personalé si colectiva, 88 promoveze un mediu mai curat gi conditii de s&natate mai bune, 54 dezvolte coeziunea si solidaritatea inte statele membre, precum gi progresul stiintific gi tehnologic gi nu in ullimul rand, 98-31 imbunatateasca capacitatea de a actiona pe plan extern - realizarea unui sistem institutional stabil, cea ce Inseamra mai muita rapiditate si transparenté pentru procesul desizional. consolidarea controlului democratic, precum gi respeciarea mai Strict a principiului conform céruia deciziile se iau la nivel corespunzator. Cetalenii vor sii mai bine care sunt responsabilitatile fiecdrei_ parti implicate i motivele care determing Uniunea tea. 5 Europeana 8 actioneze: + pentru prima data, cetajenit pot cere direct Comisiei sé propuné o initiativa care prezintd interes pentru ei si care fine de competenta Uniunii, prin adunarea a un mition de semmnéituri din diferite state membre” * Sursa: hits lfeuroneeultisbon_sreaiy tag index_ro. 82 Un element de noutate 1 reprezinta faptul c& Tratatul de ia Lisabona’ aduce in discutie. astfel: .Conferinta reamintesie cA. in conformitate cu jurisorudenta constanié a Curtii de Justitie a Uniunii Europene, traiaicle g tegislatia adoptaté de Uniune pe baza tratatalor au priorilate in raport cu dreptul statelor membre. in conditiile prevazute de jurisprucenta mentionata anierior™ in cea ce privegie Avizul Serviciului juridic al Constliului, din 22 junie 2007 se precizeazé urmatoarele: Din jurisprudenta Curtii de Justitie reiese c& suprematia dreptulul comunitar (al UE ~ nin.) este un principiu fundamental al creptului comunitar (al UE? — nn.) Conform Curt, principiu este inerent naturii specifice a Comunitatii Europene (al UE - n.n.), La data primei hotdrari din cadrul acestei jurisprudente consacrate (... Costa/Enel}. suprematia nu ere mentionaté in Tratat. Situatia nu s-a schimbat nici astazi Faptul cd principiul suprematie’ ou va fl inclus in viitorut tratat au va sohimba in nici un fet existent prineipiulul gi jurisprudenta in vigoare a Curtii de Justitie™ Pe cale de consesinté. rezulté 8 .(.. } izvorand dint-o sursa independent’, dreptuiur ndscut din tratat nu ar putea. dat& fiind natura sa specified originala, $8 i se opund, din punct de vedere juridic, un text intern, indlferent de nature acestuia, fara 2-5) pierde caracterul comunitar 51 f4ra a fi pus in discutie fundamentul juridic al Comunitatii (at UE — 9.1 insesi® " Semmat in antl 200 Potuit Tratatuui de is Lisabona, .17. Declacatie eu privite ta suprematic’ (ritoto00%shop.euro72 eu. bookshop'FilsCachelPUBPDF/FXACOBI 1SROCIFXACO 8115ROC_092,p0h "potrvit ar. 1 pci. 2 Comuniisti Curapene 3 “"avizul Servcizti op europa euleubookshopiF 002 pe "Nota de subso! ar 1. din Avizul Serviciul juride al Consilalu, din 22 nine 2007 {hits ife0okshop europa. auieusookshop'F leCache!PUBPDF/FXACOS 11SROCIEXACO 8115RO_o0z pen, ls Lisatona, .Uniunea se subsiue Gin 22 iunie 2007 {hiipvibooks /PUBPOFIEXACOS! 15ROCIFXACOSTISROC__ 83Capitolul lil INSTITUTILE UNIUNI EUROPENE Seefiunea | Consideratii introductive Potrivit art. 13 TUE, Uniunea dispune de un cadru institutional “care vizeazd promovarea vaiorilor sale, urmarirea obiectivelor sale, susfinerea intereselor sale, ale cetatenilor sai si ale statelor membre, precum si asigurarea coerentei, a eficacitafii si a continuitatii politicitor si a actiunitor sale”. 1. Delimitari conceptuaie A. Institutiile Uniunii Europene formeaza structura de bazd a Uniunii gi sunt in numa de 7: Pariamentul European, Consilie! European, Consiliul, Comisia Evropeand. Curtea de Justitie a Uniunii Europene, Banca Centrala Europeand si Curtea de Contur, Parlamentul European, Consiiiut si Comisia sunt asistate de un Comitet Economic $i Social si de un Comitet al Regiunitor care exercit functii consultative. {nstitutlle Uniunii Europene prezinta urmatoarele caracteristici a) Fiecare dintre ele ocupa un loc distinct in organizarea Uniunil Europene raspunzand unor nevoi fundamentale. in acest sens: + Consiliul European ,oferé Uniunii impulsuriie necesare dezvoltali acesteia $i Ii defineste orientariie si prioritatile politice generale” + Consiliul reprezints interesele statelor membre: - Comisia Europeand apara interesele Uniunil ° avticolul 18 TUE, 84 - Parlamentul European reprezinta interesele cetétenilor statelor membre: ~ Curtea de Justitie a Ununil Europene asigura uniforma a dreptului UE - Banca ContralS Europeand - asigura politica monetara a Uniunii interpreiarea Europene; - Curtea de Conturi asigura legaiitatea folosini resurselor financiare. b) fiecare institutie reprezinté un principiy determinat, are un fundament politic $1 sociologic distinct si exprima, fiecare, o legiti- mare proprie: ¢) funclile institutillor UE nu se suprapun schemei mostenite de ta Montesquieu. in cadrul Uniuni, omologul puterii legislative este Consilisl, jar Comisia Europeané este executivut: Consiliut cu: muleazé functiile legislativa, executiva, guvernamentald 4} insttutile participa direct la adopiarea decizilor: e} insftutile nu au personalitate juridica (cu exceptia BCE} i) insiitulile igi exercita atrbutille. respectiv competentele. in temeiul Tratatului privind functionarea Uniunii Europene, la care se adauga cele prevazute in TUE B. Daiorité complexitatii problemelor care intra in competenta institutilor, in activitatea lor acestea se bazeazé pe sprijinul diferitelor organe tehnice, auxiiare Principala caracteristica @ organelor tehnice este aceea cA. spre deosebire de institut, acestea nu participa direct la adoptarea deciziei, ci doar pregatesc decizia UE. asigura confinuitatea activitdti institutilor intro reuniuni 2. Principiile care guverneazé activitatea institutiilor Uniunii Europene Activitatea insiituttilor UE este guvernatd de urmatoarele principii: = principiul autonomiei de voints ~ principiul atribuirii de competente: - prineipiut echilibrului institutional Jon P. Filpescu, Augustin Fuerea, op op. 93. 85A. Potrivit principiului autonomiei de vointa. institutile UE av posibilitatea de a-si elabora proprille regulamente de organizare 3: de functionare, Totodalé. ‘51 pot numi propri functionari Institutile au autonomie, dar, dupa cum am mentiona:, nu au personalitate juridica (exceptis ficdnd BCE}, deoarece acestea nu actioneazé in nume propriu, cl In numele Uniunii Europene. pe care © reprezinta in reporturile la care participa, Pe cale de consecinta personalitatea juridica este atribuita Univnii, ca ontitate de drept intermaiional B. Potrivit urmatorulu’ principiu, cel al atribuirii de competente institutite duc 1a indeplinire numai acele atributii care le sunt stabilite in mod expres. La acest nivel. din motive de rigoare $i coerenté. nv este permisé indeptinirea atributilor implicite. deduse. C. Principiut echilibrului institutional rounegte doud componente esentiale, si anume: ~ separarea puterilor respectiv a compet + colaborarea, cooperarea intre institufi Prima componenta presupune imposibilitatez delegari, a transferului, @ acceptarii de competente sau airibuirii de la o institutie la alta. Aceasta separare presupune abligatia fiecdrei institutli de a nu bloca Tndeplinirea atributilor de catre celelalte instituti. Pe cale de consecinta, nicio institulie nu «rebule blocaté in a-si indeplini proprite atributil. In acest caz, 131 gaseste reflectarea principiului reciprociti conduitei avantajoase Acest principiv nu exclude. ci, dimpotriva, presupune coleborarea intre institutii pentru indeplinirea obiectivelor propuse, De exemplu. colaborarea intre institutii In materio normativa: in mod coneret, se observa ca adoptarea bugetulvi UE este o refiectare fidela a telor institutilor cooperarii institutitor Asifel, Comisia Europeané contralizeazé propuneriie cu privire ta proiectul de buget primite de ‘a celelatte institut, Aceste propunen| sunt transmise, sub forma unui anteproiect de buget elaborai de ‘Comisie. Consiliulti, Consitul elaboreaza proiectul de buget, pe care-| transmite, spre aprobare, Pariamentului European. Acesta din urma are rolul de a adopta bugetul sau de a-l respinge, daca este cazul 86 care apar in legatura cu Curtea de Justitie bugetul Univnil Curtea de cheltulali ale Uni lor de venituri st Sectiunea a l-a Parlamentul European Jn textul initiat al Tratatelor institutive. institutia democratica era denumité Adunare”. Aceasté Adunare a dobandit denumirea de Parlament European, inca, din anul 1962. Denumirea a fost lizatd orin art, 3 din Actul Unie European 1, Alegerea membrilor Parlamentului European si statutul acestora 2ul posibitiatea alegerii Parla- iversal direct. Principiul a fost Atticolui 21 TCECO a fost armonizat prin art in 1957 cu privire la institutille comunilare, Aceste texte, identice In cele tre: tratate, prevedeau elaborarea de proiecte de oatre Adunare, in vederea alegerilor membrilor Pariamentului European prin sufragiu universal direct, potrivit Hinel proceduri uniforms in toate statele membre. In acest sens, Consiliul a acoptat, la 20 septembrie 1976, o decizie privind alegeree reprezentantilor parlamentari prin sufragiu universal direct. Siatele membre nu au fost in masuré s@ adopte 0 procedura forma. Actul din 1976, vizand alegerea reprezentantilor in Adunare prin sufragiu Universal direct, se limiteaz’ sé aducd in prim-plan numai cateva reguti minimale, si anume: + principiul votului unic: Autorii Tratatului CECO au pre tului European orin sufragiu uc jo CEE si BI 2 al Conventiei me preluat de Tr: electoral a7- alegerea sé se desfégoare in cursut unei perioade care incepe joi dimineata gi se termina in duminica urmatoare, prima perioada fi: ind determinaté de Consiliu. care az cu unanimitate, dupa consullarea Parlamentului European. - varsta minima pentru vot este de 18 ani Dupa alegerile din anul 2004. intr-o Uriune cu 25 de state membre. Parlamentul European numara 732 membri, locurile fiind repartizate. astfel: Germania - 99 focuri: Franta, italia si Regaiul Unit - cate 78 locuri fiecare: Spania, Polonia — fiecare c&te 54 locurl: Olanda ~ 27 locuri: Belgia, Grecia, Ungeria. Portugalia si Republica Ceha ~ cate 24 locuri fiecare; Suedia ~ 19 locuri; Ausina - 18 Iocuri; Danemarca Finlanda gi Slovacia ~ cdte 14 locuri fiecare: Irlanda $i Lituania ~ cate 13 locuri fiecare; Letonia ~ 8 tocuri: Slovenia — 7 locuri; Cipru, Luxemburg si Estonia ~ cate 6 locuri fecare; Malta — § locurl Componenta Parlamentului European a fost. din nou, modificata odata cu aderarea Romanici gi a Bulgariel fa UE. Poirivt Tratatului de la Nisa, pe durata legislatuni 2004 - 2009. 35 de locuri au fost atribuite Romaniei si 18 locuri Bulgariet acest numar de locuri s-au adaugat celor 732 deja existente in cadru Parlamentului Europeen jin prezent, potrivit Regulamentului ce procedura. .Parlamentul European este adunarea aleasa in conformitate cu tratatele, cu Actut din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direot si cu legisiatiile nationale adoptate in aplicarea tratatelor” Jn iunie 2009, au fost alesi 736 de membri ai Parlamentului European. Fiecérui stat membru, in uma procesulul de ponderare. i sunt repartizate locurile in co-legistativul de ia Strasbourg. in functie de doua criteri. si anume: oriteriul democratic si criteriut demogratic. Cele mai multe locuri le detine Germania (99). pentru ca. la potul opus, s& gasim Malta (5 locuri). Spre deosebire de legislatura 2004-2009, nau! Parlament European are un numér diferit de membri. Dac& cele doud state mentionate anterior igi pastreazd numarul de locuri, majoritatea statelor beneficiaza, in prezent, de un Asicalul 1 alia, (11, 88 umar de locuri diminuat. Asifel: Marea Britanie. italia, Franta detin. in prezent, cate 72 locurl fiecare (fata de 78 locun fiecare, detinute anterior). intr-o Uniune cu 27 de state membre. Spania si Polonia dispun, fiecare. de cate 50 de focuri {in loo de S4v Olanda peneficiazd de 25 locuri (faté de 27, anterior: Grecia. Belgia si Portugalia, flecare. dispun de cate 22 de focur (anterior, flecare avea cate 24 de locuri): Cehia si Ungaria dispun de cate 20 locuri fiecare {in camparatie cu cele 24 de locuri de care beneficiau. fiecare, jn vechiul mandat): Suedia, Austria, Stovacia. Danemarca. Finlanda, tranda, Letonia, Lituania au pierdut, fata de vechiul mandat, fiecare, cate un loc In cadrul Parlamentului European actual: Slovenia. Estonia, Cipru, Luxemburg igi pastreazé acelasi numar de locuri ca site legislatura 2004-2009. Potrivit art. 4 alin, (3) din Actul privind alegerea membnilor Parla- mentului European prin vot universal direct’, .Alegavile se desfa- 02r8 prin vot universal direct. fiind independente si secrete”. Desi Actul mentionat a fost adoptat inca din anul 1976*, iar primele alegeri desiagurate potrivit prevederilor acestuia au avut foc in anui 1979, in prezent singurele reguli uniforme (unitare) .au in vedere data ale- gerlor. continutul mandatelor. incompatibittatie si verificarea mandatelor®. Statele membre igi elaboreaza proprille reguli de exercitare a dreptului de vot. Astfel, potrivit, art. 10 din Act. .alegerile pentru Parlamentul European au loc la dala si orele stabilite de fiecare stat membru; peniru toate statele membre aceasta data este siabilt& in cursul aceleagi perioade (sdptéméni), care incepe joi cimineata si se inchele duminica imediat urmatoare™. Urnele vor fi Publicat in dural Oficial (JO) L 278. din 6.10.1976, p. 8 2 in tiemp, Actul 8 fost modifica’ prin Decizia 9W/81.Euatom. CECA, CEE de ‘nosiisare 2 Actului pring alagerea reprezentantir in Paramentu! Europoan grin vot awversal dec, anoxats la Decias 76)787/CECA, CEE, Eurstom 9 Constiulli din 20, cum 31 arin Desizia Napoca, 2008, p. 1 De exemplu, in Olanda, in mod traditional se voteazd jsia, in Idanda vinerea, in Letonia ~ sambata. iar in fala simbata gi duminice (potinit Prowtulw de raport 89deschise numai dupa incheierea scrutinului in toate statele membre. in Continuere, Actul precizeaza, la art. 9. faptul c .nimeni nu poate vota mai mult de o singurd data la alegerile pentru Parlamentul European’, jar la art. 8 so menfioneaza ca procedura electoraia este reglementata. in fiscare stat membru, de dispozitile de drept intern Referitor a alegerile europene, un studi publicat de Camera Deputatilor (din Romania) evideniiaza c&. in 10 t&ri ale Uniun Europene (Austria, Belgia. Danemarca, Franta. Germania, Ital Olanda, Regaiul Unit at Marit Britanii si Irlandei de Nord. Spania §1 Romania), .reprezentarea proportionalé este opliunea dominanta Pentru tipul de scrutin, Metoda de airibuire este, ins, diferité de la {ard la tard, metoda d’Hondt find cea mai folosit’. Doar Germania foloseste metode Hare-Niemeyer, iar Itelia recurge la metoda \ururlor integrate si a calor mei mari diferents”', In cea ce priveste circumsoriptile electorale, .tendinta este aceea de a se constitul 0 Singura clrcumscriptie electorala. Germania, Austria, Spania, Olanda $i Roménia au optat pentru aceasta vanianlé: Belgia, Franja, Ilia 5! Regatul Unit al Mari Britanii si irlandei de Nord au ales sa imparts ‘eritoriul tri Ie mai multe citcumscripti in scoput de a nu afeta caracterul proportional al rezuttatelor alegerilor’”. .Referitor fa listelo Ge candidati, in Austria, Danemarca, Olanda si Germania doar Partidele si uniunile (asocierile) politice pot prezenta liste de candi- dali, in celelalte state, ins. inclusiv in Romania. se pot prezenta gi candidati independenti sustinuti de un anumit numér de alegatori Depunerea unei cautiuni ovata cu prezentarea listelor este obliga lorie numai in Austria, Franta, Otenda si Regatul Unit al Mari Britanii", |i ceea ce priveste varsta de la cave orice resortisant at unul st membru al Uniunii Europene isi poate exercita dreptul de vot in 20 sepiombie 1973 givin open gin vot unwersat dract. 2007 22071INIt PpubRel=./EP/NONSS #108, aiegorea mombnifor Pariomentuler Sisponibil ia ht: europar..suropa.eu'sides gerDoc ML-COMPARL+PE-412.180-02-00C + PDF -Vmalanquag hito ivvnn eden ropisidiists nage 7don=aleger 2 igor, ° om, 90 aceasta este de 18 ani’ Insa. trebuie retinut faptul cd varsta minima nit 9 fi eligibil diterd de fa un stat le atiul rein Romania. cadrvl juridic general pentru organiza. gesfasurarea alegeri membrilor in Parlamentul European esie da de Legea nt. 33/2007’. cu moxiticdrite gi ompletanie ulterioare baat 4 din Legea nr. 33/2007, membrii reprezentand tara roasité in Paramentul European se aleg pe bazé de a 7 314. potrivit principiului reprezentarii_ proportionale, gi pe axa candidaturi independente. Pentru alegerea membrtor din Romani incite tops lorie omnes | go csrztiie tt singuré circumseriptie electoral". Potrivit prevederilor legale 2 vigoate. au dreptul de a participa ta alegerle pentru Parlamentul European. cetstenii roméni, care a implint varste de 18 ari, pana in ziua de referinid. inciusiv. Texiul de lege contine si o exceptie, in sensul c& nu au drept de vot debili gi alienatil mintal pusi sub inierdictie $1 persaanele care, in ziua de refetin{d, sunt condamnete 2 race judecdtoreasca definitva la pierderea dropturilor electorate”*, Totodatd, cetatenii romani au dreptul de a fi alesi in Parlamentul Suropean daca, pana in ziva de referinta, inclusiv, au int varsta de 23 de ani f "tlm Palamentir European sunt ales pent un emanate 5 ani. Acesta poate inceta inainte de termen, prin demisie, deces sau demitere. In situatia in care un deputat este numit sau ales fenind, asifel, incompatibilitatea, locut sau in Parlamentul European devine vacant, iar deputatul va fi inlocuit conform regullor electorate nationale. Mandatut unui membru al Parlamentului European este incompatibil cu cel de: - membru al guvernului unui stat membru; Potrivit a hot intr-un alt pos copie 1308 Austra. unde wérsta de vot fa aagenie pentru Partaertul ecqnan sto a0 16 an lpi Bret dn rpet fan o propararon do noare 9 ‘yi din tembrie 1976 (...}. precitat. 7 Ge suompus Ie sain Deneve, pai. Oana 9 German, io 1 an ta tra Brave de Sto, fea Romania 29 deo it ila 15 G0" oi pubmmcaoprapiuacita pagers nuatie 2007. ‘33/02007. Publisata in Mi. OF. nr. 28/18 Artiolul § alin, (8) din Legea 1~membru al Comisieis - judecaitor, avocat general sau ne refier io aepeiih grefier al Curt’ de Justitie a = membru al Consitiului Director al Ba rector al Bancii Centrale Europene ori al Custit de Conturi @ Uniunii Europene ee ‘Ombudsman; membru al Comitetului Econom ne ‘omic si Social sau al Comitetului > -Membru al Consiliului Director ‘ i Director. al Comitetutui Administrativ angajat al Bancii Europene de Investit ee eee =f ir tat Sau agent in exerci int-o institute a Comunitttor intr-un organism specializat asociat ace Bancii Centrale Europene™ aeneeritteeey ae ates (tals ou legislatura 2004-2009, mandatul de membru al 'mentului European este incompati hembr te i bil cu mn: e Parlamentului national” eee Reg eae Membru al Parlameniuivi European are obigatia, potivit ‘egulamentului de procedura, du sa a fost a p4 ce alegerea sa a fos 8 4 u ost notificata arlamentuli, $8 declare, in scris, inainte ce a participa la lucrarile Parlamentare, c& nu detine nici o functie incompatibié cu coa de memory al Parlamentului European, Dac ulterior se constata «1 se Siabiese cA un membru al Parlamentukii exerci 0 functie incom atibild cu cea de reprozentant in P an, acosta ntant ia Parlamentut Europea : ‘ European. acesta (Parlamental), pe baza informatiior furnizate de Presedintele os Constata ca locul este vacant ie cur met Parlamentului European pot ti demisi in cazul in care sunt condenmat 2B Thohisoare pent savarsirea unel inractiun, iterea depindo de reguile electorale le electorale nafionale. si nu Parlamentu European. Boala nu poate det rea vo membru al Parlamentului European” rmina demiterea unui eu an. 7} in Atl in 20 secter cou ul dn 2 sexta Hu 7 ain (2) in Act ein 20 septenone ip:iiwwe europart.europa.euinewsipublic/story_ps 91-2008030287050535.2009.08-08. 200Gb eae 92 7-50578.061-03-10.9 Re Potrivit art. 6 alin. (2) din Actul din 20 septembrie 1976, .membri parlamentului European se bucuré de privitegiile si imunitatile aplicabile in temeiul Protocolului din 8 aprilie 1985 priving priviiegile si imunitatite Comunitatior Europene’. Oe asemenea, prevederi la ofivilegiile si imunitatile membrilor Parlamentului refeditoare inim si in noul Regulament de procedura al Parla- European mentului European. din iulie 2009 jin acest sens. membrilor Parlamentului European, care se ceplaseazé la sau se inapoiaza de la locul intrunirii Parlamentului, nu fe poate fi impusé nicio restrictie de ordin administrativ sau de alta- naturd cu privie la libera circulatie, .Legitimatile care asiguré deputalior fibera circulatie in statele membre sunt eliberate de Presedintele Parlamentului, dupa ce a fost primita notificarea privind alegerea acestora” in ceea ce priveste procedurilo vamale gi controlul schimburilor valutare, guverul propriu fe acorda .aceleasi inlesniri ca $i cele acordate inaliilor oficiali care se deplaseazd in straindtate in misiune oficial temporaré”. in plus, guvernele celorlaite state membre le cords .aceleasi inlesniri ca si cele acordate reprezentantilor guvernelor strdine aflat in misiune oficialé temporara’® Ar. 9 din Protocolul din 8 aprile 1965 privind privilegile si imunitatile Comunitatiior Europene prevede cd .membrii Parta- mentului European nu pot fi subiect al nici unei forme de ancheta, deten{ie sau al altar proceduri legale pentru opiniile ori volurile exprimate in exercitarea functilor for" Totodata, pe durata sesiunilor Parlamentului, membrii acestuia beneficiazé, pe teritoriul statului lor, de imunitatile acordate membrilor parlamentului tarii for, iar pe teritoriul oricdrui alt stat membru, de imunitate fata de orice masura de detentie si alte proceduri legale, .imunitatea se aplica, de asemenea, membrilor Parlamentului European atunci cand acestia se deplaseaza la sau se ‘Asticolul § alin. (2) di fe proces 2 ticolul 8 alin, (2) It a} din Protocolul din 8 apriio 1985 privin€ pruilegile si imuritajie Comunitaior Eurapeno, *Aadicoiu! 8 alin. (2) 5) din Protocolul din 8 aprile 1965 privind privilegite 51 ‘unitate Comuntatioe Eurapene. 93inapoiaza de la locul de intunire al Parlamentului European. Imunitatea nu poate fi invocaté in cazul in care un membru al Parlamentului European este surprins in flagrant delict $i nici nu poate impiedica Parlamentul European sA isi exercite dreptul de a ridica imunitaiea unuia dintre membrii sai”. Totugi. .in cazul in care un membry al Parlamentului este arostat sau privat de fibertatea de Cireuiatie prin presupusa incalcare a privilegillor gi imunitatilor sale, Presedinisie Parlamentului poate tua, de urgent’, dupa consultarea presedintelul si a raportorului comisie’ competente. o initiativa vizind confirmarea privilegiilor gi imunitatilor paramentarului in cauzé Presedintele Parlamentului comunicé aceasta inifiativl camisiei 51 informeaza Partamentul cu privire la aceasta’. in cazul in care un membru al Parlamentului este obligat $4 apara in calitate de martor sau de expert, nu este necesar sd se solicite ridicarea imunitatii sale, daca persoana respectiva (membrul Parlameniului): .nu este Obligata sa se prezinte ia 0 data sau intraun moment care impiedica sau afecteazé exercitarea activilaiil sale parlamentare sau poate s8 prezinte © declaratie scris& ori de alta natura care nu afecteazd Indeplinirea obligatiiior sale paramentare™. sau .nu este obligata s& depuna mérturie in legétura cu informalii obtinute in mod confidentiat in timpul exercitarii mandatului sdu pe care au considera necesar si le divulge’ In conformitate cu Decizia Parlarnentului European. din 28 septembrie 2005, do adoptare a Statutului deputatilor in Parlamentul European (2005/684/CE, Euratom), deputatii sunt liberi gi inde. pendent : Poirivit art. 9 din Statul, deputatii beneficiazé de o indemnizatie -Problema salarillor sia alocatior (...) a devenit una extrem de controversaté in ultimii ani, Egecul continu din partea statelor membre de a ajunge la un statut uniform al deputatifor (...) a dus (...} Arica in Protocolul din 8 apnlie 1965 wind powiogsle gh imum Comunitaior Eurapane. * aitioolut § alin. (4) din Reguiament de proce: Adticolul 7 alin. (6) din Regulamentul ce procedura la diferente imense in ceea ce priveste salarille de baza ale membrilor din diferite state". Pana in anul 2009, salariu! deputatilor era platit de caire statele din care proveneau si era egal cu salariul pe care 1) pimea un membry al parlamentuivi din statul respectiv’. Aga se diferenta de salarizare intre deputatii eurapeni, Ins3. odata cu intrarea in vigoare a soului Statut, sunt aplicabile prevederile art. 10 poirivit c&rora .valoarea indemnizatiei este de 38.5% din salariul de baz al unui judecdtor de la Curea de Justitie a Comunitatilor Europene”. ,Indemnizafiile acoperé cheltuielle generale (facture telefonica si taxele postale, achizitionarea, utilizarea gi intretinerea echipamentului computerizat), calatorile efectuate de caire depulali europeni in cadre! Uniunii Europene pentru a participa ta reuniunile oficiale ale Parlameniulii European gi sejurul in cazul reuniunior oficiale ale organismelor parlamentare pe care deputalul in cauza le deserveste gi care sunt organizate in cadrul Uniunii Europene™. Pottivit roului Siatut, .pe Inga uniformizarea salarilor, Parlamentol European asiguré o mai mare transparenta privind chetuielile si pensifle Vechiul sistem este iniocutt cu unul bazat pe rambursarea cheltuelilor de caldtorie ale depuiatior europeri, in locu! unei diume fixe, rambursérile se yor face numai in baza costurilor suportate efectiy~ Cel peste 1500 de asistenti perlamentari, care gi destésoara activitatea la Bruxelles, devin 0 categorie special a personalului din institutile Uniunii Europene, in sensul c& acegtia au contracte femporare, durala avesiora flind echivalenta cu cea a mandatulul membrilor Parlamentului European (5 ani). Asistentii parlementari au aceleagi beneficii sociale ca gi personalul din celelalte institut, iar contractele si salarile sunt gestionate de servicille Parlamentului Richard Cotbelt, Francis Jacobs, Michast Shackiston, Parlamentul european, ed. a Via, E, Montory Oficial. Bucurest. 2007, p. 99, De exempls. a anui 2003. un deputat italian auea un salariu de 11.779 € Hund, unul german 5.878 € flung, unui brkanic 7.218 € funa, in ump ce un depatat din Spania Deneficia ce 2.540 € luna, ‘ar unul din Portugal cofinea 3.448 € fund (potrivt 1u! Gyula Fabian, op. cio. 188, nota de subsot nz 245). * hltpsfnarw europa europa eulnews/publiclsiory_pagel007-50576-061-03-10-90 #-2909030287050535-2009-02-03-2008/detaul_re.him * hitp:mww.ouropatlauropa euinewsipubiSiory_pegel008-57509-201-07 4-200806288T057487-2008.20.07-2009/defauit_to.him‘Re Contractele asistentilor rlamentan, ir aesonate de cate organeme spanaivate i ay eee unt pentru respectarea dispozitiilar nationale fi Sarresssaiomns in cazul in care un Gepulat tulburé br beste Sanciont pin ratogeren erent la ewart unaeeee Pa one: compromite buna desfagurare a dezbaterit Bea fara ments European Poate suspenda sedinia. caine it lui, Sanctiunea licata itatul . musts: pierderea are la ingoromra ia pote Const in pentru © perioada care poate sa dureze intre ou eee. 2ile consecutive (fra a aduce atingere dreptu ee 7 Ssiuna pena) sau supineea nats Cento wee 8 el propunri de suspenare sau 36 roagere& merase a putatii europeni nu participa i: 2 : plenare, anumite indemnizatii ie sunt redus: ie jumatate din 2. Or i i ‘Ganizarea si functionarea Parlamentului European Organizarea si functi i onaree Parlamentului £1 ecoment pn TrataileUniun eucpese a on nee @doptal cu majoritate de catre Parlament insusi aoa Parlement! European eupinge > un Birou; - Conferinta presedintilor; “coms - cru potice partamentae "bio henw cucpar europa eune 2QP80626S7057487-2000.20-07-200tetauh a in 8 207 07-90-50 tp:ilwww.europar!.europa.euinews/e itor) ps ¥-200803028T0505%6-2009-02-99 00a oP 96 '007-50576.067.03.10.99 A. Pregedintele Parlamentului, cei 14 vicepresedinti gi cei 5 cnestori sunt alesi de Parlament prin scrutin secret, pent: 0 pe- fioada de 2 ani gijumatate, Ei formeazé Birou!, in cadrul céruia cel 5 chestori au Un crept de vot consuiatv B. Noul text al regulamentulul a inlSturat Biroul legit (care era format din membrii Biroului si pregedinti’ grupurilor politice parla mentare), fiind inlocuit de Conferinta pregedintilor'. Conferinta este compusa din pregedintele Parlamentului si din pregedintii grupurilor politice parlamentare. : Presedintele este cel care se ocupa de totalitatea activitatlor Par- lamentului gi a organelor sale, prezideazé sesiunile plenare, reprezinta institutia gi exercita prerogative in cacrul procedurli bugetare, C. Parlamentul infiinteaza comisii permanente, in prezent, exista 20 de astfel de comisii. Comisille pregatesc lucrdrile Parlamentului, elaboreaza rapoarte si mentin legatura cu Comisia 9i Consitiul fn intervalul dintre sesiuni ‘De asemenea, Parlamentul poate infinta comisii femporare, gentry operioadd de 12 luni, perioada care poate fi prelungita printr-o decizie asa Regulamentul Parlamentului a prevazul, Incepand cu anul 1981, posibilitaiea infintarii unor delegati’ interpariamentare; aceste delegatii sunt chemate 88 joace un rol important in contactele externe ale Parlamentului si In cooperarea interpariamentara Parlamentul European poate infiinta si comisii parlamentare mixto, cu participarea parlamentarilor din statele asociate la Comunitate sau din statele cu care sunt angajate negocieri de aderare D. Membnii Parlamentului pot sa se organizeze In grupur politice, dar exista gi deputati neinserisi Odata alesi si dupa verificarea prerogativelor. deputatii se pot organiza in grupuri politice, pe baza afinitatiior police’. In cazul consttuiré unui grup politic, deputail in cauzd recunosc ca au aceleasi Jost Rideau. op. of. p. 305, ? Amicolul & din Siatut 97afintati poikice. .Numal in situalia in care deputalii in cauzd neaga cA au aceleasi afinitati police este necesar ca Parlamentul sa aprecieze dacé grupul a fost constituit in conformitate cu regulamentul” Un grup politic este constiuit din deputati ales! in cel putin un sfert din statela membre, Numérui minien necesar de deputal pentru a constitu un g1up poltc este ce 25. Un deputat poate apartine unui singur grup politic In urma alegeritor din iuna iunie 2009 s-au constituit urmatoarele gtupuri politice partamentare: ~ Grupul Partiduivi Popuiar European (Crestin-Democrat) - Grupul Atiantei Progresiste @ Socialistlor si Democratilor din Parlamentul European: ~ Gruput Alian {ei Liberaiiior si Democratilor pentru Europa: Gruput Verziior/Aliania Libera Europeand: - Conservatorii si Reformigtii Europeni: - Grupul Confederal af Stangii Unite Europenel/Stanga Verde Nordica, ~ Grupul Europa Libertail si Democratiel + Deputali neafiiat Durata legislatuni este de 5 ani. Articolul 228 TFUE* prevede c& Parlamentul tine o sesiune anuald; se reuneste de plin drept in a doua zi de marti din luna martie $i fine, céteodata, sesiuni supli mentare mai scurte. Parlamentul poate ff convocat, cu titly exceptional. la cererea majoritati membrilor sai sau a Consifivlui ori a Comisiel sau la cere- fea unei treimi dintre membri sai Dezbaterile Parlamentulvi sunt publice. Parlamentul este asistat de un Secretar general, care se gaseste fa conducerea Secretariatuui general. | Aatcolul 30 alin. 1) din Ragularentu se procedura, ® Grupul Partidulus Popuiar European are 264 de deputai, pe locul dei situandu-se socialist. cu 161 de membri, Libera au 69 de deputatl ° ei 3 do depuiatii europeni cin Romania Sunt afta, dupa cum utmeaza: 14 eputati europeni fac parte cin Gruoul Padidulul Popular European (Crestn-De Imocrat: 11 deputati europeni s-au inscas in Grupul Aientei Progiesisie a Soviatistior Woeratior Gin Pariamentul European: § deputeti europeni sunt in Grupul Allanjel erator sf Democratior pentru Europ, far 3 deputaly europeni au s-au afiat, “Yon, art, 196 TCE, 98 Lucrarile Parlamentului se desfasoard in trei orage diferite Secretariatul se gaseste la Luxemburg, comisitle parlamentare se reunesc la Bruxelles, far sesiunile parlamentare au loc la Strasbourg cu sesiuni suplimentare la Bruxelles, 3. Rolul Parlamentului European Parlamentul European exercita, in mod tracitional, un rol consul tativ in elaborarea actelor juridice ale UE si nu are, deci, puiere slativa deplina in sistermul Uniunii ee kingul tnpull, Parlamentul European dobandeste putere bugetara si de codecizie' i: : ‘Obiigatia de a consulta Parlamentul European s-2 intensificat dupa Actul Unic European prin procedura cooperaril, lasénd Consi- livlui uttimul cuvant. Parlameniul este chemat sé dea un aviz conform pentry icheierea de acorduri intemeiate pe art. 217 TEUE? si acordurile de aderare dup Actul Unic European, De asemenea, Parlamentul exercité un control politic asupra Co- misiei: conirolul se poate finaliza prin votarea unei motiuni de cenzura impoiriva Comisiei : Polrivit ait. 14 alin. (1) TUE, Parlamentui European exercitd, impreund cu Consiliul, funotile tegistativa si bugetard. Acesta exerchté functi de control paltic si consultative, in conformitate cu exigentele prev8zute in tratate si alege pregedintele Comisiei. La alineatul al 2-lea al art. 14 TUE. se precizeaza c& .Parlamentul European este compus din reprezentantii cetétenilor Uniunii Numérul acesiors nu poate depasi gapte sute cincizeci, plus presedintele. Reprezentarea cetdteniior este asiguraté. in mod proportional descrescator, cu un prag minim de gase membri pentru fiecare stat membru. Niciunui stat membru au i se atribuie mai mult de novazeci si sase de locuri” Tratatele din 1970 51 1978, 8 Vimar. 310 TCE, 99Membrii Parlamentulut European sunt alesi prin vot universal direct. liber $i secret, pentru un mandat de cinci ani in mod similar Consiliului gi Comisiei, Parlamentul European este asisiat de un Comitet Economic gi Social si de un Comitet al Regiunilor. Comisia poate asista la toate gedinteie si, la coreroa sa. este audiata, Comisia réspunce oral sau In saris la intrebarile pe care i le adreseazé Parlamentul Ewopean sau membri acestuia, De asemenea, Consiliul Europesn si Consiliul sunt audiate de Parlamentul European in conditile prevazute de reguiamentul de procedura al Consiliului European gi al Consiliuii Tratatul privind Uniunea Suropeand a institutionalizat interventia Parlamentului European in procedura de numire a membrilor Comisie’* Dreplul de initiativa ai Parianentului @ fost recunoscut partial, Tratatul privind Uniune Europeana i-a atribuit, in mod oficial. dreptul de a care Comisiel sa elaboreze aropunerri Dreptul de a examina petit’ a fost in mod oficial recunoscut Parlamentului European de nove texte care rezult& din Tratatul privind UE: Parlamentul European alege Ombudsmanul European (art. 228 TFUE) si poate constitui o Comisie de ancheté potrivit art. 226 TFUE. Sectitinea a ill-a Consiliul European Consiliul European este prevazut, pentru prima data, ca institutie, prin Tratatul de la Lisabona, de modificare a Trataiului privind Uniunea Evropeana, Potrivit art. 15 TUE, ,Consiliu! European este compus din sefli de stat sau de guvern ai statelor membre. precum si din presedintele sau gi presedintele Comisiei. inaitul Reprezentant al Uniunii pentru Articolul 14 alin. (1) TUE. 100 afaceri exteme si politica de securitate particiné Ia lucrarile Consiliului Europear’ Spre deosebire de Consiliu, acesta nu exercité funati legislative. Rolul sau este acela de @ oferd .Uniunii impulsurile necesare dezvoltarii acesteia gi de ai defini orientate gi prioritatile politice generale” Presedintele Consiliului European este ales, cu majoritate cali- ficatd, pentru 0 perioadd de doi ani si jumatate, cu posibilitatea reinnoirii mandatului o singuré data. Alin. (5) al art, 15 TUE, prevede faptul c8, .in caz de impiedicare sau de culpa grava, Consiliul European poate pune capat mandatului pregedintelui in conformitate cu aceeasi procedura™? Presedintele Consillului European nu poate exercita un mandat national ‘Atributille pregedintelui Consiliului European se regasesc in atin (6) al art.15 TUE. Acestea sunt urmatoarele: - prezideazé si impulsioneazé lucrarile Consiliului European: + asiguré progatirea gi continuitatea lucrarilor Consiliviui European, in cooperare cu pregedinteie Comisiei si pe baza lucrarilor Consiliului Afaceri Generale: - actioneazé pentru facilitarea coeziunii si a consensului in cadrul Consiliului European: - prezinté Parlamentului European un raport dupa fiecare reuniune a Consitiului European; - reprezinta, pe plan extern, Uniunea European in problemele referitoare la politica extern si de securitate comund, fara a aduce atingere atributilor inaitului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri oxterne gi politica de securitate Consiliul European se intruneste de doua ori pe semestru la convocarea pregedintelui sdu. Cand ordinea de zi o impune, _membrii Consiliului European pot decide sa fie asistati fiecare de un ministre $i, In cea ce i priveste pe pregedintele Comisiel. de un ‘Aticotu! 15 alin, (2) TUE * aticolul 15 alin, (3) TUE, 401membru al Comisiei”. Atunci cand situatia o impune, presedintele | convoacd o reuniune extraordinara a Consilivlui European Membri Consifului European se pronunt& prin corsens, cu exceptia cazului in care tratatele dispun altfel Sectiunea a IV-a Consiliut 1. Delimitari conceptuale A. Consiliul — a aparut pe cale conventional, prin Tralatele institutive, avand, la ineeput, denumini difente: Consiliul Special de Ministri (Tratatul instituind CECO} gi Consiliul (Tratatele de la Roma, instituind CEE si Euratom). Dupa unificarea institutilor, prin Tratatul de la Bruxelles (1965) — Cunoscut in doctrina sub denumirea de Tratatul instituind un Consiliy Unie si o Comisie unica, acesta s-a numit Consiliul de Ministr. Oda! cu intrarea in vigoare @ Tratatului de la Maastricht. institutia isi Schimb& Genumirea th Consiliul Uniunii Evropene, denumice pe care © Poarta pana la 1 decembrie 2009, cand a intrat in vigoare Tratatul de la Lisabona, data de la care se numesta. simplu, Consilil B. Consiliul European a fost infiintat prin vointa sefilor de stat si de guyern in anul 1974, cand acestia au hotérat s& se intdlneasca, Cu regularitate, improuna cu ministrul lor ce externe, cu pregedintele Comisiei si cu un vicepresedinte al acesteia Consifiul European nu trebuie confundat cu institutia decizionala (legisiativa), Consiliul, Criteriile care disting cele 2 institutii sunt a) Criteriu! aparitiei: > Consiliul European a aparut pe cale neconventionalé, adica rin intalnirle la varf ale gefilor de stat si guvern: ~ Consiilul a apérut pe cale conventionala, fiind infiintai prin Tratatele instituiné Comunitatile Europene b) Criteria! componente’: ~ Consiliul European are in componenia seti de stat si/sau de guver ai statelor membre ale Uniunii Europene; presedintele 102 Comisiel Europene: Ia Intruninie sale participa si naltul Reprezentat al Uniunil pentru ataceri exteme si politica de securitate. tft ~ Consilit! are in componenta, pe de o parte, ministrii afacerilor externe gi, pe de allé parte, pe langa ministrii afacerilor externe, si minigtsli de resort ¢) Criteriul atributiiter indeptinite ; - Consiliui European este o institutie avand caracter politic; 2 este legislativul Uniunil Suropene. Const Curspean co notte & un cu rdbuie confuncat cu Consiliu! Europei ~ organizatie internationala, regionala de sine Sonal Curops 3 Tonia in anu! 1949, prin sernarea, de eatre 10 state’, 1a Londra, a Statutului organizatiot. Consiliul Europe! reuneste statele europene intr-o unitate mai stransa. in vederea salvgardéri si promovart idealurior si principilor care constituie patsimoniul lor comun si favorizeaza progresul lor economic $i social : ut in prezent. Consiliul Europei cuprinde 47 de state membre, printre care gi Romania® : ace Orie stat european poate deveni membru al Consiliului, daca respectd gi intruneste cerintele statutului Sediul Consiliuiui Europel este la Strasbourg. 