Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Curs DINTI PDF

    Uploaded by

    sergentul -
    17 views4 pages

    Original Title

    Curs DINTI.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    17 views4 pages

    Curs DINTI PDF

    Uploaded by

    sergentul -

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 4
    DINTIL oo - vai a aparatului masticator, actiunea lor depinzind de activitate -sunt_componenta p: 2 ’ or muschilor masticatori; au rol in masticatie $i vorbire a oR °TERISTICI GENERALE ALE DINTILO! i: aac eent Tafercare (nemamifere) dinfii sunt inlocuifi constant de-a lungul vieti polifiodontie; la mamifere numarul dentifiilor se reduce la 2-difiodontic (dentitie deciduala sau de lapte si dentitie permanent) ae “ecare dime are 3 parti: a) coroana- partea superioara, acoperita de smalt, 1) hee ae inferioara, acoperit’ de cement, c) col sau margine cervical sau colet, intre riddcind 9 coroand intelui i se desoriu: : a © fata /abiald sau bucald sau vestibulara- priveste spre/este fata adiacenté cae a obrajilor; datoriti curburii arcurilor dentare, aceasta fata priveste anterior in cazul incisivil si lateral in cazul molarilor b), fata lingual sau palatal’ sau orala- este adiacenta limbii ¢). 2 fefe/margini ce vin in contact cu dintii invecinati- una este cea mezial (priveste spre dintii din fat&/medial in cazul incisivilor, respectiv anterior in cazul molarilor), cealalté este numita distala(priveste spre dintii din spate) 4), fata ocluald cu tuberculi sau cuspizi, separate prin fisuri; in cazul incisivilor este mai degraba o margine decat o suprafata STRUCTURA DINTILOR ~un dinte este format din dentind, in centrul careia exist cavitatea pulpara a). cavitatea pulpara ~aceasti cavitate contine pulpa dentara, format de {esut conjunctiv lax, vase sanguine, o refea moderati de vase limfatice si fibre nervoase; pulpa dentara asigura supravietuirea dintelui -la nivelul coroanei aceasti cavitate este mai mare si poartd numele de camera pulpard (cu pulpa coronard), in timp ce la nivelul ridacinii este mai ingusti si se numeste canal pulpar (cu pulpa radiculard)-el se deschide Ia nivelul varfului dintelui printr-un orificiu apical, ocazional mai multe (prin canaliculele dentinare pulpa coronara trimite prelungiri i in dentina) b).dentina ~este un fesut avascular, dur, elastic, ce consti din substanfe anorganice (fosfat de calciu) gi organice (in principal fibre de colagen); de-a lungul vietii, odontoblastele produc predentina, care prin mineralizare devine dentind; deoarece dentina se formeaza tot timpul vietii, cavitatea pulpara se micsoreaz progresiv ~ dentina este acoperita de smalt la nivelul coroanei si de cement la nivelul ridacinii -smalful este cel mai dur tesut uman si este format in procent de 95% din substante anoreanice (nu are vase de sange si fibre nervoase); cementul este un fesut aseminator celui osos si are aprox. 50% substante anorganice; este perforat de fibre de colagen, ce provin de la osul alveolar, cementul este vascularizat de vasele periodontale PERIODONTIUL ~teprezinta totalitatea structurilor din spatiul dentoalveolar si are rolul de a suspenda dintele, de a amortiza forfele de presiune pe care le suport dintele, rol trofic -constii din fesut conjunctiv, vase sanguine i fibre nervoase -fibrele nervoase furnizeazs informatii de la nivelul mecanoreceptorilor (presoreceptori) situa in ligamente, -fibrele colagene formeazi ligamentele periodontale ce conecteaza peretele alveolar cu dintele, pe care il ancoreaz in cavitate; aceste fibre pot fi dispuse: a). orizontal, in partea Superioara a ligamentului, b). vertical, in partea inferioara sic). oblic, in partea mijlocie. Partea craniali a ligamentului are fibre gingivale (care conecteaz lamina propria a gingiei cu cementul si creasta alveolara) si din fibre circulare ( aranjate concentric in jurul colului). Fibrele ligamentului periodontal sunt indepartate si repozitionate permanent, balanfa dintre aceste procese simultane determindnd statusul ligamentului DENTITIA PERMANENTA o : -32 dinfi- fiecare hemiarcada are 2 incisivi (central si lateral), 1 canin, 2 premoiari, 3 moiari - ridacina caninului este cea mai lung’; premolarii si molarii sunt in general multiradiculari, cu ridicinile mai mult sau mai putin divergente, . -incep sa apara incepand cu varsta de 6 ani, iar eruptia se termina obisnuit in jurul varstei de 20 ani -cruptia are loc astfel: primul molar-6-7 ani, incisivii centrali-6-8 ani, incisivii laterali-7-9 ani, caninii-9-12 ani, primul si al doilea premolar-10-12 ani, al doilea molar-11-13 ani, al treilea molar-17-21 ani, dar poate lipsi sau poate apairea mai tarziu DENTITIA DECIDUALA -20 dinti-fiecare hemiarcada 2 incisivi, | canin, 2 molari : -dinfii deciduali sunt mai mici si