Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Tulburarea Acută de Stres

    Uploaded by

    Natalia Constantinescu
    13 views7 pages

    Original Title

    Tulburarea acută de stres

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    13 views7 pages

    Tulburarea Acută de Stres

    Uploaded by

    Natalia Constantinescu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 7
    280 Tulburari asociate traumei si factorilor de stres Tulburarile disociative. Amnezia disociativa, tulburarea de identitate disociativa si tulburarea de depersonalizare-derealizare pot fi sau nu precedate de expunerea la un eveniment traumatic, ori pot fi sau nu insofite de simptome ale TSPT. Totusi, atunci cand sunt indeplinite de asemenea toate criteriile TSPT, trebuie luat in considerare diagnosticul de TSPT “cu simptome disociative” Tulburarea conversiva {tulburarea cu simptome neurologice funcfionale). Debutul de novo al simptomelor somatice in contextul disconfortului posttraumatic poate fi un indicator al TSPT mai degraba decat al tulburarii conversive (tulburarea cu simptome neurologice functionale). Tulburdrile psihotice. Retrairile (flashback) in TSPT trebuie si fie diferentiate de iluzii, de halucinatii si de alte tulburari de perceptie care pot aparea in schizofrenie, in tulburarea psihoticd de scurtd durats si in alte tulburari psihotice; in hulburirile depresive si bipolare cu elemente psihotice; in delir, in tulburarile induse de medicamente/substanje; si in tulburarile psthotice secundare unei alte afectiuni medicale. Traumatismul cerebral. Atunci cand se produce o leziune cerebrala in contextul unui eveniment traumatic (e.g., accident traumatic, explozia unei bombe, traumatism prin acceleratie/deceleratie), pot aparea simptomele de TSPT. Un eveniment care provoact traumatism cranian poate constitui si un eveniment psihologic traumatic, iar simptomele neurocognitive asociate traumatismului cranio-cerebral (TCC) nu se exclud reciproc si pot surveni concomitent, Simptomele denumite anterior post-contuzie (e.g,, cefalee, ameteli, sensibilitate la lumina sau la zgomot, iritabilitate, dificultati de concentrare) pot surveni la persoane care au suferit sau nu o leziune cerebrala, inclusiv la indivizii cu TSPT. Deoarece simptomele TSPT si cele din tulburirile neurocognitive asociate TCC se pot suprapune, realizarea unui diagnostic diferential intre TSPT si simptomele tulburérii neurocognitive care pot fi atribuite TCC poate fi posibita pe baza prezentei simptamelor specifice fiectrui tablou clinic. In timp ce retrairea si evitarea sunt caracteristice TSPT si nu efectelor TCC, dezorientarea si confuzia persistent sunt mai specifice TCC (efecte neurocognitive) decat TSPT. Comorbiditati Indivizii cu TSPT au o probabilitate cu 80% mai mare decat cei fari TSPT sa prezinte simptome ce intrunesc criteriile de diagnostic pentru cel putin inc’ o alta tulburare mintala (eg,, tulburari depresive, bipoiare, anxioase, sau ale consumutui de substanie). Tulburarea comorbid a consumului de substante si tulburarea comorbid de conduit sunt mai comune in randul pacienilor de sex masculin. In randul personalului militar din SUA ial veteranilor de rzboi care au luat parte la recentele razboaie din Afganistan si Irak, prevalenta prezentei concomitente a TSPT si a TCC ugor este de 48%. Desi majoritatea copiilor mici cu TSPT prezint3 cel putin inca un diagnostic, modelele de comorbiditate sunt diferite de cele ale adultilor, predominante fiind tulburarea de opozitie $i comportament sfidator i tulburarea anxioasa de separare. Nu in ultimul rand, TSPT si tulburarea neurocognitiva major’ apar foarte frecvent in asociere, iar unele simptome ale acestor tulburari se suprapun. Tulburarea acuta de stres Cniterii de diagnostic 308.3 (F43.0) A. Expunere la © situafie actualé sau la ameninjarea cu moartea, vétimarea severd sau violul, intr-unul (sau mai multe) din urméitoarele moduri 1. Individul traieste direct evenimentul(ele) traumatic(e). 