2. Componenta Consiliului Consiliul reprezinid toate statele membre. Ca institutie interguvernamentala, exprimé legitimitatea statala a Uniunii Dela 1 ianuarie 2007, Consiliul este compus din 27 membri. Potrvit ar. 16 alin. (2) TUE, ,Consiliu! este compus din cate un reprezentant la nivel ministerial al fiecdrui stat membru, imputemict 88 angajeze guvernul statului membru pe care il reprezinta $i s: exercite Greptul de vor aigis. Danemarca, Franta, Wanda Nonegia 5 Suecia cee fa, Logea nr. 64/1880, Romania a aderat ta Stati acest organiza sntemationae, Gevening stat membr, Gxembug, Olanda, Marea Britanie, 103Componenja Consifiului este variabilé. in functie de ordinea de 21°, Cele mai freovente sunt formatiunile afaceri generale, agriculturé. economico-financiara Daca afacerile generale sau cele priving fa relatile externe cer ca institutia Consiliului sa fie formata din minigteii ai afacerilor externe. si atunci poarlaé denumirea de Consitiul Afaceri Generale gi al Relatillor Exteme sau Consiliul Afaceri Generale, afacerile tehnice sunt tratate de Consilile specializate compuse, in functie de ordinea de zi. din ministri de resort ai guverneior sialelor membre. Consiliul Afaceri Generale asiguré coerenta lucrérilor diferitelor formatiuni ale Consiliulul. Acesta pregateste reuniunile Consitiului European gi urmaresie aducerea la indeplinire a mésurilor adopiate. in cola. borare cu pregedintele Consiliului European si cu Comisia, Consiliul Afaceri Exteme elaboreazé actiunea extern a Uniuni, in confor. mitate cu linile strategice stabilite de Consiliu! European, si asigu coerenta actiunii Uniunit Cand Consiliul reuneste ministri afacerilor externe gi ministrii de resort, aceste consilii poarté denumirea de Consii conjuncte: reunirea acestor Consitii a devenit mai outin frecventa. De asemenea, se poate refine recurgerea ia reuniunile informale ale Consiliului, devenite din ce in ce mai rare dupa anul 1988. In conformitate cu art. 16 alin. (8) TUE, .Consiliu! se intrunesie in sedinta publicd atunci cand delibereaza g: voteaza un proiect de act legistativ, in acest scop, fiecare sesiune a Consiliului este divizata in doua parfi. consacrate deliberarilor privind actele legislative ale Uniunii, respectiv activitatilor fard caracter legisiativ 3. Functionarea Consiliului Condifile de functionare a Consiliului sunt stabilite de Tratatul Privind Uniunea Europeana, Tratatul privind functionarea Uniunii Europene si de regulamentul intern elaboral de Consitiu’ “In anul 1997 cele 83 de sesiuni ale Consiluiut sau tinut In 21 de formatun’ lifes. ? Decizia Consiului 2004/348/CE. Eurstom, din 22 martie 2004 prvind adoptarea regulamentului sau intern 104 Dispozitile regulamentului intern precizeazé medaiitatile de organizare gi de functionare : Functionarea Consiliviui ridicé, ir sedintiei, a modului de doliberare gi a organelor auxiliare ‘A. Potrivit ar. 18 alin. (S: TUE. pregedintia Consiliulul, cu exceptia celei Afaceri Exteme”, este asiguraté de reprezentartii statelor membre in cadrul Consiului dupa un sistem de rotafe egal Declaratia nr. 9 cu privfe ia art. 16 alin. (9} TUE dispune faptul c8 .un proiect de decizie a Consiluiu European, care va Ti adopiaté la data jntrart in vigoare 2 Tralatului’ de la Lisabona, stablleste reguile de exercitare a presedintici Consilivlui, Astfel, potrivit art. + din decizie, iPregedintia Consifului, cu exceptia formatiunii Afaceri Exteme, este gsiguraté, pe o perioad’ de 18 luni, de grupuri prestabilite de trei state membre, Acest® grupuri sunt formate in baza unui sistem egal de ictatie a statelor membre. avandu-se in vedere diversitatea acestora gi echilibrul geografic al Uniunil. Flecare membru af unui grup asigurd. prin rotatie, pentru 0 duraté de 6 luni, pregedintia tuturor formatiunilor Consiliului. cu exceptia formatiunii Afaceri Externe. Ceilalti membri al gripului asisté pregedintia in indeplinirea tuturor responsabiltatilor acasteia, pe baza unui program comun. Membrii grupului pot convent asupra ator aranjamente” Amticolul 2 din decizie reglementeazé celelalte situatii -eferitoare la exercitarea presedintiei, dupa cum urmeaza: .presedintia Comi- tetulul Reprezentantilor Permanenti (...) un reprezentant al statului membru care asigurd pregedintia Consiliului Afaceri Generale’, in limp ce .presediniia Comitetului Politic si de Securitate este asi guraté de un reprezentant al Inaltului Reprezentant al Uniunii pentru ataceri exteme gi politica de securiiate Presedintia comisitor pregatitoare a diverselor formatiuni ale Consitivlui, cv exceptia formatiunii Afaceri Externe, ji revine membrului gruputui care asigura presedintia formatiunii in cauza incipal. prablema exercitérit pre: ‘A sa vedea. panty puteres Consiluiei de a adopta imornd. 0 ceoizie care vizaazé accesul publiculsi la docu hotardrea din 30 spriie 1996, Pays Bas /Consei, C-58I94 Presedinia acestei lormajiuni este asiguraté de catre Inaltul Reprezentant al LUniunil pantry afacer exteme 5 paliea de securiate ies organizarea 52 le Sale, CJCE, 105Conform Concluziilor intéinirl ministrilor de externe ai statelor membre ale UE, din 12 decembrie 2005, ordinea presedintilor va fi urmdtoarea’ = 2010: Spania, Seigia; ~ 2011: Ungaria, Polonia; ~ 2012: Danemarca, Cipru: = 2013: irlanda, Lituania: + 2014: Grecia, tala: ~ 2018: Letonia, Luxemburg: = 2016: Olanda, Stovacia: + 2017: Malta, Marea Britanie; - 2018; Estonia, Bulgaria - 2019: Austria, Romania - 2020; Fintanda. Ministrul al carui stat asigura pregedintia este desemnat sa pre- gSteasca si sé conduca Iucrarile Consiliuiui. Practica 9 tinut s& accentueze rolu! avut de pregediniele Consilivlui si, in special al presedintelui Constliului Afaceri Generale. Presedintele are rolul de a stabili calendarul presedintiei, de a convoca Consiliul si de a stabil ordinea de zi provizorie’, facilitnd cansensul in cadrul Consiliului implicandu-se in relatile dintre acesta gi celelalte instituti, in special cu Parlamentul European 8. Consitle in care Consitiul voteaza ridica muttiple dificultati Regulilor complexe cu privire ta madalitatile de vot li se adauga problema dreptulvi de veto. Tratatele consacra trei modalitati de a vota, gi anume: a) Majoritates simplé Acest tip de vot nu este solicitat decat in cazuriie limita? | weww europeane.ro 4 Articolsle 1 $12 din Regulamental intern, Adoptarea regulamentui intern: solictarea de studi $1 propuneri Comisie Stablirea statutulu camitetelar, stable eondiifr sia fintelor cereni ge informal de ta Comisie, avizl levorab ia rouniunea nei contevnie a reprecentantion goverelee slafelor membre ovens 106 b) Majaritatea calificaté Mejoriatea. calificata este modalitatea cea mai frecvent pre- vazutd, devenind regula ‘Aticolui 16 alin, (3) TUE dispune: .Consitiul notéraste cu majo- fitste calificaté, cu exceptia cazului in care tratatele dispun altfer ‘Acestei prevederi | se adauga cele mentionate ia TFUE. in acest sens, regasim, dup cum urmeaza - pana la data de 7 nolembrie 2014 se va aplica sistemut institut prin Tratatul de [a Nisa, adicd majoritatea calificaté este realizata aiunci cand 255 de voturi din cale 345 posibile sunt oferite in favoarea actului propus. In plus, statele care au voiat pentru acel act trebuie sé reprezinte 62% din populatia Uniunii Europene. Aceasta conditie se prezumé a fl indeplinité. ins. dacé un stat membru solicité verificarea jndeplinii acestei condi se va actiona in consecinta Incepand cu 1 noiembrie 2014 (...). in cazul in care Consitiul nu notéraste la propunerea Comisiei sau a inaltulul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate, majoritatea califcata se defineste ca fiind egala cu cel putin 72% din membri Consiliului reprezentand statele membre participante, care reunesc col putin 65% cin populatia Unienil = tolodata, incepand cu 1 nolembrie 2014 majoritatea calificaté va fi definita ca fiind egalé cu cel putin 55% din membrii Consiliului reprezentind statele membre participante. care reunesc cel putin 65% din populatia acestor state? In acest caz, .minoritatea de blocare (blocaj) trebuie s& inctudd cel pulin numrul minim de membri din Consiti, care reprezinta mai mult de 35% din populatia slaielor membre participante, plus un membru, in caz contrar majoritatea calificata se considera intrunita”. Cu toate acestea, este prevazuté 0 perioada de tranzitie, pana la 31 martie 2017. cand va exista posibilitatea ca un stat membru sa solicite aplicarea sistemulul de vot prevazut de art. 238 TFUE - este prevazut. de asemenea, si un mecanism de vot, mecanism <2 face aplicarea compromisului de la loannina. Compromisul permiténd unui grup de state mai mic decat minoritatea de blocaj sé suspende. temporar. adoptarea actutui respectiv. In aceasta situatie. “anisole 238 alin. (2) TFUE, Aicolu! 238 alin. (3) it a) ea anicolai 238 alin. (3) Ita} gar. 107Consiliul nu va trece la vot. ci va continua s& delibereze. .intr-un termen rezonabit’. daca solicitarea provine de la un grup de state ce reprezinta cel putin 75% din qumarul statelor. incepand, insd. cu 1 aprilie 2017, pragul de 75% se reduce ia 55%, Calculul majoritatii calificate se face in functie de ponderea stabilita de legislatia UE. Astfel, pana la data de 30 aprilie 2004. repartizarea volurilor in cadrut Consiliviui era urmatoarea: ~Germania, Franta, Italia, Regatui Unit aveau cate 10 voturi fiecare: -Spania ~ 8 voturi: -Belgia, Grecia, Olanda si Portugalia ~ -Austiia si Suedia ~ cate 4 votuti, fiecare Danemarca, irlanda si Finlanda ~ cate 3 voturi fiecere -Luxemburg ~ 2 voturi in cazul in care Consiliut statua asupra unei propuneri a Comisiei, din totalul celor 87 de voturi, 62 de voturi trebuia sé fie favorabile Geciziei. In cazul in care propunerea nu venea din partea Comisiei din cele 87 de voturi posibile, pentru adopterea deciziei erau necesare 62 de voturi favorabile a cel putin 10 state membre. in cele mai multe cazuri se vota polrivit prime! formule, rezultand ca minoritatea de blocaj era 2 26 de voturi (29%). Astfei, dacd o decizie nu oblinea decat 62 dz voturi, Insemna cé cel putin 3 state S-aU opus (doua cu cate 10 voturi si unul cu § votur) Aceasta procedura permitea statelor care beneficiau de cele mai putine voturi s8 obtina minoritatea necesara biocajului asociindu-si state care au voturi mai putine. Cele 62 de voluri necesare obtinerii deciziei implicand votul favoratil a col putin 8 state, printre care si al celor care aveau cel mai mare numér de voturl. cea ce cores- pundea cu majoritatea populatiel Comunitati © alta formula a votului majoritar calificat prevedea adoptarea decizisi cu 2/3, votul statului interesat fiind excius. In acest caz, majoritatea de 2/3 era de 58 ce voluri din 87 posibile in ciuda acestor originale gi bine orientate abordéri conceptuale. importanta majoritatii a rmas in practicé foarte mica, Motivul il constituie practicarea de catre Franta, in anul 1965, timp de 6 luni, a politicii scaunului got Incepand cu 1 mai 2004, daté la care UE s-a extins cu cele 10 state, Tratalul de fa Nisa. precum gi Tratatul de aderare a celor 10 slate, semnat la Atena, la 16 aprile 2003. au modificat organizarea te 5 voturi fiecare: 108 si functionarea Consiliului. Astfel, in perioada 1 mai - 31 octombrie 2004. numarul total de voturi existent in cadrul Consitiului a fost de 124, majoritatea calificata fiind de 88 de voturi. Dacd cele 15 state membre ale UE ia data de 1 mai 2004 isi pastrau numérul de voturi celor 10 noi state membre le-au revenit urmatoarele voturi -Polonia ~ 8 voturl - Republica Ceha gi Ungaria ~ cate 5 voturi fiecare; -Slovacia, Lituania, Letonia, Siovenia gi Estonia — cate 3 voturifiecare; -Cipru gi Maita ~ cate 2 votuti fiecare. In perioada 1 noiembrie 2004 ~ 31 decembrie 2006, numérul total de voturi era de 321. iar majoritatea caificaté reprezenta 232 voturi jn aceasta situatie, repartizarea voturilor era: Germania, Franta, Italia gi Regatul Unit - cate 29 votur fiecare: -Spania gi Polonia ~ c&te 27 voturifiecare: -Olanda ~ 13 voturi, -Grecia. Republica Cena, Belgia, Ungaria si Portugalia ~ cate 12 voturi fiecare ‘Suodia si Austria ~ cate 10 voturi fiecare; -Slovacia, Danemarca. Finlanda, Irlanda si Lituania - cate 7 voturi fiecare: -Letonia, Slovenia, Estonia, Cipru si Luxemburg — cate 4 voturi fiecare: Malta ~ 3 voturi Tot in aceasta perioadé, statele membre care constituiau majoritatea trebuia sa reprezinte cet putin 62% din populatia Uniunii Europene. Intr-0 Uniune cu 27 de membri, Tratatul de la Nisa si Tratatul de aderare a Romaniei si Bulgariei la UE, au prevazut un numér total de 34S de voturi, cu o majoritate calificat de 255 voturi. Repartizarea voturilor rAmane neschimbaté in raport cu perioada anterior mentionaté. in plus. Romania si Bulgaria dobandesc 14 si respectiv, 10 voturi! “In acest sens. a se vedea Protocolul (nr. 38) prvind dispoztile wanton introdus pin Tratatal de la Lisatena (Til I — dispozti priviné majortatea calificata, art. 3 abn {G)] hioilleur lex. europe.eu!LexUnServ.do?uri=99-C:2010-083:FULL:RO:PDF 109Actul Unic European introduce majoritatea peniru competentele noi atributle Comunitati, si anume: modificéri sau suspendéri autonome de drepturi privind tart vamal comun; masurile pentru protectia economiilor (depunerilor!: regimul profesiunilor: libera prestare a servicior: liberalizarea circulatiel capitalurilor: transporturile maritime si aeriene: piata intend, cu excoptia fiscaltéti, a liberei circulatii 3 persoanelor si a masutilor relative la drepturle gi interesele munctorilor salariati pentru care regula unanimitatii a fost mentinuté coeziunea: cercetarea; mediul, cu exceptia anumitor masuri Tratatul privind Uniunea European extinde majoritatea gi la ura toarele domenit: politica comund a vizelor. incepand cu 1 ianuarie 1996: educatia: sénatatea publicé: consumatorii; retelele transeuropene: cooperarea in domeniul dezveltarit: sanctiunile economice: De asemenea. recurgerea la unanimitate a fost ratinuté pentru anumite competente noi si. in special. pentru decizille cele mai importante din cadrul Uriunii economice gi monetare. Tratatul de la Amsterdam prevede majoritatea pentru: autorizarea cooperarilor consolidate; masurite provizorii in cazul afluxului de refugiali: orientdrile in materia couparii tocuritor de munca: actiunile de incurajare a cooperdni pentru ocuparea ocurilor de munca: coa- perarea vamala; lupta impotriva excliderii sociale: egalitatea de ganse gi de tratament intre barbati si femel: sandtatea publica: transparenta: lupta antifrauda: statistica; autortatea independenta privind protectia vamilor: regiunile ultraperiferice: Odata cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Nisa, votul cu majoritate calificaté s-a extins la incd o serie de domenii, dupa cum urmeaz’: coopererea consolidaté: tupta impotrive discrimindii actiunile Comunitatit intreprinse in vederea asigurarii si faciitéri exercitérii dreptului de liberd circulatie si de fiber sejur pe teritorile statelor membre ale UE: azilul, refugiatii. politica de integrare: cooperarea judiciard in materie civil. in situatia producerit unui incident transfrontalier. cu exceplia aspectelor ce aduc atingere dreptulu familigi; cooperarea intre statele membre: cistorsiunile economice: problemele externe ale Uniunii economice gi monetare: méasurile necesare introducerii rapide a monedei Euro: politica comerciala comuna, in domeniul acordurilor comerciale care au ca obiect ser 110 vicille sau aspectele comerciae ale proprietatii_ intelectuaie: cooperarea economicd. financiaré si tehnicd cu state terte: dispozitile financiare: adoptarea statutului si conditile generale de exercitare a funciilior membrlor Parlamentului European: statutul partidelor politice la nivel european: numirea Secretarului general al Consiliuli si a inaltuius Reprezentant PESC; remunerarea: numirea membrilor Comisiei: infocuirea unui membru al Comisiei: aprobarea regulamentului de proceduré al Curtii de Justifie: aprobarea reguiamentului de procedura ai Tribunalului de Prima Instanté: numirea membrilor Curtii de Conturi. aproberea requlamentului interior ai Curtii de conturi: numirea membrilor Comitetului Economic si Social; numirea membsllor Comitetulul Regiunilor, numirea unui reprezentant special pentru politica externa si de securitate comuna: asordurile internationale: cooperarea consotidatd in domeniul PESC: cooperarea consolidata in domeniul polite’ gi in cel judiciar. Tratatul de ia Lisabona a extins majorilatea la inca 44 de domeni, astfel’: in 24 de cazuri este vorbe despre situatiile In care. anterior Tratatului de fa Lisabona, era solicitata unanimitatea pe: adoptarea unui act juridic {punerea in aplicare @ masurilor specifice spatiului de libertate, securitate gi justitio: controlul frontierelor, azitul imigrarea. Eurojustul, Evropolul; politica extema si de securitate comuna, in cazul propunerior facute de catre inaltul Reprezentant PESC la cererea Consiliului European; modalitatile de control privind exercitarea competentelor executive ale Comisiei — comitologia); in alte 20 de cazuri este vorba despre noi baze juridice, de exempiu cele cu privire ta principiile gi conditiile necesare functionarii servicillor de interes economic general, ta regimut de protectie a proprieiatii inteleciuale. ta politica spatialé. la energie. la ajutorul umanitar, la protect vld ete. 6) Unanimitates Volul In unanimitaie conferé fiecdrui stat un drept de veto. Alineaiul 4 al art. 238 TFUE dispune ca .abtinerile. membrilor Poti Not de Lisbonna: presentation générale’ Sursa:_iipvisudes: jolies'Analyse._du_Teaite, de Lisbonne “CE Secretariat Gal Services sridiques pet 414prezenti sau reprezentati nu impiedicd adoptarea hoidrérilor Consiliului pentru care este necesara unanimitatea’. Unanimitatea este rezervata pentru cazuri limtate. al caror numar trebuia sa se reduc’ pe parcursul perioadei de tranzitie. Evolutia UE a antrenat racucerea progresiva a cerintel unanimitati (41a a face s& dispara in intregime. Tratatul de la Amsterdam. raduc&nd cazuriie de unanimitate existente, a introdus cateva noi cazuri de vot cu unanimitate in Tra. tatul_privind Uniunea Europeand si tn Tratalul CE. Ast unanimilatea este extins’ la: constatarea incdlcarii de un stat a principillor din art. 6 TUE; decizitle tuate in cadrul noului Titly IV CE, exceptie facdnd decialile vizate ce art. 87 alin, (3), care sunt adoptate cu majoritate: aplicarea acordurilor incheiate la nivel comunitar de parteneri social; suspendarea dreptului de vot, in Tratatul CE, pentru un stat care a incaicat principille din art. 6, TUE adoptarea de catre Consiliy a actunitor si oozitllor comune in domeniul polticii extemne si de securitate comuna €. Organele auxitiars a) Consilul este asistat de un Sec: organizarea acestui Secretariat, «: sub conducerea unui Secretar general. Secretarul general asiguré buna functionare a Secretariatului, sub autoritatea Constliviui, Supune Consiliului proiectut privind eventualele cheltuie, gestioneaza fondurile puse la dispozitia Consiiului. Secretarul general partcipd la sesiunile Consiiutui find asistat de catre un cabinet Potrivit art. 23 alin. (3) din Regulamentul de procedura at Consifiutui', Secretariatul General este implicat indeaproape si continu in organizarea, cocrdonarea si controlul consecventei lucrarilor Consiliglui si a punerti in apticare a programului sau pe 18 luni, Sub responsabilitatea si indrumarea presedintici, Secretariatul General asisté Consiliul la ideniificarea solutior Ca atribulii ale Secretarului generat, relin atentia, urmatoarele: semneaza procesul-verbal intocmit la fiecare reuniune: semneazd ‘arial general. Consiliul decide Adoptat prin Decizia 2009/937/UE a Constiuul, din | decemrie 2008 412 textul actelor adoptate de Parlamentul European si de Consiliu conform procedurii legislative ordinare. precum si pe cel al actelor adoplaie de Consiliu: asigura publicarea anumitor acte in Jurnalut Oficial al Uniunii Europene (potrivit Regulamentulul de procesura at Constiului): in anumite situati, prevzute in Regulamentul de procedura al Consiliului, indeplineste sarcinile de depozitar si se asigurd c datele de intrare in vigoare @ acordurilor in cauza sunt publicate in Jurnatul Oficial s.a iin coea ce priveste Secrotariatul General, Regulamentul de procedura al Consiliului Ti stabilegte urmatoarele atributii: ransmite membrilor Consiliulul si Comisiei cereriie de includere a punctelor pe ordinea de zi si documentele pentru care termenele mentionate anterior nu au fost respectate; elibereazé permise pentru accesul fa rouniunile Consiliului; asigura informarea preatabila a publicului cu privire la datele si orele aproximative ta care au loc transmisiile audioviuaie: elaboreaza lunar o sinteza a actelor adoptate prin procedura scris&; constaté finalizarea procedurilor scrise: elaboreaz’ proieciele de procese-verbale in termen de cincisprezece zile $i te inainteazA Consiliului sau Coreper in vederea aprobarit: actualizeaza si pubic lista grupurilor de pregatire, b) Flecare stat membru are un birou de reprezentare permanent’ la Bruxelles, al c&rvi personal este alcatuit din diplomati sau persoane oficiale din ministerele nationale Sefii acestor delegatii_ se Inialnese o dala pe sptémand in cadrul Comitetului reprezentantilor permanenti ai statelor membre (Coreper). Propunerile, documentele supuse spre dezbatere gi deciziile Consiiului sunt pregatite de Coreper cu ajutorul unor comitete. Aceste comitete sunt formate din echipe de specialisti ai ministerelor nationate de resort’ Pottivit art. 19 alin. (1) din Regulamentul de procedurd al Consitivtui, .Coreper raspunde de pregatirea lucradior Consiliului gi de indeplinirea mandatelor care ii sunt incredintate de Consiliy. in toate situatile, acesta asigurd consecventa politcilor si actiunitor de cétro Delegatia Comisiet insitule Uniuni Europane, lucrare 98 ‘uropens in Romania, Bucuresti, 1999, p. 113Uniunii Europene gi vegheaza ta respectarea urmatoarelor principii 5 norme: principille legalitati, subsidiartati, proportionalitati si al justiicarii actetor: normele de stabilire e competentelor institutilor organelor, oficilor gi agentilior Uniunit: cispozitile bugetare; normels privind procedura, transparenta si caltatea redactarit Coreper examineazé toate punciele inscrise pe ordinea de zi a nei reuniuni a Consifiului. cu exceptia cazurilor in care acesta din urma hotaraste contrariul, .Coreper depune toate eforturile pentru a ajunge la un acord fa nivelul sau, care este prezentat Consul in vederea adoptaril. Acesta asiguré prezentarea adecvata a dosarelor cdtre Consiliu si, daca este cazul, prezinta orientari, optiuni sau sugestii de solu, in cazul unei urgente, Consiliul, hotérdind in unanimitate, poate decide $4 delibereze fara ca aceasté examinar prealabila $8 aiba lod Pregedintia Coreper este asiguraté. in functie de punctele de pe ordinea de zi, de reprezentantul permanent sau de reprezentantul tului_membru care detine presedintia permanent adjunct als Consiliulul Afaceri Generale in conformitate ou alin. (7) af art. 19 din Regulamentul ce proceduré, .Coreper poate adopta urmatoarele decizii de procedura, cu conditia ca punctele referitoare fa acestea 94 fi fost incluse ordinea Ge zi provizorie cu cel putin ttei zile {uerStoare Inaint reuniune. Se impune. ins&. o decizie in unanimitate tn cadrul Corepe pentru orice derogare de la penoada respectiva’: decizia 4 desfégurare a unei reuniuni a Consiliuli ini-un alt loc decat Bruxelles sau Luxemburg; autorizatia de realizare a unel copli sau a unui extea ai unui document al Consiliului pentru a fi folosit in procedur judiciare decizia de a tine 0 dezbatere publica in cadrul Consiliutul sau de a nu a tine 0 anumité deliberare a Consiliuiui in public: decizia de a face publice rezultatele voturilor si declaratile inscrise in procesele-verbaie ale Consiliului, in anumite cazuri; decizia de a utiliza procedure scrisa aprobarea sau modificarea proceselor-verbale: decizia de 2 publica sau de a nu publica un text sau un act in Jumatul Oficial decizia de 3 consulta o instituie sau un organism ari de cate ori aceastd consultare 114 este impusa de tratate: deci seimen limilé pentru consultare decizia de a prelungi termenele aprobarea formuldirii unei scr institut sau uaui organism. ¢} Alte organe auxilere: grupurlie de expen: Comietul Special pentru Agricultura; Comitetul pentru Vize: Comitetul Regiunilor Comitetul Economie gi Social Ge a stabil sau de a pretungi un 2 unei institut Seu @ una organism: evazute la art. 294 alin, (14) TFUE: care urmeazé a fi transmisé unel 4, Atributii Atributile Consiliuiui sunt 4: sfinite, int-0 manier general’, de catre Tratatele Uniunit Europ: Articolul 18 TUE dispune faptul ca, Impreuné cu Parlamentel European. Consiliu! exercité funciiile legislativa si bugetaré. Tot- adald, .acesia exercité functii de definire a politclor s de coordonare. in conformitate cu conditite prevazute in tratate in completare. regasim prevederile art. 243 TFUE’, prevederi care conferd Consiliului competent ¢: pensile pregedintelui Consiliviul © sopean. ale pregedinieiul Comisiet ale Inaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe $i politica de securitate, ale membritor Comisiei, ale pregecintitor. giefiedlor Curtli de Justie a Uniunii Europene. precum gi ale secretarului g liuiui Consiliul stabileste, d2 asemenea, toate indemnizatite care tin loc de remuneratie’ intro manieré generala. Consiliut apare in sistemut institutional al UE ca legivitor, detinand puterea de decizie Uniunea monetara impune Consiliulut o interventie importanta In coordonarea politicilor economice si sociale ale statelor membre tn interiorul zonal Euro. eral at C Vin 200 415Sectiunea a V-a Comisia Europeana 1. Componenta gi statutul membrilor Odata cu extinderea Uniunii Europene ia 25 de state, numarut] membrilor Comisiei Europene a crescut la 30. Gele 15 state. de} membre ale UE, gi-au pasirat numdrul resortisantilor im cadrul Comisiei, acestore adaugandu-i-se cate un resortisant al celor 19 noi state membre, Noii membri nu au detinut, fnsd, un portotoliy propriu paind la inceputul mandatului viitozrei Comisil, la 1 noiembrie§ 2004. Astfei, fiecare dintre cei zece noi membri au fost repartizat, timp de sase luni’ pe lang vechii camisari europeni. in acelagi timp, cei zece noi membri aveau drept de vot si participau activ” la luarea§ decizillor executivului Uniunil incepand cu 1 noiembrie 2004, Comisia Europeana cuprindea 25, de membri, cdte unul pentru fiecare stat component al UE. De fa 1 ianuarie 2007, ocata cu aderarea Romaniel si a Bulgariei 5 fa UE, numérul membrilor Colegiului Comisiei Europene este de 27, fiecare stat membru avand cate un resortisant desemnat In mod similar ministilor unui guvemn, fiecare membru al Comisiei este responsabil, in cadrul Comisie. de un anumit portofolu sau domeniu politic si de Director neral din domeniul respect Actuala Comisie Europeand are urmatoarea component’: - José Manuel Barroso ~ Pregedintele Comisiel Europene: - Catherine Ashton — Vicepregec inait Reprezentant ai Uniunii pentru afaceri extere si politica de securitate i - Viviane Reding - Vicepregedinte, Comisar peniru Justite, drepturi fundamentale si cetétenie: - Joaquin Almunia ~ Vicepresedinte, Comisar pentru Concurenté - Siim Kallas - Vicepregedinte, Comisar pentru Transporturi 2a perioada 1 mai- #noiemavie 2 Potrvit Decize! Consilului European 21080UE, din 9 februare 2010, de smite a Comisiei Europene | 116 _ Neelie Kroes ~ Vicepregedinte, Comisar pentru Strategie digital, “antonio Tajani ~ Vicepresedinte, Comisar pentru industiie gi antreprenoriat Maro8. SefSoviG ~ Vicepregedinte, Comisar pentru instituiionale si administratie: «Janez Potoénik ~ Comisar pentru Medi - Olli Rehn ~ Comisar peniru Afaceri economice gi monetare; Andris Piebalgs ~ Comisar pentru Dezvoltare Michel Barnier ~ Comisar pentru Piata intema si servicit - Androulla Vassiliou ~ Comisar pentru Educate, culturd, muttlingvism sitineret -Algirdas Semeta ~ Comisar peniru impozitare $i uniune vamalé. audit gluta antifraudé: ~ Karel De Gucht ~ Comisar pentru Comer: - John Dalli - Comisar pentru Sandtatea si protectia consumatorilor Relatit - Maire Geoghegan-Quinn - Comisar pentru Cercetare, inovare si stint: «Janusz Lewandowski ~ Comisar pentru Programare financiara $1 bugat ~ Maria Damanaki ~ Comisar pentru Afaceri maritime si pescu - Kiistalina Georgieva ~ Comisar pentr: Cooperare internationala ajutor umanitar gi reactia la situatii de orizs: = Giinter Oeltinger ~ Comisar pentru Energie: -Johannes Hahn — Comisar pentru Politica regionals: - Connie Hedegaard - Comisar pentru Combaterea schimbariior limatice - Stefan File ~ Comisar pentru Extindere si politica de vecinatate. = Laszl6 Andor — Comisar pentru Ocuparea fortei de munca afaceri sociale $i incluziune: = Cecilia Malmsirém — Comisar pentru Afaceri inteme: = Dacian Ciolos ~ Comisar pentru Agricultura gi dezvoltare rurala Potrvit art. 17 alin, (4) TUE, .Comisia numité intre data intr&rli in vigoare a Tratatului de ja Lisabona' gi 31 octombrie 2014 este 117compusé din cate un resartisant al fiecdrui stet membru. inclusiv pregedintele si inaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitaie, care este unul dintre vicepregedint acestoia Tins, ,incepand cu 1 noiembrie 2014. Comisia este compusé Gintr-un numar de membri, incluzand presedintele $ inaltul Repre- zentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate, corespunzéior cu doud treimi din numaru! statelor membre. atat timp ct Consilul European nu decide modificarea acestui eumar. ota rand in unanimitate. Membrii Comisiei sunt alesi dinte resortisani slatelor membre in conformitate cu un sistem de rotate strict egal Inire statele membre care sA reflocte diversitatea demografica $i geografica a tuiuror statelor membr in conformtate cu an. 244 TFUE, membrit Comisiei Europene sunt alesi ,printeun sistem de rotatie stabilt in unanimitate ce cdire Consiliu! European’, Sistemut de rotalie are ia bazd urmatoareie principt statele membre sunt tratate in mod egal in ceea ce priveste stabilirea ordinii de rotatie si a duratei prezentei reprezentantilor for in cadrul Comisiei: in consecints, diferenta dintre numarul total de mandate detinuie de resortisanti a doud state membre date nu poate fi niciodaté mai mare de unu: ~ fiecare dinite Comisille succesive este constitité astfel incat s& reflecte in mod salisfécdtor diversitatea demograiica §i geografica a statelor membre Membrii Comisiei sunt alesi in functie de compatentele lor generale si de angajamentul for fald de ideea europeana, dintre personalitéile care prezint& toate garantile de independenté. In indeplinirea sarcinilor lor, acestia nu solicité gi nici nu accepts instructiuni din pariea niciunui guvern. institutie, organ. oficiu sau agentie. Acosta se abtin de fa orice act incompatibil cu functile ior sau cu indeplinirea sarcinilor lor. Fiecare stat memoru se angajeaza 88 respecte acest principiu gi s4 nu incerce sé influenteze membrii Comisiei in indeplinirea sarcinilor lor. © amicolul 17 alin. (5) TUE, ® Powiit an. 17 TUE 118 Aricolut 17 TUE regiementeaza. inte attele, si modalitatea de desemnare a pregedintelui Comisiei, pe de o parte si a membrilor Coiegiului Comisiei, pe de alté parte. in aces: sens, alin. (7) dispune cd. clinand seama de alegerile pentru Parlamentul European si dupa ce a procedat fa consultrle necesare, Consifiul European. hotérand cu majorilate calificats, propune Parlamentuiui European un candidat ia funclia Ge pregedinte al Comisiel. Acesi candidat este ales de Pariamentul European cu majoritatea membrilor care i compun. in cazul in care candidaiul nu intruneste majoritatea. Consiliul ajoritate calificata, propune, in termen deo lund, un now candidat, care este ales de Parlamentul European in conformitate cu aceeasi procedur&”. in continuarea proceduri de formare @ noi Comisii, Consiliul, de comun acord cu pregedintele 5, adopta lista celorlalte persanaiitati pe care le propune pentru a fi numite membri ai Comisiei. Alegerea acestora se efectueazé, pe ve: ‘o membre, Pregedintele, Inaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de secu- ai Comisiei sunt supusi, fn calitate de organ Parlamentuiui European. Pe baza fe numité da Consifiul European. European. hotaraad cu ai ellalti mem tate calificaté interpretarea art. 245 TFUE', rezulté c&, pe durata mandatului lor, membri Comisie’ nu pot exercita nicio alta activitate profesionala, cemunerata sau nu. La instalarea tn functie acestia se engajeazé solemn sé respecte. pe durata mandatului si dupa incoiarea acesiuis, obligatile impuse de mandat si, in special obligalia de onastiate si prudertd In a accepta, dupa incheierea mandatului, anumite functii sau avantaje. Mandatul membrior Comisiei este de 5 ani, Acesta poate inceta ia una din urmatoarele situati implinirea termenwlui motiunea de cenzuré a Parlamentulu - demisia voluntars: 119- demiterea din oficiu; - decesul Articolul 246 TFUE! are in vedere. intre aitel nul dintre membrii Comisiei a demisionat sau a decedat situatie, persoana respectiva este Infocuité .pana la incheierea mandatului de un nou membru avand aceeasi cetélenie, numit de Consiliu, de comun acord cu presedintele Comisiei, dupa consul. | tarea Parlamentului European”. Trebuie remarcat faptul cA, in Consiliului, .otarnd in unanimitate, la propunerea presed Comisiei, poate decide cd nu este necesar& inloouirea, in spe cazul in care durata rémes8 pnd la incheierea mandatulsi membruivi Comisiei este scurté Pottivit aceluiasi articol, ,Jn caz de demisie. de destituire sau de deces. presediniele este Inlocuit pentru restul mandatulul’. In plus, se retine si faptul ca, .In caz de demisie. de desiituire sau de deces, inaltul Reprezentant al Uniuni peniry afaceri exieme si politica de securitate este Inlocuit, pand la Incheierea mandatulul O situalie speciala este aceea in care toti membrii Comisiei igi dau demisia. in acest caz, ,acesiia rman in functie si continua, In perioada ramasé pana la inchelerea mandatului. pand a inloouirea lor, 88 gestioneze afacerile curente in cazul in care un membru al Comisiei nu mai indeplineste, conditile necesare exercitarii functitior sale sau 2 comis o abatere grava, acesta poate fi destituit de Curtea de Justitie, la sesizarea Consiliului sau a Comisiei? Potrivit art, 17 alin. (6) TUE, .un membru al Comisiei isi prezint demisia in cazul in care presedintele ii solicité acest tucru”, Tot solicitarea Presedintelui igi prezinté demisia si inaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri exieme $i politica de securitate situatia in care aoeasia "Vin, an, 215 TCE * Potivt ar. 247 TFUE (vin. an. 216 TCE) 420 2, Organizarea si functionarea Comisiei Organizarea gi functionarea Comisiel sunt prevazute de Tratatele uniunii Europene si de regulamentul intern. propriv al Comisiei Functionarea Comisici este dominaté de principiui colegialitati Adicolul 250 TFUE' prevede faptul cd .hotararile Comisiei sunt valabil adoptate cu majoritatea membrilor sai Prosedintele Comisiei este cel care defineste orientarile in cadrul carora Comisia igi exercits misiunea sa, decide cu privire fa interna a Comisiei pentru a asigura coerenta elicacitateas si colegialitatea actiunilor acesteia si numeste vicepresedintii, alti docat Inaltul Reprezentant al Uniunii pentru aiacori externe si politica de securitate, dintre membrii Comisiei® Memorilor Comisiei le este incredin{até responsabiiitatea portofo- filor care cuprinde sectoare ce nu corespund in mod exact articuléri senisilor administrative gi a cSror repartizare se schimbé la fiecare innoire in functie de evolutia problemeler gi de cautarea echilibrutu Membrii Comisiei sunt responsabil. In cadrul acestor sectoare. de pregatirea lucrdrilor Comisiei i de executarea deciziilor sale Comisia este convocata de presedintele sau: igi tine sedinta cel putin o dat pe séptémana (in principiu. miercurea); reuniuni suplimentare pot fi decise in functie de problemele aparute. Aceasta adopt in fiecare an programul sdu de lucru si stabileste, de asemenea, programele de lucru timestriale, Presedintele este cel cere slabileste ordinea de zi, Fiecare membru al Comisiei poate $8 insorie oproblema, care nu se gaseste in program trimestrial, pe ordinea de zisau SA ceard amanarea unei probleme inscrise pe ordinea de zi Hotdrarite Comisiei sunt valabil adoptate cu majoritatea membrilor s6i. Cvorumul este stabilit prin regulamentul de proceduré al acesteia (art. 250 TFUE). Reuniunile nu sunt publice, iar dezbaterile sunt confidentiale. Comisia poate SA constituie grupuri de lucru dintre membrii si organizarea {Van at, 219 TOE Potwit ar. 17 TUE alin. (6). 