mai albi, decat cei definitivi; ridacinile acestor dinfi se resorb progresiy prin actiunea osteoclastelor, anterior inlocuirii cu dinti permanenti . -eruptia dintilor de lapte: incisivii centrali-6-8 luni, incisivii laterali-8-10 luni, primii molari- 12-16 luni, caninii-16-20 luni, molarii doi-20-30 luni Anomalii in dezvoltarea dintilo ~agenezia dingilor-mugurii dentari nu se dezvolt&; poate fi partial sau totala -dingi supranumerari -formé anormal a dintilor -eruptie anormala-ex la nivelul palatului ~anomalii ale smalfului-poate lipsi, poate fi friabil sau subtire OCLUZIA DENTARA ~se refer la contactul dintre suprafetele ocluzale ale dintilor opusi; fiecare dinte vine in contact cu 2 dinti antagonisti din arcada opus, exceptind incisivul central inferior si molarul 3 superior, ce vin in contact doar cu dintele correspondent de pe arcada opus -in ocluzia normala, suprafetele/marginile ocluzale ale dintilor nu'Suprapun, deoarece dinfii inferiori sunt usor inclinati lingual, iar cei superiori labial; astfel, incisivii si caninii superiori sunt in fafa dintilor inferiori corespunzatori -ocluzia anormal a). incisivii si caninii inferiori sunt in fata dintilor corespunzatori superiori b). marginile incizale ale incisivilor sunt in contact ). incisivii gi caninii superiori sunt mult mai proeminenti anterior, intre ei si dintii inferiori corespunzitori fiind un spatiu important ARTICULATIA TEMPOROMANDIBULARA Suprafete articulare-acoperite cu fibrocartilaje a). fosa mandibulard a temporalului si partea posterioaré a tuberculului articular ce se continua lateral cu ridacina arcadei zigomatice b). condilul mandibular -intre suprafejele articulare este un disc articular, ce imparte articulatia intr-o parte superioara si una inferioara; fata sa superioard are forma de sa, adaptati formei suprafefei articulare superioare, iar cea inferioara este concava, fiind in contact cu condilul. Medial si lateral exist benzi fibroase scurte ce merg de la marginile discului la polii lateral si medial ai condilului, astfel cd discul se misc impreund cu condilul in protractia si retractia mandibulei Mijloace de unire: . A 8). capsula fibroasd ~ superior se inser pe tuberculul articular si circumferinta fosei mandibulare. 1r pe colul mandibulei b). ae lateral ~ este considerat parte a capsulei; se intinde de la arcul zigomatic la colul mandibulei, avand traiect oblic, spre inferior gi posterior. ©). ligamentul stilomandibular — intre varful procesului stiloid si mandibula (unghiul si Marginea posterioari a ramurii mandibulei) ; i 4), Ligamentul sfenomandibular ~ intre spina sfenoidului (imediat posterior de gaura spinoasa) si lingula de la gaura mandibulei Mijloace de alunecare: = membrana sinovi Parte superioara si inferioar& ae -lichidul sinovial- produs de membrana sinoviala; este 0 sursi nutritiva pentru cartilajul si discul articular, dar si rol lubrifiant, reducdnd eroziunea BIOMECANICA in repaus, dintii superiori si inferiori nu sunt in contact, fiind usor separafi: -ambele articulatii temporomandibulare sunt mobilizate in orice migcare a mandibulei a). coborare-ridicare - cobordre (deschiderea gurii)- se Produce atat rotatia condililor, cat si alunecarea anterior si inferior, pe temporal. Agenti motori: pterigoidienii laterali incep miscarea, actiunea lor fiind continuata de milohioidieni, geniohioidieni si digastrici : ~ Tidicare (inchiderea gurii)- migcari inverse. Agenjii motori: temporali, maseteri, Pterigoidieni medial; temporalii mentin pozitia de repaus b). Protruzie/protractie-retractie/retruzie -in protruzie, dintii inf sunt deplasati anterior de cei superiori; agenti motori: pterigoidienii lateral si medial, dar contribuie si maseterul -in retracfie, mandibula este tractionata spre posterior prin contractia fibrelor posterioare ale temporalilor ©). misc&ri de lateralitate sunt migciri de rotatie-alternativ, un condil se roteste in jurul axului vertical, iar cel opus gliseaz anterior; aceste miscari alternative misci. mandibula dintr-o parte in alta. in aceasté miscare pterigoidieni actioneaza alternativ, dar contribuie si ceilaiti muschi Reductia in dislocarea de mandibul& Capul este stabilizat pe un plan dur -cu policele pe suprafata ocluzali a molarilor inferiori sau imediat lateral de molarul 3 inferior, iar celelalte degete sub mandibul’, se apasi pe mandibula, impingind spre inferior si posterior (astfel condilul depaseste tuberculul articuler si se repozitioneazai in fosa mandibulara) acopera fata interna a capsulei, fiind impértita de discul articular in MUSCHI MASTICATORI -din arcul I branhial-inervati de mandibular -sunt mugchi penafi (adied au una sau mai multe lame aponevrotice, pe care se prind benzi musculare, ale cAror fibre sunt orientate oblic pe aceste lame)

    You might also like