2. individut asista, ca martor, fa eveniment(e) prin care trec alte persoane. 3. Individul aflé c& evenimentul(ele) a(u) afectat un prieten apropiat sau un membru al familiei sau prieten. Nota: In caz de deces sau de riso de deces al unui membru apropiat al familiei, evenimentul trebuie s8 fi fost violent sau sd fi fost reprezentat de un accident. 4, Individul este expus in mod repetat sau la 0 intensitate extrema la detalii respingatoare privind evenimentul traumatic (@.g., echipe de desearcerare care intervin in primul Tulburarea acuta de stres 281 moment si aduna resturi umane, ofiferi de polifie care sunt expugi in mod repetat detalilor privind abuzurile asupra copillor) Nota: Aceste ctitetii nu se aplic& expunerilor prin intermediul mijloacelor media electronice, televiziunii, flmelor sau imaginilor, decat dacd aceasta expunere se petrece la locul de munca. 8, Prezenja a noua (sau mai multe) dintre urmétoarele simptome ce apartin oricareia dintre cele cinci categorii: caracter intruziv, dispozifie negativa, disociere, evitare $i excitatie. Aceste simptome debuteaza sau se agraveaza dupa producerea evanimentulul traumatic: Simptome intruzive 1. Amintiri neplacute recurente, involuntare $i intruzive ale evenimentului traumatic. Not La copii poate aparea jocul repetitiv in care sunt exprimate aspecte sau teme ale evenimentului traumatic. 2,\Visuri neplacute reourente in care continutul si/sau afectul visului sunt asociate evenimentului. Nota: La copii poate fi vorba de cogmaruri fara confinut recognoscibil 3, React disociative (e.g., retrairi flashback) in care individul simte sau actioneaz& ca si ‘cum evenimentul traumatic s-ar repeta. (Astfel de reacfii pot aparea sub forma unui continuum de intensitate, expresia cea mai grava tind pierderea totalé a constientizairii mediului inconjurdtor). Nota: La copii, reconstituirea cu elemente specifice traumei poate s& apard in contextul jocului, 4. Discontort psihologic intens sau prelungit ori reactifiziologice marcate, ca rspuns la stimuli intemni sau externi care simbolizeaz satu seamné cu un aspect din evenimentul traumatic. Dispozitie negativa 5. Incapacitate persistent de a resimti emojii pozitive (e.g., incapacitatea de a resimti bucurie, satisfacjie sau sentimente de iubire). Simptome disociative 6. O percepere alterata a realitajii mediulul inconjurator sau a propriei persoane (e.g,, individul se vede din perspectiva altuia, este dezorientat, are senzatia cA timpul trece incet), 7. Incapacitatea de a rememora un aspect important al evenimentului traumatic {tipio, din cauza amneziei disocialive, si nu din cauza altor factori cum ar fi un traumatism cranian, ‘consumul de alcool sau de droguri) Simptome de evitare 8. Etonturi pentru a evita amintirile, gandurile sau sentimentele neplécute despre evenimentul traumatic sau strans asociate cu acesta. 9. Eforturi pentru a evita factorii externi ce reamintesc evenimentul traumatic (persoane, locuri, Conversafii, activitati, obiecte, situafii), care starnesc amintiri, ganduri sau sentimente neplacute despre evenimentul traumatic sau strans legate de acesta. Simptome de excitatie 10. Tulburari ale somnului (e.g., dificult&ji de a adormi sau de a ramane adormit, somn agitat), 1. Comportament iritabil gi r&bufniri de furie (declangat de provocari minime sau in absena provocarii), exprimate in mod tipic prin agresiune fizica sau verbala directionata catre ‘cameni sau obiecte. 12. Hipervigilenya. 