124Fiecare comisar este asistat de un cabinet condus de un sef de cabinet si compus din consilieri Fresedintele Comisiai este asistat, in pregatirea tucrariior $i la feunlunile Comisie!. de un Secretar general. Acesta asigurd puneres in aplicare @ procedurllor decizionale si vegheaza la executarce Gecizilor. asigura coordonarea intre servicil, ia masurile nacesere Pentru a asigura notificarea si publicarea actelor, precum si trans. iterea de documente catre alte institut, asigura relatile oficiale cy Celelalte instituti, urmareste tucrarile altor institut $i informeaza Co. misia Servicile Comisiei sunt repanizate in Directorate Generale si ser | wich asimilate (subdivizate in direct. diviziuni si unitati). Pe langa aceste Directorate Generale, in structura Comisiei mai intainien anumite comitete create sau prevazute de Tratatele institutive ~ Fesurse umane $i securitate + serviciul juridic: + biroul de traduceri(Interpretare) + informatica: serviciul de au: intern s.a. 3. Rolul Comisiei Poltivit noilor prevederi iniroduse prin Tratatul de la Lisabona in ‘Tratatul privind Uniunea Europeand. Comisia promaveaz3 intorosul general al Uniuns. adoptand masurile necesare in acest scop asigura aplicarea tratatelor, precum si a masurilor adoptate do institutt in temeiul acestora. De asemenea, Comisia este cea care Supravegheazd, sub controlul Curt de Justitie @ Uniunit Europane Modul in care statele membre aplica dreptul Uniunii Acsasta execuld bugetul si gestioneaza programele. Comisia exercita fumeti de coordonare, de executare si de administrare, in conformitate cu conditile prevazute in tratate. Cu exceptia politic’ externe si de Securitate comune gi a altor cazuri prevazute In tratate. aceasta asigura reprezentaree extema @ Uniunil. Comisia adopta initiativele de programare anuala si multianualé a Uniunii, in vederea inchsieci nor acordut interinstitutionale” 1) Tue Potrivit at. 17 alin 422 misia are un important 101 poitic, 22 find raspunzatoare, din Pout de vedere, in fata Parlamentui European. in acest sons 208 palin. (8) TUE prevede: .Comisia, in calitate de organ clei aounde in fala Parlamentului Europsan. Parlamentul | soca roere adopta o motiune de cenzura impotiva Comisiet (..) Tn cazu i ere se adopté o astlet de moliuna, membri Comisiei trebuie <8 Gemisioneze in mad colectiv din functile kia Inatul Reprezentant al aunit pantra afacen externe gi polica Je securitate tebule sa demisioneze din funclile pe care ie exerci in cadrul Comin. cura cu ajutorul careia pos! - Comisia dispune de 6 proce ) bi 8 nareasca’ un stat membru care nwsi indeplineste obligatile cei tevin din ratate i a insite execu, Comisia se acu de imrlemenaree pugeiutu Uniunil sie adminisirarea clauzelor protecioare in tr siin legistatia secundara = jn sinioza, rolul Comnsiei se rezuma ‘sigurarea respectari prevederilor tratetelor Uniurii Europene “initiativa legislative, sud forma propurerior ce regulamente si init objectivelor propuse irective necesare Incepiinii obiectivel ° ee Geet pomarea i iste 9 solar vinoval 22 veindeplisirea nore juridice ale UE E ; sottvit art 249 (1) TFUE ,Comisia isi stabileste reguementi de proceduré pentru a asigura Tunctionerea sa si a servicillor sale", Jlament 2 c4rui publicare 0 asigura a efiecare an. cu cel pula o luna Meinte de deschiderea sesiuni Parlamentului European. Comisia publica un raport general privind activitatea Comunitsti (Uniunil), potrivit art 249 alin. (2)? TF Sectiunea a Vi-a Curtea de Justitie a Uniunii Europene Potrivit art. 19 alin. (1) TUE, Curtea de Justitie a Uniunii Europene cuprinde Curtea de Justitie. Tribunalul si tribunale specializate. on P. Flipescu, Augustin Fusr it. p. 114. ton P Fiigescu, Augustin Fusrea. oP. of. ? §.0.U.E. C115; Anui 51. 9 mai 2008 (RO) p. 1: 1231. Curtea de Justitie A. Structura $i statutul membritor Curtis de Justitie in Ct $16 comps om scton sf mace genre. Acasi chemati s8 se pronunte, in t it 2 enri,n tt oopeniona cauzele supuse Curti ecuinera cus se vst care conve Sl al “ester acai os ono aces ° om ioada de 6 ani de catre Quvernele statelor membre. a ee Curtea este compusd din 27 judecatori si 8 avocati cae Ruma udecttorior si al avocatilor generali poate fi m mtr-o hotarare a Consiliutui iuatd cu vot : membrilor acestuia, la cererea Curtii Heese Mandatul de 6 ani poate it «S002 dco la sta Curfi, desi ta o perioada de 3 ani are loc 6 reinnoire partial fe judecatorilor si a avocatilor general pansies Statutul judecatorilor | rilor $i al avocatilor generali te te sa indeplineascd rolul cu cara: ¢ de continuitate si in : 2 ince ign i dovtna oa Statutul membritor este s¢ r este stabilit de Statutul Curtii si de meni de procedrs carctreinduce rm eamacrene eo ae a in func ala judecdtori, cat si avocatii generali Huta $1 Sd nu divulge secretul deliberaritor: i asd anes tl utr 60a. sen sun nomadic ice tne poles saw ageing Profesionald, remunerata ‘sau nu, Seer “in Insores ana ec Obligatia de .onestitate si delicatete” in privinta acce ete aceite ca Pin nt Artcoll 252 TEUE (vin art 222 TCE), 124 ‘Se = judecatorii gi avocatii generali beneficiazd de imunitate de jurisvictie, chiar si dupa incetarea functiei lor, pentru actele pe care ie-au savarsil in exercifiul acestela - at&t judecatori. oat gi avocatit generali au obligatia de a-si stabili regedinta In oragul in care Curtea de justitie igi are sect Judecatorii desernneazé dintre ei, prin vot secret. pregedintele Curt de justitie, pen:ru un mandat de 3 ani. care poate fi reinnoit Grefierul Curti este ales prin vot secret, pe 0 perioadd de 6 ani, mandat care poate fi reinnoit Grefierul este obligat 58 depund jurémantul ta fata Curt, in sensul 08 igi va exercita atributille cu toata impartialitatea gi nu va divulga secretul dezbaterilor. Grefierul are urmatoarele atribult - primeste, transmite si conserva toate documentele: - realizeaza notificari sau comunicari de acte pe care le comporta aplicarea Regulamentului de procedura’ asista la gedintele de audiere ale Curti gi ale Camerelor, - are in grija arhivele gi se ocupa de publicatile Curt + Indepiineste atributii de gestiune si contabilizare + asigura traducerea documentotor. Judecatorii si avacatii generali sunt alesi din care ofer& toate garanlile de independent si care intrunesc conditile cerute pentru exercitarea, in tArile lor, a celor mai inalte functii jurisdictional, sau care sunt jurisconsulti ale caror competente sunt recunoscute. Ei sunt numiti de catre guvernele siatelor membre, de comun acord. pentru 0 perivada de sase ani dupa consultarea comitetului care emite avize cu privire la capacitatea candidatiior de a exercita functiile de judecator si avocat general (...} (art, 251-255 TFUE). personalitatile Joseph Gand, Le corposttion, Ferganisation, fe fonctions’ Cour. in Devt des Communautés euronsennes’, Larcer, Bruxelles, 0. 300, ciat de Brandusa Stefanescu in Curtea de Justitio 2 Comuntatior Europene, €6, Stinificd $1 Erciclopedied, Bucuresti, 1979. lap. 4% of feral ae ta 1258. Organizarea $i functionarea Curtii de Justitie Instanta de fa Luxemburg iucreazé in Camere, formate din 3 la § judecatori si in Marea Camera, formata din 13 judecatori Curtea se iniruneste in Marea Camera la cererea unui stat Membru sau @ unei institut a Uniunii, care este parte In proces. Curtea se reuneste in sedinté plenara in cauze anume precizate in Tratete! sau dacd se considera c 0 cauza cu care este sesizata are o importanta excoptionala Curtea poate delibera vatabil numai in prezente unui numar impar de judesdtori, Cand _numarul judecatoriior este par, judecatoru! cu vechimea cea mai mica se va abfine sa participe la deliberari Deliberarite Curti gi ale Camerotor au loc sub forma aga-numitel Camere de Consiliu’. desfasurandu-se numai in prezenta jude- cétorilor care au participat si in faza procedurii orale. Avocatul general care a pus concluziie in cauza respectiva si grefierul nu sunt admisi, Pregedintele nu are un vot dominant. Sistemul jurisdictional al Uniunii nu reproduce snstitutia judecatorului national” ori a -judecétorulul ad-hoc" in vigoare in fata Curtilor internationale? Deliberérte sunt strict secrete si procedeu! ,opiniei separate” nu este admis. Decizile Cudtii sunt colective si 0 angajeazé in ansamblul ei Curtea de Justitie de la Luxemburg este o institutie care functio- eaza permanent, vacantele jugiciare fixate de ea intrerup activitatea, dar nu suspenda termenele procedurale. C. Rolul Curtii de Justitie Rolul Curtii de Justitie este acela de a asigura respectarea dreptului Uniuni Europene, interpretarea si aplicarea Tratatelor UE. in acest sens, ea are urmatoarele competente: ~ efectueazé un control al legaltti actelor juridice ale Uniunii acest control se realizeaza, indeosebi. pe calea recursului in anulare, a exceptiei de ilegaiate si a recursului in carenté ; lispesial in cazurie pentru demtorea Meciatonulss_ a membalor Curis Conta §.a lon P. Filpescu. Augustin Fuerea, op. cit. p- 132, 126 interpreteazé unitar tratatele gi actele juridice ale Uniunit Europene ve calea recursului in interpretere; controleaza legaltatea actiunilor sau a omisiumiior statelor membre jn apo cu dispozitne tratatelor. trangand iitigile dirtre acestea: + solutioneazé actiuni cu privire la repararea pagubelor cauzate rgansle Comunitatiior sau de agenti acestore oye compar’ aseménator Trounaluli administrativ al ONU. solutionang iitigile privind raporturile functionaritor Uniunit Europene cu organele de care depind - devine instant arbitrald. daca o clauzé compromisorie exista in aoast sens intr-un contract Inchelat de una dintre Comunitat actioneaza ca instantd de reours de ultim gract = este o instants internationala, put’nd tranga Itigil intre siatete membre. daca acestea sunt th legéturd cu obiectul tratatelor si daca i ltigante a iniervenit un compromis consuitativa 2. Tribunalul Tribunalul este succesorul Tribunalului de Prima Instanta (TPI), TPI a iuat finta pe baza preveceriior introcuse de Actul Unic European tn cele 3 Tratate (la acea vreme} institutive. Astiel, fa cereres Curtii gi dup consultares Comisiei si a Parlamentului, Consiliul a hotarét, cu unanimitatea voturilor, crearea unei jurisdictit de prima instanla. pe langa Curtea de Justitie. Tribunalul de prima intrat in functie Ia 1 septembrie 1989, pe baza hotararii fui din 24 actombrie 1988. ingtanta Consit A. Componenta, organizare $i functionare Tribunatul este format din 27 judecatori’, alesi pe 0 perioada de 6 ani, cu posibiliatea refnnoirii mandatulul lor. Judecdtorii sunt alesi dintre persoanele care oferd toate garantiile de independenta gi care poseda capacitatea ceruté penisu exercitarea functillor jurisdictionale, Cat putin un judecat 127ibunalul nu are ia components exceptia pregedintelui, pot general in anumite cauze va fi utlizata aceasta posi- nerali sunt fixate Spre deasebire de Curte. 7 avocati generali, dar membrii acestuia, fi chemati s exercite functile avozatutt Criterile de selectare a cauzelor in biltate si modalitétie de desemnare a avocatiior g de Regulamentul de procedurd al Tribunatulut Pregedintele Tribunalului este desemnat pentru 0 duraté de 3 ani, de membiti sai, potrivit acelorasi modalitati ca la pregedintele Curt Independenta functionalé a Tribunalului este garantaté prin existenta unei grefe distincte. Regula functionarii Tribunatului o reprezinta actiunea in cadrul Camereior compuse din 3 la 5 judecdtori Exceptia este data de actiunea in plen B. Competenta Tribunalului Tribunalul are competenta’ 8 j in prima instanta toate actiunile directe. ou exceptia celor atribuite unui tribunal specializat sau a celor rezervate prin statut Curtii de Justi. Statutul poate s& prevada competente si in alte categorii d= actiuni impotriva acestor deciaii se poate formuia recurs in fata Curtii de Justi, imitat insa la chestiuni de drept Tribunatul functioneazé si ca instanté de recurs impotriva docizilor luate de camerele jurisdictior De asemenea, Tribunalul are si competenta sa judece trimiteri preliminare in domenii specifice stabilite de Statut Poate judeca actiunile formulate impotriva Tribunalelar specializate. Decizille pronuntate de Tribunal pot face obiectul unui recurs la Curtea de Justitie, limital la chestiuni de drept. in conditile gi limitele prevazute de statut Aricolul 256 TFUE (v.n, aft, 225 TCE) 128 3. Tribunalul Functiei Publice (Tribunal specializat) Tratatul de la Nisa a prevazut Infiinfarea de Camere juris~ gictionale in anumits domenii. La 4 noiembrie 2004, Consiitul UE a baz, 0 decizie' care instituie Tribunalut Functiei adoptat. pe acea: Publice @ Uniunii Europene Aceasté nova jurisdictie specializaté are competenta de a statua cu privire la recursunile legate de contenciosul functiei publice. Trbunaiul Functie: Publice (TFP) exercits, in prima instant, com getentele peniru 2 decide cu privire la itigiile tntre Comunitati $i agentil sai, inlelegand aici litigile intre orice organ sau organism gi personalul sau. Deciziile sale pot face oblectul unor actiuni introduse in fata iounalului gi, in mod exceptional, in fata Curtii de Justife. TFP are in componenta 7 judecatori, alesi pentru o perioada de 6 ani, cu posibilitatea reinnoirii mandatulul, Daca Curtea de Justitie solicité, Consiliul, statuand cu majoritate calificata, poate mari numérul judecdtorilor. Judecatorii sunt numiti de cdtre Consiliul UE. La numirea judecatorilor, Consiliui are sarcina de a asigura © componenta echilibraté a TFP, pe o baza geograficd cat mai larga. Orice persoand care are cetétenia unui stat membru al UE poate sé-si prezinte candidatura. Consiliul, statuand cu majoritate calif caté, pe baza recomandariior Curt, stabileste conditile gi modatitatile cu privire la prezentarea si analizarea candidaturitor. In cadrul TEP functioneaza un Comitet compus din 7 perso- nalit8ti dintre fostii membri at Curt de Justitie si ai Tribunatului gi din juristi care au competente notorii Desemnarea membrilor Comi- tetului, precum gi regulile sale de functionare sunt decise de catre Consiliu, statuand cu majoritate calificata. pe baza recomandari Curtii de Justitie. Comitetul igi d4 avizul cu privire 12 candidatii la exercitarea functiei de judecditor al TEP. Comitetul oferd, alaturi de aviz. lista cu candidatii care ati o competenta foarte ridica’ ar, 2004I752/CE, Euratom, din 2 noiembrie 2006. 129ludecatoril desermeaza dintre el pentru 0 perioadd de 3 ani iq presedinte, Mandatul acestuia poate fi rein: Tribunalul Functiei Publice Iuereaza in Camere compuse ding fudecalon. Cu tity exceptional, TFP poate icra gi in sedinte plenan sau in Camere de 5 judecatori sau 1 judecator Prosedintele TEP prezideazd Camerela 49 3 sau 5 judecatori Tribunalul Functiei Publice igi numesio un grefier, cara Fe stabileste statutut Procedura in fala TFP esie reglementaté de cuprinse In Siatutui Curtii de justitie, Dispozitile cu privire la regimul finguistic al Tribunalului suni| aplicabile $i Tribunalului Functiei Publice Faza soriss = proceduri cuprinde prezentarea corer si a spotiului in apérare, TEP poate decide, dacd este nacesar. $1 un al dollea schimb de memori, Atunci cand un al doilea schimt de ag onl a2 foc, TEP poate decide, cu acordul parlor. 64 statuese faré a se mai recurge la procedura oral prevederile Sectiunea a Vil- Banca Central Europeana (BCE) Banca Centrald Europeana este o inslitutle care are rolul de a Gmite si administra moneda unics: Euro’ Noua moneda a fost inrodusa de la 1 ianuarie 1989 ca moneds de cont si din 2002 bancnotele nationale ale celor 12° state membre UE care au | acceptat si aur indepiinit condifile (crterile de convergenta) Partcipe la zona Euro au fost inlocuite cu Euro Banca Central Europeand are personalitate jurigica si este Srgura abiltaté sd autorizeze emisiunea de moned’ euro Aceasta este independenta in exercitarea competentoior si in adminisirares finantelor sale. aS Conform art. 2 din Protocolul atagat Tratatului de ia Amsterc Principal al BCE este mertinerea stabil preter | prezent 17 state membre av vecut ia moneda unicd: Evro. vectra 130 BCE impreuné cu bance nationale ale statelor membre a ott ar. 262 TFUE, Sisiemul European al Bancilor Centrale riz ste condus de oparle de deci ab Binh Cente arms Obiectivul principal al SEBC Ml reprezinta montinerea stblla preunior, Fara a aduce atingere acestulobiectv, S spriiné pollicie economice generale In cadrul Uniunit pentru a F acesteia Cig coos co pce seutde Barc, aceasta apl8 mésurle necesare indeptiniri mislunior sale, Statele membre a caror monsca na este euro, precum gi bancile lor centrale, isi pastreazé c petentele in domeniul monetar. a {in domeniile in care are atribut corsets esupre ores potest de bla Unio. precur Supta oicrut provost Se roglementare ta nivel national si poate Banca Central Europeans executiv gi Consiliul guvematoriior, Pregedintele, vicepregedintel a si European. .hotéraéinc cu majoritate calificata, la See a puerto nc Cote Exenoe, cnt pose 2 ior Hui executiv™, slatelor membre a cé 2 Potrivt alin, (2) a| art. 282 TFUE. ‘Alin. (5) al a. 282 TFUE * Auticofsl 283 TFUE (.0. at. 1 2708) 131Comitetul executiv este constitut in pregedi si alti patru membri, Jin conformitate cu art. 284 atin (3) TELE’. .Banca Centrala Europeand prezinté Parlamentului European, Consiliului $i Comisiel, precum si Consiliului European un raport anual privind activitatea SEBC 5i politica monetara din anui precedent si din anul in curs Pregedintole Bancii Centrale Europene prezinté acest raport Con- sillului si Parlamentului European. care poate organiza o dezbatere general pe acest temei. Pregedintele Bancli Centrale Europene $i Gellati membri ai Comitetului executiv pot, 1a cererea Parlamentuli European sau din proprie initiativa. s& fie auciati de comisiile competente ale Parlamentului European’ ie, Un vicepregedinte Sectiunea a Vila Curtea de Conturi? inflintarea Curti de Conturi se inscrie in contextul aplicari_ gi consolidarii finanjarii Comunitatior din resurse propri si in cel al airibuisi Parlamentului European a responsabiltati de 2 descarca Comisia pentru executia bugetulul, Curtea de Conturi a fost prevazuta de Tratatul din 22 iulie 1975, care a reformat procedura bugetars In pofida numetui folosit, Curtea de Conturi nu este o jurisdictie Curtea de Conturi a fost inciusa intre institutilie Uniuni prin Tratatul de la Maastricht, din anul 1992 Aceasta asigura controlul contucilor Uniuni 1, Componenta si functionarea Curtii de Conturi Curtea de Conturi numara, in prezent, 27 membri. El trebuie $2 fie ales! dintre personalitatile care apariin sau au apartinut, in tarile lor institutilor de contro! extern sau care au o callficare specialé pentru Vin. ant 119 TCE, °TFUE an 286-287, 132 aceasté functie ¢i trebue $2 prezinte toate garantile de independent Sunt numiti pentru 0 pericadé de 6 ani, cu posibilitatea reinnoiri mandatului lor. Pregedintele Curt este ales dintre membrit acesteia pentru o durata de 3 ani. cu posibilitatea reinnoirii mandatului, Membrii Curtii de Conturi irebuie 58-51 exercite functiile in deptind independentd. in interesul general ai Uniunii: ei nu trebuie sa solicite sau $4 accepte instructiunt de ia niciun guvern sau alt organism: acestia trebuie sd se abtind de la orice act incompatibil cu natura functiel indeplinite Statutul de membre ai Curtii este incompatibi! cu orice alta activitate profesionalé, remuneraté sau nu. La instalarea in functie de altfel, se angajeaza solemn s4 respecte, pe durata mandatulut si dupa incetarea acestuia. obligatiiie impuse de mandat si, in special obligatile de onestitate si prudenté in a accepta, dupa incetarea mandatului, anumite funstii sau avantaje. Curtea de Conturi functioneazé ca un organ colegial membru Ti este repartizat un sector specific de activitate Curtea adopta avize sau rasoarte anuale. cu majoritatea mem Fiecarui rlior care o compun In afara de schimbarza ordinara si de deces. mandatul membrilor Curt de Conturi inceteaza, In mod individual. prin demisie sau destituire, declarate de Curtea de Justitie. Persoana in cauzé este Intocuité pand la incheierea mandatului, 2. Atributii (art. 287 TFUE) Atributiile Curti de Conturi sunt numeroase. Dintre acestea amintim: ~ examinarea aspectelor de legalitale si regularitate a tolaltati venituritor gi cheltuielilor Uniunii, indiferent o& sunt bugetare sau au: - controlul pe domenii si asupra institutior gi statelor membre. in masura in care acestea au beneficiat si au folosit fonduri ale Uniuait - asistenta autoritatilor bugetare: - controlul permanent al conturitor. 133Sectiunea a IxX-a Organe tehnice 4. Comitetul Economic si Social (CES) Are in componenta sa reprezentanti ai diferitelor categori de membrii ai structurlor economice si sociale, indeosebi: agricultor, transportaton, muncitori. comercianyi, mestesugar, liber profesionisti ete. Comitetul asigurd consultanta Consiliului si Comisiei, im candu-se activ in procesul decizional. Comitetul Economic si Social este reglementat, in Tratatul priving functionarea Uniunii Europene, fa art. 301-304", Numarul membrilor CES nu poate depasi trei sute cincizeci. Acestia sunt numiti pentru un mands: de cinci ani. cu posibiltatea reinnoirii. Potrivit art, 303 TFUE, .Comitetul igi desemneaza. dintre membrii sai, pregedintele gi biroul peniru un mandat de doi ani si jumatate". Totodatd, Comitetul igi adopt regulamentul de procedurd. Comitetul este convocat de pregedinte. ia cererea Parlamentului European, 2 Consiliului sau 2 Comisiei CES ,este consuitat de Parlamentul European, de Consiliu sau de Comisie in cazurile prevazute de tratate. Comitetul poate fi consultat de acesie institut in toate situalile in care acestea considera oportun, Acesta poate emite un aviz gi din proprie initiativa, in toate cazuriie in care considera oportun. In situatia in care considera necesar, Parlamentul European, Consiliul sau Comisia acorda Comitetului un termen penis ca acesta 8 Ii prezinte avizul, termen care nu poate f mai mic de 0 lund de ta data ta care comunicarea este adresaté prosedintelui in acest scop. Dupa expirarea termenului acordat, lipsa avizului nu impiedicé desfésurarea procedurilor. Avizul Comitetulul, precum si procesul-verbal al dezbaterilor sale se transmit Parlamentului European, Consiliului si Comisiei "Vn. at. 258-280 TCE si an, 262 TOE, ? nicola 304 TFUE, 134 2, Comitetul Regiunilor indeplineste un rol consuttativ si este format din reprezentanti a colectivitatilor regionate gi locale. Comitetul Regiunilor este reglementat, in Tratatul oriving funciionarea Uniunii Europene, ta art, 305-307". Ca si in cazul CES, rumarul membrilor ou poate depagi trei sute cincizeci. Componenta Comitetului este stabilté, prin decizie. de cAtre Consiliu, la propunerea Comisiei, cu unanimitate de voturi, Membsil Comitetulul, precum si un numar egal de supleanti se numesc pentru o perioada de cinci ani Mandatul acestora poate fi reinnoit, La implinirea termenului de cinci ani, mandatul membrilor Comitetului Inceteaza din oficis si acestia sunt inlocutti pentru restui mandatului, Acestia nu pot fi in acelasi timp si membri ai Parlameniului European. Potrit art. 306 TFUE Comitetul Regiunilor isi desemneaza dintre membrit sai presedintele si diroul, pentru un mandat de doi ani si jumétate. Comitetul igi stabileste reguiamentul de procedura. Comitetul este convocat de pregadinte, ia cererea Parlsmentului European, a Consiliului sau a Comisiel. Acesta se poate intruni si din proprie initiativa™ Comitetul Regiunilor este consultat de céire Parlamentul European. Consilit sau Comisie in cazurile prevaaute de tratate gi in toate celelalte situatii si, in special, in care acestea privesc cooperarea transfrontalieré sau in cazul in care una dintre institut considera oporiun acest lucru. in situatia in care apreciaza necesar Parlamentul European, Consiliui sau Gomisia acordé Comitetului un termen pentru ca acest 88 isi prezinte avizul, termen care nu poate fi mai mic de 9 lund de la data la care comunicarea este adresata presedintelui tn acest sco. Oupa expirarea termenului acordai, lipsa avizului nu impiedica desfagurarea procedurilor (...)"*. Comitetul poate emite un aviz din proprie initiativa, in cazurile in care considera util acest lucy, Avizul Comitetului, precum si procesul- verbal al dezbateriior sale se transmit Parlamentului European, Consiliului gi Comisiei 1353. Banca Europeana de investitii (BEI) A fost infiintata in anul 1958, prin Tratatul de la Roma. cu scoput de a finanta investitille pentru promovarea obiectivelor Uniuni Rolul sdu fundamental este acela de a spriini dezvalteres echilibe: integrarea economica si cresterea coeziunii sociale in interiorul Uniund, La fel ca si BCE, Banca Europeand de Investiti are gersonali juridica. Membrii Bancii Europene de Investiti sunt stateie membre. -Siatuiul Bancii Europene de Investiti face obiectut unui protocol anexat la tratate. Consiliul, hotdrand in unanimitate in conformitate cu 0 procedurd legisiativa speciala, fa cererea Bancli Europene de Investiti ¢1 dup& consultarea Parlamentului European gi Comisiei. sau ia propunerea Comisiei $i dupa consuiterea Parlamentului European sia Bancii Europene de Investiti, poate modifica Statutul Bancit Misiunea BEI esie prevazuta in art. 309 TFUE* Potrivit dis pozitilor cuprinse in acest articol, BEI .are misiunea de @ contribu recurgénd la pietele de capital si a resursele propri, la dezvoitarea echilibrata si neintrerupta a pietel interne in interesul Uniunii. in acest scop. Banca faciliteazé, prin acordarea de imprumuturi si lor de garantii $i fara a urmari un scop jucrativ. finanjarea project mai jos in toate sectoarele economiel. (a) proiecte care urmaresc punerea in valoare a regiunilor mai putin dezvoltate: (b) proiecte care urmdrese modernizarea sau conversia intreprinderilor ori crearea de noi activitati care sunt rezultatul realizarit sau functionéiii pietei interne si care. prin amploarea sau natura for, ‘nu pot fi finantate in intregime prin diferitele mijioace de finantare existente in fiecare dintre statele membre: (0) prolecte de interes comun pontr mai multe state membre care, prin amploarea sau natura lor, nu pot f finantate in Intregime prin diferitele mijfoace de finantare existente in fiecare dintre statele membre. in indeptinirea misiunii sale, Banca faciltesza finantarea Programefor de investitii in legaturd cu interventiile fonduriior structurale gi ale altor instrumente financiare ale Uniunit | Asticotl 308 TFUE (v.n. art. 268 TCE). * Vin, 267 TOE, 136 Capitolul IV ORDINEA JURIDICA A UNIUNII EUROPENE Sectiunea t Prezentare generala in sens larg. ordinea juridicd a Uniuni Europene este dat de ansamblul de norme care guverneaza raportunite juridice la care Uniunea participa jin sens restrdns, aceasta ordine juridic’ reprezinté raporturile dintre Uniunea Europeana i statele membre, raporturile dintre persoanele fizice si juridice ce apartin sau nu statelor membre. raporiurile dintre Uniunee Europeana si alte organizati internationale, Ordinea juridicé a UE este data de dous categorit principale de norme, $i anume: +) nome cu valoare de tegi fundamentale, constitutional tratatele institutive gi modificatoare 2) nome cu valoare de legi ordinare, elaborate de institut, in existenta $i functionarea lor ~ lavoare derivate: + iavoare complementare. Jn doctrina de specialitate au fost formulate mai multe citerii de clasificare a normetor juridice ale UE, ins@ criteriul cu cea mai iarga sustinere este cel ai fortel juridice. Astfel, intalnim urmatoarea clasificare izvoarele primare - izvoarele derivate sau dreptul derivat, secundar, -normele de drept care provin din angajamentale exteme ale Uniuni; - izvoarele complementare: - izvoarele nescrise 4) Izvoareie primare (sau creptul primar, originar) sunt alcdtuite (dete), in primul cand, din Tratatele institutive ale Comunitatiior lon P. Fiipescu, Augustin Fuerea, op. ct, p. 92-09, 137Europene. gi anume Tratatele de la Roma’ din 25 martie 1957, intrate in vigoare la 14 ianvarie 1958. In categoria izvoarelor primare sunt incluse. deopotiva. si tratatele care modificd, de-a Iungui timpului, tratatele originare, $i anume {in ordine invers cronologicé’ - Tratatul de fa Lisabona (T.L.), semnat ia 13 decembrie 2007 § intrat ia vigoare la 1 decembrie 2009 (cel care, in prezent, produce efecte juridice. find sediul principal al materiei modificatoare' - Tratatul de la Nisa, semnat la 26 februarie 2001 5% intrat in vigozre ia 1 februarie 2003 - Tratatul de la Amsterdam, semnat la 2 octombrie 1997 si intrat in vigoare ia 4 mai 1999: Tratatul de fa Maastricht, cunoscut si sub denumirea de Tratatul privind Uniunea Europeand. semmnat la 7 februarie 1992 $i inirat in vigoare la 1 noiembrie 1993: ~ Actul Unie European, semnat la Luxembourg si Haga la 17 si 28 bruarie 1986 gi intrat in vigoare {a 1 iutie 1987 Protocoalele si declaralille anexate tratatelor originare sau tratatelor care le modifica. potrivit Conventisi de ta Viena din 23 mai 1969 cu privire fa dreptul wratatelor, art. 2 par. 1. $i dispozstilor Tratatelor UE, au aceaagi valoare ca gi tratatele pe care le insotesc. Din aceasta categorie de izvoare primare. fac parte si Statutele Banoii Europene ce Investitii gi ale Curii de Justitie, respectiv Protocolul nr. 3 anexat Tratatulul de la Maastricht privind Staiutui Sistemului European ai BAncilor Centrale si Statutul BAncil Centrale Europene Dispozitile protocoalelor se integreaza. de asemenea, in dreptul originar. avand aceaasi valoare juridica. ca gi tratatele constitutive, aga cum apreciaza si Curtea de Justitie a Comunitatiior Europene, respectiv jurisdictile nationale in plus, aléturi de tratatele de modificare a celor originare, segasim, ca izvoare primare. si urmatoarele instrumente juridice: and jn anu! 2002 regdseam gi Tralatul de la Pans, samnet ia 1B apie 1954 tratat prin care a fost canstiuita prima Comuntate eurepeana, $i anume Comuniates Europsand @ Cacouneiti i Ojeiului Tratatel de 1a Pans a ineeiat 88 mai producs efecte in data de 23 ile 2202. acesta find incnaist pent 9 perioads determinata de 50 de ani 138 - tratatele $i actele care modifica sistemul institutional al UE", - fratatele $1 actele care aduc modificdri reglementarilor pugetare” = tratatele si actele cu privire ts aderarea noilor state, Conoret. este vorba despre (in ordine invers cronoiogica): Tratatul de aderare a Roméniei $i Buigariet 12 UE (cel mai nou tratat de aderare) Frataiul de aderare a Republic Cehia, Estoniei, Ciprului, Letonie Lituaniei, Ungeriei. Mattei, Poloniei, Slovenie si Slovaciei - 16 aprilie 208°; Actele d2 aderare 2 Ausiriel, Finlandel gl Suediel ~ 24 iunie 1994" Actele de aderare a Spaniei si Portugaliei din 12 iunie 1985°, Actul de aderare a Greciei ~ din 24 mai 1979° si Actele de aderare a Danemarcel, irlandei si Regatuiui Unit din 22 ianuarie 1972 . 2) lavoarele cerivate sunt formate din ansamblul actelor unila- ‘erale ale institutitor Uniunli Europene. Dreptul derivat cuprinde: regulamentul, direstiva, decizia. recomandarea $i avizul. a) Reguiamentu! este similar tegii din dreptul inter, Acesia opereaza prin slizare 31 abstractizare; este obligatoriu in toate elemenisle sale: orice aplicare incompletd este interzisa. Regula. mentul este obligatoriu cu privire ia scopul final de atins si ta formele. respectiv mijioacele prin intermediul cdrora se ajunge la indeplinirea acestuia, Reguiamentul este obligatoriu pentru subiectele de drept intern, din toate stat 5 denumit st tratatul de fuziune", prin cat 0 Comisie unics (Tratatu 2 lost semnat la 8 apie 1985 1967}. Ds asemenea. regasin g Actul din 20 septembne duns pin sutragiu universal cirect. 32 nsttvie un Consi 3 alata in vigoare, 1976. cu pice le at poteyit dspoziiior a. 138 ain. De exempla: 3 in 21 apriie 1970 ou privre la resursele props, adoptata ir temaial an 198 291 1 intrats To vigoare cupa adaptares de cétre statele bra poteivt regu bugeter Tratal de la Luxembo. i2 1970 gi Tratat de la Bruxelles din 22 isha 975, care mouifca procedure tugetare “intl in vigoare ta 1 mai 2004 fntra in vigoare & 29 august Intrat in vigoare ia 1 ianvarie 1987 “intra ia vigoare fa 4 ienuarie 198 Tratatul a inttat in vigoare la # iancane 1973, 139b) Directiva urmeaza tehnica legil-cadru, complotate cu decretu de aplicare. Directiva, spre deasebire de reguiament, este obligatorie numai cu privire fa scopul final propus, 14s4nd la dispozitia statelor membre acele forme gi mijloace prin intermediul cdrora se poate ajunge Ia indeplinirea sa, Regula generalé este cea potrivit careia directiva se adreseazé anumitor state membre. Exceptia apare atunci cand directiva se adreseazé tuturor statelor membre, dar acest lucru este specificat in continutul ei Nu este direct aplicabila, Se transpune, dar poate produce efecte directe ¢) Desizia este iniportenté pentru destinatari desemnati. Este obligatorie atat in ceea ce priveste scopui final propus, cat si cu privire la formele si mijloacele prin care se ajunge la ek: decizia este | obligatorie numai pentru subiectele de drept intern din anumite state membre. G) Recomandarea si avizul .nu leag’". adica nu au for’ de constrangere $i. deci, nu sunt izvoare de drept in adevaratul sens al cuvantului. Ele au un rol orientativ. 3) Diferitele categorii de engajemente externe ale Comunitatilor! Uniunii, cate se multiplicd si se diversifica prin participarea corescéindé la relatille internationale. Constituie adevarate izvoare de drept pentru ordinea juridicd a Uniunii Europene. Astiel, intainion acordurile incheiate de Comunitati/Liniune cu statele terte sau cu organizatiile internationale; - actele unilaterale adoptate de organele infin externe ale Comunitatilor, + unele tratate incheiate de state! nitétitor/Uniunii cu state terte fate prin acordurile bre ale Comu- 4) Izvoarele complementare sunt date de cele care rezulta din acordurile incheiate intre statele membre in domeniile de competenta nationale. in masura in care obiectul tor se sitveazd i campul gi in prelungirea obiectivelor definite de tratate ele poarta Jn cazul in care a expirat termenul de trarspuners si aceasta nu 2 fost transpusd integral. 140 geumirea de ,drept complementar” si pol fi considerate norme de rept al UE, Tn sens larg. Acestea sunt ~ conventia: = deciziile si acordurile convenite prin reprazentantii guvernelor siatelor membre reunite in cadrul Consitivlui: - declaratile, rezolutiile gi tudrile de pozitie ale Comunita- jilor'Uniunii, care sunt adoptate de comun acord cu statele membre. 5) Jurisprudenta ocupa un loc important intre izvoarele dreptului Uniunii Europene. Exercitarea de catre Curtea de Justitie 2 unei aciivitéti normative se caracterizeazd. in special. prin utilizerea metodelor de interpretare dinamica. ca gi prinir-o larga recurgere la principle generale de drept In continuare. vom analiza. detaliat, dreptul primar al Uniunii ropene. Dreptul primar al Uniunii Europene Tratatele institutive au functia unei Constituti, in masura in care prevad institulli arora le atribuie puter si ire care fixeaza raporturi si datorité faptului c8 opereazé un partaj de competente si de puteri inire institutiile Comunitatilor Suropene si statele membre. Curtea de dustitie a folosit, in hotararea Les Verts/Parlement européene’ sintagma ,carta constitutional de bazé' Tratatele institutive edicteaz’ si norme materiale. Fle fixeazé obiective de actiune ale Comunitétilor Europene si Uniunii Europene, s preambulurile si dispozitille preliminafi ale tratatetor, si determina reguiile esentiale care vor trebui sa inspire legivitorul Uniunii Euro- gene in elaborarea dreptului derivat Transformarea Comunitatii Economice Europene in Comunitate Europeana @ repus in ciscutie caracterul exclusiv economic gi social al dreptului material al UE. Un enumit numér de prevederi, care figureaza in tratat, prevéd obiective CCE, hotérarea din 23 aprile 1986. Les VersiParlement europsene, 0-23483, 441care nu sunt economice sau sociale. precum dispozitii cu privire la cetatenia europeand sau articole cu privire la educatie, cultura gi sandtate. Aceste analize functionale nu permit, totugi, 4 se ignore faptul o& Tratatul privind Uniunea Europeana si Tratatele constitutive sunt iratate incheiate in conformitate cu dreptul international clasic. 4. Autonomia si legatura dintre tratatele institutive Ideea unificarii Comunitatilor Eurovene, avuid in vedere in anil 60. 2 fost relvata la o data ulterioara, insa nu a fost pusa in practic& nici prin Actul Unic European, nici mai tarziu prin Tratatul priving Uniunea Europeand Pana la 1 decembrie 2009, institutile isi destagurau atribuille in cadre juridice distincte, dispunand de competente si puteri propri fiecarui tratat gi aplicand regull diferite, In acest sens, retine atentia art, 305 TCE care preciza c& -1. Dispozitile prezentului tratat nu le modifica pe cele ale Tratatului de instituire a Comunitatii Europene a Carbunelvi gi Ote- lului, fn special in cea ce privesie drepturile si obligatile statelor mombro, atribuile institutiilor acestei Comunitati gi normete stabilite de respectivul tratat cu privire ta functionarea piefei comune a cdrbunelui $i ofelulul 2. Dispozitile prezentului tratat nu derogad de la provederil Tratatului de instituire a Comunitatii Europene 2 Energie Atomice.” Cu toata aceasta autonomie a Tratatelor, nu de putine ori Curtea de Justite a recurs la prevederi cuprinse intr-un Tratat pentru a statua in contenciosul care interesa aplicarea altui tratat, Astfel, de exemplu, 0 hotdrare a Curfii din anul 19797 a aplicat, in cadrul Tratatului Euratom, principiul liberei circulatii, principiu prevazut in Tratatul instituind Comunitatea Europeand. in alta situatie, Curtea a invocat art. 38 TCECO, pentru a admite un recurs indreptat impotriva Parlamentului, recurs care nu era reglemental in Tralatele Astico! care nu se mai regaseste In Tratatl privind functionarea UE. Esto vorba despre Deliberarea Cust din data de 14 noiembrie 1978. deiberere hotaedta in wrtutea ae, 103 alin (3) TCEEA, Deiberarea 178, 142 de fa Roma. relinand. ca solutie, indivizibilitatea actului atacat adoptat {actul) de o institulle comuna celor trei Comunitati Euro- In cauza Los Vorts. Curtea gia intemeiat hotdrdrea pe contonciosul CECO pentru @ interpreta an. 173. actualul art 220 TCE’. Curtea, fiind competenta sd interpreteze dreptul comunitar cu {ily preliminar in cadrui Tratatului CECO. in care art, 41 nu prevedea decét compelenta sa pentru 2 aprecia validitatea unui act comunitar 2 considerat c prevederiie art. 4 TCECO, art. 177 TCEE gi art. 150 TCEEA. exprimau, toate. 0 dubla cerinta. gi anume aceea de a asigura unitatea aplicarii dreptului comunitar, pe de o parte, $i aceea de a stabili cooperarea eficace intre Curte 51 instanjele nationale Curtea a considerat ca ar fi contrar finalitatit gi coerentei tratatetar ca, atunei aiele CEE gi Euratom, stabilires sensului gi a forte lor 84 nu intre Tn ultima analiza. in competenta Curti, a9 cum s-a prevazut in art. 177 TCEE si 150 TCEEA. Acest fapt permitea asigurarea uniformitati aplicdti lor: interpretrile oferite de articolete mai sus-mentionate puteau fi diferite, Curtea neavand competenta de a asigura interpretarea unifomma a acestor norme. exceptie facand cazul in care i-er fi fost recunoscuta competenta in acest sens. Intr-o alt@ cauzd. Curtea a considerat ca prevederile Tratatului instituind CE se puteau aplica produselor reglementate prin Tratatul instituind CECO in absenta unor dispozitti specifice in conjinutul acestuia din uma® (TCECO) pene 2. Prioritatea Tratatelor institutive fata de alte izvoare ale dreptului UE foc igrarhic superior ih sisiemul Tratatele institutive datin u izvoarelor dreptului Uniunii Europene. Cu toate c& textele care formeazd ansambiul dreptului primar al UE trebuie $4 fle considerate ca avand caracter sistemic. acest aspect nu exclude necesitetea unei ierarhii materiale intre dispozitile ambourg Parlement, C-230/81 Patiomont. C-284/83 cage 143ndamental al continutuly: x. superioritatea tratatelor lor (avem in vedere, de ex., caracteru anumitor articole) sau intre ele (de raportate la actele de aderare) jn avizul sau cu privire la Spatiut Economic European (SEE) Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene. dupé ce a facut referire la intentile Comisiel de 2 modifica art. 238°. in cazul unui aviz negativ privind acordul, pentru a permite implementarea sistemului. a ardtat c3 0 asemenea modificare «nu ar fi remediul incompatibilitaty sistemiulut jurisdictional al acordului cu dreptul comunitar». aceasta pozitie conducand la aparitia unei ierarhw stabilite de catre Curte intre dispozitile Tratatelor institutive, dintre care unele au ar putea fi revizuite™* Tratatele institutive sunt obligatorii p21 drept comunitar si nu pot face obiectul nei derogari neautorizate de ele. Cure privind formarea dorintei institutillor comunitare sunt stabilite de tratat (CEEY' si .cd eie nu sunt la dispozitia nici 2 statelor membre, nici a institution. Tratatele prevaleazé asupra tuturor derivat. Diverse cai de drept permit puner ru toate subieciele de i control contencios, nici lor de dre munitar a in discutie a actelor care nu recunose aceasta prioritate, Tribunals! de prima instanta al Comunitatior Europene @ amintit faptul ca .in cea ce priveste principille care guvemeazé ierarhia normelor. acordarea unei scutir prin intermediu! unui act de drept derivat nu ar putea. in afara oricdrei dispoziti a tratatulvi care 0 autorizeaza, s deroge de la o dispozitie din tratat™® Una dinire problemele cele mai delicate apare in legaturé cu acorduriie internationate incheiate de Comuritatea European. Curtea poate controla conformitatea acestora inaintea incheieri lor, Jn vitutea art. 300 TCE. dar si-a rezervat prin decizii contestaie. Punctut oa! Rideau. op. cit. p. 108 5 CAGE, hotararea din 23 febniarie 1988, Royaumo UniConse! C-68:86, TPL hotararea din 10 lule 1990. Teta Pak/Convmissior, 144 a subliniat c& .reguiile | puterea de a controla compatibiiiatea acorduritor cu Tratatele censtitutive dupa inchelerea lor. direct sau indirect. Aceasta nu implc’ faptul cd tratatele comunitare nu trebuie 34 fie concliante cu principle de drept international si regulife cutumiare internationale” 3. Carta Drepturilor Fundamentale A. Aspecte generale La nivelul Uniunii Europene, preocuparile in materia drepturilor fundamentale suni, relativ, recente. Dezvoltarea, sub aspectul continutului, 2 Comunitétiior Suropene si, ulterior, a Uniunit Europene, a avut in vedere aspectele de natura economica, statele membre neconsiderand a fi necesaré includerea in Tratatele institutive @ unor prevederi referioare la drepturile fundamentale. Si aceasta deoarece. respectarea drepturilor fundamentale era (si este si in prezent) asigurata. la nivel european, de cétre Curtea Europeand 4 Drepturitor Omutui in lipsa unor prevederi speciale referitoare la drepturile fundameniale, ia revenit Curti de Juste a Comunitalor Europene’ sarcina de a pronunta cu privre la situalile in care se aducea alingere acestor dreptur. mmotiv pentru care. in urma a numeroase hotéréri, Curea a rigicat Grepturie fundamentale fa rang de principi generale ale dreptuiui comunitariUE. Nu de putine of, in activitatea sa, Curtea de Justtie a apelat la convontile internationale ce aveau drept obiect de reglementare Greplurile fundamentale si, in special. la Conventia Europeand @ Drepturilor Omuiui $i Libert&tilor Fundamentale Pentru prima data in istoria Uniunii Europene. Tratatul de la Maastricht fece referire. in Preambul la princioille libertati. democratiei. respectarii drepturilor omului, ibertatitor fundamentale si statui de drept’ in anul 1997. Tratatul de la Amsterdam mocificd, intre altele. art. F alin, (1) din Tratatul privind Uniunea Europeana. Potrivit nail prevederi Jou! Rideau, op. ck. p. 108-109. in prezert. Guta de Juste. “Confirmand atasamentul lor la. prncip creptutilor omit sia ibertatior fundamental Amicolul§ in Teatatul asupra Uniuni Europene, vorsiunea consotid libenati, democratel ss zespecténi precum si alo status de drept 11997), 145Demersul la nivelut Uniuait Europene cu privire la natura juridicd a Cartel Drepiurilor Fundamentale @ UE a continuat cu ceea ce a Insemnat consiituirea, in cacrut Conventiel privind vitorul Europei, a Grupului de lucru i, grup @m cadrul céruia accentul a fost pus. in special, pe doua aspects, si anume: modalitatile si conseciniele incorpordirii Cartel in Tratatul instituind o Constitutie pentru Europa precum si modalitatile si consecintele posibilei aderari a Uniunii Europene la Conventia Europeana a Drepturiior Omului La 12 decembrie 2007. presedintii Parlamentului European. Comisiei Europene gi Consitiului UE au proclamat gi au semnat Carla European a Drepturilor Fundamentale Odata cu intrarea in vigoare a Tratatului de ta Lisabona, la 1 decembrie 2009, Carta Orepturitor Fundamentale a Uniunii Europene dobandeste fora juridica obligatorie. Potrivit art, 6 TUE alin. (1) Uniunea recunoaste drepturils. libertatile si principiile prevazute in Carta Dreptunior Fundamentaia a Uniunii Europene din 7 decembrie 2000, astfel cum a fost adapt ‘2 docombrie 2007, la Strasbourg, care are aceeagi valoare juridicd cu cea a tratatelor’. Astfel, de acum inainte, prevederiie Cartei pot fi invocate in fata instantelor. iar respectarea acesteia revine atat insitutilor, organelor, oficilor gi agentilor Uniunii Europene, precum si statelor membre. In ceea ce privaste siatele, acestea Is! asurn oblgatia de a respecta prevederile Carlet numai atunci cand este vorba despre dreptul Uniuni, gi nu situatia In care actioneazé tn sfera lor de competenta Chiar din primele « 2 nbulului, se mentioneazd ca wprezenta Carta reafirma respectarea competentelor si sarcinilor Uniunii. precum gia principiului subsidiartati, drepturile care rezulté in principal, din tradilile constitutionale si din obligatiile internationaie ‘comune statelor membre, din Conventia Europeana pentru Apararea Drepturitor Omului gi a Libertatilor Fundamentale, din Cartele Sociale adoptaie de Uniune si de catre Consiliul Europei, precum si din jurisprudenta Curlii de Justitie 2 Uniunii Europene si a Curti Europene a Drepturilor Omului. In acest context, Carta va fi interpretaté de céire instantele judecdtoresti ale Uniunii si ale statelor membre, acordand atentia cuvenita exolicatillor redactate sub autoritatee preziciului Conventiei care a elaborat Carta si actualizate sub rspunderea prezidiului Conventiei Europene” Uniunea se intemeiaz pe principila fibertatii, democratiel, respect Grepturilor omutui si a libertatior fundamentale, precum si ale statului de drept. principii care sunt comune statelor membre’. Totodaté. se prevedea si 0 sanctiune in cazul in care se constata incdicarea grava $1 persistent3 a drepturilor fundamentale, si anume se recurgea la procedura de suspendare a deepturilor care decurg din Tratat! Scurta incursiune in evoluiile de natura istorica inregistrate in materia recunoasterii drepturilor fundamentale la nivelul UE, pune in valoare faptul ca un moment important pentru csea ce, in prezent este Caria Drepiurilor Fundamentale a UE, jl reprezinta decizia de declansare a procesului privind elaborarea Cartel, decizie acoptata in cadrul Consiliului European de ta KGIn”. Utterior, ta Consitil European de la Tampere’ s.a ajuns la un acord cu privire la modalitétie de elaborare a piciectului Carlei_ Drepturilor | Fundamentale. Astfel, proiectul de Carta a fost redactat de catre Conventia format din sefiide stat sau de guvern ai statelor membre sia UE (la acea vreme). reprezentanti ai pariamentelor nationale si ai Parlamentului European, un reprezentant al Comisiei Europene. La lucrarile Conventiei au patticipat, in caiitate de observatori, $i doi membri ai Curlii de Justitie si ai Consiliului Europei Proiectul de Carta a fost adoptat de catre Conventie la inceputul lunii octombrie a anului 2000. Consitiul European de la Biarritz’ a aprobat, in unanimitate, proiectul si Fa inaintat Parlamentului European si Comisiei Europene. La Consiliul European de la Nisa” a fost adoptaté, intre altele, si Declaratia privind viltorul Uniuni Daclaratie potrivit c&reia, .in urma unui raport care va fi intocmit pentru Consiliul European de la Goteborg Gin iunie 2001. Consiliul European va adopta la reuniunea sa de ia Laeken/Bruxelles din decembrie 2001. o dectaratie privind initiativele ce se impun pentru continuarea’ procesului privind dezvoltarea calitativa i cantitativa a! Uniunii Europene. Acest proces urma sa se .axeze, Intre altele, pe statutul Carte) Drepturilor Fundamentale @ Uniunii Europene, prociamaté ia Nisa, in conformitate cu concluziile Consitiulul European de la Koln’ Artoolul F1 TUE fart, 7 TUE, varianta consol 29. 4 unie 1999. 255-16 octombrie 1999. 3-14 octombrie 2000 2 7-adecerbrie 2000, ° Potrit Daciaratisi mentionale iatd, 1997) 146 147B. Continutul Cartei Carta este un .catalog al drepturilor omutui", care cupringe. inte-un text uni, pentru prima datd fn istoria UE. ansambiul dreptucilor civile, politice, economice $i sociale ale cetétenilor statelor membre ale Uniunii Europene. Textul Cartei este precedat de un preambul si cuprinde 54 de articole sistematizate in 6 Titluri, dupa cum urmeaza: - Domnitatea; = Liertatile; - Egalitatea: - Solidaritatea; - Drepturile cetatenilor gi Justitia, Cel de-al 7-lea Titlu cuprinde Dispozitile generale ce reglementeaza interpretarea gi aplicarea Cartel Titlul | ~ Demnitatoa umand - include 5 articole si debuteaza prevederea potrivit c&reia .demnitatea umana este inviolabila” si {eobuie respect $i proteaia. Aricolul 2 garanteaza dreptul [a val iar pedeapsa cu moartea este interzisa, la fel cum continuare: «tortura gi pedepsele sau tratamentele inumane si degrada ~ sclavia; = munca fortat Totodat’, este protejat dreptul la integritate al persoanei*, motiv pentru care sunt interzise urmatoareie: praciicle de eugenie. in special a celor care au drept scop selectia persoanelor, utilizarea Corpului uman si a partilor sale, ca Surs& de profit si clonerea fiintelor umane in scopul reproduceri Hl Urmatoarele 14 articole consacré fibertatle de care se bucuré cettenii Uniunii Europene. Tilul al Il-lea are in vedere, ta art, 7, drepiul oricarel persoane la respectarea vielii private si de familie, a domicilulu' si a secretului comunicajilor, drept completat cu garantarea protectiei datelor cu caracter personal’, date care irebuie .tratale in mod corect, in rg). cu priejul stati din 102 de Dros a U * Vasstios Skauris (pres Ccursulus prezantat studentilor anuiu IV. ia Facut Bucyros nowemrie 2004 ? arco 4 2 arial 5 $ Arico 3. * Arica 8 148 scopurile precizate si pe baza consimtaméntului persoanei interesate sau in temeiul unui alt motiv lagitin prevazut de lege” Drepiul la casdtoric gi dreptul de 2 intemeia o familie” sunt, de asemenea, garantate, aga cum este recunoscutd §) libertatea de gandire, de constinté si de religie’. Acest ultim drept (libertate) “implica libertatea de a-si schimba religia sau convingerea, precum si libertatea de a-si manifesta religia sau convingerea individual sau colectiv. in public sau in particular, prin. intermediul cultului invatamantului, practicilor gi indepliniatritunlor”* Libertatea de exprimare $i de informare este prevézutd la art. 14 si cuprinde atat libertaiea de opinie, cat si libertatea de a primi sau de 2 transmite informatii sau idei far amestecul autoritatior publice si {4r8 a tine seama de frontiere™ Totodatd, este consacrata si livertatea de intrunire si asociere®, in virtutea carela orice persoand are dreptul la libertatea de Intrunire pagnicd gi la libertatea de asociere la toate nivelutile gi in special in domeniile politic, sindical si civic, ceea ce implica dreptul oricdrei persoane de a infiata impreund cu alte persoane sindicate si de a se afilia fa acestea pentru apéirarea intereselor sale’. Se alatura acostor libertati si aceea a artelor si slintelor’. Nu este omis din economia Cariei dreptul la educatie®, drept care include posibilitatea de a urma gratuit invatamanivl obligatoru, libertates de a infiinta institutii de invatémént, dar si dreptul parinflor de a asigura educarea si instruirea copilior for, potrivit proprilor convingeri religioase, filozofice si pedagogice” Potrivit Cartel, .orice cetétean al Uniunii are libertatea de a-si cauta un loc de munca, de a lucra, de a se stabili sau de a presta servicii in orice stat membru find asifel consacrate tibertatea de alegere a ocupatiei gi dreptul la munca”"', find astfel consacrate fibertatea de alegere a ocupatiei si dreptul la muncd”. O alt Aticoll 8 ao. 2) 5 tical 2 tical t0. 4 artical 19 ate. (2 5 articokl 13 ain. (1) 7 22 ‘Arioold 12 ain. (1), > aricols 1. 2 articnha 1 atic 142. (3. artical 15 ain. 2) * artical 18, 149libertate recunoscuta prin Carta, la art. 16, se refer la desfasurarea unei activitati comerciale Un articol care igi are coresponcentul in art, 1 din Protocolul ar, 1 fa Conventia Europeana 2 Dreptuvlor Omului, este cel in temeii caruia orice persoand are dreptul de a detine in proprietate, de a folosi, de a dispune si de a isa mostenire bunurile pe care lea dobandit in mod legal. Nimeni nu poaie fi lipsit de bunurile sale decat pentru 0 cauza do utiltate publica. in cazurile gi conditiile prevazuie de lege $i in schimbul unei despagubiri juste acordate in timp uti pentru pierderea pe care a sufert-o. Folosinta bunurilor poate fi reglementata prin iege in limitele imause de interesul generat” ‘Articolul 18 din Carié garanieaz dreptul de azil, dar nu Tn orice condi. ci cu respectarea normelor prevézule de Conventia de la Geneva din 28 iulie 1951 si de Protocolul din 31 ianuarie 1967 privind statutul refugiatilor gi in conformitate cu Tratatul privind Uniunea Europeana si cu Tratatul privind functionarea Uniunii Europene. Jn temeial art. 19 expulzarile colective sunt interzise si nimeni nu poate fi stramutat, expulzat sau extrédat cétre un stat unde exist’ un risc serios de a fi supus pedepsei cu moartea. torturii sau alter pedepse ori tratamenie inumane sau degradante Titll al il-lea ~ Gaaftatea ~ debuteaza cu egalitatea in fata legit? a tuluror parsoanelor Carta interzice orice discriminare Tntemeiata .pe motive precum sexu, rasa, culoarea. originea etnica sau sociala. caracteristicile genetics. limba. religia ori convingerile. opinille politice sau de orice alta natura. apartenenta la o minontate nationala, averea, nasterea. un handicap. varsta sau orientarea sexuala™ Dupa un artical consacrat respectarii de cdtre Uniune a diversitatii culturale, religioase si ingvistice*, Carta impune, in continuare, la at. 23, asigurarea egalitali intre femei gi barbati in toate domenile, inclusiv in ceea ce privesie incadrarea in muncd, munca si remunerarea, Cu toate acestea, trebuie subliniat faptul c& acest principiu al egalitatii nu exclude mentinerea sau adoptarea de masuri care s& prevadd avantaje specifice in favoarea soxului sub- reprezentat’, * aricotut 23 par. 2. 150 Asticolul 24 este consacrat crepturilor copilulul. Astfel, copit! au dreptut la protectia 51 ingrijrle necesare pentru asigurarea bunastari for. Ei isi pot exprima, in mod liber, opinia. Aceasta se ia in considerare in problemele care fi privesc, in functie de varsta si gradu! lor de maturitate. De asemenea, in toate actiunile referitoare ja copii, indiferent dacé sunt realizate de autoritati publice sau de institugi private, interesul superior al copilului trebuie sd fie considerat primordial. Orice copil are dreptul de a intretine cu regularitate relatii personale gi contacte directe cu ambii parinti, cu ‘exceptia cazului in care acestea sunt contrare interesuluii su in continuare, sunt recunoscute drepturile persoanelor in varsta! giintegrarea persoanelor cu handicap* Tillul_ai_IV-lea — Solidartatea — contine prevederi_referitoare la dreptul muncit gi protectiei sociale. In acest sens, art 27 garanteaza lucratorior sau reprezentantior acestora, la nivelutie corespunzatoare. informarea si consultarea, in timp util, in cazurile i in conditile prevazule de dreptul Uniuni si ce legislatile si practice nationale. De asemenea, esie recunoscut drepiul de negociere gi de actiune colectiva®, in temeiul céruia lucrdtorii $i angajatorii sau organizatiite for au dreptul. in conformitate cu dreptul Uniunit gi cu legistatile gi practicile rationale, cle a negocia si de a incheia conventil colective la nivelurile corespunzatoare si do a recurge, in caz de conflicte de interese, Ia actiuni colective pentru apararea intereselor for, inclusiv fa greva, Sunt consacrate, in egalé masur’, dreplul de acces la servicille de plasament’. precum si protectia in cazul concedieri nejustificate” Articolul 31 regiementeazé conditile de munca echitabile si corecte. in acest sens. orice lucrétor are dreptul la conditii de munca care $8 respecte sanatatea, securitatea gi demnitatea sa, Orice lucrator are dreptui la o limitare a duratei maxime de munca gi 1a perioade de odihna ziinica si saptémanala, precum si la 0 perioada anuala de concediu plaitit Potrivit art. 32. incadrarea in muncd a copillor este interzisd. Varsta miniina de incadrare in munc nu poate fi inferioard celei ta care inceleazé perioada de scolerizare obligatorie. fara a aduce atingere normetor mai favorabile tinarilor gi cu exceptia unor derogari > aricoky 28 Adicotui 29, * Aaticolui 30 151imitate. Tinerii acceptati sa lucreze trebuie s4 beneficieze de conditi de munca adaptate varstei si s4 fie protejati Impotriva exploatar economice sau a oricarei activitati care ar putea pune In pericol securitatea, sanatatea, dezvollarea lor fizica. psihicd, moral sau social sau care le-ar putea compromite educatia jin conformitate cu dispozitile Cartel, familia se bucura de protectie juridica. economica si sociala. .Pentru a putea concilia viata de familie si viata profesionala, orice persoana are dreotul de a f protejaté impotriva oricdrei concedieri din motive de_matemitate, precum si dreptul la un concediu de matemitate platit si lau concediu parental acordat in urma nasterii sau adoptiel unui copil” Carta are in vedere securitatea socialé si asistenja social sonsacrand respectarea dreptuiui la protectie socialé in caz de maternitate, boala, accident de munca, dependent de alte persoane sau batranete ori pierderea locului de muncd. Pentru a combate marginalizarea social si sdracia, Uniunea recunoaste si respect dreptul la asistenta social si fa asistenté in ceea ce priveste locuinta, destinate s asigure o viaté demnd iuturor celor care ny dispun de resurse suficiente, in conformitate cu normele stabilte de dreptul Uniuinii gi de legislatile gi practicile nationale” La nivelut Uniunii, potrivit Cartel, orice persoané are creptul de acces la asistenta medical preventiva si de a beneficia de ingriji medicale in conditile stabilite de legislatile si practicile nationale’ ‘Articolul 36 consacra accesut la servicile de interes economic general, pentru ca, in art. 37 si 38 s4 dispuna faptut cd politicle Uniunii trebuie s& prevada un nivel ridicat de protectie 2 mediului si de imbunatatire a calitatii acestuia, care sé fie asigurat in conformitate cu principiul dezvoltarii durabile” si .politicile Uniuni asigura un nivel ridicat de protectie a consumatorilor. ; Titlul al V-lea ~ Drepturile cetatenilor® ~ face trimitere ta: dreptut dea alege gi de a fi ales in Pariamentul European: dreptul de a alege si de a fi ales in cadrul alegerilor locale: dreptul de @ sesiza Ombudsmanul European; dreptul de petitionare; libertatea de | Cireulatie si de sedere; protectia diplomatica si consulara. Aceste drepturi nu reprezinté 0 noutate la nivelui Uniunii, deoerece se Asticotu 33. 2 Anicotul 34 » Aniealul 39 alin. (3) « artical 35. * Anieolul 39 ~ 46, 452 regises¢ printre drepturile recunoscute, incd din anut 1992, cetétenilor europeni, prin Tratatul Ge la Maastricht. Mai mult, Carta consacra incd doud alte drepturi, si anume: dreptul fa buna administrare si dreptul de acces la documentare: Till al Vi-iea este rezervat materiel Justities. mai orecis accesulli fa justiié. Oricarui cetétean Ti este recunoscut dreptul la 0 cale de atac eficienta gi la un proces echitabil’. Astfal, .orice persoana ale c&rel drepiuri gi libertSti garantate de dreptul Uniunit sunt incdicate are dreptul la 0 cale de atac eficienta in fata unei instante judecatorest De asemenea, .orice persoané are dreptul la un proces echitabil, public si intr-un termen rezonabil. in fata unei instante judecdtoresti independente si imperfiale, consiituité in prealabil prin lege. Orice persoana are posibilitatea de a fi consiliata, aparata si reprezentata’ Potrivit art. 48 oricdrei persoane acuzate fi este garantata respectarea dreptului la aparare si este prezumata nevinovata pana ce vinovatia va fi stabilté in conformitate cu legaa. Carta recunoaste si consacra principille tegalitati: si proportionaltati infractiunilor gi a pedepselor’, In acest sens, .nimeni nu poate fi condamnat pentru 0 acliune sau omisiune care, in momentul sévarsini, nu constituia infractiune potrivit dreptului intern sau dreptului international. De asemenea, nu se poate aplica 0 pedeapsd mai mare decat cea aplicabilé [a momentul sAvargirii infractiuail, in cazui in care, ulterior savargici infractiunii, legea prevede 0 pedeapsa mai usoara, se aplicé aceasta din urma’ Tillul al Vi-lea se incheie cu recunoasterea dreptului de @ nu fi judecat sau condamnat de doua oni pentru aceeas! infractiune® ul_al_Vil-lea ~ Dispozitii_generele_care_realementeazd interpretarea si aplicarea Cartel ~ precizeaz3. chiar in primul su artical, faptul 4 dispozitile Cartel se adreseazd _institutilor ‘organelor, oficiilor si agentilor Uniunii, cu respectarea principivlui subsidiartatii, precum si slatelor membre numai in cazul In care acestea pun in aplicare drepiul Uniunii. ste important de mentionat faptul c& aceasté Cartd nu extinde domeniul de aplicare a dreptului Uniunii in afera competentelor Uniunit si nu creeaza nici_o competent sau Sarcina noua pentru Uniune, respectiv nu modifica competentele i sarcinile stabilita de tratate. De asemenea, este do ‘tool 47. ¥ Anica 48 2 Aico 49 ain, (1) * Aaloae 50. 153retinut si faptul ca, in masura in care Carta contine .dresturi ce corespund unor drepturi garantate arin Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a lbertatilor fundamentale, intelesul gi intinderea lor sunt aceleasi ca 3i cele prevazute de conventa mentionaté. Aceast dispozitie nu Impiedicé dreptul Unwnil sa confere 0 protectie mai larga in cea ce priveste nivelul de protectie instituit prin Carta. art. 53 precizeaza urmatoarele: nici una dintre dispozitle prezentei Carte nu poate fi interpretatd ca restrangand sau aducand atingere drepturilor omului si libertatior fundamentale recunoscute. domeniile de aplicare corespunzatoare, de dreptul Uniunit si de ‘dreptul international, precum gi de conventiile internationale la care Uniunea sau toate statele membre sunt parti, $i in special Conventia european pentu apararea drepturilor omului sia libertatilor fundamentale, precur $i prin constitutile statelor membre C. Declaratilie statelor membre cu privire ta Carta Drepturilor Fundamentale Este vorba despre Declarajile Republicii Cehe si Polone referitoare la Carta, Deciaratii anexate Actuiui final al Conferintei interguvernamentale care a adoptat Tratatul de la Lisabona sermnat fa 13 decembrie 2007 in Declaratia Republict Cehe cu privire ta Carta dropturitor fundamentale a Uniunii Europene. chiar din primele randuri, se precizeaza: .Republica Ceha reaminteste c& dispozitile Cartel (...) se adreseaza institutilor si organismelor Uniunii Europene. cu respectarea principiului subsidiaritati si a ropartizari’ compotentelor inte Uniunea European si statele membre (...). Republica Ceha subliniaza faptul cé dispozitile acesteia se adreseaza statelor membre ‘numai in masura in care acestea pun in aplicare dreptul Uniunii si nu atunci c&nd acestea adopt si pun in aplicare dreptul national in mod independent de drepiul Uniuni, Republica Ceha subliniazd, de asemenea, faptul cd aceasta Carta nu extinde domeniul de aplicare a dreptului Uniunii gi nu instituie noi competente ale Uniunii. Aceasta nu restrange domeniul de aplicare a drepiuiui national si nu restrénge nici una dintre competentele existente ale autoritatilor nationale in acest ‘Asticalul 52 ain. (3). 154 domeniu, Republica Ceha subliniazé cd. in masura in care Carta recunoasie drepturi si principii fundamentale, astfel cum rezulta acestea din traditile constitutionale comune statelor membre, aceste dcepturi $i principiiirebuie sa fie inierpretate in conformitate ou traditite mentionate. De asemenea. Republica Cena subliniaza ca nici una dintre dispozitile Cartei nu poate f interpretata ca restréngand sau aducand atingere drepturiior omului si fbertatilor fundamentale recunoseute. in comeniite de aplicare corespunzatoare, de dreptul Uniuair gi de conventiile internationale ia care Uniunea sau toate Slaiele membre sunt par. si th speciai de Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, precum $i prin constitutile statelor membre Cea de-a doua Declaraiie ou privire la Carta drepturilor Fundamentale a Uniunii Suropene apartine Republic Polone Potrivit Declaratiei. .Carta nu aduce in nici un fel atingere dreptulut lor membre de a iegifera in domeniul moralitati publice, at ui familigi. precum si in domeniul protectiei demnitatii umane si al respectarit integritati fizice si morale a fiintei umane’ Tot Republic Polone ji apartine si o aitS Dectaratie, dar, de data aceasta. cu privire la Protocolul privind apicarea Cartel Drepturilor Fundamentals a Uniunit Europene in Polonia si in Regatul Unit, Prin aceasta Declaratiei Polonia deciaré c4, avand in vedere traditia migcéii sociale .Solidariatea” si contribujia sa semnificativa la lupta pentru iptur Sociale si de munca, respecta pe deplin drepiurile sociale si de munca stabilite prin dreptui Uniuni gi. in special, pe cole reafirmate in lidul IV din Carta drepturiior fundamentale @ Uniunii Buropene. Sectiunea a Ill-a Dreptul derivat 1, Regulamentele Regulamentele, aga cum sunt definite de art. 288 TFUE', au aplicabilitate generala”. Sunt obligatori in toate elementele lor gi se aplica direct in fecare stat membru”, coniribuind, aldituri de directive, decizil, recomandéri si avize ta exercitarea competentelor Uniunil Vin, af.249 TCE, 155Criteriol de distinetie Inire regulament si decizie este legat de forta generals sinu de denumirea sa, sau 2 modaitatior de adoptare® Regulamentele, fiind obligatori in toale elementele for. se disting, pe de 9 parte, de directive, obligetosi doar in cooa co privaste scopul umarit peri state si, pe de até parte, de actefe neobigatori®. Caracterut lor obigatoriu este vatabil pentru totaitatea dispozitiior regulamentutui. Regu lamentul se impune tuturor subiecielor de crept paricuiar, state, institut Fiind direct aplicabil, regulamentul integreaza in mod automat in ordinile juridice nationale, excluzand orice masura de transpunere nationala’ sau tot zea ce ar putea deforma natura si efectete sale® Prezentarea reguiamentelor in publicatile nationale poate fi justi ficata pe motive de informare. sub conditia ca acestea s@ nu gene- reze indoieli asupra caracterului de act juridic al Uniunii Europene ai dispozitilor reproduse. Autoritatile stateior membre pot ado; prevazute de requlament®. Masurife se justifica a f necesare numai atunci cand reguiamentul se apreciaza cA este lacunar Regulamentul are efect direct gi d& nastere la drepturi $i obligati In beneficiul, respectiv, sarcina subiectelor de drept carora li se adreseaza, de care jurisdictile nationale vor trebui sé fina cont’ Regulamentele. potrivit art. 297 alin. (1) TFUE* se publica in Jumatul Oficial af Uniunii Europene. Acestea intra in vigoare fa data prevazuta de textul lor sau, in absenta acesteia, in @ doudzecea zi de la publicare’. Absenta publica ru antreneazé ilegalitatea regulamentului, dar exclude efectul sdu obiigatoriu numai acele masuri CJCE, hotsrarea din 5 mai 1977, Konillike Schoen Homg/Consol ot Commission. C-104176. * CAGE, notararea din 6 octombrie 1982. Ak 207181. Rec. 9. 3463 Favizele si recomandatiie CE 3 Euratom, CICE, hotarérea din 7 februatie 1973, Commissionftatia, C3872, * CICE, hotarérea din 2 Tebruade 1977. Amsterdam Buib/Produatsches. voor Siargonaasen, C-50'76. ICE, hotarérea din 11 februarie 1971, Norddentsches Hauptzoliant Hamburg St. Annen, C3917. ICE, noiararea cin 14 dacembre 171, Paltvisinistora dele Finanza, C- A371 Vin ar. 254 TCE, ‘CAGE, hotaratea din 24 mai 1974, Hauptzolant Blotefels Konig, C-185:73, isse¥Consol at Commission. C- gh.und Flaisehkontor 156 Regulamentele interme ale institutiior. adoptate de acestea in cadrul atributilor/competentelor for de organizare interné, au numai o forld interinstitutionala. Trebuie sa fie conforme Tratatelor gi pot face obiectul controlului Curt’ de Justitie a US. O directiva adoptaté cu incalcarea regulamentului interior al Consiliulul va fi anulata'. Curtea a considerat cA requlameniele interne nu au forta exeoutorie si nu sunt susceptibile de a fi invocate de particulari® Regulamentele financiare prevazute de art. 322 TFUE* sunt considerate, dimpotriva, requlamente In sensul art. 288. ‘Statutul functionarilor, desi nu este calificat drept regulament, reunesie toate aspectele care caracterizeaza acest tip de act legislativ in termenii art. 288 TFUE. ceea ce explica faptul c& functionarii pot face 84 prevaleze statutul in fala jurisdictiilor nationale’. 2. Directivele Potrivit ar. 288 TFUE, .directiva este obligatorie pentru fiecare stat membru destinatar cu privire a rezultatul care trebvie atins, lasand autoritatilor nationale competenta in ceea ce priveste forma si mijfoacele”. Altfel spus. directivele impun rezultate si lasé destinatarilor competenia in ceca ce priveste forma si mijloacele pentru a atinge rezultatele urmarite, in termenele fixate. Statele au obligatia de a comunica Comisiei masurile luate pentru transpunerea directivelor. Directivele reprezinta un instrument de armonizare a legislatillor statelor membre® Statul poate aplica anticipat o directiva, ins& particular nu vor putea invoca principiul protectiei legitime inainte de implinirea termenului de transpunere®. GAGE, hotararea din 23 februare 1988, Regatul Uni/Gonsilis. C-68I86. 2 CAGE, htardrea in 7 mai 1981, Nabajina All Precision/Conse C-69/89 2 vin. at 279 TCE. * GICE, hotérdrea din 4 mai 1988, Welgen!Ceisze de Ponsion das Employes prives, C-64/85 © GICE, notirérea din 22 fobruarie 1084, Kloppenburg, C-70'83 * CCE, notararea din 5 apni 1979, Rath, C-148/78 157data ce termenul de transpunere a expirat, iar statul membru destinatar nu gia indeplinit obligatia de transpunere, poate fi anggjalé o actiune in constalarea Incdlcarii dreptului Unwnit Euro- pene, actiune indreptaté impotriva statului Mentionarea datei de transpunere, chiar in cuprinsul directivei, nu reprezinta nimic altceva decat momentul de la care Incepe $8 curga termenul de la care statu are obligatia de a se conforma respectivei Girective. Potrivit jurisprudentei Curtii de Justitie. .dacd statole nu sunt tinute si adopte aceste masuri (de transpunere) inaintea ‘expirarii termenului de transpunere, rezulté aplicarea combinaté a att, 5, alin, (2) gi 189 din Tratat’ sia directivei insesi, deoarece, in acest termen, ele trebuie s4 se ablina de a lua dispoziti de natura sé compromité in mod serios rezultatul prescris de aceasta directiva Apartine jursdictiei nationale aprecierea daca acesta este cazul dispozitilor interne carora ele trebuie 38 le examineze legalitatea’ ” In doctring se considera ca .justificarea acestei pozili este sceptica $1 nu poate sd disimuteze dificultatile care decurg de aici pentru judecatorut national insarcinat cu 0 misiune cet putin incerta"? intotdeauna directivele contin obligatii clare in sarcina statelor, lasandu-le acestora numai posibilitatea alegeril formeior pentc: a-si atinge rezuttalele prevazute. In acest sens. Curtea a precizat obligalia statelor de a alege formele si mijioacele cele mai adecvate in vederea asigurarii efectului uti al directivelor’*, mentionand torodaté ~competenta sata statelor membre, in cea ce priveste forma si mijloacele masuritor de luat de catre instantele nationale. este in functie de rezultatele pe care Consiliul sau Comisia intelege sa le atinga”® Transpunerea implica adoptarea. de c&tre statul care trebuie s4-si Indeplineasc3 obligatille co decurg din directiva, a masurilor necesare conformarii cu respectiva directiv’. Oe asemenea. transpu- Este vorba despre actualele ar, § alin. (2} TUE gi art 288 TFUE. ® CJCE, hotararea din 18 cecambrie 1997, snter-Environnon Wallone, C-12918. YA se vadea Joel Rideau. op. of. p. 15% J CUCE. hotararea din 8 apniie 1876, Royer, C-aB75, * CACE. olérdrea din 23 noiembrie 1977, Enka BV/nsoecteur dar ‘en Aecynzon. 038177. 158 Invoerechten nerea presuoure ca statele membre sa elimine din legislatia interna acele norme incompatibile cu directiva Spre deosebire ce regulament, directiva nu beneficiaz’ de aplicars directé si, pe cale de consecint’, nici de efect direct, Prin urmare. particular’ nu pot invoca, in principiu, directivele tn fata jurisdictilor nationale. Potrivit art, 297 alin. (2) TFUE4 directivele care se adreseaza tuturor statelor membre, se publicé in Jurnalul Oficial af Uniunii Europene. Ele intré in vigoare fa data prevazuté de textul lor sau. in absenta acesteia, in a douazecea zi de la data publicari. Celelalte directive se rotific’ destinatarilor lor si produc efecte prin aveasté notificare. 3. Deciziile Decizia este, potrivit art. 288 TFUE. ,obligatorie in toate elementele sale. in cazul in care se indica destinatari, decizia este obligatorie numai pentru acestia Poirivit Curt Ge justitie®, obligativitatea este un element carac- teristic deciziei, distingand-o de masurile intermediare care au ca obiectiv 88 pregdteasca decizia finald gi de actele neobligatori” Destinatarii decizie! sunt statele sau particularii. Decizia este un act individual de executare. In functie de destinatarii lor si de continutul lor, decizile pot avea un efect dire Pentru ca decizia sa fie opozabila, trebuie s4 fie notificata destinatarilor. Ca si in cazul directivei, decizia, in cazul in care aceasta nu indica destinatarii, se public’ in Jumalul Oficial af Uniunit Europene. intra in vigoate fa data prevazuta de textul lor sau, in absenta acesteia, in a doudzecea 2i de la data publicarii. Deciziile care Se adreseaz4 unui destinatar se notificé gi produc efecte prin aceasta notificare. Prin particular se Injelege persoena fizica sau junidica care are cetatenie, cesqectiv natonaiitatea unui stal memoru al UE, FV.n. art 254 TCE, CICE, hotsrévea din 11 nolembrie 1981, IAtiComisia, C-60/84 159Termenul de decizie desemneaza, de asemenea, acte instity. fionale care pun diferite prevederi ale Tratatelor, prevederi care recunose Consiliului (si, in mod excepjional, Parlamentului) puterea de a adopta anumite texte’. Totodat’, anumite acte, denumite decizii sunt, de fap, acorduri internationale supuse Indeplinini formaiitatilor constitutionale nationale, care opereaz’ o modificare a tratatelor | institutive Alte decizil produc efecte doar pentru institutlle care le adopta (ge exemplu, decizile cu privire la adoptarea diferitelor Statute sau pentru infiintarea de comitete sau alte organisme). in sfarsit, anumite decizii au fort interinstitutionalé, ca cea prin care Parlamentut European da descarcare Comisiei pentru executia bugetara’. Toate aceste decizii nu fac parte din dreptul derivat. Trebuie sa se disting& intre decizii-cadru si decizli, acte specifice fosiului pilon Il al Uniunii Europene. denumit cooperarea judiciara in materie politieneasca si penala 4, Recomandarile si avizele Recomandarile si avizele nu sunt obligatoril, spre deosebire de aciele juridice ale UE examinate anterior Avizele gi recomandariie reprezinté modalitatea prin care insli- tutille europene igi exprima 0 opinie sau oferd o informatie. De asemenea, acestea permit institulillor cere nu au putere constran- gatoare in raport cu destinatarii, sa adopte un anumit comportament (in special. prin intermediul recomandérii) in mod firesc, aceste acte nu au efect direct, insd statele trebuie 88 ia in considerare recomandarile, in special atunci cand acestea sunt de natura sa amureascé interpretaroa altor dispozitii nationale sau ale Uniunii’, Respeciarea voluntara a acesior acte reprezinta un element esential pentru realizerea scopurilor Tratatutul Do exemplu. art, 164 TFUE (v.n, 148 TCE) ~ deciaii de aplicare cu pivie fa Fon ul social european; art. an. 228 TEUE (v.n. ar. 195 TCE) — statutul i condiile de exercitare a function de madistor, art. 348 TFUE (vin, ar. 295 TCE} — fxarea liste! rodusetor care intra in rojeinea de materia de r82b0i§ a *Articolul 319 alin. (1) TFUE (vin. at 206 alin, (1) FCB), CICE. holérarea din 13 cecembrie 1889, Grinmale, C-222/88, 160 5, Adoptarea actelor juridice legislative ale Uniunii Europene Procesul legistativ desfasurat la nivelul Uniunii Europene prezinta mai multe particularitati. Astfel, pe de parte, procesul legislativ este guvernat de principiut cooperdrii mai multor institut si, pe de alts parte, existenta mai multor proceduri legislative fn ceea ce priveste cooperarea institutilor, este stiut faptul od jegislativul UE este Consiliul, Parlamentul fiind numai co-legislativul ‘Acestor institutié II se alaturd Comisia, Comitetul Economic si Social gi Comitetul Regiunilor, in calitate de .participanti"”. Pana la intrarea in vigoare @ Tratatului de la Lisabona, .existau peste $2 de proceduri legisiative, dintre care, cele mai importanie”®, erau: procedura consult; procedura cooperarli, procedura co-deciziel, procedura avizaril, Acestora li se adaugau, Intre altele, procedura conciieri, procedura informarii si delegaii Jn prezent, procedurile de adoptere a actelor juridice ale Uniunit Europene sunt prevazute in Partea a sasea ~ Dispoziti institutionale si fnanciare’, Titlul 1 ~ Dispozifi institutionale. Capitolul 2 — ,Actele juridice ale Uniunii, procedurile de adoptare gi alte dispoziti din ‘Tratatul privind functionarea Uniunii Europene. Potrvit art. 289 alin. (1) TFUE, .procedura legisiativa ordinaré” consta in adoptarea, in comun, de cate Pariamentul European si Consiliu a unui regulament, a unel directive sau a unei decizii, la propunerea Comisiei". in continuare, alin, (2) precizeaza faptut cd, .in cazurile specifice prevazute in tratate, adoptarea unui regulament, a unel directive sau a unei decizil de catre Parlamentul European, cu participarea Consilului sau de catre Consiliu cu participarea Parlamentului European constituie 0 procedur’ legislativ’ specials. Prin urmare, dou’ sunt procedutile Pott lui Gyula Fébién, .reptinsttuonal communilar, eda a Wa, revBzutd si dBugit, cu refer la Tratatl dela Lisabona, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2010, p. 204 Emo Varnay, Papp Ménike, .Az Europai Unid joga’, Ed. KIK-Kersz6v, Sudapest 2002, p. 190, autor citati de Gyula Fabian, op. cf, p-204 Sublinisrea noastes. * haem. 161legislative prin care sunt adoptate aciele juridice ale Uniunii Europene. si anume: procedura ordinaré si procedurile special’ A. Procedura legislativa ordinara (art. 294 TFUE') in toate cazurile in care tratatele Uniunii Europene® fac .trimitere la procedura legislativa ordinara pentru adoptarea unui act"? se vor aplica prevederile inscrise in art. 294 TFUE. Astfel, in concordanta cu prevederile alin. (2) al acesiui articol, initiativa legislativa apartine, in continuare, Comisiei. Astfel, Comisia isi pastreaza dreptul exclusiv de initiativ’ legislativa, prin prezentarea propunerilor legislative Consiliului si Parlamentului European. De la aceasta regula, exceptie fac domeniile in care Tratatul nu prevede altfel, in special domeniu! privind cooperarea judiciard in materie penala gi cooperarea poli- tieneasea. Potrivit art. 293 alin. (2) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, atat timp cat Consiliul nu a luat o hotarare, Comisia isi poate modifica propunerea pe tot parcursul procedurilar care duc la adoptarea unui act al Uniunil Pe parcursul a 15 alineate, art. 294 TFUE detaliazé desfasurarea procedurii ordinare. Astfel, procedura se caracterizeaz’ prin 4 momenie distincte, 9i anume: ~ prima lectura: - a dova lecturé, ~ concilierea: a treia lecturd Din analiza articolului rezult8, In mod clar, faptul ca actuala proceduré legisiativa nu difera foarte mult de procedura reglementata anterior anului 2009. in art. 252 din Tratatul instituind Comunitatea Europeand, procedura cunoscuta sub denumire de co-deciziei Fostul art. 251 Tratatul instivind Comunitatea Europeand (TCE). 