13. Probleme de concentrar: 14. Raspuns exagerat de tresarire. ©. Durata perturbarilor (simptomele de la Criteriul B) este de minimum 3 zile si maximum 0 lund dupa expunerea la trauma. Nota: in mod tipic, simptomele apar imediat dupa trauma, dar este necesara persistenja lor timp de cel putin 3 zile si cel mult o luna pentru a intruni criterile tulburarii 0. Perturbarea cauzeaza disconfort sau deficit semnificativ clinic in sfera sociala, profesional Sau in alte domenii importante de functionare. E, Perturbarea nu poate fi atribuité efectelor fiziologice ale unei substanje (e.g., medicamente sau alcool) sau altei afectiuni medicale (e.g., traumatism cerebral ugor ) si nu poate fi explicata mai bine prin tulburarea psihotica de scurta durata. 282 ‘Tulburari asociate traumei si factorilor de stres Elemente de diagnostic Elementul esential al tulburarii acute de stres il reprezinti dezvoltarea simptomelor caracteristice cu o durata de la 3 zile pana la o luna, consecutiva expunerii la unul sau mai multe evenimente traumatice. Evenimentele traumatice care sunt trite direct includ, dar nu sunt limitate la, expunerea la rizboi in calitate de combatant sau de civil, agresiunea personala violent& concret& sau ameninfarea cu aceasta (e.g., violent sexuals, atac fi lupta, atac cu intentia de furt, violent fizicd sau sexuala in copilarie, rapire, sechestrare ca ostatic, atac terorist, tortura), dezastrele naturale sau umane (e.g., cutremur, uragan, prabusirea avionului) si accidentele severe (e.g,, accident rutier grav, accident de munca). In cazul copiilor, evenimentele traumatice de natura sexual pot include experiente sexuale inadecvate, fir violen{a sau vétamare, Nu sunt considerate in mod necesar evenimente traumatice o boala cu risc letal sau o afectiune medicala debilitanta, Incidentele medicale ce pot fi considerate evenimente traumatice includ evenimente neasteptate, catastrofice (e.g., trezirea in timpul interventiei chirurgicale, socul anafilactic). Evenimentele stresante care nu prezinta componentele severe si traumatice ale evenimentelor incadrate la Criteriul A pot duce la o tulburare de adaptare, dar nu la o tulburare acut8 de stres. Tablou) clinic al tulburarii acute de stres poate varia de la un individ Ja altul, dar in mod tipic implica un raspuns anxios care include unele forme de retraire a evenimentului traumatic sau de reactivitate la acesta. La unii indivizi, poate s& predomine un tablou clinic disociativ sau de detasare de realitate, desi acesti indivizi vor prezenta in mod tipic gi 0 putemici reactivitate fiziologica sau emotionala ca réspuns la factorii ce reamintesc de traumnd. La alti indivizi, poate fi prezent un rispuns de furie intensa in care reactivitatea se caracterizeaza prin rispunsuriiritabile sau posibil agresive. Tabloul clinic complet trebuie si fie prezent timp de cel putin 3 zile de la evenimentul traumatic, iar acest diagnostic poate fi stabilit numai in prima lund de la eveniment. Simptomele care apar imediat dupa eveniment dar care se remit in mai putin de 3 zile nu indeplinesc criteriile pentru tulburarea acuté de stres. Evenimentele la care individul este martor includ (dar nu se limiteaza la) urmatoarele: vatamarile serioase ori amenintarile cu acestea, moartea nenaturala, violenfa fizicd sau sexualé la care este supus un alt individ ca rezultat al atacului violent, violentei conjugale severe, accidentelor grave, rézboiului si dezastrelor; alte evenimente la care individul poate fi martor sunt situafiile medicale grave (e.g., hemoragia cu risc vital) ce implic& propriul copil. Evenimentele traite indirect, prin intermediul relatirilor despre acestea, se limiteazi ia rude apropiate sau la prieteni apropiati, Astfel de evenimente trebuie sé fi fost violente sau si fi fost reprezentate de accidente - moartea survenita din cauze naturale nu apartine acestei categorii ~ si includ agresiunea personal violenta, suicidul, accidentul