2 "Fraiatul privind Uniunea Europesna si Tratatul privind functionarea Unum Europene. W acticoll 204 alin. (1) TFUE, 162 a) Prima lectures Dupa primires propunerii legislative de la Comisie, Parlamentul European adopts propria pozttie in raport cu aceasta, pozitie pe care 0 iransmite Consiiulul. Acesia din urma, in cazul in care aproba pozitia Parlamentului European, adopia actul cu formutarea care corespunde pozitiei Parlamentului European”. In situatia in care. .pozitia Parlamentului nu este aprobata de Consillu, acesta adoptd pozitia sa jn prima lecturé gi o transmite Parlamentului European". Totodalé. Consitiul informeazé Pariamentul European cu privire la motivele oare au determinat adoptarea pozitiel sale in prima lecturd, iar Comisia informeaza Parlamentul European cu orivire la pozitia sa. Analizand, in paralel, vechilo provederi cu actualele dispoziti inscrise in TFUE, se consi In prezent, .avizu!” pe caret primea, anterior. Consilisl, inainte de 2 hota calificat’, asupra actului aropus spre adoptare, este inlocuit cu pozitia Parlamentuiui European fn prima lectura’, La fel se intampla si cu .pozitia comund” elaborata de caire Consiliu, in cazul in care acesta nu era de acord cu propunerile Parlamentulul, pozitie comund care a fost inlocvité cu .pozitia turd. a Consilului’. in plus. actuala redactare a ai ‘evede sitvatia in care Parlameniul European nu propune nicio modificare cu majoritate prima le colulul. mu mai b) Adoua lecturd In cazat in care, in terran de 3 luni de la data transmiteri pozitiel Consitiului in prima lectura, .Perlamentul European aprobé pozitia Consiliului sau nu se pronunté, actul respectiv se considera adoptat cu formularea care corespunde pozitiel Consilivtur?. in situatia in care, Parlamentul. cu mjortatea membrilor, respinge pozitia Consiliului, actul propus este considerat ca nefiind adoptat. Este prevazuté si 0 a treia posibiltate pe care © are Parlamentul in aceasta etapa a procedusli legislative. gi anume aceea in care co-egisiativul propune. cu majortatea membrilor sai, modificar! la = Alin alin). pilin (7) 2). 163pozitia Consiliului. in acest caz. textul, asa .cum este modificat. se transmite Consitiului si Comisiei. care emite un aviz cu privire ly aceste modificari"! jin termen de 3 luni de Ia primirea modificariior Parlamentulyi European, Consiliul, hotérand cu majoritate calificaté. aproba mo. dificarile, iar actul este considerat aprobat. Este prevazula si posibilitatea ca modificarile Parlamentuiui s4 nu fie aprobate de catre Consiliu. caz in care pregedintele Consiliului, .in consens cu prege. dintele Parlamentului European convoaca comitetul de concitiere, in termen de sase saptamani" Tot in aceasta etapa, .Consiliu! hotaraste in unanimitate cu privire | la modificarile care au facut obiectul unui aviz negativ din partea Comisiei™®. Aceasté a doua feciuré nu diferé cu nimic de cea prevazuta anterior intrarii in vigoare a Tratatului de la Lisabona, @) Concitierea In cazul in care in termen de 3 luni de fa primirea modificariior | Pariamentului European, Consiliul, hotérand cu mejoritate caiifcata fu aproba toate modifcarile, pregedintele Consiliulu:, de comun acord cu presedintele Parlamentului, convoaca, in termen d comitetul de conciliere, Acesta este compus din .membrii Consiliutul sau reprezentantii acestora si tot atatia membri din partea Parlamentulu. Misiunea comitetului este aceea .de a ajunge Ia un acord asupra unui proiect comun, cu majortatea calificata 2 membrilor’®. Termenul limita in care comitetul trebule s ajungé fa un acord este de 6 saptémani de la data convocarii. Acordul se realizeaza pe baza pozitilor Partamentului gi ale Consiliului din a dova fectura. in cazul in care in termenul prevazut nu se ajunge la adoptarea unui proiect comun, actul propus este considerat neadopiat. "Alin. (7) ft. €) alin. (B) it) > alin. (9) “Alin, (10), * Worn. 164 6 saptamani, 3 spre deosebire de prevedarile anterioare. cuprinse Tn Tratatul jastitvind Comunitatea Europeana, TFUE cuprinde 0 prevedere noua, si anume aceea pottivit careia .Comisia participa la lucrarile comitetului de conciliere si ia toate iniliativele necesare pentru promovarea unel epropieri intre pozitile Parlamentulul European i ate Consul a) A trola lecturé Procedura legislativé ordinaré cont cand comitstul de conciliere, in termenul de 6 saptémani, aproba projectul comun, Acesta (proiectul comun) este analizat de catre Consiliu si Parlamentul European, timp de 6 saptimani de la gprobare, pentru a adopia actul respectiv. Actul este adoptat cu majoritatea voturilor exprimate la nivelul Parlamentului si cu majoritatea calificata a voturilor exorimate in cadrul Consiliul ua, in mod firesc, atunci @) Prevederi speciale Arico 294 TFUE se Incheie cu prezentarea unor dispoziti ale, dispozitii care nu se regéseau alétui de procedura Europeana. Astfel sp co-deciziei in Tratatul instituind Comunitat potrivit alin, (15), in cazul In care, in situatile prevazute in tratate, un i legislative ordinare, fa initiative act legislativ’ face obiectul pro unui grup de state membre sau la recomandarea Bancii Centrale Europene ori la solicitarea Curtii de Justitie’, Comisia Europeana igi vede restranse atributille, in sensul c4 nu va mai putea sé-i modifi propunerea pe tot parcursul procedurilor care duc la adoptarea unui act al Uniunii, atata timp cat Consiliul nu a luat o hotarare”. nici s informeze Parlamentul European cu privire ta pozitia sa, in cazul primei lecturi® gi nici nu va mai putea oferi un aviz negativ in situatia Alin. (19), ? Sunt acte legislative cele adoptate prin procedua legislativé ordinard (potrvit art. 289 alin, (6) TFUE), J aceasta positiltate © are Comisia in temic alin, (2) * Informarea este prevazut la ain. (6, teza a coua 165cele: de-a doua lecturi’. .in aceste cazuri. Parlamentul European 3 Consiliul transmit Comisiei proiectul de act. precum si pozifife lor din prima sia doua lecturé. Avizul Comisiei poate fi solicitat in orice faz8 a proceduril, aviz pe care Comisia Il poate emite si din propris iniauva'*. Comisia poate. de asemenea, $8 participe. in cazul in cara considera necesar, (a comitetul de concilere A) Majoritatea caificat fn cadtrul Consiiulul Tratatul de la Lisabona modifica, intre altele, si modul de calcul ai majoritatii calificate in cadrul Consiliului, precum i sfera de aplicare a acesteia. In acest sens, sunt mai multe prevederi, dupa cum urmeaza - pan fa data de 1 noiembrie 2014 se va aplica sisternul institut prin Tratatul de la Nisa, adicé majoritatea calificata este realizata atunci cand 255 de voturi din cele 345 posibile sunt oferite in favoarea actulul propus. in plus, statele care au votat pentru acel act frebuie sd reprezinte 62% din populatia Uniunii Europene. Aceasts conditie se prezuma a fi indeplinité, insé. daca un stat membru solicita verificarea indepiiniri’ acestei conditii se va actiona in consecinta; - Incepand cu 1 noiembrie 2014 (...), in cazul in care Consiliul ns hotaraste la propunerea Comisiei sau a Inaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe $i politica de securitate, majoritates calificaté se defineste ca fiing egal cu cel putin 72% din membrii Consitiului reprezentand statele membre participante, care reunesc cel putin 65% din populatia Uniunii"™ - totodata, incepand cu 1 noiembrie 2014. majoritatea calificata va fl definita ca .fiind egala cu cel putin 55% din membrii Consiliului, feprezentand statele membre participante, care reunese cel putin 65% din populatia acesior state. in acest caz, ,minoritatea de blocare trebuie sa includ cel putin numérut minim de membri din 2 Fosibittatea fern unul ava negativ este prevazuta ta atin. (3) alin, (15) par. 2 3 Articalul 238 ali, (2) TFUE, * Asticolul 238 alin. (3) a} par. 1 TFUE 166 Consiliu. care reprezinté mai mult de 35% din populatia statelor membre participants, plus un membru, In caz contrar majonitatea calificaid se considera inirunité”, Cu toate acestea, este prevazuta o joadi de tanzitie, pand la 34 martie 2017, cand va exisia posibiltatea ca un siat mem 1e aplicarea sistemului de vot prevazut de ari, 238 - este prevazut, de asemenea, si un mecanism de vot, mecanism ce face aplicarea compromisului de l2 loannina, Compromisul permite unui grup de state mai mic decat minoritatea de biocaj sa suspende, temporar. adopiarea actului respectiv. In aceasté situatie, Consiiu nu va trece fa vot. ci va continua s8 delibereze, ,intr-un termen rezonabil”. daca solicitarea provine de la un grup de state ce reprezinié cel putin 75% din numarul statolor. Incepand, ins&. cu 7 aorlie 2017, pragul de 75% se reduce la 55% jn ceea ce priveste sfera de aplicare a majoritatii calificate. tfol* aceasia s-2 extins cu 44 de domenii. + in 24 de cazuti este vorba despre sitvatit Tratatului de la Lisabona. era solicitalé unanimitatea pentru care. anterior adoptarea unui act juricic. ¥ punerea in aplicare a masurilor specifice spatiuiui de libertate, securitate si justitie: controlul frontieretor, azilul imigrarea, Eurojustul. Europolul Y¥ politica externa gi de securitate comuna. in cazul propuneritor fScule de catre inaltul Reprezentant PESC ta cererea Consiliului European ¥ modalitatiie de conirot privind exercita executive ale Comisiei - comitologia: =n alle 20 de cazuri este vorba despre noi baze juridice, de exemplu cele cu privire la: ¥ principille gi conditile necesare functionarii serviciilor de interes economic general competentelor ‘Aaticotul 238 alin. (3) it. a) par. 2 TFUE. ofriit Note analyse, Objet; Teale de Lisbow Surse:_hitp.iaudest.europer rressourcelstatiofles/Analy +O Secretariat Gal_ Services. juridiques dt presentation générale u_Traite_de_Usbenne 167B. Procedura legislativa speciala regimul de protectie a proprietatil intelectuale: politica spatiala; energie ajutorul umanitar: protectia civild etc. Tratatul de la Lisabona reduce procedurile legislative la doua Astfel, aldturi de procedura legislativl ordinard. este reatementata si procedura legislativa speciala, procedura prin care, in cazurile prevazute de tratate, actele juridice ale Uniunii Europene pot fi adoptate de cdtre Parlamentul European, cu participarea Consiliului sou de ctr Consiliu cu participarea Parlamentului European Particularitati ale acestei procedur: pentru adoptarea unui act. prin aceasta procedurd, este necesara realizarea unanimitatii i cadrut Consiliulul, precum gi oblinerea unei aprobari din partea Parlamentului. Se observa, astfel. cd, in acest fel statele membre dispun de un veritabil drept de veto. in timp ce membrii Parlamentului European au un rol mai mic, deoarece nu mai delin aceleasi atributii ca in cazul proceduril legislative ordinare: rolul Comisiei nu este mentionat in mod explicit, insd se poate afima c4 executivul Uniunil Europene isi vede atributille sporite. in sensul c&, urmare a unui act legislativ', Comisia poate interveni in cadrul procedurii, modificand .unele elemente neesentiale” ale actului propus KAaa8 4g) Domenie in care se aplica procedura legistativa ordinara Procedura legislativa ordinara se aplicé in 83 de domenil, inire care, cu titlu de exemplu: | - servicille de interes economic general (art. 14 TFUE): - inifiativele cetatenesti (art. 24 TFUE), - aplicarea regulilor de concurenta ooliticii agricole comune (ar. 42 TRUE): - fegislatia in materia politicii agricole comune (art. 43 TUE): ~ excluderea unui stat membru din anumite activitati din sfera de aplicare a dispozitilor cu privire la dreptul de stabilire (art. 51 alin, (2) | TFUE); - extinderea beneficiului dispozitilor cu privire [a prestérile de servic ‘a resortisantii unui stat tert stabiliti in Uniune (art. 58 alin. (2) TFUE); - liberalizarea servicilor in anumite sectoare determinate (art. 59 par. 1 TEUE): Procedura iegislativé special se aplicd, indeosebi, in urma- ~ imigrarea si lupta impotriva traficului de finte umane (art. 79 par. toarele materi 2 TEUE): - justiie gi afaceri inteme: Parchetul european; ¥ cooperares politieneasca operationala ¥ _inasurile privind pasapoartele. Y cartile de identitate; VY permisele de gedere 5.2 ~ buget: Y resursele prop Y _ cadrul financiar plurianual etc ~ cooperarea judiciara in materie penalé (art. 82 par. 1 si 2 TFUE): ~ Eurojust (art. 85 par. 4 alin. (2) TFUE): + Europol (art. 88 par. 2 alin. (1) TFUE}; - masurile necesare pentru utilizarea monedei Euro (art. 133, TFUE): ~ sandtatea publica (art, 168 par. 4 TFUE): ~ fondurile structurale (art. 477 alin. (1) TFUE} ~ energia (art, 194 par. 2 TFUE); ~ statutul functionarilor gi regimut aplicabil altor agenti (art. 336 TFUE) §.4 Adele legislative definesc, tn mou expres, obiestvele, continutul. domeniui de eplicare 3i duraia delegadi de competente. Elementole esertiale ale unl anumit ‘domeriy sunt rezervate actuluilegislatv gi nu pot face, prin urmare, obiectul delegari de compatente” (Gyula Fabian, op. et, p. 218), 168 169yealizaté prin intermediul regulamentutui ori al deciziei, publicarea acordulul. anexat acestuia (regulamentului) este obligatorie. Acorcul nu este opozabil atéta timp cat nu a fost publicat, deoarece nu devine pate imegranté a ordinii juridice a UE decét la data intrarii in vigoare cuprinsa in regulament sau decizie). - fiscalitatea Y deplasarile de capital catre tarile terte: ¥ _armonizarea legislatillor privind impozitele indirecte etc. - unele aspecte prevazute in cadrul anumitor politici comune (de exemplu’ ¥ masurile de mediu avand natura fiscala: VY programele de cercetare si dezvoltare tehnologic’, atunci cand programul-cadru plurianual este adoptat potrivit proceduril legislative ardinare: v _ securitatea sociala si protectia social a lucratoriior (mentiune expre 2. Actele unilaterale adoptate de organele infiintate prin acordurile externe ale Comunitatilor/Uniunii Sunt destul de numeroase acordurile sau conventiiie incheiate de Comunitati cu statele terte, ce constituie organe de gestiune gi care le conferd puterea de @ adopta acte obligatorii unilaierale, adic’ cele care nu au nevoie de o ratificare sau aprobare pentru a lega partile (exemplu: Consilile acordurilor de asociere sau cooperate cu tarile Mediteranet; Consiliul de ministri at Conventiei de fa Lomé Consiliu International al cafelzi. din 197: Consiliul international pentru cacao, din 1976 $.a)). Aceste acte, provenind de la organete internationale, nu se aplic’ automat. prin ele insegi. in ordinea juridica a UE. Sunt sistematic reluate in regulamentele Consiliutui si publicate in anexele acestora. Sectiunea a IV-a Normele care provin din angajamentele externe ale Comunitatilor Europene/Uniunii Europene’ Diferitele calegorii de angajamente exteme ale Comunita- filor/Uniunii, care se multiplicd si se diversific’ prin participarea crescanda la relaiile internationale, constitule adevarate izvoare de drept peniru ordinea juridica a Uniunii Europene. 3. Unele tratate incheiate de statele membre ale 4. Acordurile incheiate de Comunitati sau Uniune cu Eoiuigdlesetien-iesabater tari: statele terfe sau cu organizatiile internationale Acordurile ext unilaterale, luate in esenta tor, nu sunt singurele aagajamente internationale care produc efecte in ordinea juridicé a UE. Curtea de Justiie nu exclude .legarea’ tatilor prin acordurt la care ele nu sunt parti, dar care au fost me si actel Acestea, in afard de faptul cd obliga Comunitalile, respectiv Uniunea, in plan international, se integreazé in ordinea juridica a UE si devin izvoare de drept. O astfel de interpretare are art. 216 TFUE, | potrivit caruia asemenea acorduri ,sunt obligatorii pentru institutile Uniunii si pentru statele membre” Tratatele nu contin nicio dispozitie privind publicarea de acorduri exteme. Consideram c4 acestea urmeazé, in practica, regimut actului juridic al UE. Cand autorizarea de a inchela un astfel de acord este Comun incheiate de stats Aceasta posibilitate a rémas, totusi, limitaié la anumite situatii in care Comunitatiie sunt considerate ca fiind ,substituite” statelor membre, pentru angajamentele asumate de ele prin anumite tratate. Incheiate anterior anului 1958. Argumentul determinant este transfe- fatea, cdtre statele membre ale Comunitatilor., a competentelor "on P. Fipescu, Augustin Fuarea, op. ct 9. 42:24, 170 474‘exercitate inainte de acestea, in domeniul cuprins in respectivele wratate. Cazul GATT, asupra c&ruia Curtea avea s8 se pronunte, Pprezenia, intr-adevar, un fel de ipoteza favorabila. In momentul incheierii Tratatului instituind CEE, statele membre erau, de fapt legate prin angajamentele GATT. Departe de a se desparli de obligatile existand fata de tarile terto. ele, dimpotriva, si-au exprimat dorinta de a le respecta aiat in dispozitile tratatului, c&t gi in practica Transferand Comunitaii competentele lor in domeniut tarifar si comercial, marcau implicit, dar necesar. vointa for de a se lega prin obligatii contractuale in virtutea Acordulul. Dupé 1958, Comunitatea s-€ conformat regulilor GATT ca © parte coniractanta gi a fost considerata aga prin parteneri sai ; Ca problema. a fortiori, ramane deschisa chestiunea cunoasteri daca, Comunitatea este legati prin acorduri incheiate de statele membre, ulterior intrarii in vigoare a Tratatului instituind CEE, in domenille oe rezulta din competenta lor internationals reziduala sau tranzitorie. Se refera, in special, ia anumite conventii internationale de jucru sau acorduri incheiate in cadrut Consiliuiui Europe. Jn ce priveste nivelul pe care i ocupa angajameniele externe tn ordinea juridicé @ UE, acesta este inferior dreptului primar, dar superior dreptului derivat Sectiunea a V-a Izvoarele complementare’ Spre deosebire de izvoarele derivate si de cele care sunt consti tuite din angajamentele externe ale ComunitationUniunii, care rezult& (ambele) din exercitarea de catre institutile UE a atribu- lon P, Flipescu, Augustin Fusrea, o9. 172 pasar tilor/competentelor ce le-au fost atribuite prin Tratate. in acest caz avem de-2 face cu izvoare care rezulld din acorcurile Incheiate intre statele membre in domeniile de competent nationalé. in masura in care obiectul lor se situeaz In sfera gi in prelungirea obiectivelor definite de tratate, poarts denumirea de .drept (izvoare) complementar(e)” $i pot fi considerate norme de drept ale UE, in sens larg. 1, Conventia Uneori, Tratatele UE prevad interventia expres a conventtilor internationale formaie, pentru a le completa Aceste conventii seamAnd foarte mult ou cele specifice dreptulul international prin recurgerea la procedeele clasice de angajament, si anume. semnarea i ratificarea. Specificitatea lor se manifesta, in special. prin nivelul elaborai tor: initiativa este, in general, luaté de comun acord de Consiliu si Comisie; negocierea este condusa de experti guvemamentali si se realizeazé cu asistenta Comisiel; proiectul elaborat de cdtre experti este transmis Consiliului si Comisiei. care indica public opinia lor intr-un aviz formal si la limita, obiectille pe care le au. 2. Deciziile si acordurile convenite prin reprezentantii guvernelor statelor membre reunite in cadrul Consiliului ‘Cu mult timp in urma, reprezentantii guvernelor statelor membre au luat obiceiul de @ se reuni in cadrul Consiliului, in Conferinta dipiomatica, pentru a adopta anumite masuri in domenii, precum: - domenii pe care Insusi Tralatul lea rezervat statelor, - probleme care nu sunt guvernate de tratate: - probleme care nu sunt guvernate, decat partial. prin tratat, cazul tipie fiind acela al acordurilor interne care intervin cu ocazia Incheierii acordurilor exteme mixte Aceste decizii si acorduri sunt, adesea, adoptate ca acte institutionale, la propunerea Comisiei si, dupa consultarea Parlamentului, 173sunt hotaréte cu ocazia unei sesiuni a Consiliulul si in prezenta Comisizi, Sunt, de regula, publicate in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene gi timise, uneori. institutiior pentru a fi puse in aplicare. Nu Sunt. totusi, acte institutionale, deoarece sunt adoplate dupa modalitati diferite, cum ar fi: unanimitate i nu majoritate. sunt semnate de tot) Minigtii gi nu numai de cate Presedinte (chiar daca, foarte des, singura semnétura care apare in JOUE este cea a Presedintelui, Natura lor juridica este data de faptut c& sunt acte conventionale interstatale. 3. Declaratiile, rezotutiile si luarile de pozitie relative ale Comunitéfilor Europene/Uniunii, care sunt adoptate de comun acord de statele membre Acestea se deosebesc de precedentele prin faptul c& nu com- Porta nicio proceduré de angajament juridic si traduc doar vointa politica a actelor care le confera numai valoare de orientare pentru a Programa actiunile lor. Este vorba de dispozitlle adoptate in cadrul Consiliului sub forma actelor mixte, adicd emanand simultan de la Consiliu si de ta reprezentanti guvernelor statelor membre 3i vizand $8 programeze global o activitate relevantd pentru competenta statelor $i a institutiior. Asemenea acle pot sa fie adoptate in atara Consiliului, de cdtre $efii de stat si guvem ai statelor membre, reuniti in cadrul Consiliului European Dreptul complementar se afld intr-o sirdnsa simbiozé cu ordinea juridicd a UE. Neavndu-si fundamentul in tratatele institutive, cum este cazul izvoarelor derivate, dreptul complementar nu se afia inte-un raport de subordonare cu acestea. Finalitatea dreptului complementar postuleaza un rapori de compatibilitate Raporturile intre dreptul complementar si dreptul derivat sunt diverse. Astiet 174 - in domeniile competentei exclusive a UE. dreptul Uniunii nu igi are locul $i orice ingerinté a stateior membre care nu a fost procis abiltata este o Incatcare a tratatulul; - in domeniile competentei concurente a Uniunii gi a statelor membre, principiul este aceta al prioritatii dreptului derivat asupra dreptului complementar, orice alté solutie putand atinge compe- tontele institutilor gi respectarea dublei obligatii, de a facilta institu- filor indeplinires misiunilor lor gi de 2 se abtine de la orice masura susceptibild de a pune in pericol scopurile tratatului; in domeniile competente! nationale exclusive, acte ale institu- {ilor UE nu pot intervent decat pe fondul si pentru executarea actului de drept complementar, findu-i, astfel, subordonate. Sectiunea a Vi-a Izvoarele nescrise ale dreptului Uniunii Europene Jurisprudenta ocupa un ioc considerabil intre izvoarele dreptului UE. Este /a latitudinea ordinii juridice 2 UE de a primi dreptul juris- prudential Inire celelaite izvoare'. Acestei aptitudini i corespunde aceea, nu mai putin remercabild, a Curfii de Justitie de a crea dreptul Exercitarea de catre Curte @ acestei misiuni normative se singu- larizeaza, in special, prin utiizarea metodelor de interpretare dina~ mica, ca i printr-o larga recurgere la principil generale de drept. 4. Metodele de interpretare ale Curtii de Justiti a) Predilectia pentru metodele sistemice si teleologice. Daca instanta de la Luxemburg 2 adoptat modalitatile de interpretare pe care le preconizeazé art. 3 din Convenlia de la Viena, asupra dreptului tratatelor® si dupa care interpretarea trebuie s4 se facd * Caracterul imprecis. general si incomplet al raguilor continute in tratate: figidtatea dreptulul primar, dalorata procedutl greoale de cevi2uire: inenia dreplulu) doriyat rezuttand din blocajele din cadrul Cons, * Din anvl 1968, 475dupa .sensul ordinar atribuit termenilor tratatului, tn contextul lumina obiectului si scopului séu’, 2 ardtat rapid c& pentru ea contextul general’ (metoda sistemica) ca si .obiectul si scopul” (metoda teleologica) aveau un avans fat de interpretarea literalé Interpretarea sistemic& este interpretarea normelor in cadrul raportului lor sistemic cu alte norme si cu ansambtul reglementarilor, tinand cont de tocul si functiile lor in ansamblul organizat' Interpretarea teleologicd este intrebuintaté in privinta dreptului derivat b} Depasirea metodelor de interpretare ale arbitrajului interna. tional. Atunci cand arbitrajul international se abtine, din respect pentru principiul suveranitatii, s4 interpreteze strict angajamentele statelor, Curtea de Justitie estimeaza, dimpotriva. ca finaiitatile inte~ grarii tratatelor institutive autorizeaza interpretari care vin s4 se opund suveranitati statetor. C4nd_arbitrajul international se timiteszé la fotosirea .reguli efectulul util” pentru a prevala doua interpreta ale unei nome, ceea ce iar da mai degraba 0 anume semnificatie decat cea golité de sens, Curtea de Justitie nu se limiteaza s8 fngrédeasca interpretarile nei dispozitii care ar face-o s& piarda orice efect util jn sifuatia in care arbitrajul international se multumeste cu o cercetare inductiv’ a gandirii autorilor tratatutui, Curtea au ezita, tn ceea ce o priveste, ca, plecdnd de aici gi rationand sub forma de- ductiv3, precum un arbitru intern, 4 deducd din notiunea de .Co- munitate” consecintele care sunt inevitabile si dreptul incontestabit comunitar, adic s8 deducd implicatite necesare dia stadiul de avansare a constructiei comunitare “De exemplu: Ordinul Manghara, in caro Curtea afima o3 paragratul | al act 37 in Tratatul CEE vebvie $4 fre considerat in contextul s4u, In reletie cu tratatu. In aceasta situatie conexiunes anumitor dispozili conteaz4 mai putin decat raporturie tor Siructuraie: Hotararea din 302.1976, Pubblico Ministero Flavia Manghere, C-58- 176 2. Principiile generale de drept a) Principiile cu caracter fundamental prin care Curtea de Justitie impune respect institutilor UE: : principiul securita}i juridice: prescrierea si decdderea din drepturi; incpozabilitatea unui act care nu a facut obiectul unei publicatii adecvate; neretroactivitatea; increderea lagitima: - principiul dreptului la aparare impune respectarea caracterului contradictoriu al procedurli, nu numal in fafa organelor jurisdictionale, «i $i in fata organelor administrative, chiar pur consultative si cand este vorba de sanctiuni disciplinare sau administrative on chiar simple decizii .care afecteazé de o manieré sensibila” interesele petsoanelor vizate; + principiul egalitaqil ~ pentru care interzicerea discriminarii dupa nafionalitate sau sex nu este decat expresia specifica, aplicandu-se reglementari economice edictate de institutile UE; + principiul proportionaiitétii ~ presupune c orice obligatie impusa destinatarului de c&tre normele juridice ale UE trebuie sé fie limitata la strictul necesar pentru atingerea obiectivului cercetat si impune fumai sacrificiul suportabii de catre operator pe care ti greveaza b) Principiile cu caracter tehnic. care nu au decat 0 valoare supletiva, in cazul facunar in care ar putea, la limita, 84 fie ingraaits vointa prin dispozitii exprese ale dreptului derivat, Exemple + principiul responsabilitatii extracontractuale a Comunitatilor/Uniuni ~ principiul retragerii retroactive a actelor ilegate: - principiul neptatiizitelor de greva - principiul distinctie’ impozitelor, a taxelor si a redeventelor. Secfiunea a Vil-a Aplicabilitatea dreptului Uniunii Europene in dreptul intern al statelor membre 1. Aplicabilitatea imediata ‘Spre deosebire de dreptul international, dreptului comunitarfal UE uri este indiferenta natura relatillor ce trebuie sa se stabileasca Intre 177dreptul comunitar/al UE gi dreptul national’. EI postuleaza monismut si impune respectarea acestula de caire statele membre. O analiza alenté a diferitelor norme ale UE nu face altceva decat 88 conduca la consacrarea teoriei moniste, in privinfa relatlel dintre dreptul UE si dreptul national al statelor membre ale Uniunil Monismul decurge din insdsi natura Comunitatilor. respectiv a Uniunif, din ansamblul sisteriului tratatului”, dupa cum 2 subliniat Curtea de Justitie. Sistemul comunitar gi, in prezent, cet al Uniunii nu poate functiona decét in monism. singurul principiu compatibil cu ideea unui sistem de integrare: .prin instituirea unei Comunitati cu durata nedeterminata, Investitd cu atributii proprii, cu personalitate cu capacilate juridica (...} si, mai ales, cu puteri reale, rezuttate dintr-o limitare a competentei sau dintr-un transfer de atributii de la statele membre spre Comunitate, acestea (statele n.a.) gi-au limitat, chiar daca in domenii resiranse, drepturile lor suverane, creand asifel un drept aplicabil resortisantilor lor gi for insigi”. Afirmatia este cat se poate de claré: diferit de tratatele internationale obisnuite, Tratatul instituind CEE a instituit 0 ordine juridicé proprie, integrata sistemului juridic al statelor membre de Ia intrarea in vigoare a tratatului si care se impune jurisdictilor acestora” jn concluzie, dreptul Uniunii Europene se aplica in ordinea juridicé interna asa cum a fost adoplat. féré s@ fie necesara asimilarea sau transformarea lui in drept intern. Normele de drept ale Uniunii se integreaza in dreptul intern al statelor membre. care nu au posibiltatea s4 aleaga Inire conceptia monisté sau dualista, prima fling obligatorie. Astfel, in relatiile dintre Uniune gi state membre, dualismul este intdturat, iar dreptul UE, fie originar, fie derivat este imediat aplicabil in ordinea juridica intemé a statelor membre sau, potrivit Curtii de justitie de la Luxemburg, el face parte integranta (...) din ordinea juridicS aplicabilé pe teritoriul fiecdruia dintre statele membre. Acest fapt are urmatoarele consecinte = dreptul Uniunii Europene este integrat in mod firese tn ordinea juridica internd a statelor, fara s8 fle necesara veo formuld speciala de introducere: = normele juridice ale Uniunii Europene igi ocupa locul in ordinea juridica inte, ca drept al UE: - judecatorii nationali sunt obligati s4 aplice dreptul UE. 2. Aplicabilitatea directa © alt& particularitate a dreptului Uniunii Europene o constituie faptul ca acesta nu numai c& se integreazé automat in ordinea juridicd a statelor membre, dar el are si capacitatea general de a completa, in mod direct, patrimoniu! juridic at persoanelor particulare ou noi drepturi si'sau obligatii, at&t in raporturile cu alle persoane. cat gin raporturiie lor cu statul c&ruia ii apartin Aplicabiltaies direct sau sfeciul direct reprezinté .dreptul oricarei persoane de a cere judecdtorului sa i se aplice tratate, reguiamente, directive sau decizi, Judecatorul are obligatia de a se folosi de aceste texte, oricare ar fi legislatia tarii céreia fi apartine”’ Concret. aplicabilitatea direct inseamna cA dreptul UE confera Grepturi gi impune obligatii in mod direct nu doar institutitor UE gi statelor membre ale Uniunti Europene, ci si resortisantilor acestora, cet&teni ai Uniuni Recunoasierea efectului direct inseamnd garantarea statutulul juridic at cetdteanuiui european Potrivit tui P. Manin’, .efectul direct al normelor Uniunii reprezinta teoria constuita de Curtea de Justitie pe haz pretoriand, in cadrul cAreia sunt stabilite condilile in care 0 persoand fizic& sau juridica poate invoca 0 dispozitie a dreptului UE in scopul apdrarii unui drept conferit de avesia si, daca este necesar. conditile in care judecatorul national face abstractie de 6 dispozitie contrara din dreptut intern”. R. Lecourt Europe des juges. Bruyisnt. Bruxeies. 1976, p. 248 Phippe Manin. Les Communautés euroodernes ~ Union Eurepéennee, 2, Patis, 1987, 9, 232 oem, 179Aplicarea teoriei efectului direct oa de izvorul aflat in cauza. ‘Actele care se bucura de efect direct neconditionat si complet sunt: fiinvocate de persoane fizice sau juridice In orice litigiu. Intrucdt, prin gradul lor de generalitate, trebuie sa fie respectate in toate cazurile aceasta calegorie intra actele juridice ale Uniunti Europene care po: fi invocate in orice litigiu, daca sunt indeplinite anumite conditii. Sunt instituire a Comunitatilor si tratatele internationale, Tratatele const Curtea de Justitie a statuat, in hotararea Van Gend en Loos , a art 42 al Tratatului instituind CEE, care interzice statelor membre sa stabileascd noi taxe vamale sau sé le mareascd pe cele deja existente, a impus 0 interdictie clara gi neconditional de a nu face. care nu necesita interventia legisiativa a statelor membre. asifel incAt «aceasta prohibitie se preteaza perfect. prin natura sa, pe de a face. Prin hotararile din 16 iunie 4966. in cauza Saad statuand ca aceasta nu permite statelor membre nicio pasibilitate ce fost marcata de hatararile Curtii, din 1 iunie 4974, in cauza Reyners” Gace, nirro dn 5 er cevepua Acimsraten, ©. 286 lel Ce ae go 8 tobrcan® 1979, Liticke GmbHiMeuptzotam gi He CA pexsaren on 2 tre 1974 Reyroeteljian Stato, C- 2774 we 1963. Yan Gend on Loos/Netharlends Isiend 180 gi din 3 decembrie 1974, in cauza Vin Binsbergen. In aceste cauze Curtea a stabilit c4 dispozitile tratatutui au efect direct si atunci cand acestea enunté numai un principiu care trebuie pus in aplicare prin normele de drept derivat, care inca nu au fost adoptate de institutile UE. in schimb, dispozitile care enunté obligatii avand caracter general pentru statele membre nu produc efect direct pentru persoanele fizice si juridice, acestes neputandu-le invoca in fata instantelor"’. Efectul direct al dispozitior cuprinse in acordurile internationale incheiate de Comunitate are trei consecinte: - .persoanele pot cere judecatorului national s& asigure respectarea unui drept conferit prin acordul internationat; - in cazul neindepliniti de cétre un stat membru a masurilor de execulare, efectul direct reprozinta 0 sanctiune pentru acesta, persoanele avand astfel posibilitatea s8 ceclangeze actiunea bazata pe neindeplinirea obligatiei de catre stat. - aplicabilitatea directa a prevederilor acordului nu s-ar putea manifesta decat in absenta unei dispozitii contrare in dreptul national ar principiul primordialtati permite producerea efectului direct”? + efectul direct conditionat gi restrans. Sunt considerate ca avand efect direct, conditionat gi restrns directivele si decizille adresate statelor membre. Pentru sustinerea aplicabiltati directe a acestor igvoare comunitare, Curtea a adus argumente de natura principials, conform carora efectul util al dreptului comunitar presupune necesitatea Ca judecatorii nationali sa aplice directivele, iar caractorul obligatoriu al directiveior presupune cA particulari pot sé le invoce. Potrivit jurisprudentei Curtii de Juste, efectul direct al unei directive poate f invocat, dacé sunt indeplinite urmatoarele doud cerinte: s& expire termenul stabil pentru punerea in aplicare a directivei; statul membru 4 nu o fi pus in aplicare sau sé o fi pus in aplicare in mod gresit Persoana poate invoca efectul direct al directive! in dou’ situati - .cdnd este necesard indepdrtarea de catre judecatorul national @ notmei de drept inter. care nu este conforma cu dispozitile Ovidiu Tinea. op. cit, 9. 233 * Guy Isaac, Droit cantmunauiire gens. Masson, Pats, 1994, 9. 98 181irectivei invacate, in acest oaz, se va core ca aispozilia de drept intern sa nu fie luata in considerare in solutionarea procesulu ~ cand ea este privaté de un drept datorita absentei sau eluarii masurilor nationale necesare penttu aplicarea directivei respective Intro asemenea situatio, persoana va cere judectoruiui recunoasterea dreptului conferit de directiva”™ 3. Aplicarea prioritara a normelor juridice ale UE Datorité faptului c& dreptul Uniunii Europene este aplicabil in mod direct si imediat in ordinea jurdic’ interna @ statelor membre, norma UE se intalneste, la acest nivel, in mod firesc. cu norma international. in ciuda .principiului fundamental al prioritatii ordinii juridice comunitare”, modalitatile de solutionare a divergentelor dintre dreptul UE $i dreplul statelor membre, rofinute de diversele sisteme juridice ale tarilor membre, sunt depare a fi uniforme Deoarece in teatate nu este prevazuté nicio mentiune explicita cu privire la prioritatea dreptului comunitar/UE, existé pericolul ca asimiland dreptul comunitar/UE cu creptul international, flecare stat membru s4-si atribuie un rang de drept comunitarlal UE in propria ordine juridica, cu riscul ca Wansferul de compeienta catre ‘Comunitati si unitatea dreptului comunitar/al UE s8 nu fie realizata ‘Acestei teze .internationaliste’, Curtea de la Luxemburg -a opus teza .comunitara”, conform céreia nu dreptul rational. ci insusi dreptul comunitar solutioneaza aceasta problema? Principiul prioritatii se referd la toate izvoarele dreptutui UE, acestea avand, prin urmare, o forta juridica superioaré oreptului intern, indiferent de categoria c&rora le apartin. Dreptul intern al juturor statelor membre trebuie $4 fie 1m concordant deplin ou drepiul UE. indiferent de iorarhia interna @ normelor respective. in acest sens, statul nu poate invoca nici chiar dispozitile sale constitutionale peniru 2 nu aplica o norma a Uniuni * Ovid Tinea, 09. ot. p. 236. * Teer, 182 Capitolul V STATELE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE De la conceptul de Comwnitate Europeané a C&rbunelui gi Cielulul, anuntat de Robert Schuman. la @ mai 1950, Comunitatile Europene i, viterior. Uniunea Suropeana s-aus-e extins treptat Extinderea pornagte de la cele 6 state fondatoare gi inregistreaza mai multe etape evolutive, ajungand la 9, 10, 12, 15, 25 si 27 state membre Sectiunea | Statele membre — prezentarea generala Intcunirea conditilor necesare caltatii de stat membru al Comu- sitatilor europene se concretizeazd int-un sistem de guvemnare pluralist. cemocratic gi inir-o serie de cerinte de ordin juidic. Caracteristica esentiala gi generala a celor 27 state membre ale Comunilatior, const in aceea cd toate sunt state de natura democratic’ (20 republici gi 7 monarhii. 4, Austria Denumire oficial: Republica Austria / Republik Osterreich Anul aderarit 1995 Capitale: Viena Suprafaja: 83.858 krn* Populatia: 8.4 milioane Jocuttori Forma de guvemamant: Republicé Impértire administrativ’: 9 Janduri, 84 sectoare rurale, 2.350 comune Moneda: EURO Limba oficialé: Germana 1 Comisiat Eurapana in Romania Sursa: Oncumentar al Os 183avand 0 suprafata de 84.000 km $1 mo Stat situat in Europa Central peste 79 milioane locuitori, Austria este o republicd a cérei de ie edificata pe o structuré federala, Capitals te germana ment federal bica. cratic parlamentar’ est 18rit se gaseste la Viena, iar limba oficialé Republica confederativa, Ausiria are un parlar meral, constituit din: a) Consiliul National (Nationalrat), ales pentru un mandat de 4 ant b) Consiliul federal (Bundesrat) jn anu) 1995, Austria devine membr& a Uniunii Europene. Calendarul aderdrii Austriel la UE este urmatorut -la 17 iulie 1989, Austria depune cererea de aderare: = 1 august 1994 este data la care Comisia 7s! finalizeaza opinia c: privire la cererea de aderare a Ausiriel fa UE: = Ja 1 fobruarie 1993, UE incepe negocierile ou Austria rea aderatli =a 12 martie 1994 negocierile VE cu Austria sunt inchelate: fa 1 ianuarie 1995 Austria, aléturi de alte doud state. se alatur statelor membre ale Cormunitatilor Europene. vede- 2. Belgia Denumire oficiala: Regatut Beigic#Royaume de Belgiat Koninkrjk Belgié ‘Anul aderarii: Membru fondator Caplala: Bruxeties Supratata: 30.528 km* Populatia: 10,3 milioane locuitori Forma de guvernamant: Monarhie constitutionala impaiire administrativ’: 3 regiuni fedorate, 10 provine Moneda: EURO Limbi oficiale: Franceza, germana, olandeza Pe o suprafaté de 30.500 km’ se intinde regatul Belgiel. © popuiatie de peste 10 milioane iocuitor Belgia este 0 democralie parlamentars cu o monarhie ereditars Puterea legislaliva este exercitats de Rege aldluri ce Camera Reprezentantilor gi de Senat. 589 comune e are 184 Belgia este Impartita in 3 regiuni administrative: Vatonia, Flandra i Zona Bruxelles. Limbile oficiale intalnite pe teritoriul regatulul sunt franceza, germana si flamanda Pe (anga cele 3 regiuni administrative existé si comunitati francezé, flamand. germand. Fiecare dinire cele 3 regiuni (si cele 3 comunitati) are cate un guvern propriu si Isi alege Parlamentul in cazut tratatelor internationale, semnatura regelui angajeazé, in mod egal, Comuritatea francezd. Comunitatea flemanda, Comu- nitatea gemana, Regiunea valona, Regiunea flamanda, precum si Regiunea Bruxelles - capitala tari. 3. Bulgaria Denumire oficial: Republica Bulgaria (PenySnuxa Benespu) Anul aderdiri: 2007 Capitala: Sofia Suprafaa: 110.910 km® Populatia: 7.64" milioane loouitori Forma de guvemamant: Republicd parlamentars impattire administrativa: 28 de regiuni 262 comune, 4.000 primar Moneda: Levé buigaré Limbi oficiale: Bulgara Situata fn centrul Peninsulei Balcanice, Bulgaria se bucura de o mare diversitate a reliefului: rordul este dominat de vasta lune a Duna, iar sudul de munti $i de podisuri. La est, térmul Mari Negre constituie una dintre atractiile turistice, pe tot parcursul anului Statul bulgar, fondat in anut 681, este unut dintre cele mai vechi din Europa, Istoria sa @ fost mercalé de pozitia geooralicd, aproape de frontier dintre Europa gi Asia. Circa 85% din populatie este crestin ortodoxa, iar 13% musuimana, Din punt de vedere etnic, 10% din cetéteni au origine tured $i 9% sunt cromi” In mai 1996, Bulgaria aproba un program important pentru armonizarea legislatiei nationale de cea 2 Uniunii Europene, numit Etimara la nivakal anus 2008, ? hip:seuropa eulaocieuropean.« rinies/eu_membersfouigariaindex.co.nim, 185document strategic”. Documentul trecea in revista legislatia bxistenté in Bulgaria. determina gradul de compatibiitate al acesteia cu legislatia Uniunii Europene si, apoi, prezenia 0 analizé com- parativa intre regiementatile Uniunii Europene si cele ale Bulgariel fntentia care a stat la baza acestei actiuni a fost aceea de a fi indeplinite criterite 42 mosificare si apropiere faté de legisiatia UE Un aspect important a reprezentat apropiorea de standardele si normele europene penttu migcarea fiber a capitalului gi pentru servicii financiare. S-a avut in vedere si accelerarea elaborari legislatiei din domeniul politic sociale, reforma gi restructurarea asistentei medical. Protectia mediului a constituit un alt aspect deosebit de important. Bulgaria a depus cereres oficial de aderare la UE in anul 1995 jn acelagi an, la 1 februarie. a intral in vigoare Acordul European de asociere dine Comunitatle europene si Bulgaria, in septembrie 1995. a fost creat un Comitet mixt al Parlamentului fui European - Comitetul Parlamenter pentru bulgar si Pariament Asociere. La 13 octombrie 1999. Bulgaria, alaturi de Matta. Letonia. Lituania, Slovacia si Romania. a fost mentionaté in raportul prezentat de Comisia Europeana in cadrul reformei administratiei controlului veterinar, Bulgaria a avut ca partener principal Italia, Prin formarea veterinarilor in Bul garia sia vizitelor de studiu in Italia, normele comunitare trebuiau armonizate in domenii, precum: protectia consumatorilor, calitatea produsefor alimentare, functionarea posiurilor de inspectie la frontiere. in decembrie 1999, Cor jul European de la Helsinki lanseaza cu toate statele candidate, deci $i cu invitatia inceperii negocieriior Bulgaria. in mai 2000, Bulgaria so prezenta cu 4 capitole inchise provizoriu’, din cele 31 cate au facut obiectul negocierilor dintre UE si farile candidate ic) Gi mijocl, hinté si corcetare, educafe $i pregatire profesionala, politica extema si te comuns. 186 in decembrie 2004. Consilial European anunja inchiderea oficialé, din punct de vedere politic a negocierilor cu Bulgaria. In anul 2005. este semnat Tratatui de aderare a Bulgariei ta UE, jar ta 1 ianuarie 2007, Bulgaria devine stat membru al UE. 4. Cipru Denumire oficialé: Republica Cipru Anul aderarii: 2004 Capitata: Nicosia Suprafata: 9.250 km Populatia: 0,76 mnilioane locuitori Forma de guvernamant: Republica prezidentialé impartire administrativa: 6 oistricte, 33 munieipil, 421 sate Moneda: EURO Limbi oficiale: Greaca. turca Situat ® scrucea a trei continente, Europa, Asia si Africa, Cipru este cea de a ireia mare insulé din N Sf a Si oe ula din Mediterana, dupa Sicilia si in anul 1990, Cipru @ depus cerersa oficialé de aderare fa Uniunea European’. Cererea a féout obiectul unei acceptari de princioiu in anui 1993 gi a fost consacrata in anul 1995. Uniunea Europeand a considerat cd cererea de aderare este facutd in numele intregii insuie, fapt pentru care negocierile au fost deschise in anul 1998, in speranta favorizarli procesului de reunificare politica Negocierle au debutat, insé, numai cu partea greacé a Ciprului Partea tured @ Ciprului a condiionat participarea sa de recunoasterea statului Ciptu indeplineste criterite politice de la Copenhaga: sistemul judiciar si calitatea administratiei publice sunt satisfacute, iar drepturile omulul sunt respectate. in ultimul raport cu privire 1a progresele realizate pe calea aderarii, publicat in octombrie 2003, Comisia Europeand mentiona faptul cd Cipru trebuie s8 fac eforturi {in doua secioare, si anume: agricultura si transporturile Tratatul de aderare ta Uniunea Europeand a fost ratificat de catre Parlamentia 14 iulie 2003. 1875. Danemarca Denumire oficiala: Regatul Danemarcei / Kongeriget Danmare Anul aderarii: 1973 Capitala: Copenhaga Suprafata: 43.094 km? Populatia: 5,4 miloane focuitori Forma de guvemamani: Monarhie constitutionala Impartire administrativa: 14 comitete, 275 comune Moneda: Coroana daneza Limba oficialé: Daneza Avand © suprafaté de 43.100 km? si o populatie ce depasesie 5 milioane de locuitori, Danemarca este un regat impairtit nr 14 regiuni la care se adauga zona Copenhaga cu Fredriksberg Democratia parlamentara este asociaté monarhiei constitutionale. Puterea tegislativa apartine suveranului gi Parlamentulul - Folkoting - care este unicameral In 1973, Danemarca devine membré 2 Comunitatilor Europene. prin semnarea Actului de aderare Insulete Groenlanda i Feroe. care au indepencenta legislative nu sunt membre ale UE. 6. Estonia Denumire oficial: Republica Estonia / Eesti Vabariik Anul aderani; 2004 Capitala: Tallinn Suprafata: 45.227 km? Populatia: 1,4 miicane locuitort Forma de guvemamant: Republica parlamentara impartire administrativa: 15 departemente. 47 orase. 207 comune Moneda: Coroana estoniand Limba oficiata: Esiona Estonia a depus cererea de aderare ia UE in noiembrie 1996. indeplinind criterile police de ia Copenhaga, Pe durata procesului de aderare, Estonia a depus eforturi imporiante pentru satisfacerea criterilor economice impuse de UE, Performantele economice au 188 fost remarcabile, in ciuda mediuiui economic dificil legat de criza usa din anul 1998, Guverul @ incurajat integrarea si la nivelul minoritatior ruse. In wltimut Raport de tara, pudiicat in noiembrie 2003, Comisia Europeand cerea Estoniei sé depund eforturi in cadrut politicilor sociale gi de ocupare a forfei de munca. pentru ca acestea sé fie in conformitate cu cenintele UE, in spacial in ceea ce priveste tratamentul egal aplicabil femeilor gi bérbatlor. Populatia sa pronuntat in favoarea aderatii ia UE, la 14 septembrie 2003. 7. Finlanda Denumire oficiala: Republica Finlanda/ Suomen Tasavalta Anul aderarli: 1995 Capitala: Helsinki Suprafata: 338. 145 km? Populatia: 5,2 mifioane locuitori Forma de guvernamant: Republicd impantire administrativa: 6 provineii Moneda: EURO Limbi oficiale: Fintandeza, suedeza Finlanda (in fintandezé Souri): este © republics situat in nordul Europei, care se intinde pe 0 suprafaté de 337.100 km? si numard peste 5 milioane de locuitori Ca stat, Finlanda este constituita din 6 provincil, pe teritoriul carora se vorbeste aiat finrandeza, cat si suedeza, Puterea legislativa o define Parlamentul unicameral. Le 18 martie 1992, Finlanda depune cererea pentru aderare la UE. La 1 ianuarie 1993 incep negocierile cu UE in vederea aderat negocieri care se finalizeaza la 12 aprilie 1994. Incepand cu 1 januarie 1995, Finlanda devine membra a UE. 8. Franta Denumire oficiata: Republica Francezé / Republique Francaise Anul aderarit: Membru fondator Capitala: Paris 189Suprafata: 850.000 4m® (Franta metropolitana) Populatia: 59,2 milicane focuitori Forma de guvernamant: Republica imparfire administrativa: Franta metropolitand (26 de regluni 2 colectivitat tentoriale, 96 departamente, 36.763 comune), 4 depacta- mente pe alte continente. 4 teritori pe alte continente. Moneda: EURO Limba offciala: Franceza Una din primele fri ale Comunitatilor Europene, Franta este o Fepublicd cu peste 57 milloane de locuitori, Se intinde pe o suprafata de 550.000 km’, fiind impartita in regiuni, departamente si comune, Puterea este impartita intre Pregedintele aril, Guvern si Adunarea Nationalé de la Paris, 9. Germania Denumire oficialé: Republica Federala Germania / Bundesrepublik Deutschiand Anul aderéril: Membru fondator Capitata: Bertin Supratata: 357.021 km? Populatia: 62.6 milioane locuitori Forma de guveraméant: Republics federala Impartire administrativa: 16 fanduri (state Federale), 92 districte vegionale, 14,308 comune Moneda: EURO Limba oficialé: Germana Germania este 0 democratie parlamentara. De 1a unificare, statul are in compunere 16 provinii (landuri), fiecare provincie avand un Parlament si un Guvern propriu. acestea fiind conduse de céle un Ministru-Pregedinte, Puterea legislativ’ este detinuté de 2 camere: Bundestag si Bundesrat. Capitala se aflé la Berlin, iar orasul Bonn este sediul Bundestagului si ai Guverutui Federal 190 10. Grecia Denumire ofictald: Republica Etend / EAAnvin Gnoxpania Anul aderaril: 1981 Copitala: Atena Suprafata: 131.957 km* Popuiatia: 10.9 milioane locuitori Forma de guvernaémant: Republica impanire administrativa: 13 regiuni, 51 nomai (prefecteri) Moneda: EURO Lirnba oficiaia: Greaca modema Republica cu 0 democratie parlameniara, Grecia devine membra atilor Europene in anul 1981 a Comunitatiior Europene in anut : Puterea legislativa este exercitaté de Parlament gi de cate Progedinte, 44. trlanda Denumire oficial&: inanda / Eire / Ireland Anul aderdril: 1973 Capitala: Dubin Suprafata: 70.273 km Populatia: 3,9 mitioane focuitor! Forma de guvernamant: Republicé impartire administrativa: 26 camitate $i 5 comunitafi urbane Moneda: EURO. imbi oficiale: Engleza, ilandeza Biren iegilave ese einuts de cate Parementul Naor care este constituit dini-un Pregedinte si 2 camere: Camera Reprezentantilor gi Senatul 12. Italia ei Denumire oficiala: Republica italiana / Repubblica ftaliana Anul aderarit: Membru fondator Capitala: Roma Supratata: 301.323 km’ Populatis: 57,8 milfoane locuitori 191Forma de guvemamant: Republics impartire administrativa: 20 regiuni. 95 provincil, 8.000 comune Moneda: EURO Limba oficiala: italiana Puierea legislativa este detinuta de Pariament, care esie alcatuit din Camera Deputatilor si Senat 43. Letonia Denumire oficiala: Republica Letonia / Latvijas Republika Anul aderarii: 2004 Capitala: Riga Suprafata: 64.599 ke Populatia: 2,4 milioane locuitori Forma de guvemamant: Republica parlamentaré Impartire administrativ: 26 departamente, 7 municipalitati Moneda: Lat Limba oficiala: Letona Letonia — una dintre tarile situate pe malul oriental al Marii Baltice = sia depus cererea de aderare le UE in octombrie 1995. Statul indeplinea criterile politice si economice de la Copenhaga, singura problema care urma a fi rezolvata tinea de realizarea Unor institut poiitice stabile. De asemenea, Letonia dispunea de 0 economie de piata deschisa si concurentialé si subscria la obiectivele uniunii poiitici, economice si monetare. A realizat progrese constante cu privire la armonizarea legislatiei comunitare si la lupta impotriva coruptiei. Integrarea ,ne-cetatenilor’. adica 2 minoritafii ruse, a constituit gi constituie 0 prioritate pentru Guvernul de la Riga. Pro- biema populatiei ruse, care nu are nici cetétenie rusa, nici cetatenie letond, fiind apatridd, se incearca a fi rezolvata printr-o intensé politica de simplificare a naturalizari. La 20 septembrie 2003, in urma referendumului priving ratificarea Tratatului de aderare. 67% dintre cetétenii Letoniei s-au pronuntat pentru aderarea {arii la UE, in conditite in care 27.47% dintre cetatenii Letoniei s-au abtinut 192 44, Lituania Denumire oficiala: Republica Lituania / Lietuvos Respublika ‘Anul aderarit: 1995 Capitala: Vilnius Supratata: 65.300 km? Populatia: 3.7 milioane locuitori Forma de guvemamant: Republicé parlamentara imparire administrativs: 10 consili provinciale, 44 regiuni.11 municipal Moneda: Litas Limba oficiata: Lituaniana Liuania ~ cea mai mare si cea mai sudicd tard dintre cele troi state baltice — gi-a depus candidatura pentru a intra in UE in decembrie 1995. Potrivit avizului Comisiei Europene din anu! 1997, citerite politice de la Copenhaga erau, deja, indeplinte La nivelui sistemului administrativ gi juridic gi in domeniul tuptei impoiriva coruptiei. au fost realizate o serie de reforme importante cate au permis realizarea unei capacitati administrative capabile 3 participe fa politicite comunitare, La nivel economic, Comisia Europeana a evidentiat ameliorarea performantelor Lituaniei si punerea in aplicare a orincipillor liberei circulati a capitaturitor. La 40 si 11 martie 2003, 89,92% dintre lituanieni s-au pronuntat, in uma referendumutui organizat, pentru aderarea tari lor ta UE. Lituania a semnat Tratatul de aderare, la Atena, aléturi de celelalte 9 state din Europa Centrala si de Est, la 16 aprilie 2003. 48. Luxemburg Denumire oficiala: Marele Ducat al Luxemburguiui/Grand Duche de Luxembourg / Grossherzogtum Luxemburg / Grousherzogdem Lezeburg Anul aderairii: Membru fondator Capitala: Luxembourg Suprafata: 2.586 km’ Populatia: 0,45 milioane focuitori Forma de guvermant: Monarhie constitutionals 193impantive acministrativa: 3 disticte, 12 cantoane, 126 comune Moneda: EURO Limbi oficiale: Luxemburgheza, franceza, germana Este 0 monarhie constitujonala; Marele Duce detine puterea execuliva. Parlamentul este cunoscut sub numele de Camera Deputatior. 16. Malta Denumire ofciaia: Republica Malta / Republic of Malta / Republika ta’ Matta : ‘Anul aderari: 2004 Capitata: Vaitetta Supratata: 316 kr Populatia: 0.39 miioane tocuitori Forma de guvernamant: Republica Imparire administrativa: 3 regiury, 68 comune Moneda: EURO Limbi oficiale: Engieza, matteze Malta a formulat carerea oficialé de aderare la UE inca din anul 1990. Cererea a fost reactivata in anul 1999. La Consiliui European de ta Copenhaga din anul 2002, sefii de stat sau de guvern ai celor 15 slate membre ale UE fa acea vreme, au considerat cd Malta respecta criterile de aderare la UE: instituti stabile, respectarea drepturilor omolui gi a libertatilor fundamentale, economie de piata 5.2 La 2 martie 2003. 53.55% din populatia Maitel (9% s-a abtinut) 5-2 pronuntat, In urma referendumului organizat, in favoarea aderdrii {8nif for la UE 17. Olanda Denumire oficial: Regatul Tétlor de Jos/Koninkrik der Nederlanden Anul aderdril: Membru fondetor Capitsla: Amstercam/Hage Suprataja: 47.664 km® Populatia: 16 milioane locuitori 194 Forma de guvemamant: Monarhie constitutionalé impartice administrativ’: 12 provinel, 650 municipalitat Moneda: EURO Limba oficiala: Olandeza Olanda ~ monarhie cu o democratie parlamentara este impartia in 12 provincii, fiecare dintre efe avand un Consilit: provincial si un Birou executiv provincial, conduse de Comisarul Reginei gi numit co Guver. Capitala tGrif este ia Amsterdam, iar sediul Guvernului fa Ha Guvernul este alcatuit din Regina gi Cabinet. Parlamentul ("General Statal’) este alcatuit din 2 Camere: Prima Camera gi a Doua Camers 18. Polonia Denumire oficial’: Republica Polonia / Rzeczpospolita Polska Anui aderarit: 2004 Capitala: Varsovie Suprafata: 312.685 kn Populatia: 38.6 mitioane locuitori Forma de guvemamant: Republica partamentaré Impartire administrativa: 78 provineii 373 sectoare, 2.489 comune Moneda: Ziot Limba oficiala: Poiona Democratie parlamentara. Polonia gi-a depus cererea de aderare la UE in aprilie 1994. Negocierile au debutat in anul 1998. in ultimut Raport de tara realizat de Comisia Europeand pentru acest stat. s-a aratat faptul c& Polonia va putea face fata. in anul 2004. consecintelor economice ale aderarii fa UE in februarie 2003, 70% din populatia Poloniei s-a pronuntat in favoarea aderdrii tari la UE. 19, Portugalia Denumire oficialé: Republica Portughezé/ Republica Portuguesa Anul adesdrii: 1986 Capitala: Lisabone 195Supratata: 92.391 km? Populatia: 10 milicane focuitori Forma de guvernamant: Republicé parlomentaré impantire administrativa: 18 districte, 2 rogiuni autonome (insulele Azore $i Madeira) Moneda: EURO Limba oficiala: Portugheze Portugalia este o republic’ parlamentara, puterea legislative apartinand Parlamentutui Portugalia este impéirtita th 18 districte, iar flecare avand un Gu- vernator numit de Guvern. Insulele Azore si Madéira sunt regiuni autonome si au Adunari regionale proprit 20. Republica Ceha Denumire oficial: Republica Cena / Ceske Republika Anul aderarii: 2004 Capitala: Praga Suprafata: 78,866 km Populatia: 10.3 milioane locuitori Forma de guvernamant: Republica parlamentara Impértite administrativa: 13 regiuni, 77 sectoare, 6.242 comune Moneda: Coroana cehs Limba oficialé: Gena Republica Ceha 2 depus cererea de aderare la UE in ianuarie 1996. Stabilitatea gi consolidarea democratiei cehe garania primordialtatea dreptului comunitar, drepturile omului, respectarea minoritatilor $i protectia lor. Guvemut @ iuat noi masuri pentru ameliorarea functionarii administrajiei centrale si regionale, a dispozi- tivulul juridic si organizational de lupté impotriva coruptiel si a crimei economice. Cu toate acestea, in Raportul anual oferit Republicii Cehia, Comisia Europeana a cerut responsabililor de la Praga sa confere 0 mai mare prioritate luptel impotriva coruptiel La 13 si 14 iunie 2003, cehii au acceptat cu o majoritate de 17,33% aderarea la UE. 196 21. Regatul Unit al Mari Britanii gi Irlandei de Nord Denumire oficialé: Regatuf Unit af Mani Britanii sai Wandei de Nord Anul aderarit: 1973 Capitala: Londra Supratata: 244.620 km* Populatia: 59,6 mitioane locuitori Forma de guvemamant: Monarhie constitutionaia impartire administrativa: 4 diviziun’ tertoriale (Anglia, Scotia, Tera Galilor, IHanda de Nord) Monedat Lira sterling Limba oficiala: Engleza Desi a participat la negocierile Tratatelor privind constituirea Comunitatilor Europene, Marea Britanie devine membré a acestora abia in anul 1973, Regatu! Unit este 0 monarhie constitutionala ereditaré. Parla- mentul este alcdtuit din dous Camere: Camera Comunelor si Camera Lorzitor Scotia gi Tara Galilor se bucuré de autonomie administrativa. Teritoriul Angliei este impartit in 48 de provincii, Tara Gallor in 8. Scotia are 12 regiuni cu guvern iocal, Irlanda de Nord are 26 de dis- trite. 22, Romania Denumire oficiala: Romania Anul aderarii: 2007 Capitala: Bucuresti Suprafata: 237 500 km* Populatia: 27.5 milioane focuitori Forma de guvernamant: Republic Impairtiro administrativa: 41 de judete, plus Municipiu! Bucuresti Moneda: Leu Limba oficiata: Roména intre Comunitatea Europeana si Romania s-2 incheiat un Acord comercial inca din anu! 1980. ulterior acesta ffind suspendat de catre 197incaleadi drepturilor omulut in perioada debut raiat, relaiiile diplomatice fost eluate in anul 1990, Comunitate din cauza regimului comunist. insé, dupa acest dintre Romania si Uniunea Europeané au f ‘cand, in mod real, incepe © noua etapa a evolutilor avand natura multipla, pe care lara noastré Je dezvolta. Astiel, odaid ou aparitia Gemocratiel, a fost semnat un nou Acord de comert si caoperare. care a fost inlocuit cu un Acord Interimar. acesta fiind, la randul sau, Inlocuit, 1a 1 februarie 1995, cu Acordul european instituind © asociere intre Romania, pe de 0 parte si Comunitatile Europene $i statele membre ale acestora, pe de altd parte. jn anul 1995, la 22 iunie, tara noastra a depus cererea de aderare la Uniunea Europeana. Doi ani mai térziu, in conformitate cu prevederile art O al Tratatulll de la Maastricht si ta cererea Consiliutui, Comisia a pregtit o Opinie in legaturé cu cererea de aderare @ Romaniei, Opinie pe care a gi publicato in data de 16 junio 1997. in pregatirea acestui document, Comisia 2 aplicat criterifle stabilite cu prilejul reuniunii Consiliului European de le Copenhaga, din iunie 1993, $i anume ~ riteriul politic care vizeaz stabil democratic, statul de drept, drepturile omului, respectarea drepturitor minoritatilor si protecta lor: * criteriul economic care se refera ia exis’ pita functionale, precum gi la capacitatea de a face fat8 presiunior concurentei si fortelor pietel existente in Uniune: © eriteriul acquis-ului comunitar si al capacitatil administralive. criteriu care face trimitere la capacitatea de a-si asuma obiigaliile impuse de caltatea de stat membru, obligatii printre care se aflé si aderarea la scopul pe care gi-l propunea uniunea politica, economica si monetara Capacitatea Romaniei de a-5/ asuma acquis-ul a fost evaluat in functie de mai mult indicator, si anume: © obligatile stabilite in Acordul European, cu precadere cele referitoare la dreptul de stabilire a companiilor, tratamentul national, libera circulatie a mrfurilor, proprietatea intelectuala si achizitile guvernamentale; jtatea institutilor garante ale tenta unei economil de 198 = implementarea masurilor orevazute in Cart prevazute in Cartea Alba, esent peniru realizarea Pielei unice: eile = transpunerea progresiva a allor part din acquis. © decizie asupra acestar tei grupuri de critenit depinds gt de potentialul sistemelor administrativ si juridic al unei tari de a implementa principile democratiel si ale economiei de piatd si de aplicarea si punerea in practica a acquis-ulu ; va Coli consiertior cuprinse in Osiia Comic, execute la Bructles considera 8 snepockrte pony adererea Romdnil la Iniunea Europeané vor fi Geschise de indata ce se va inregistra un progres semniicativ in indeplinirea de catre Romania a conditilor stalutului de stat membru, defini nem ie de Consilisl European ee fopean de fa ‘ot In Opinia Comisiet feptul cé .strategia consolidata de pre-aderare ve sjule Romania 3A se pregateascd mai bine pentru 2-51 indieplini obligatile ce decur9.4in statutul de stat membru si $8 actioneze pentru a inlatura deficieriele identficate in cadrul Opiniei __ in vederea svpraveghari moduli de implementere a Acordul european oe esacee. precum si penru pregaivea procesul de aderare, au fost croato 0 serio de mecanisme romano-comunitare, si anuime' Const de Asociere. la kel! ministeelor Comtetul do sosiers, la nivel guvernamental si Comitetul Int mental gi Comitetul Interpariamentar Asaciers. la nival partar i a 4 Pian national. as consti Coméotul Intrminsteial,prezidat je primul-minisins: Departamentul pentru integrare european si e ara tar. Comisia parlamentard pentru integrare. toate avand drept scop elicientizarea aplicdrii Acordului european de Asociere. Din anul 2001 fost infinjat Ministerut Integearll Europene. it a 1 august 1996 a intrat in vig ete in vigoare Protocolul Aditional la iunie 1995, cu privire catre Romania, re, Protocol care a fost semnat la 30 2 deschiderea programului Uniunii Europene aserara a Romanisi le Uniunea 199La 25 iulie 1996, s-a depus la Bruxelles réspunsul Romanie’ la chestionarul Comisiei Europene privind pregatires avizului asupre cererii de aderare ta UE Tn anul 1998, Comisia Europeana a elaborat gi prezentat Raportul cu privire [a progresul inregistrat de tara soastra in ceea priveste candidatura a Uniunea Europeana. in cel de-al doilea Raport publicai Tm luna octombrie a anului 1999, Comisia Europeand @ fecomandat inceperea negocieriior de aderare cu Romania, condifionata, totugi, de imbunatatirea situatiet copiilor institutionalizat si elaborarea unei strategit pe termen mediy in acest scop. Consiliul European din luna decembrie a anuiui 1999, reunit la Helsinki, a decis inceperea, de jure. a negocierllor de aderare ou tara noastré', De facto, ins&, acestea au fost declangate la 15 februare 2000. Negocierile de aderare au fost lungi si complexe. antrenand serie de reforme instituionale, economice gi sociale profunde. incheierea oficial a negocierilor de aderare, in decembrie 2004, a marcat 0 noua etapa in evolutia procesului de aderare. Astfel incepand cu decembrie 2004, Romania a declangat formaliatile pentru redactarea Tratatului de aderare A. Aspecte privind armonizarea legislajiei Romaniel cu acquis-ul comuniter Inperioada derulari Acordului european instituind 0 asociere inive Romania, pe de o parte, si Comunitatile Europene si statele membre ale acestora, pe de alt parte, {ara noastra si-a consolidat statutul de ‘stat asociat, ducdnd la indeplinire obligatile pe care si lo-a asumat prin Acord Statutul de stat asociat dobandit de fara noastra odaté ou semnarea Acordului european de asociere, 2 presupus. inire altele, eforturi considerabile si pentru armonizarea legislatiel interne cu T Gu acelag! prj, a fost decisa inceperea negociedor gi cu alle state, gi anu: Malta, Slovacia, Lituania, Letonia s! Bulgaria, 200 fegislatia Uniunii Europene, prin adoptarea acquis-ului comunitar. ca una dintre componenteie importante ale integrarii curopene. Procesui do armonizare legislativa a inceput, practic, imediat dupa anul 1989, ca parte general a procesului de elaborare a unei noi legislati, specifice economiei ce piaté. Dupé anul 1995, a continuat. de 0 maniera sistematica, ca un proces coordonat. odaté cu aparitia Cari Albe pentru pregatirea tarilor asociate pentru integrarea in Pia(s Interna a Uniunii Europene Capitolul If din Titlul V al Acordului european de asociere este consacrat exclusiv armonizari legisiatiel. Potrivit art. 70. armonizarea legislativa se extinde, in special, la urmatoarele domenii; vamal; al societatilor: bancar; al conturilor si taxelor societatior: al proprietaiti intelectuale: protectiei fortei de munca si a locuriior de munca securitaii sociale: serviciilor financiare; regulilor de concurenté impozitirl indirecte: protectiei sénatatii si vietii oamenilor, animalelor si plantelor: protectiei consumatorilor: standardelor si normefor tehnice; legilor gi regiementéirlor in domeniu! nuclear. transporturilor si mediului. Armonizarea legislativa nu trebuie privité ca o integrare din punct de vedere juridic. ci ca 0 cooperare politica, Armonizarea legislativa nu inseamnd identitate legislativa. ci urmareste armonizarea principilor de drept si a nomelor juridice nationale, organizate pe domenii specializate in sens restrans, adoptarea acquis-ului comunitar implica derularea mai multor etape, precum: transpunerea, implementarea punerea in aplicare gi controlul apticarii acestuia. Pentru realizarea obiectivelor propuse prin Acordul european de asociere. Uniunea Europeana $i Romania au insiituit un dialog care UE il desfagoara cu fiecare stat in parte, candidat la aderare) bazat pe un set de capitole care au rolul, odata ce sunt deschise, negociate si inchise provizoriu, sa reformeze structura si functionarea unor segmente de activate vitale in parcurgerea ctapelor aderdrii la valorile Uniunii Europene. Document elaborat de Comisia euopean’, un ade proces de armorizare iegisativa hid entra cist : 201Un element important pentru evolutia alinierii iegistatiel romanesti la normele si standardele Uniunii Europene |-a reprezentat instru mentul pe baza cdruia s-au purtal efectiv negovietile de aderare, si anume documentul de pozitie. Acest document s-a elaborat penteu fiecare dintre cele 31 de capitole de negociere, pornind de la rezultatele procesului de examinare analiticé pentru respectivul capitol de acquis comunitar, In primul rand, documeniele de pozitie prezentay situafia existent’ in ceea ce priveste transpunerea acquis-ului, In al doilea rand, prezentau, succint, modul in care se vor transpune principalele acte normative comunitare inca neincorporate in legislatia romana gi solicitau eventuale derogéii si perioade de tranzitie pentru tanspunerea integrala a acquis-ului comunitar. in al treifea rand, precizau institufile nationale care au competente in adoptarea, apiicarea gi respectarea tegisiatiei armonizate, precum gi institutile care trebuiau inflintate sau dezvoltate pentru punerea in aplicare @ acquis-uu. Un alt instrument deosebit de important pentru coordonarea activititii de armonizare legislativa a fost Programul National pentru Aderarea Roméniei ta UE (PNAR). Acesta s-2 dovedit a ff un instrument util pentru programarea $i planificarea strategica, avand un fol important in articularea unei dimensiuni substantiale a integrari europene in cadrul programelor Guvernului Pe de alta parte, autoritatile romane s-au angajat s4 traduca, pana la data aderérii, tot acquis-ul comunitar in vigoare. Responsabilitatea generald pentru coordonarea acestui proces a fost atribuita Institutului European din Romania, principalul rot al Institutulul find acela de a asigura revizuirea lingvistica gi juridica a textelor traduse. La mai putin de 3 ani pana la expirarea termenului de tranzitie’, prevzut in Acordul european de asociere, Romaniei i s-a cerut, de catre Uniunea Europeand, s& prezinte 0 viziune proprie asupra viitoarei construct a UE. Acestei cerinte i sa adaugat invitatia, fansaté la Consiliul European de Ia Laeken® (Belgia) de 2 participa, in calitate de observator, ta dezbaterile priving vitorul UE, dezbateri care au avut loc in cadrul Conferintei privind viitorul Europe “Tn arul 2002. * Decembrie 2001 202 B. Ajutorul de pre-aderare Potrivit concluziilor Consiliului European de ta Berlin’, ajutorul de pre-aderare pentru siaiele candidate din Europa Central si de Est pentru perioada 2000 ~ 2008. reprezenta 3.120 milioane Euro, sum pus4 la dispozitie anual, prin intermeciul pragramulul PHARE si al altor doua instrumente de ore-aderare ~ ISPA si SAPARD. Programarea in cadrut acestor trei instrumente de pre-aderare se intemeia pe principiile, priortaiile si conditile expuse in parteneriatele pentru aderare. a) PHARE. In Agenda 2000, Comisia Europeand propunea ca Programul PHARE sé se orienteze cAtre pregatirea _statelor candidate din Europa centrala si de est pentru aderarea la UE, con- cenirandu-si ajuorul pe doua priorilati principale pentru adoptarea acquis-lui comunitar, si anume: consolidarea capacitatit institu- fionale si ajutorul pentru investiti Consolidarea capacitatii institutionale consta in adaptarea si int&rirea institutilor democratice. a administratioi publice gi a orga- olor care au O responsabilitate in preluarea si aplicarea legislatiei comunitare. Procesul de integrare nu se referé numai la armonizarea iegislatilor statelor candidate cv cea a UE, ci are, de asemenea, drepl scop $i asigurarea preluarii efective si eficace a texistor normative. Consolidarea institutitior presupune infiintarea unor sisteme de gesiiune, ca si formarea functionarilor si cacretor din serviciul public gi a profesionistilor cin domeniu! privat Dispunand de un buget anual de 1.560 milioane Euro, Programul PHARE a fost insttumentut prin care se finantau mésurile de consolidare a institulilor in toate sectoarele gi investitile in domenille neacoperite de celelalte doua instrumente (ISPA si SAPARD), in special programele destinate dezvoltérii regionale; Programul PHARE al UE, de asistenté economicd neram- bursabild pentru reforme economice si soviale din Europa Centrala si deo Est. a fost extins in Romdnia, in anul 1991, concentrandu-se 24.28 marie 1999 203asupra dezvoltirii economice a sectorulul particular. dezvoltri polticii in domeniul resurselor umane, al ocuparii forte! de munca reformei institutionale i sprijiniri societsti civile in ansamblu. in pericada 1991-1996, Romania a beneficiat de un volum de 81 milioane ECU. La 9 septembrie 1996, au fost semnate alle doug documente privind asistenta PHARE in Romania; Programul indicativ Multianual 1996-1999, in valoare de $50 milioane ECU si Programul Operational, ambele destinate imbunatatirl infrastructur si dezvoltérit intreprinderilor mici si milloci, precum si dezvoltéri sociale si regionale in anul 1997, prin acelasi program, Romaniei ia fost alocala suma de 100 milioane Euro, suma orientaté cu prioritate cétre inva- amant, culturd, statisticd, agriculturd, sistemul judiciar, administratia publica, dezvoltarea regionala, {MM '-uri, sanatate, impozitare. Finantarea primité de la Uniunea Europeand penteu anul 1999 prin Programul PHARE, prevedea acordarea de asistenta financiard nerambursabila de 100 milicane Euro in vederea alenudiri efectelor sociale ale testructurérit si se afla in stransd iegatur’d cu implementarea acordurilor negociate cu Banca Mondial si Fondul Monetar International 5) ISPA. Anual, Romaniei -au fost repartizate. prin acest instrument, pentru perioada 2000-2006, 298-270 milioane Euro. Fondurile erau destinate infrastructurii majore din mediu 3i transporturi Dispunand de un buget anual de 1.040 milioane Euro responsabilitatea programulul ISPA revenea Directoratului general pentru politica regionala al Comisiei Europene. ¢) SAPARD. Cele 520 milioane de Euro, cat reprezinta bugetul anual al programului SAPARD, erau destinate finantarii dezvolai agricole gi rurale. Suma alocaté Romaniei prin SAPARD a fost de 183 milioane Euro pentru perioada 2000 - 2008 La 22 noiembrie 2000, Comisia Europeand 2 adoptat Planul national pentru Romania cu privire la dezvoltarea suralé. Planul "Inwreprinderl mici smo 204 prevedea implementarea programului gi identiica patru terme de interes care presupun interventia ia -infrastructura rurala; dezvoltarea $i diversificarea economiei rurale’ - dezvoltarea resurselor umane. - clesterea competitivitatii in domeniul prelucrarii alimentatiel ©. Foaia de parcurs pentru Romania la documentul privind strategia pentru vittoarea extindere! Comisia Europeana semnala faptul c& vor fi adoptate foi de parcurs pentru Bulgaria si Roménia, Acestea au fost efectiv adoptate la Consiiul European de ta Copenhaga caro 8 avul loc la 12 ~ 13 decembrie 2002. Foaia de parcurs are in vedere ajutorul acordat Romaniei si Bulgariei pentru respectarea criterior necesare acesteia inainte de aderare. Pentru a-si atinge acest obiectiv, foaia de parcurs mentiona sarcinile pe care Romania si Bulgaria trebuia sA le Indeplineasca $1 aducea un ajutor financiar consistent. Comisia Europeana a hotaraét cd ajutorul financiar acordat Romniei si Bulgariei sA creasca considerabil incepand cu primul semestru al anului 2004, De asemenea, a fost Ivaté decizia ca ajutorul financiar SA creasc& progresiv pana va ajunge, in anul 2006. la 49% mai mult decat media acordata Roméniei si Buigariei in perioada 2001 = 2003. Orice ajutor financiar suplimentar se va face in functie de respectarea foli de parcurs si a capacitétil de absorbtie a tani in cauza Foaia de parcurs pentru Romania se concentra, in egal masura asupra capacitatilor administrative gi judiciare, reformei economice si capitolelor de negociere. Comisia sustinea financiar aceste reforme prin programul PHARE. in cadrul reformei economice, foaia de Parcurs indica domenille vizate, si anume: rata inilatiei. intarzierite de plaid inire intreprinderi, satarile din sectorul public, pretul energiei reforma fiscalé, reforma bugetara, procedura falimentului, dezvol tarea intermediorilor financiare, respectarea dreptului de proprietate. operatile cu: pretutile terenurilor agricole, reforma intreprinderitor Etaborat in anvil 2002. 205publice, cregterea privalizarii in sectorul bancar, investitiile publice in infrastructur8, educatie, mediu si sénatate, precum si reducerea ajutoaretor de stat, D. Evolutie negocierilor de aderare a Roméniei la Comu- nitatile Europene/UE, in ordine cronologica Ca metodologie, procedural vorbind, in vederea derularii nego- cieritor pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeand, autoritatile nationale au intoomit, pentru a fi transmis Consiiului Uniunii Europene, cate un document de pozitie corespunzator fiecdrui capitol de negociere. Elaborarea documentelor de pozitie s-a facut in temeiul fundamentarii angajamentelor pe care Romania a trebult si a pulut sé gi le asume in cadrul capitolului respectiv de negociere. Odaté elaborate, documentele de pozitie au fost supuse adoptari de catre Guvern. Dup’ adoptare. au avut ioc consulta cu comisile parlamentare relevante pentru fiecare capitol de negociere, in conformitate cu prevederile Constitute, Le documentele de pozitie ale Roméniei a raspuns Consiliul Uniuaii Europene prin poziti ‘comune, in care pozitia Roméniei a fost acceptata sau i s-a cerut tari noastre sa-si modifice punctul de vedere in anumite chestiuni punctuale. In acest ultim caz, Romania a adoptat un nou document de pozitie la acel capitol, mocificat in functie de solicitarite primite si de interesele si posibiltatie proprit A in tuna mai a anului 2000, Roménia avea inchise provizoriu’ 5 capitole de negociere, din cele 31 cate existau. Pand in luna februarie 2001, Romania a Inaintat Consiliulul UE, in cadrul Conferintei pentru aderare, documente de pozitie pentru inca 13 capitole de negociere, pentru ca, la 31 iulie 2001, Roménia sa aiba 8 capitole de negociere inchise provizoriu " Potrivit procedurs, in momeniul ih care se Enalizeazs nagocierla penta un copitol, cesta se inchide ,provizonu’. sinus deft’ n orice moment, alunei cAnd so constaia cA un stat nu.gi respecta obiigatile asumate prin documentul de poze prezentat autontatlor comunitare. respectivul capital poste Mi rageschis, in vederes Felvani negociero, 206 Dac’ realizém o analizd 2 evolutiilor negocierilor tn functie de capitolele inchise provizoriu pe timpul exercitari diferitelor pregedintit aie Uniunii Europene. intre ani 2000 ~ 2004, observam urmatoarele 2, Anul 2000 a fost cel in care la presediniia Uniunii Europene sau aflat Portugalia si, respectiv, Franta. in primul semestru al acesiui an. Roménia a deschis 5 capitole de negociere si a inchis provizoriy tot atatea, si anume: cap. 16 ~ Inireprinderi mici si mijtoci cap. 17 — Stiinta si cercetare; cap. 18 ~ Educatie, formare profe- sionalé $i tineret: cap. 26 ~ Relatii externe: cap. 27 — Politica externa side Securitate comund. Sub presedintie francezd, Romania @ deschis inca 4 noi capitole cap. 6 - Politica in domeniui concurentei: cap. 12 ~ Statistics; cap. 19.» Telecomunicatii si tehnologia informaliei; cap. 20 ~ Culturd si politica in domeniut audiovizualuiui) gi a inchis provizorlu numai 1 capitol (cap. 12 ~ Statistica) b. In primul semestry ai anului 2001, sub pregedintie suedeza, Romania a deschis alte 5 capitole, si anume: cap. 4 — Libera citculatie a capitalurilor; cap. 5 — Dreptul socieiatilor comerciale: cap. 8 — Pescuitui: cap, 9 - Politica in domeniui transporturilor; cap. 25 ~ Uniunea vamala. Dinire acestea. pana in iulie 2001 a fost inchis provizeriu un singur capitol (cap. 8 ~ Pescuitul. in acelasi an, dar in cel de-al doilea semastru, atunci cand pregedintia Uniunii a fost detinuta de catre Belgia. Romania a deschis alte 3 capitole de negociere (cap. 10 - Impozitare; cap. 13 ~ Politici sociale si ocuparea ferlei de munca si cap. 23 — Protectia consumatoriior si 2 sénétati), asifel incat, la acea daté erau deschise 17 capitole de negociere. Celor 7 capitol inchise provizoriu pana in ace! moment, li se adauga ined 2. gi anume: cap. § ~ Draptul societatilor comerciale ': cap. 23 ~ Protectia consumatorilor gi a sanaiati ©. La incheierea exercitérii pregedintiei spaniole, Romania avea deschise, in total, 26 de capitole de negociere, dintre care 9 au fost deschise in cursul primelor 6 luni ale anului 2002 (cap. 1 ~ Libera circulatie a marfuriior: cap. 2 - Libera circulatie a persoanelor; cap. isn prim 1 aI enului 2001, sub pregedinye suedeza, 20711 ~ Uniunea Economica i Monetard; cap. 14 ~ Energie: cap. 24 ~ Politica regionala si coordonarea instrumantelor structurale: cap. 22 ~ Mediu; cap. 24 ~ Justitie si afaceri interne: cap, 28 - Controlui financiar gi cap. 30 ~ Instituti) Tol in aceasia perioada tara noastra a inchis, provizoriv, incd 3 capitole (cap. 13 ~ Politici sociale si ocuparea fortei de munca: cap, 11 — Uniunea Economica si Monetara; cap. 30 ~ Institut, Procedand la deschiderea a 4 noi capitole’ de negociere in cursul semestrului al i-lea, cand la presedintia UE se gasea Danemarca, Romania a reusil SA ajungé la 30 de capilolele de negociere deschise. Cu cele 4 capitole inchise provizoriu® in aceasté perioada, numarul total se ridica la 18 d. Sub presedintie elend, in primul semestru al anuiui 2003. Romania a inchis provizoriu inca 3 capitole, astfel c& numarul total se ridica la 19 dintre cele 30 deschise’. La terminarea presedintiel italiene (el doilea semestru al anului), tara noastrd avea inchise provizoriu 22 de capitole® fe. Anul 2004 va rdimane in istoria procesului de negociere a Romaniei cu UE, ca fiind anul finalizarii acestuia, prin inchideres provizorie a tuturor capitolelor de negociere. Astiel, subd pregedintia Irlandsi, Romania finalizeazé negociorile la inc’ 3 cepitole™, pentru a, la finele anului®, sd inchida provizoriu si ultimele 6 capitate”. In acest fel, la 8 decembrie 2004, au fost finalizate tehnic negocieile, prin inchiderea ultimetor doua capitole: .Concurenta’ si .Justitie si afaceri interne’. Inchiderea celor doud capitole @ avut lo¢ cu prilejul Libere circulatio a ” Cop. 18 ~ Politica industials: cap. 7 — Agroutuca servicilor cap. 29 — Prevoder fnanciar bugotaro. pa F'cap. 15 ~ Politica incustnsls; cap. 25 - Uniunea Vamalé 19 - Telacomuicai si IT; eap 20 — Audiovual * Cap, 4 ~ Libera circulatie a captaturior. cap. 1 ~ Libera cireulave @ marturtr gi cap, 10 ~ Impozitarea, Celor anterior inchise provizori, i Libera cirelatie a perscanelor, cap. 9 ~ Pi = Control fnanciar * Cap, 7- Agricutura, cap. 29 ~ Prevedes financiare si buge 2 Sub pregedintie olandeza. ” Cap. 3 ~ Linera circulatie a seniciler, Cap. 5 ~ Concurenta, Cap. 21.~ Poitica regionalé $i coorconarea Instrumentelor stucturale, Cap. 22 ~ Mediu, Cap. 24 ~ Juste gi afacen interme, Cap. 31 — Diverse adgugi, dupa cum umeard: cap. 2 — ita in domonicl ransporturlor gi cap. 28 cap. 14 ~ Energia. 208 conferintei de aderare Romania - UE care a avut loc la Bruxelles. in 8 decembrie 2004, Atat la capitolul .Concurenta’, cat sila .Justitie gi afaceri interne’, Comisia Europeand putea recomanda Consiliului UE amanarea datei aderanii Roméniei cu un an, pand in ianuarie 2008, dacd exista dovada claré @ unui risc serios c& tara noastra nu indeplineste cerintele de aderare pand la 1 ianuarie 2007, in anumite domenit importante. Statele membre ar fi putut, cu majoritate calificata (majoritatea statelor din Consiliu, cu 72.27% din votur, reprezentand cel pul 62% din populatia Uniunii) aproba recomandarea Activarea acestei clauze putea fi determinata de disfunctionalita in urmatoarele domenii: - Justitie si Afaceri Interne: securizarea frontierelor; continuarea reformei sistemului judiciar; combaterea coruptiei; cooperarea politieneasca. combaterea criminalitati organizate; ~ Concurenté: controlul efectiv de caire Consiliul Concurentei a oricarui potential ajutor de stat; Intarirea aplicarii_legistatiei (enforcement record) atat in domeniul antitrust, cat gi al ajutorului de stat; transmiterea la Comisie pand la milocul luni decembrie 2004 a Strategiei de restructurare 2 sectorului siderurgic $i a Planurilor de viabilitate revizuite in concordanté cu cerintele Protocolului 2 al Acorduiui European (lucru care s-a si realizat): intarirea capacitatii administrative a Consiliului Concurentei (resurse financiare gi umane). in cadirul negocierilor de aderare la Uniunea Europeana, Romania a obfinut 50 de perioade de tranzitie' si aranjamente tranzitorii, find Inregistrate, statistic analizand, cele mai multe perioade de tranzitie dintre toate statele din actualu! val de extindere” La 14 decembrie 2004, in cadrul celei de-a 12-2 reuniuni la nivel ministerial a Conferinjei de Aderare a Roméniei la UE, 5-2 evidentiat faptul c& tara noasiré gi-a Indeplinit cu succes prima etapd a calendarului de aderare. si anume finalizarea negocierilor in 2004. Pe baza rezuitatului acestei Conferinte, Consiliu! European din 17 decembrie 2004 a confirmat politic inchiderea negocierilor de aderare Perigada de tranzgiainsearnnd perioads dine data adersi la Unitne @ datas caro respective tard trobuie $3 so conformeze lagisaie comuniare intr-un anumitdomeniu, F10 + 2 state 209a Romaniei, trecdndu-se, astfel. la etapa urmatoare: adopterea gi semnarea Tratatului de aderare. 23. Slovacia Denumire oficiala: Republica Slovaca / Siovenska Republika Anul aderarit: 2004 Capitala: Bratislava Suprafata: 49.035 km? Populatia: 5,4 milioane locuitori Forma de guvernamant: Republicd parlamentaré Impartire adminisirativé: 8 ragiuni, 79 oistricte, Moneda: EURO imbi oficiate: stovace La cdteva luni dupa prociamarea independentei sale. in anul 1993, Slovacia s-a angajat pe celea aderarii la UE. Bratislava a indeplinit criterile politice de 1a Copenhaga, inca din anul 1999. In prezent, ea dispune de institut stabile, de 0 economie de piaté deschisa si concurentiala $i subscrie la obiectivele uniunii politice. economice si monetare. Cu 92.46% in favoarea aderari, Slovacia 2 fost singurul stat din cele 5 care au organizat referendum pentru aderarea la UE care a avut un procent atat de mare. 24. Slovenia Denumire oficiais: Republica Slovenia / Republika Sioveniia Anul aderari: 2004 Capitala: Ljubliana Suprafata: 20.253 km? Populatia: 1.9 milioane focuitori Forma de guvernamént: Republica parlamentara Impattire administrativa: 12 regiumi, 58 sectoare, 192 comune Moneda: EURO Limba oficial8: Siovena Democratie parlamentara, Slovenia si-a depus candidatura de a adera la UE in iunie 1996. Potrivit uiimului Raport de tara’, Comisia Europeana 3 evidentiat pragresele realizata de catre Slovenia " Publicat in octombrie 2002. 210 in octombrie 2002. 62% din populatia tarii se declara in favoarea intra in US, 25. Spania Denumire oficiala: Regatul Spaniel / Reino de Espana Anul adorérit: 1986 Capitala: Madrid Suprafata: 506.000 km’. Populatia: 39,8 milioane focuitori Forma de guvemmani: Monarhie constitutionalé Impartire administrativa: 17 comunitati autonome, 52 provinci. 8.072 municiolt Moneda: EURO Limba offciat2: Spaniore Spania este 0 monarhie constitutionala, cu o democratie parta- mentaré Pe 0 suprafaté de 506,000 km* au fost create Regiuni autonome, cu Guvern propru. Parlamentul se compune din doua camere: Congresul Deputatilor si Senat. Cei 308 milicane focuitori sunt condugi de un Rege - gef al statului gi comandantul fortelor armate. 26. Suedia Denumire oficial&: Regaiv! Suediei / Konungariket Sverige Anul aderdrit 1995 Capitala: Steckhoin Suprafata: 449.964 km? Populatia: 8,9 milioane focuitori Forma de guvemamant: Monarhie constitutionala impartire administrativa: 21 comitate, 286 comune. Moneda: Corcana suodozé Limba oficial’: Suedeze Suedia este o monarhie constitu{jonalé: puterea executiva este exercitaté de catre primul-ministru si Guvernul pe care conduce Pariamentul este unicameral si are 349 de membri 24427. Ungaria Denumire oficiala: Republica Ungaria / Magyar Koziérsasag Anul aderaril: 2004 Capitala: Budapesta Suprafata: 93.030 km? Popuiatia: 10,1 mifoane Impartire administrativa: 19 departamente. 22 orage cu statut provincial, 195 orase. 2.913 comune Moneda: Forint Limba oficial’: Maghiara Ungaria a incheial negosierile de aderare la UE in decembrie 2002 Referendumul privind aderarea a fost orgenizat la 12 apritie 2003, iar rezuitatul su @ facut ca si acest stat sa intre in UE la 1 mai 2004" Sectiunea a fl-a Aplicarea dreptului UE iri 15 sisteme de drept national (scurta prezentare)* 1. Austria Puterea legislativa este exercitaté de catre cele doud Camere dar Netionatrat poate s treacd peste opozitia Sundesrat-ului cu privire la adoptares unui text Land-urile sunt cele Insarcinale sa aplice texlele in materiile care intra in competentele lor. Constitutia prevede obligatia pentru Laind-uri de a lua masurile necesare pentru executarea, in sfera competentelor lor. @ actelor 83,95 din populatia tania fost favoarea adara * Sectunea a fost realvzaté pe baza legislatiel stat Europene specifice materi, junsprudentei domeniulst speciala privre asupra sistemalizaci pe care o realizeazé Jodi Ridesu, op. of. p. 909.1068 > Penteu detali @ ge vedoa Joa! Rideau, op. cit. p. 929-036. F membce, legislate! Uniuni 212 europene. in cazul nerespecténi acestei obligatii de catre un Land, constatata de jurisdiotia UE, competenta va trece la Federatie, care va adopta masurile corespunzatoare. Aceste masuri réman fra efect din momentul in care Land-ui va lua mésurile necesare Eventualele itigii sunt solutionate de catre Curtea constitutionaia Sistemul austriac admite integrarea normelor UE in ordinea juridic& internd, dar existé incertitudini privind primordialitatea, datoritd absentei dispozitilor din Consiitutie gi tinand cont de traditite dualiste. Totul depinde de pozitia judecdtorilor. care, adesea, aplica dreptul UE. : 2. Belgia’ De regula. in Belgia Parlamentul esie cel care duce la Inde- plinirea obligatille asumete de céitre stat la nivelul Uniunil. Pentru a pune in practic normele UE este regiementata, inclusiv, delegarea legislativa, prin care Executivul este abilitat s4 reglemenieze anumite materii intr-un mod general sau s& execute normele juridice ale Uniunii, in special directive. Consiiul de Stat are un rot consultativ important in examinarea textelor de transpun Comunitatiior culturale gi celor regionale i se permite 84 aplice normele Uniunii Impreuna cu statul. pentru competente determinate, Conflictele de competent sunt solutionate de Comitetul de intelegere gi, a posteriori. de Curtea de arbitra) Articolul 6 din legea specialé a reformetor institulionale din aul 4980 mentioneaz4 respectarea dreptului Uniunii in materia politicit economice regionale si cuprinde motive precise pentru care normeie internationale, tn materia mediului. rebuie s& fle respectate. In cele doud domenii, statul se poate substitul regiunii, in masura in care el este competent s8 stabileasea un cadru normativ. Totusi, nu a fost prevazuté nicio proceduré pentru a permite statului 8 impund regiunilor sau comunitatifor culturale respectarea obligatilor internationale sau s8 se substituie acestora. Legea special, din mai 1993. a adus un element nou, in sensul c4. de acum, Constitufia recu- * fdom. p. 938.944, 213noaste autoritajilor federale dreptul de a uza de 0 pulere de substituire pentru a apara interesul national gi pentru a garanta respectarea obligatiilor nationale sau supranationale. in ipoteza tn care 0 regiune sau o comunitate nu-gi indeplinesie sarcinile, enti- tatea vizaté. in termenii Legii speciale din 5 mai 1992, va trebui sa se apere jn fata Curfli de Justitie a Uniunit Europene si, deci, va fi asociaté incé de fa inceput proceduri Curtea" de arbitraj poate fi sosizaté cu probleme privind competenta pentru punerea in practic’ a dreptului intemational sau a dreptului UE, confruntandu-se statul si regiunile sav comunitatilé belgiene Jurisdictile ordinare au pulerea de a face sé prevaleze dreptul UE asupra normelor regionale sau asupra celor din comunitatile cuiturale Curtea de casatie @ consacrat prioritatea dreptului international conventional ca avnd efecte directe in ordinea juridica intern’, fondaté pe propria sa natura. iar pentru dreptul UE, pe faptul cd tratatele care au creat dreptul Uniunii au insfituit 0 noud ordine juridic’, pe baza careia statele membre si-au limitat exercitarea puterilor lor suverane in domeniile pe care aceste tratate le-au determinat Curtea de arbitraj are competenta de a se pronunta cu privire la integrarea tratatelor UE in biocul constitutfonalitatit, Astfel, ea verifica conformitatea unei legi pe baza unui principiu ce priveste un drept acordat de Constitutie si pe baza Conventiei europene a drepturilor omului sau pe baza altor texte internationale de protectie a drepturilor omului. In alte cazuri, insé, Curtea de arbitra) consacré prioritatea dreptului constitutional, controland constitutjonalitatea legilor de ratificare, precum si constitutionalitatea tratatelor asupra cArora aceste fegi se pronunta. Efectul direct al dreptului UE a fost acceptat In Belgia, Consifiul de stat admitand efectul direct al directivetor. * Hotararea Costa/Enet, precitats 214 3, Danemarca’ Ministerul Afacerior Externe s-a pronuntat pentru o buna aplicare a normelor juridice ale UE, Pot fi acordate Exeoutivului delegati pentru aplicarea dreptuiui UE, conform legit privind aderarea Aplicarea normativa este asigurata de Parlament, care-gi rezerva un drept de monopot, autorizdnd delegalii la Guver pentru aplicarea actelor juridice ale Uniunii, modificand actele anterioare sau care le succed in ciuda tendinjelor duatiste ale jurisprudentei daneze, nu apar dificutati importante to aplicarea dreptului UE in Danemarca, Absenta de decizii marcante se explica prin tendinta jurisdictillor daneze de a evita problemeie de principiu, pentru a se pronunta asupra faptelor si de a rezolva problemele, sprijinindu-se pe regula interpretari conforme sau pe regula prezumtiei de conformitate Legea privind aderarea @ recunoscut efectul direct al dreptulul UE. 4, Finland: Aplicerea dreptului Uniunii Europene trebuie realizaté de Parlament, atunci cand problemele releva competenta legistativa. Sub aceasté rezerva, Guvernul are un rol important, adoptand texte Regiunile sunt mai putin vizate de aplicarea regulilor europene, spre deosebire de Comune care au competente importante (energie, transport. mediu, in special) si rebule s8 pund in practica textele europene. Actul prin care se face incorporarea prevede cA tratatul de aderare si celelaite tratate intrd in vigoare atunci cand ele sunt acceptate. cea ce implicd 0 acceplare a efectului direct. a primordialitati gi a jurisprudentel instantelor UE. Porte: dataii a se vedea Jo8! Rideau, 09. el. p. 948-084 * tetom, 9, 984-988 2155. Franta’ Aplicarea dreptului UE in Franta, este caracterizata prinir-o puternicd dominatie a Executivutui, in detrimentul Legistativului Determinarea autoritatii chemate sé asigure aplicarea normativa a dreptului UE este, in principiu, legaté de partajarea materilor, operat prin Constitute. Masurile normative de splicare a regulilor UE trebuie s& fie luate fie de puterea legislativa, fie de Guvern Aplicarea directivelor a fost asiguraté de Parlament sau Executiv in virtutea abilitérilor sau doar de céire Guvern, dupa caz, potrivit cispozitilor constitutionaie Absenta puterilor normative @ regiunilor exclude interventia lor in aplicarea normativa a dreptului UE. Respectarea dreptului UE se impune regiunilor in exercitarea diverselor lor competent, aga cum se impune gi altor colectivitati locale si tuturor puterilor publice, ia virtutea jurisprudentei Consiliului constitutional, sub controlul jude- cAtorului administrativ. Existenta anumitor situate juridice particulars {statutul Corsicai gi al teritoritor de peste mari) poate, totugi, $8 ridice probleme in ceea ce priveste aplicarea normativa, ceea ce s-a concretizat prin condamnarea Frantei de oatre Curiea de Justitie de la Luxemburg pentru o absenta a transpuneri: unor directive in Teritorile Noii-Caledonii si in Polynesia francezd. Totusi, stalul dispune de milloacele necesare pentru a impune colectivitatilor respectarea obligatiior asumate fa nivelul UE. In ceea ce priveste efectul direct al dreptului US, jurisdictiile franceze au refuzat mult timp s& facd s4 prevaleze tratatele asupra legilor posterioare, nerecunosc&nd puterea de @ repune in discutie dorinta ulterioaré a legiuitorului, cdutand sa reducé eventualele conflicte printr-o interpretare favorabila a legil. Consiliu! constitutional s-a pronuntat asupra acestei probleme th anul 1978. in legaturd cu legea privind intreruperea voluntara a sercinil, spunaind c& au fui ti revine atributia de a asigura, in cadrul contraiuiul de constitutio~ naltate, respectarea auioritalli superioare a iratatelor, prevazuta de art. 58 din Constitulie, in conformitate ov autoritatea relativa si contingenta a tratatelor internationale. In septembrie 1986, Consiliul " Pentru detalii a se vedee Jod! Rideau, op. cit, p. 989-1010. 216 Constitutional a considerat c8 respectarea art. $8 se impunea chiar in t2cerea legit” si c& .apartine diferitelor organe ale statulul sarcina sé supravegheze aplicarea acestor conventii in ordinea interna, in cadrul competentelor for, ceea ce consacra abilitatea implicita care prezuma decizia din anul 1975. Consiliul Constitutional a examinat. inir-o decizie din 21 octombrie 1988, daca logea care trebuia sa so aplice era compatibilé cu Protocolul Conventiei europene a Arveolul 258 TUE, 258 chiar 68 statele sunt raspunzatoare gi pentru actiunite, inactiunile ori omisiuile organelor statele independente din punct de vedere constitufional. Nu are importanté daca este vorba despre prevederile tratatelor constitutive ori modificatoare, despre dreptul derivat. acordurile internationale care leagé Comunitatea Europeana, respectiv Uniunea Europeana, sau despre principiile generale de drept gerantate prin ordinea juridica @ UE. Totodata, trebuie precizat si faptul c& necunoasterea unei hotarari a Curtil de Justitie constituie, de asemenea, 0 neindeptiniree a unei obligatil, desi, potrivit Curtii de fa Luxemburg, este 0 .neindeplinire speciali™, susceptibila de a fi deferité Cui Comportamentul neconform al statului poate consta intr-o actiune, inactiune sau omisiune, De exemplu, neindeplinirea unei objigatii poste fi rezultatul aplicarii unel masuri sau a unei dispoziti nationale incompatibile ou dreptul UE sau mentinerii unei prevederi nationale contrare cele! din dreptul UE. Neindeplinirea va fi imputata statului membru, f8rS a avea in vedere gi organul (autoritatea) statului care se gaseste, de fat, la originea neindepliniri obligatiei asumate. 1. Cauzele si modalitafile de deciangare a procedurii pentru neindeptinirea obligatillor asumate A. Cauzele ce pot declansa procedura pentru neindeplinirea obligafiilor asumate Exist mai multe situajii care ar putea determina declangarea procedurii, si anume: - incéicarea unei obligatii pozilive de a asigura eficienta dreptului UE. Curtea considera ca obligatia nu este indeplinita atunci cand un stat membru nu fi sanctioneazé pe cei care Incaled dreplul UE in aceeasi manieré ca pe cei ce incalea dreptul national: Ami Barav, Chistian Pip européennes”, PUP, Paris, 1993.0. 339 Dictionnaire juridique des Communautés 259trenspune dispozitile directivei prin dispoziti interne avand caracter obligatoriu. (...) Simplele practici administrative, care pot fi modificate, rratura lor, dupa bunul plac al edministratiei, nu pot fi considerate ca reprezentand © executare valabild a obligajie’ care decurge cin directiva’'. Potrivit Curtii, transpunerea adecvata prezinté o important’ deosebil pentru ca persoanele private s& isi cuncascé drepiurile, alunci cand cei c&rora directiva in cauza le confera unele dreptun sunt cetéteni ai altor state membre”. In cazul in care legislatia nationalé cuprinde prevederi dintre care unele sunt conforme cu dreptul UE, iar ae nu, Curtea consider’ c& 0 astfel de legislatie este insuficient de ord pentru a putea fi conforma dreptului UE - Incalearile generale si persistents, Din practic. se constaté ca statul poate fi tras la raspunderea chiar gi atunci cand normele juridice ale UE sunt implementate in mod corespunzator. Situatia are, insd, in vedere o practica administrativé nationala contrarg drepiului UE, in conditile in care aceasta este considerata ca fiind constanta $i generalizata. in aceste cazuri, Curtea de Justitie consider cd neindeplinirea ce catre un stat membru a obligatilor asumate se poate stabili numai dupa dovedirea ou probe suficient de documentate ¢i detaliate a practicii administratiei nationale giisau instan{elor respective, ceea ce diferd de tipul probelor solicitate. de regula, cand incdlcarea se refera la termenti folosi pentru formularea legislatiei nationale” + actiunea instantelor unwi stat membru. Adesea, actiunea instantelor nationale a constituit 0 incdloare a creptului UE, in general si a objigatilor asumate de catre un stat membru, Tn special. Potrivit practicii constante a Curtii de Justitie, statele sunt raspunzatoare si pentru actiunile ori omisiunile organelor statele independente din punct de vedere constitutional - .omiterea nolificérii actefor normative nationale care trenspun acte ale Uniuini. Obiigatia siatelor membre este aceea de 2 notifica aiat legislatia de transpunere. ct gi cea care asiguré implementarea’® actelor normative ale UE, si este mentionaté. in mejoritatea cazutilor, in dispozitile finale ale actelor normative ale Uniunil ~ transpunerea necorespunzétoare 3 actelor juridice ate Uniuni. 0 alté obligatie a statelor membre este aceea ca legislatia nationala. care transpune actele normative ale Uniunii, s4 fie in deplin concordanta cu cerintele acelor acte in domeniul respect; - neconformarea legislatie’ nationele le cerintele normelor juridice ale UE (implementarea necorespunzatoare a dreptului UE}. Statele membre sunt obligate s& asigure aplicarea intocmai a dispozitiior de | transpunere, Din jurisprudenta Curtii de Justitie. se constata cé, adesea, motivul piangerii Comisiei este implementarea neadeovaté a legistatiei UE, si nu transpunerea incompleté sau netranspunerea acestela Poirivit Curti, ,ibertatea unui stat membru de a decide cu privire la | modul de implementare .(..) nu Tl exonereazé de obligatia de a 4 B. Modalitatile de declansare a procedurii pentru neindeplinirea obligatillor asumate Comisia initiaza procedura prevazuta la art. 258 TCE ca urmare a plangerii unui resortisant al unui stat? membru, fie din proprie initiativa. Neavand, ins, la dispozitie, un serviciu propriu de investigatii, Comisia strange informatille necesare pentru introducerea plangerii din diferite curse, de exemplu: prin intermediul presei, din intrebarile sau petitile adresate Parlamentului European sau, din ce in ce mai des. prin intermediut surselor tehnologice moderne, cum ar fi bazele de date care arata atunci cand statele membre nu au notificat implementarea directivei Asifel, reprezinté modalitéti de declangare a procedurii, urmatoarele: - sesizarea automaté a situatilor de omitere a notifcari legislatiei najionale de transpunere. Comisia beneficiaza de un sistem ¥ Punetul 12 din hotaérea CICE, din 25 mai 1982, Commission des Communautés européens ¢/ Royaume des Pays:Bes,C-96(81 T Paul Craig, Grainne de Burca, .Dreptu! Uniuni Europene. Comentari jopradents 3 dactrns. opt 2. 558. Petit art, 9 alin. (3) Ra} aim Legea nr. 157/2005 pent atfcarea Tratatutl de aderare 2 Roméniet Ia UE, pr roso‘isant ai unt stat se inelege persoana fai Sad Juidea avand cetajenta, respect nationaltatea acchi slat in conformiate cu legis interna a acestuia" paul Craig. Grainne de Burca, .Dreptul Uniuni Europens, Comentat juispradenta si doctring", op. ot, p. 538. "Paul Craig. Grainne de Busca, Dreptul Uniuni Europene. Comentan. | judsprodenta $i doctind’.e6. a WV-a. Ed. Hamangi.. Bucuresti, 2008. p. 951 Monica Elena Otel. op. cit. p. 57 260 261informatic care permite sesizarea, determinand, asifel, deciansarea automata a proceduril Prin acest sistem. documentatia de notificare este introdusé de statul membru direct in baza de date a Comisiel; ~ plangerea inaintata Comisiel de catre orice persoana fizicd sau juridiea avand ca obiect orice masuré sau practic a unui stat membru pe care o considerd incompatibila cu normele UE. Plin- gerea poate fi facuté In orice limba oficiala a Uniunii Europene'. este scutita de taxe si poate avea fie forma unei scrisor, fie poate fi folosit formulorul standard elaborat de Comisia Europeana®. Persoana fizicd sau persoana juridica care fainteaza plangerea nu trebuie sa aibaé vreun interes in actiunea respectiva gi nu trebuie sa fie direct valémata, Singura conditie peniru admiterea plangeri este ca aceasta s4 se refere la incdlcarea unei norme juridice a UE de catre un stat membru. Cu toate acestea, Comisia a subliniat faptul ca “procedura nu are ca scop principal pe acela de a oferi perscanelor 0 cate de atac, ci reprezinté un mecanism obiectiv care asigurd respectarea de catre stat dreptului comunitar. Conform doctrine Comisia este liber sé dea sau s& nu dea curs unel astfe! ce solcitari, Plangerea se inregistreaza intr-un regisiru finut de Secre- tarialul General, reclamantul primind 0 notificare cu numarul de inregistrare al plangeri, in termen de un an, Comisia este obligata fle s4 inchid& cazul, fie 58 treaca la etapa urmatoare. Reclamantul este, apo, informat, prin intermediul Directoratului General care se ocupa de domeniut respectiv, asupra actiunilor intreprinse de Comisie, ca raspuns la plangerea sa”* - propriile investigatii ale Comisie: a) Rapoartele intoomite de statele membre: toate statele membre au obligatia de a Intocmi anual rapoarte cu privire Ia situatia respectari normelor juridice ale UE: “Jn prezent, 23 de limi oftcial. » Bonmularul a fost pus fa dispozitia Celor interesall in anul 1999, Acesta poate gésit in limba romana la Urmatoarea pagina web: httnv/ec.curope.culcor Frunity_lawiyour_cghisivour sights, forms_en fim. "Nionica Elehia Otel, op il. p. 68. © Paul Craig, Gr Birea, Droptul Univnii Europea, Comenter jurisprudenta 9 doctrins” op. ct. p. 939. Gyula Fabien, op. ot. p, 36% 262 b) Intrebarile parlementare: Parlamentul European fi poate adresa Comisisi, in exercitarea atributilor de control, intrebéri care au ca ‘biect activitatea desfégurata. In urma acestar intrebari, Comisia se te aulosesiza si poate declanga procedura: ¢) Paiitile: in cadrul Pariamentului European functioneaza un comitet pentru petit care are rolul de a primi asemenea sesizari de la cetatenii europeni. Unele din aceste petit’ sunt transmise Comisici pentru solutionare, iar din analiza acestora Comisia poate ajunge la concluzia c4 un stat membru nu a respectat obligate ce decurg din normele juridice ale UE! 2. Procedura constatarii neindeplinirii de catre state a obligatiilor asumate in literatura de specialitate au fost formulate mai multe opinii cu privire la etapele/iazele procedurii. Astfel, potrivi lui Paul Craig si Grainne de Buirca” .procedura in constatarea neindepliniril obligatillor ce revin statelor membre in temeiul Tratatului CE poate fi civizata in patru etape distincte”: negociorea din etapa precontecioasé, initiala; notificarea oficialé a cu privire la respective tncalcare pretinsa, pe calea unei scrisori din partea Comisiei; emiterea unui aviz motivat in partes Comisiei statului in cauza gi etapa finala - sesizarea Curti de Justitie de catre Comisie Carol Harlow gi Richard Rawlings® identificd, insa, rei faze, gi anume: .o faz initiald, diplomatics, conturata, in mare, de catre Comisie, 0 faza subsecventé ceva mal jurisdiciionalé. influentata de jurisprudenta Curtii, dar dominata, incd, de stilul de negociator al Comisiel si o a treia faz, in mod clar avand caracter juridic, ca urmare a aplicSrii unei sanciluni pecuniare impottiva statului” ‘Monies Elana Otel. op. ct. 2. 58 -Dreptu! Uniunit Europene. Comentart jurisprudenta $i doctrine” op. cit. 9, $42. Accountability and Law Enforcement: The Contraiyed EU Infringement rocedae et ee Paul Cian, Srdene Go Burca, i Ore Usui Coropere. Comentarii, jurisprudenté $1 doctring”, op. cit.. p, 541. - 263Analiznd continutul etapelor mentionate anterior, proprii autorilor | mentionati, rezula c& procedura are in vedere doua mari etape, distincte, care la randul lor, cuprind mai multe actiuni, si anume o | etapa administrativa, precontencioasé gi 0 etapa jurisdictional, | contencioas3. Astfel, i continuare, vom prezenia desfagurarea procedurii avand in vedere aceste doud etape. A. Etapa administrativa, precontencioasa Obiectivul acestei etape consté In aceea de a permite statului | membru vizat s&-si justifice pozilia sau,-dupa caz, 4 se conformeze cerintelor Tretatulvi. Etapa administrativa ofers posibilitatea rezolvari, pe cale amiabila, a neintelegerilor care au condus Comisia la concluzia potrivt careia statul in cauz4 nu s-2 conformat dreptului UE. Etapa administrativ’ const in schimbarea reciproca a punctelor | de vedere intre viltoru! rectamant (Comisia) si vitorul parat (statul membru), .mai exact, in cadrul acestei ctape, sunt stabilite unele | termene pentru rezolvarea situafiel neconforme cu dreptul UE si. de asemenea, prezinté. important’ faplul ca, in cadiul proceduri administrative, are loc si delimitarea obiectului viltoarei actiuni aduse in fata Curtii de Justitie”’ Jin ceea oe priveste scapu! procedurli, insési Curtea de Justitie a statuat. in mod repetat, c& acesta este acela .de 2 da posibilitatea statului membru, pe de o parte de 2-gi remedia, corecta sau indrepia pozitia fata de problema prezentaté in fala Curti si. pe de alta parte, de a-si prezenta apararea impotriva plangerilor Comisiei"* In majortatea cazurilor, procedura este declangaté de catre Comisia Europeand. In aceasta situatic, Comisie transmite statului membru, susceptibil de a fi incdlcat dreptul UE, 0 scrisoare informala. Prin aceasta scrisoare, Direcioratul General, cu alributi int-un anumit domeniv, solicité statului in cauzé detalii cu privire la presupusa incditcare a legisiatiei UE. Rolul acestel scrisori este acela de a culege informatii si de a elimina eventualele neintelegeri din partea Comisiei cin practica, s-a demonstrat c&, in numeroase cazuri, presupusa ‘ Gyula Fabian. op it, p. 362. > idem, 264 ncdlcare @ legislatiei UE se datora unor deficiente in traducerea actelor nationale sau a unei interpretari gresite a acestora’™ Dacé, in urma raspunsului primit din partea statului, Comisia considera c& statul este susceptibil, in continuare, de incalcarea dreptului UE, ii transmite o ,scrisoare formals” prin care solicité statului membru ssi prezinte punctul de vedere cu privire ta comportamentul séu fajé de situatia care, in opinia Comisici, se materializeazéi in incdlcarea dreptului Uniunii Europene. Scrisoarea prevede In ce const incalcarea dreptului UE, confine un rezumat al obiectillor Comisici Europene gi, de asemenea, stabileste un termen in care statul are posibiltatea s4-i prezinte observatile. Posibiltatea oferitd statului de 2-1 prezenta observatile este consideraté de cdtre Curie ca fiind 0 garantie esentiali, in absenta careia procedura in consiatarea neindeplinisi de cétre state 2 obligatillor asumate ar fi neintemeiata (ilegala)* Prin intermediul observatilior, statul membru poate arta care sunt masurile pe care le-a luat in vederea ,intrdrii in normalitate, dacd recunoaste cd @ contravenit ordiniijuridice comunitare™. Statul membru nu poate invoca in favoarea sa preveder, practici sav circumstante existente in dreptul intern in vederea justificéri neconforméirii cu obligatille impuse de dreptul comunitar, chiar daca acestea sunt de natura constitutional Daca dupa schimbul de opin intre Comisie si statul membru, sau jn situatia in care Comisia nu primeste niciun réspuns din partea statului, Comisia are, in continuare, convingerea c& esie vorba despre 0 incalcare a dreptului UE, emite un aviz motival, Avizul nu Jeagé statul membru Tn cauza, efectul sau juridic find numai in raport " Monica Elena Ofel, 9p. cit, 2098, p. 60. * Punctul + din Sumarul hotarari CJCE. din 28 marie 1886, Commission des ‘Cemmunautés européennes c/Reépublique fafenne, C-274i83 [Din finaltatea art. 169 TCEE, rezulid faptu! cd etape precontencioass 8 procedus paninu neindeplinires abigatilor, trebuie $8 contina (...) posibiltatea staluui de a-si prezenta observalilo (c)= 0 garantie esenyala coruta de Tratat, iar respectarea aceste! garenfi este 0 congite 2 legalitati acestei proceduat’. ? Gyula Fabian, op. cit. p. 363. * Monica Elena Ole, op. cit, p. 61 265cu o eventuala sesizare a Curtii de Justitia. Avizul trebuie 53 indeplineasca urmatoarele conditi 1, 8& contind numai acele obiectii ale Comisiei prezentate in scrisoarea formalé: 2. 88 fie motivat, adic’ .s8 contind o expunere coerenta gi detaliata a motivelor care au determinat Comisia s consider o4 | statul in cauza nu si-a indeplinit o obligajie asurnata prin Tratat”' 3. 8 mentioneze un termen rezonabil in care statul membru sa se conformeze dreptului UE. in dreptul UE, obligatia motivarii este 0 cerintd procedurala esentiala. Mai mult, art. 297 TFUE impune expres ca regulamentete, directivele $i deciziile sa prezinte motivele pentru care au fost elaborate si adoptate, Articolul 258 preia aceasta prevedere, indirect, si la actele emise de catre Comisie in temeiul sau. Daca tn primul az, lipsa motivarii reprezinté obiect al unui recurs in anulare, nu acelasi luoru se poate feline si penteu. nemotivarea unui aviz al Comisiei, si aceasta pentru simpiul fapt ca avizul este un act fara forté juridicd, fiind un instrument avand caracter orientativ. Ca argument, avem in vedere menfiunea f&cuté de avocatul general Lagrange in concluziile prezentate in cauza Comisia c./Italia din anut 19617, si anume: .Acestui document, nu trebule s8 i se coord indeplinirea niciunei formatitati, din moment ce. (...). avizul motivat nu este act administrativ supus controlului Curt cat priveste legalitatea sa’ Cu toate acestea, statul membru céruia fi este adresat avizul poate contesta absenta motivasii lui, dar numai in fata Curtii de Justitie. dacé procedura ajunge in aceasta etapa. Deoarece Tratatul nu prevede un termen in care statu! trebuie 8 prezinte observatile, .Comisia fi acordé un termen rezonabil, in general de 2 luni, insa durata poate varia in functie de complexitatea dosarului, de urgenta. de faptul daca statul a fost, deja, informat * Punctul 1 din Sumarul hotéraei CJCE, din 11 tulle 1991, Commission dee Communautes eurapeennes c/ Republique poaugaise, C-247!89. * Motarérea CICE, din 18 Gecembre 1961, Commission de la Communauts économique europienne ¢./ Répubtiave eatienne, C718" 266 jnainte de deschiderea procedurii"', Termenul stabilit de Comisie poate fi prelungit numai de catre aceasta, Curtea de Justitie neavand competenta Ge a acorda prorogarea termenului Statul membru nu este obligat 38 rspunda scrisorii de notificare transmisé de cate Comisie, lipsa unui atare raspuns neatragand consecinte negative Tnsd, in cazul in care statul raspunde Comisiei Europene, raspunsul trebuie s8 contina masurile Intreprinse pentru a se conforma cu dreptului UE. Masurile pot fi de natura administrativa sau legislativa, or ambele. Termenul de realizare a masurilor si de raspuns la cerinele Comisiei este de 2 luni, dar poate fi prelungit la cererea statului membru interesat cu o perioadé de maxim 3 tuni, dacd masurile necesare pentru conformare cu opinia motivata trebuie $8 fie adopiate printr-o procedurd legislativa’ Daca statul nu se conformeaza avizulul transmis de catre Co- misie, in termenul prevazut, aceasta (Comisia) poate sesiza Curtea de Justitie. Interesant este c4 instanta de ta Luxemburg poate fi sesizata gi in cazul in care statul membru tsi indreapta conduité, dar dupa implinirea termenuivi stabil, Motivele pentru care statul nu este scutit de o eventualé rSspundere au fost prezentate chiar de catre Comisie, si anume: Comisia sustine od are un interes permanent in introduceres actiunil, pentru a Impiedica statele sa .sub- mineze” procedutile in constatarea neindepliniri obligatillor, punand capat comportamentului lor neconform cu dreptul UE inainte de pronun{area_unei hotérari, pentru ca, ulterior, s8-si rela comportamentul incriminat. Totodata, sustine Comisia, Curtea trebuie 4 se pronunte $i asupra incdlcarilor de scurté durata, deoarece este sanclionata incdlcarea dreptulul UE si nu durata inedlcati Prin sosizarea Curt de cdtre Comisie, aceasta doreste 0 con- firmare 2 pozitiel sale legal adoptal in avizul motivat. Sesizare reprezintd, de altfel, inceperea etapei contencioase. Minasle-Augustina Oumileageu, articol publicat in Bufetinul informatiy al INPPA, rr, 3/2008. Monica Elena Otel, op. oft. p. 82 267B. Etapa contencioasé Aciunea pentru constatarea neindepiinirii obligatilor asumate trebuie introdus, cel mai tarziu, in termen de o luna de la data la cere Comisia a decis s4 inainteze cazul Curtii de Justitie” In ceea ce priveste continutul corerii de recurs, tebuie facute unele precizari. Avand in vedere faptul cA avizul motivat functioneaza ca 0 .protectie procedurala in beneficiui statului membru? suspicionat c4 incalcd dreptul UE, Comisia nu poate modifica continutul de fond al pretentilor sale atunci cand sesizeazé Curtea Mai- mul, .Comisia nu poate modifica continutul de fond al sustinerilor sale nici atunci cdnd se ajunge '2 audierea cauzei de catre Curtea de Justitie, chiar dacd ambele parti doresc examinarea | de citre Curte a altor aspecte referitoare la conduita statului, care au avut loc dupa data emiteri avizutul. in situatia In care Comisia doreste sa introducd 0 noua obiectie (care nu se regaseste in avizul motivat), aceasta nu-si poate modifica plangerea, ci trebuio s& reia intreaga procedura prevazuta la art, 226 TCE. Singurul caz admis de catre Curte cu privire la modificarea pretentiilor formulate de J Comisie, se referd la situatia in care acestea sunt mai putine docat in avizul motivat jn concluzie, Comisia nu poate formula, in aceasta etapa, alte pretentii decat cele care se regasesc In avizul motivat, ins poate sa renunte la unele dintre ele. In cerere, Comisia trebuie s& indice in mod clar care sunt pretentile sale, care sunt elementele de drept si de fapt pe care se temeiaza chemarea in fata instantei a statulul in cauzd, Din jurisprudenta Curtii, rezulté ca statul membru. desi recunoaste incalearea dreptului UE, nu poate invoca structura sistemulul su najional administrativ. stabilité in conformitate cu normele constitutionale, pentru a-si argumenta imposibilitaiea rezolvari problemei. In aceasta sitvatie. statul membru interesat este obligat * Monica Elena Otel. op. ct. . 63 Paul Craig, Grainne de Birca, Juisprudenté si doctrina’, op. cit. $31 ‘dom. reptid Unum Europene. Comontar 268 s&-$i modifice sistemul national in scopul de a se garanta aplicarea uniforma a dreptulut UE. desea, statele membre invoo’. pentru a explica necontormarea. in termen, cu dreptul UE, probleme legate de sistemul legisletiv sau de Separares puterilor in stat, in cacrul sistemetor interne de drept, respinse, insd, in mod constant, de catre CJUE, Curtea a reiterat observatile potrivit cérora statul este réspunzator .oricare ar fi organul statal a cdrui actiune sau omisiune sta la baza neindeplinici obligatillor. chiar si in cazul unei institutii independent din punct de vedere constitutional" si c& un stat membru nu poate invoca prevederi, practici sau circumstante existente In cadrul sistemului juridic intern pentru a justifica nerespectarea obligatillor gi a terme- nelor prevazute de directivele comunitare™ © altd forma de aparare a statelor se concretizeazd in invocarea lipsei intentisi, ins, nici de aceasta dat Curtea nu este dispusé sd jerte” statul, deoarece instanta constata numai faptul ca incatcarea a avut sau nu loc, si nu dacd aceasta incalcare a fost cu intentie sau gin culpa Un alt motiv invocat de statele membre se ceferd la faptul o& incdicarea a fost comis $i de catre alte state membre, dar gi acesta fara succes. Curtea @ respins, adesea, ideea potrivit careia obligatia de a respecta dreptul UE este una reciproc, dependenté de respectarea deplind de cétre alte state membre. Si, nu in ultimul rnd, potrivit Curti, .nu este posibil ca un stat membru sa invoce ilegalitatea unei decizii a UE anterioare care ii fusese adresaté, in scopul de a impiedica pronuntarea unei hotarari impotriva sa in cadrui unei actiuni bazate’? pe art. 258 pentru nerespectarea acelei decizii in termen de 0 luna dupa decizia pronuntata de Curte, Comisia trimite statului membru o scrisoare prin care ji reaminteste obligatia de a lua masurile necesare pentru a asigura respectarea legislatiei UE incalcate gi de 2-1 raporta, in termen de trei luni, masurile Iuate Idem, p. 563, Pigem > Idem, p. $64, 269sau care urmeaza a fi luate"*. .Statul membru are posibiltatea de a transmite un réspuns Comisiei, privind masurile pe care Je-a luat pentru a se conforma hotérérii Curiii, aceasta posibilitate repre. zentnd dreptul statului membru in cauza de a se apéra si a demonstra modul in care consider necesar s& respecte decizia instanfei comunitare”™ Daca in urma observatilor transmise de catre statul membru in cauza, Comisia considers, in continuare, c& acesta nu a luat mésurile necesare pentru a se conforma hotérarii Curt, va emite un aviz motival in care va preciza aspectele asupra cérora statul nu s-a conformat hotararii Curt ain cazul in care statul membru respactiv nu 2 luat masurile pe care le impune executarea hotararii Curt in termenul stabilit de Comisie, aceasta poaie sesiza Curtea de Justijie. Comisia arata cuantumul sumei forfetare sau al penalitatlor cu titly cominatorlu pe care le consideré corespunzatoare imprejurdrilor si pe care statul membru trebuie sa le plateasca™, Potrivit art, 260 alin. (2) par. 3 TFUE, nerespectarea, de catre statul membru a hotirarii Curt constitule 0 noua incdlcare a prevederiior Tratatelor care poate fi sanctionata, din nou, cu o actiune in neindeplinirea obligatillor, Curtea putind obliga statul membru ia plata unei sume forfetare sau a unor sume avand caracter cominatoriu pana la indeplinirea obligatillor precizate in prima hotarare, La stabilirea sumei forfetare, Curtea va tine cont de urmatoarele. gradul de periculozitate al incalcarit; durata incalcanit, posibilitatea Statului membru de a plati despagubirile solicitate: efectul incalcari asupra interesului public sau privat i urgenta problemei* * Monica Elena Otel, op. ot. 2008. p. 64. 2 dom, § 85. ® aril 260 atin, (3) TFUE * Gyula Fabian, op. cit.p. 370. 270 C. Efectele hotararii Hotérarea Curtii de Justiie in constatarea neindepfinirii obligatilor asumate de slatele membre este pur declaratorie. Aceasta stabileste numai existenta incalcari, iar in sarcina autoritétior nationale revin masutile care trebuie luate in vederea executérii hotararit™ Curtea nu are competenia de a suspenda si anula actiunile statului alacate prin actiunea in constatarea incalcari dreptului UE si rici de a stabili masurile concrete la care sé fie obligat statul parat Hotararea Curlii obliga statul in cauzé s4-gi modifice legistalia, adapiand-o in mod corespunzétor mésurilor dispuse i fr iniarzier® Cu toate c& hotiarea Curfii nu are autoritate de lucru judecat decal inire pari, particularii vor putea invoca © norma juridicd a UE al cérei sens si aplicabilitate au fost definite de Curtea de Justite. " ihaela-Augustina Dumieagcv. op. cit ? Gyula Fabian, op. ci, 9. 368. 274Capitolul Vil DELIMITARI CONCEPTUALE iN LEGATURA CU UNIUNEA EUROPEANA Sectiunea ! Uniunea Europeana. potrivit Tratatului de la Maastricht Uniunea Europeand este forma actualé a constructiei comunitare, care @ inceput in anul 1950 Tratalul de la Maastricht (1992) e: prima oara, conceptul de Uniune Europeana. Potrivit prevederilor Tratatului de le Maastricht, UE ere formats din trei_.piloni te cel care @ introdus, pentru Comunitatile Europene, Politica oxterna si de securitate comund | dala ou intrarea in (PESC) gi Justitia gi afacerile interme (JAN'. O% vigoare a Tratatulul de la Lisabona pitonii s-au transformat in poltct ale Uniunii Europene, 4. Primul pilon: Comunitatile Europene Odaté cu institvirea Uniunii Europene, prin Tratatul de le Maastricht, Comunitatea Economica Europeand a devenit Comu- nitatea Europeand, lar Tratatul instituind CEE 2 devenit Tratatul instituind CE. Aceasté modificare se datoreazé evolutiei calitative a Europene, care, in timp. a trecut de la 0 Comunitatii Economice Comunitate pur economicd la 0 uniune politica. Aceasta nous 4 lor trei denumire nu a avut nicio consecinta asupra existentel Dupa intrarea in vigoare a Tratatulul de la Amsterdam. noua denumire @ acest pilon a fost .Cooperarea poltieneasca si judiciara in meterie penaié 272 ‘Comunitati Europene, deoarece nu a implicat 0 unificare formala a color tel organizati Prin Tratatul de la Maastricht, anumite institut au primit denumiri noi. Astfel. Incepand cu anul 1993, anul intearil in vigoare a Tratatulul mentionat. Consiliul Comuritajilor Europene s-a numit Consiliv! Uniunii Europene, iar Comisia Comunitétilor Europsne a devenit Gomisia Eurcpeana. De asemenea, Curtea de Conturi a primit denumirea de Curtea Europeana de Conturi Primul piton constitvia forma cea mai dezvottata a comunitarismului jin cadrul Comunitatilor Europene, institutile puteau s4 adopte, domenille care le erau repatizate, acte juridice direct aplicabile jatele membre $i care aveau priortate In raport cu dreptul intern jin spatiul Comunitatii Europene functiona, ca gi in prezent, de alt Piala interna cu cele 4 libertati tundamentale: lidera circulatie a marfurilor, a persoanelor, a serviciilor, a capitalurilor si platilor. Alsturi de aceste libertati, pe Piata interna, se regaseau, si se regasesc, in continuare, regulile concurenjiale. Printre politicle care releva responsabilitatea comunitar’ mentionam: afacerile economice si monetare, agricultura, politica vizelor, azilului si emigrérii, transpor- tule, fiscalitatea, ocuparea foriei de munca, comertul, politica sociala educatia si tineretul, cultura, politica consumatorului si refelele transeuropene, industria, coeziunea economicd si sociald, corcetarea gi tehnologia, mediul si ajutorul pentru dezvoltare. 2. Al doilea pilon: politica externa gi de securitate comuna (PESC) Inainte de constituirea Uniunii Europene, relatilie intre statele membre ale Comunitatilor Europene se desfésurau in cadrul .cooperairii politice europene” (CPE), lansata in anul 1970 si extinsa prin Actul Unic European. Cooperarea politica european consta in consultarile periodice dinire ministrii afacerilor externe si in contactele permanente dintre administratille lor, Acestia au convenit 3A se informeze reciproc cu privire fa orice problema importanta a politic externa, $8 ajunga la un punct de vedere comun si, in masura in care era posibil, s& adopte o pozitie comuna, Orice 273decizie trebuia A fie lat cu unanimitate. Problemele ce priveau securitatea se limitau la aspectele palitice gi economice. Crizele politice din anii ‘0’ au aratat ca acest instrument de politicd externa gi securitate comund nu oferea Uniunii Europene acea Importanta care SA fie adaptata statutului sau do .cea mai mare putere comercialé a kumi Prin Tratatul de la Maastricht (Tratalul privind Uniunea Euro- peand), gefii de stat silsau de guvern ai statelor membre au convent 38 realizeze, in mod progresiv, © politica externa si de securitate comuna, axaté, in principal, pe urmatoarele obiective: = apararea valoritor comune, a intereseior fundamentale si a independentei Uniunit ~ consolidarea securitat Uniunii sia statelor membre: mentinerea paci in fume gi consolidarea securitatit internationale conform principilor Cartei Naiiunilor Unite, precum si principillor si obiectivelor Actulul final de la Helsinki (1975) si Cartei de la Paris (1990), care a fost consolidata in anul 1994, prin crearea Organi- zaliei pentru Securilate gi Cooperare in Europa: ~ promovarea coopers internationale. promovarea democratiei gi a statului de drept. apararea drepturor omului gia libertatilor fundamentale ‘Aceste oblective, ins4, nu puteau fi atinse decat in mod progresiv Politica externd si, adesee, cea de secutitate se numarau printre domenile in care statele membre colaborau pentru a-gi_ apéra suveranitatea. Cu toale acestea. era foarte dificil s& se dofineasca interesele comune in materie. © alta problema o constituia faptul ca nu toate statele membre faceau parte din NATO {Irlanda, Austria, Finlenda, Suedia) $i din UEO (Danemarca, Grecia si Irlanda} in prezent, decizile politic’ externe si de securitate comuna continud s& fie lvate in cadrul cooperdri intre state. Totusi. un dispozitiv de actiune autonomd a fost, intre timp. pus in aplicare. prevazut In Tratatul de la Amsterdam gi dotat cu un cadru juridic solid, datorité coopera intre state, Astfel, decizile de principiu sunt uate, pozitile comune sunt formulate, aotiunile si masurile comune oiut din Golf, rézboiut cil din fugo: Javla, desttémarea Univnii Sovitice. sunt inchelate $1 deciziile-cadru sunt Iuate in cadrul celui de-al doilea (gi al treilea) pilon. Dintre aceste instrumente, col care se apropie cel mai mult de directiva comunitara este decizia-cadru. Cu toate acestea, ea nu poate fi direct valabila si aplicabilé in statele membre 3. Al treilea pilon: cooperarea politieneascd gi judiciara in materie penala Cooperarea politieneascé si cea judiciara a fost constituité tn scopul realizaril unei actiuni comune Tn materia prevenirit si luptei Impotriva criminalitati", rasismulul gi xenofobiel, dar gi pentru a oferi tuturor cetatenilor UE un spaliu de libertate, securitate si justtie”. © serie de masuri au fost luate cu privie fa lupta impotriva spaléri banilor; mai mult, a fost deschis un offciu european de polite, Europol, care gi-2 inceput lucrul inca din anul 1998 Cooperarea in domeniul juciciar a fost creatd, in primul rand, cu scopul sé faciliteze gi s8 accelereze cooperarea in materia proceduri judiciare si a executdirii deciziior, s usureze extradarea Intre statele membre, SA insiaureze regulile minime cu privire la elementele constitutive ale infractiunilor si la sanctiunile aplicabile criminaltati organizate, terorismuiui si traficului de droguri®, in acest comeniu, ca si in cel al polticii exteme gi de securitate ‘comund, cooperarea se baza pe 0 colaborare inire statele membre care nu intra in cadrul procedurilor de decizie comunitare. "in spaciak: tororism covuplia rau Tartcolee 29 51 20 TUE (actualele art. 67 $1 87 TFUE) ‘Asicoleie 31 si $2 TUE (actualele art. 82 si 89 TFUE). ratarea finte! mane, trafic! Hegal de drogurl sl arme, 275Sectiunea a ll-a Personalitatea juridica a Uniunii Europene, potrivit Tratatului de fa Maastricht Tratatul privind Uniunee European nu @ recunoscut in mod expres personalitatea juridica pentru UE. Absenta unel asemenea prevederi nu conduce automat la excluderea ideii cd UE ru avea personalitate juricica. Din dispozitile TUE rezuita clar cd UE nu se substituia Comu- ritatilor Europene, contrar proiectului prezentat de Comisie ia 21 mai 1991, in timpul negociesilor. Articolul 1 TUE, afirmand 4 .Uniunea este fondatS pe Comunitatle Europene compietate cu police si formele de cooperare instaurate prin prezentul tratat”, postula. cin contra, mentinerea Comunitatilor, ale caror Tratate constitutive sunt modificate prin Tratatul de 2 Maastricht, Personalitatea juridicé a Comunitatilor era, prin consecinja, mentinuté, ca gi competentelo tor internationale: ea devenea. in fapt, 0 expresie in domeriul com petentelor comunitare al Uniunii Europene Articolul 301 TCE*, introdus in Trataiul instituind CE de TUE. prevedea adoptarea de sanctiuni economice de catre Comunitatea Europeana, in aplicarea de pozili sau de aotiuni comune prevazute fa ttl PESC. In mod normal, in cadrul polticl externe gi de securitate comuna giin cel al cooperarit poltie’ gi in materie judiciaré ar fi trebuit s& se fegaseasca dispozifii susceptibile s4 confere Uniunii Europene o personalitate juridicd sau s& serveasca crept bazd pentru aparitia nei asemenea personalitati, Tratatut de la Amsterdam a oferit cative factori care s4 stea la baza unei personalitati pentru Uniunea Europeana, desi conferinfa interquvernamentalé nu a recunoscut personalitatea Uniuni VActuaivl at. 215 TFUE, * Mociticat prin Tratatl de Ia Lisabona, Actual art. | TUE: 276 Articolul 2 TUE' includea printre obiectivele Uniunii gi pe acela _de a-si afirma identitatea pe scena intemationala, in special prin punerea in practica 2 unei politici exteme si de securitate comuna, infelegand aici definirea unei politici de aparare comuna, care ar putea £4 conduca lao aparare comuna Consiliu! European adopta orientari generale si strategii comune care urmau a fi puse in aplicare de Uniune, in domeniile in care statele membre aveau interese comune importante” Decizile adoptate de Consiliu (actiuni comune $i pozitii comune), potivit procedurii stabilte de art, 23 TUE’, confereau Uniunl Europene calitatea de entitate juridic& pe scena international. in acest sens, art, 18 par.2" prevedea: “Pregedintia aro responsabilitatea de a aplica decizille luate in virtutea prezentului titty; In acest sens, ea exprima pozifia Uniunii fn organizatiile internationale i in cadrul conferintelor internationale’ Aceasté prevedere nu excludea, total, interventia statelor membre, angajate prin pozitile si actiunile comune fn luarea lor de pozitii si in conduita actiunitor for? Pand ia Tratatul de la Amsterdam, nici o dispozitie din Titlul V, cel referitor la PESC. nv autoriza Uniunea Europeand $8 incheie acorduri intemationale. Tratatul de la Amsterdam, fara sé modifice fundamental situalia, Inoearca. totusi, s4 avanseze pe calea acordarii de personalitate ju- fidica Uniunii Europene Articolul 24 TUES® acorda Consiliuiui posibilitatea, Tn cadrul pilonvlut fi, de a incheia acorduri internationale cu state terte sau cu ‘organizatii internationale, atunci cand aceasta era necesara”. Totusi, statul care declara 8 el trebule s4 se conformeze proprillor regult constitutionale, nu era fegat prin acord, iar ceilalti membri puteeu Actualut 3 TUE, 2 Aeoiut 13 alin. (2) TUE (actualul ar. 28 TUE), Actuaiul art. 31 TUE, * Actual aft 33 TUE. * anicoiete 19 gi 20 TUE (actualele act. 34 si 35 TUE). ‘ Actualul an. 37 TUE, ‘Aceasté posibiltate este extinsa gi la col de al trelea plo. 277conveni c& acordul este aplicabil cu tilly provizoriu. Declaralia nr. 4 de la conferinja interguvernamentalé din anul 1996, preciza, insa, c& aceasta dispozitie gi acordurile Incheiate nu implicau un transfer de competent catre Uniuine ‘Atuncl cand era vorba de cooperarea polifiei $i cea judiciara, se poate constata feptul c& oblectivele urmarite in acest cacru urmav $8 conducd la consolidarea reciproca a relatilor lor si c& interventilo UE, sub forma poxitilor comune, a decizillor-cadru, a deciziilar sau conven- tilor stabilite intre ele aveau o ofientare mai mult intend cecat extern. Tolugi, nu era exclus ca scopurile urmarite s4 angajeze Uniunea pe calea relatillor externe susceptibile de @ stabili relaiii cu alte state sau cu organizatit intemetionale si, dupa Tratatul de ta Amsterdam, sa incheie acorduri in conditile vizate de art. 24 TUE. Evolutia depindea, ins, de efectivitatea actiunii Uniunii ropene, @a insagi conditjonata de capacitatea statelor de a defini pozitiile comune $i de @ decide actiunile comune Crearea unui .Domn’ sau -Doamne PESC" tebuia sa urmareasca realizarea unei mai mati lizibiltati externe 2 personalitati externe a Uniunii Europene. Opozitile intre state privind crearea “Domnului” sau ,Doamnei PESC’ gi rolu! s4u recunoseut acestui now actor’ au dat 2 prior un profil putin politic Inaltului Reprezentant PESC, creat prin Tratatul de fa Amsterdam. in virtutea art. 26 TUE, Consiliul era asistat de Secretarul general al Consiliului, care exercita funciiile de Inalt Reprezentant pentru PESC. .contribuind, in special, la formularea, elaborarea si punerea in apticare a deciziilor politice si, dup’ caz, actionand in aumele Consiliulvi si la cererea presedintelui, prin organizarea dialogului politic cu terti’. Faptul ed era vorba despre Secretarul general al Consiliulul reprezenta un decalaj tntre tratat gi cererile celor care doreau sé-1 vada pe .Domnul PESC” investit cu 0 veritabild autoritate politica gi s8 asigure unitatea in reprezentarea Uniunii. Inaltul Reprezentant era asistat_ de Secretarul adjunct al Consiliulul 278 Sectiunea a ill-a Sarcinile Uniunii Europene, potrivit Tratatului de la Maastricht Sarcinile Uniunii Europene nu sunt analoge celor dintr-o ordine constitutional statald. Nu este vorba, aga cum se intémplé th cadrul altor organizafii internationale, de sarcini tehnice, precise, ci de domenii de activitate care aduc atingere esentei insegi a statelor. Tratatul instituind CE mentiona c@ UE avea ca misiune unirea statelor membre intr-o singuré comunitate, prin crearea unei piete comune, care sé reuneascé .pietele nationale” ale statelor membre Aceasta inseamnd ca toate marfurite $i prestarile de servicii puteau fi propuse si vandute in aceleasi conditi ca pe o piala interna, De asemenea, UE avea ca sarcin& epropieres progresiva a poliicilor economice nationale. ‘Obiectivul privind crearea unei piete comune a fost relansat odaté cu programul de desavarsire @ Pietei comune pentru anul 1992. Acest program a aparut pe baza a doud considerente: - pe de o parte, un anumit numar de obstacole nationale continuau 84 se opuné realizéiri complete a libertalilor Pietei comune gi, = pe de alta parte, importante sectoare economice, precum telecomunicatile si pielele publice nu erau acoperite de Piata comund, In Cartea alb& privind desavargirea Pietei interne, Comisia a prezentat, incd din iunie 1985, gefilor de stat sau de guvern ai statelor membre o lista de masuri ce cuprindea in jur de 300 de acte Insofite de un calendar precis, care trebuis sé permit, pana la sfarsitul anului 1992, suprimarea tuturor barierelor intracomunitare inca existente. Jn cursul acelviagi an, la summit-ul de la Milano, gefii de stat sau de guvern au incredintat Comisiet mandatul politic de a realiza .Piata intema 1992”. Pentru ca acest lucru 88 aibé cea mai micd sans de reugitA trebuia ca simpla declaratie politica s8 capete 0 valoare juridica, adica obiectivul .Piata interna 1992" trebuia sd faca parte integrant& din Tratatele de la Roma, Acest lucru s-a realizat odaid cu 279Actul Unis European. care completa, indeosebi, Tratatul CEE printr-o dispozitie potrivit careia Comunitatea trebuia sé ia masuri destinate $4 stabileasca. in mod progresiv, Piata intern’, in cursul unei perioade care expira la 31 decembrie 1992. Acest program a fast realizat inie-un termen obiectiv. nstitulile comunitare au reusit sa creeze cacrul jusidic necesar unei bune functionari a Pietel inteme, De asemenea, in cadrul Uniunii Europene, controalele privind identitatea persoanelor. ia frontierele nationale. au fost de mult anulate Odaté cu intrarea in vigoare a Tretatului privind Uniunee Europeand. Comunitatea European a intrat inir-o nova etapa economica $i social. Introducerea monedei unice, Euro, in 11 din cele 15 state membre’, 1a data de 1 ianuarie 1999 constituie un alt semn al intrepatrunderii economiilor statelor membre ale UE 5 consolidarea Pietei interne. Instaurarea unei cetatenii unionale a intérit drepturile si interesele resortisantior statelor membre In cadrul UE. Orice cetdtean al Uniunii poate sa circule liber in spatiu! Uniunii Europene®, s8 voteze $i $4 fie ales ia alegerile municipale’ si s8 beneficieze. ge teritoriul unui stat tert, de protectia autoritatilor ditomatice si consulare ale oricarui stat membru", de dreptul de petitie in fata Parlamentutui European si, conform principiului general al nediscriminarii, de dreptul de a fi tratat, in orice stat mem ‘orice alt resortisant al acelui stat® Danemarca, Suadia 51 Regatul Unit \deplinea la acea vieme, critenile cerute, sivat evening a 12-a tara din zona Euro {in aoul 2002), * faticolul 18 TCE (actualul art. 21 TFUE), » Avticolul 19 TCE (ectualul art. 22 TELE). + faticalu 20 TCE (actvalul art. 23 TFUE), * Articolul 17 alia. 2), coroborat cu art. 12 TCE. 280 Sectiunea a iV-a Personalitatea juridica si competentele Uniunii Europene, potrivit Tratatului de fa Lisabona 1, Personalitatea juridica a Uniunii Europene Pana la 1 decombrie 2009, Uniunea Europeand era definita ca fiind 0 entitate sui generis, avand personalitate juridicé emergent, tn existenta sa sprijinindu-se pe cei trei piloni instituiti prin Tratatul de la Maastricht, si anume: Comunitatile Europane, politica externa si de securitate Comund, justitia gi afacerile interne! Printre Deciaratile anexate Actului final al Conferintet Intergu- vernamentale care a adoptat Tratatul de la Lisabona, se regaseste si cea prin intermediu! c4reis .Conferinja confirma faptul ca Uniunea Europeana are personalitate juridica’, insa acest fapt .nu 0 va autoriza in nici un fel sa legifereze sau sé actioneze in afera competentelor care fi sunt conferite de céitre statele membre prin tratate™ Cu privire la personalitatea juridica @ UE, art. 47 consacra, pentru prima dat€ in istoria Uniunii Europene, personalitatea juridica a acestei entitafi: .Uniunea are personalitate juridica”. Astfel, de fa 1 decembrie 2009, pe scena internationala, apare un nou subiect de drept, si anume Uniunea Europeana, dacé ne raportam la definitia oferita in art. 1 al Conventiei din anul 1975 privind reprezentarea statelor in relatile lor cu organizatiile intemationale avand caracter universal, si anume: ,o asociere de state constituita print-un tratat, avand 0 conslitulie proprie si organe comune si avand o personalitate juridicd distinct’ de cea a statelor membre care o compun”?. Articolul 2 din Conventia cu privire la dreptul tratatelor din anul 1969 .defineste organizatia international ca fiind © organizatie Denumirea acestei pion a fost schimbstd. prin Tratatul de la Amsterdam (1997/1099) in cea ce .cooperarea politieneasca si jusiciard in matene penaia” * (24, Declaratia cu privire la personaitatea judica a Uniunii Europene > ‘Dumitra Popescu, Orept intemational public. Pentru invatamanl fa distant Ed, Universitat Tu Melorescu, Bucuresl, 2003. 0. 62 281interguvernamentala, scotand in evident calitatea membrilor’. Pe scurt din definifile oferite rezulta urmatoarele, cu aplicare si Uniunii Europene: - membrii organizatiei sunt statele; ~ organizatia se constituie in temeiul acordului de vointa al statelor, acord exprimat prin actul constitutiv (in cazul UE, Tratatul de la Lisabona); - organizatia are o structurd institutionala proprie: = organizatia are personalitate juridicé intemationalé propre, distincté de cea a statelor care o compun, 7 © alta consecinta a personalitti juridice conferite UE, consté tn faptul c& numei Uniunea este abilitaté s8 incheie acorduri intemationale in domeniile sale de competenta. De asemenea, personaitatea juridicd permite Uniunii sa aibé un bugel, functionari si sedi poate semna contracte si primi reprezentante dipiomatice Pe scurt, dobandirea de catre Uniune a personalitaijuridice: - este rezuliaiul unei cerinje necesare cu priv la stabilirea clara statutulul juridic al Uniunii pe plan international, in general si european, in special; - .contribuie ta ameliorarea percepliei Uniunil si a capacitatii sale de actiune, faciltand activitates politica gi contractual a Uniunit la nivel bilateral gi multilateral pe scena internationala, precum $i la prezenta sa in alte organizati internationale; = contibuie fa vizibiltatea Uniunii gi ofer’ cetdtenilor statelor membre o identitate in raport cu Uniunea: - constituio un element ingispensabil in stabilirea unui sistem de protectie a drepturilor fundamentale fa nivelul Uniunil, ~ contribuie la corectarea disfunctionalitatior care rezultau din structura pe piloni "idem. 7 adaptare dupa Raportul Paslamentuiei European, -Rapport sur Ia personnalité juridique de [Union européenne (200%2021(INI)), Final A5-0409/2001, realizal de Comisia privind afacerile constituionale,reportor Carlos Camero Gonzalez, prezentat 14.21 noiembcio 2001 282 2. Competentele Uniunii Europene Potrivit Declaratiei nr. 24 anexata Tratatului, in temeiul personalitaiii juridice, pe care Uniunea a dobandito, aceasta (Uniunea) nu este autorizaté in nici un fel 88 legifereze sau sé actioneze in afara competentelor care fi sunt conferite de catre statele membre prin tratate™ In stabitirea raportului dintre dreptul UE? gi dreptul intern al statelor membre, inclusiv, din punctul de vedere al prioritatii, este important de realizat distinctia intre competentele ce revin, pe de 0 parte, Uniunii si, pe de alté parte, statelor membre. In acest sens, Tratatul de la Lisabona stabilesie, In mod clar, repartizarea competenielor intre Uniunea Europeana si statele membre. Sediul materiei ti reprezint& art. 4 gi 5° din Tratatul privind Uniunea European’, pe de o parte, gi in Titlul | - .Categorii si domenii de competente ale Uniunii’, art. 2 ~ 6 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene (TFUE), pe de alté parte Astfel, potrivit art. § TUE, .Delimitarea competentelor Uniunii este guvernata de principiul atribuirii, Exercitarea acestor competente este reglementata de principiile subsidiaritatii si proportionalitatii"’ Jin temeiu! principiutul atribuirii, Uniunea actioneaza numai in limitele competentelor care i-au fost atribuite de statele membre prin tratate pentru realizarea obioctivelor stabilite prin aceste tratate. Orice competent care nu este airibulld Uniunii prin tratete apartine * (Declaratia cu privre la personalitates jurdica a Uniunli Europene’. preditata 2 "Intarea in vigoare 2 Trataiului de la Usaoona presupune, inte allele, inclusiv. eciangarea demersurior privind redenumites si redefinrea ramutie de érept incidente (trecerea de la ramutle Se dropt tadionale, cum este cazul droptului comuritar, a! ‘roptului comunilar european, depiuiuiinsttutenal comunitar european sau al dreptui: fcontunitar at afecerior la draptul Uniuni Europeans, deeptul institutional al Unni Europane, respeciv creptul sfacerior Uniunii Eurapene}. O astfel de evouje este subliniata, intra aisle. 9 de Curtea ce Juste a Uniuni Buropene. in. Comunicatul de fresa re. 106/98 din 19 decemtrie 2608 prvind holéréres ir cauza C-345'08 Krzysztof Pesla clJustizministonum Mecklenburg-Vorpommem, Comunicat in cadrul caruia. prin rmenfiunee facvts, lace vorbire. penteu prima dat, despre nterprotarea droptui Unni 520 (..) vaitatoa unu ac al Uniun Fostul at. 5TCE “Alin. (1) 283statelor membre“. Potrivit principiului .subsidiaritati, in domentle care nu sunt in competenta sa exclusiva, Uniunea intervine numai acd gi in m&sura in care obiectivele actiunii preconizate nu pot fi realizate in mod satistacator de statelo membre nici la nivel central nici la nivel regional si local. der datorita dimensiunilor gi efectelor actiunii preconizate, pot fi realizate mai bine fa nivelul Uniunii"?. In completarea acestor prevederi ie gasim gi pe cele inscrise in art. 4 alin. (1) TUE, si anume: .crice competenta care nu este atribuita Uniunii prin tratate aparfine statelor membre" Alaturi de aceste doua principi, in temeiul c&rora sunt repartizate competentele intre Uniunea Europeand si statele membre, Tratatul privind functionarea Uniunii Europene consacré § articole catego- rior si domeniitor de competent ale Uniunii, prin elaborarea unei veritable liste de competente Inc din primul articol al Tratatulul privind functionarea Uniunit Europene, se precizeaza, fara echivoc, faptul c8 .prezentul tratat organizeazé functionarea Uniunii si stabileste domenille, limitele gi conditile exercitzrié competentelor sale" Potrivit art. 3 TFUE, .competenta Uniunii este exclusiva in urmatoarele domenii ~ uniunea vamalés ~ stabilrea normelor privind concurenta necesare functionérii pictei interne: - politica monetard pentru statele membre a caror moneda este euro, + conservarea resurselor biold comune privind pescuitul; = politica comercial comuna”, dar si pentru ,inchelerea unui acord intemational in cazul in care aceasta incheiere este prevazut de un act legistativ al Uniuni, off este necesara pentru a permite Uniunil s8 isi exercite competenta interna, sau in mésura in care aceasia ar putea aduce atingere nonmelor comune sau ar putea modifica ce ale mérii in cadrul politic * Alin. (2). Alin, (3), > alin (1), 284 domeniul de aplicare a acestora’. In toate aceste cazuri, .numai Uniunea poate legifera si adopta acte cu forta juridica obligatorie, siatele membre putdind s& faci acest lucru numai in cazul in care sunt abilitate de Uniune sau pentru punerea in aplicare a actelor Uniunit" in continuare, Tratatul stabileste care sunt domenille in care competena Uniunii este partajata cu statele membre, si anume” = piata interna - politica social’, pentru aspeciele definite tn prezentul tratat; - coeziunea economica, sociala si teritoriala; = agricultura $i pescuitul, cu exceptia conservarii resurselor biologice ale mari; ~ mediul; - protectia consumatorului; = transporturile; - retelele transeuropene; - energia: - spafiul de libertate, securitate gijustitie - obiectivele comune de securitate in matorie de sénatate publica, pentru aspectele definite in prezentul tratat Acestor prevederi fi se adauga si urmatoarele: In domeniile cercetéri, dezvoltérii tehnologice si spafiului, Uniunea dispune de competenta pentru 2 desfagura acini si, in special, pentru definirea si punerea in aplicare a programelor, fr ca exercitarea acestei competente sé poald avea ca ofect impiedicarea statelor membre de a-siexercita propria competenté. in domeniile coopera pentru dezvoltare si ajutorului umanitar, Uniunea dispune de competent pentru a intreprinde actiuni si pentru a duce o politica comuna, fara ca exercitarea acestei competente s4 poatd avea ca efectlipsirea statelor membre de posibilitatea de a-gi exercita propria competenta’®. De asemenea, ,Uniunea si statele membre pot legifera si adopta acte obligatori din punct de vedere juridic in acest domeniu. Statele membre igi exercita competenta in m&sura in care Uniunea nu sia ‘Asticolul 2 alin, (1) TEUE, 2 Aaticoll 4 alin. (2) TFUE, licolt 4 ain. (3) gi (4) TFUE, 285exercitat-o. Statele membre isi exercita din nou competenta in masure tn care Uniunea a hotarat s& Inceteze s& si-o mai oxercite™ Protocotul nr. 25 privind exercitarea competentelor partajate, la atticolul unic contine dispozitie potrivit careia .in cazul in care Uniunea desfasoaré o actiune intr-un anumit domeniu, domeniul de aplicare al exercitarii competentelor sale include doar acele elemente care sunt reglementate de respectivul act al Uniunii gi, prin urmare, nu include intregul domenit” Deciaralia nr. 18 cu privire la delimitarea competentelor vine in completarea a tt ceea ce am prezentat anterior, in sensul ca, in conformitate cu sistemul partajarii competentelor intre Uniune si statele membre, astiel cum este prevazut in Tratatul privind Uniunea Europeana gi Tn Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, orice competent care nu a fost airibuit Uniunil prin tatate apartine statelor membre. in situafia in care tratatele atribuie Uniunii competente pariajate cu statele membre intr-un anumit domeniy, statele membre isi exercits competenta in masura in care Uniunea nu gia exercitat competenta sau a hotdrat sé inceteze 38 si-0 mai exercite, Aceasta ultima situatie poste si epard atunci cand institujile UE competente hotérdsc sa abroge un act legislativ. in special pentru a garanta mai buna respectare in mod constant a principilor subsidiartatii $i proportionalitatii. Consifiul poate solicita Comisiei, la initiativa unuia sau a mai muttora dintre membri séi (reprezentanti ai statelor membre) si, in conformitate, cu art. 241 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, sa inainteze propuneri de abrogare a unui act legisla’ Aceste dispozitii sunt completate cu prevederile art. 6 TFUE, atticol care, intre aliele, enumer& domenille in care Uniunea este competent sé desfagoare actiuni de sprijinire, de coordonare sau completare a actiunii statelor membre, astfe!: - protectia gi imbunététirea sanétatii umane; - industria; ~ cultura; + turismut; - educatia, formarea profesional, tineretul si sportul * nicola 2 ain. (2) TFUE, 286 - protectia civita: - cooperarea administrativa Aciele Uniunii, obligatori din punct de vedere juridic, adoptate pe baza dispozitilor tratatelor referiicare la aceste domenii, nu pot implica ermonizarea actelor cu putere de lege si a normelor administrative ale statelor membre. intinderea gi conditile exercitarii competentelor Uniunii sunt stabilite prin dispozitile tratatelor referitoare la fiecare domeniu™ Spre deosebire de prevederile Tratatelor institutive, repartizarea competenteior, anterior intréril In vigoare 2 Tratatului de ia Lisabona, intre Uniune si statele membre a suferit unele modificari, $i anume: pnd fa data de 1 decembrie 2009, competentele erau sistematizate, astfel: competente exclusiv comunitare (politica agricold, politica comercial, politica iransporturior si pescuitul); competente partajate (de ex.: mediul, energia, police sociala ¢.a.) si competente exclusiv nationale (usliie i afaceriinieme, politica extema si de securitate comund, ca piloni de cooperare ai UE), in prezent, competentele sunt altiel ierarhizate, si anurne: competente exclusiv ale Uniunii competenie pariajate si aciiuni de sprijinire. de coordonare sau complelare @ acliunii statelor membre, Tot ca novtate, 0 serie de domenii repariizaie, pané fe Tratatul de ta Lisabona, exclusiv Comunitatiior, a2! le regasim in cacru! competentelor partajate Mai mutt, .statele membre igi coordoneaza politcile economice gi de ocupare a forfei de munca in conformitate cu conditile prevazute in prezentul tratat, pentrs definirea cérora Uniunea dispune de competents”. Totodata, .Uniunea este competent, in conformitate cu dispozitile Tratatului privind Uniunea Europeand, sd defineasca si 4 pund in aplicare © politica extema gi de securitate comuna, inclusiv sd defineasca treptat ¢ politica de aparare comuna™. Art, 3524 TFUE cuprinde o .cleuz8 pasarela’, aga cum deja s-a consacrat in literatura de specialitate interna si internafionala. Astiel, potrivit articolului mentionat, ,in cazut in care o actiune a Uniunii se Articolul 2 alin, (5) $i (6) TFUE. ‘Adticolul2 alin. (3) TFUE * adieolal 2 als (2) TEU. “Fostol a, 308 TCSE 287

Manualul Uniunii Europene PDF

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Manualul Uniunii Europene PDF

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

You might also like