grav sa vatamarea grava, Tulburarea poate fi foarte grava atunci cénd factorul de stres este interpersonal si intentional (e.g., torturd, viol). Probabilitatea dezvoltarii unei astfel de tulburari poate creste odatt cu cresterea intensititii evenimentului traumatic sau 2 proximitatii fizice a acestuia A Evenimentul traumatic poate fi retrait in diverse moduri. In mod obignuit, individul prezint rememorari recurente gi intruzive ale evenimentului (Criteriul B1). Rememorarile sunt amintiti repetate ale evenimentului, spontane sau declangate, care apar de obicei ca raspuns la un stimul reminiscent al experienjei traumatice (e.g, 2gomotele produse de feava de esapament a unui autovehicul pot declansa amintiri despre focuri de arma). Aceste amintiri intruzive includ adesea componente senzoriale (e.g,, resimte caldura intensd pe care a simtit-o intr-o casa in flacari}, emotionale (e.g, trdieste teama convingerii ca era pe punctt! de a fi injunghiat), sau fiziologice (e-g., prezint dificultai respiratorii similare celor dintr- un episod de iminen{a de inec). Visurile neplacute pot confine teme care sunt reprezentative pentru amenintarile majore implicate in evenimentul traumatic sau sunt asociate cu acestea. (De exemplu, in cazul supravieluitorului unui accident de vehicul motorizat, visurile neplicute pot implica ciocniti de magini in general; in cazul unui soldat care a luat parte la razboi, visurile neplécute pot implica rénirea propriei persoane in alte moduri decat in lupti.) Starile disociative pot dura de Ia cateva secunde pana [a céteva ore sau chiar zile, perioada in care componentele evenimentului sunt retraite, iar individul se comports c2 si cum ar trai intamplarea chiar in acel moment. in timp ce reactiile disociative sunt freevente Tulburarea acuta de stres 283 in cursul unui eveniment traumatic, numai raspunsurile disociative care persist mai mult de 3 zile de la expunerea la trauma sunt luate in considerare in stabilirea diagnosticului de tulburare acut8 de stres. Pentru copiii mici, reconstituirea evenimentelor asociate traumei poate s8 apard in cursul jocului gi poate sa includ’ momente disociative (e.g,, un copil care ietui ui accident de automobil ciocneste in mod repetat maginufele de jucirie tr-0 manier repetatd, obsesiva si deranjanta). Aceste episoade, adesea denumite retrdiri (“flashback”), sunt de obicei scurte, dar implici senzatia c& evenimentul traumatic are loc mai degrabi in prezent decat c& este readus in memorie din trecut. Ele se asociazi cu un disconfort semnificativ. Unii indivizi care suferd de aceast8 tulburare nu au amintiri intruzive ale evenimentului in sine, dar in schimb resimt disconfort psihologic sau reactivitate fiziologica intensa atunci cind sunt expusi evenimentelor declansatoare care se ascamana cu sau simbolizeaz’ wn aspect al evenimentului traumatic (e.g,, zilele cu vant dup ce copilul a trecut printr-un uragan, intrarea in lift pentru o femeie sau un barbat care a fost violat/a intr-un lift, vederea ‘uel persoane care seamani cu agresorul). Elementul declansator poate fi o senzatie fizic& (c.g, osenzatie de caldura pentru victima unui incendiu, ameteala pentru supravietuitorii unui traumatism cerebral), mai ales in cazul indivizilor cu simptome intens somatice. Indivizii pot avea o incapacitate persistent’ de a simti emofii pozitive (e.g,, bucurie, veselie, satisfactie sau emotii asociate cu intimitatea, tandrejea sau sexualitatea), dar pot resimti cmofii negative ca frica, triste{ea, furia, sentimentul de vinovatie sau rusinea. Alterdrile constientizArii realitatii pot include depersonalizarea, o senzatie de detasare de propria persoani (e.g., se vede pe sine insusi din tealalté parte a camerei), sau derealizaren, adic © Viziune distorsionat asupra mediului din jur (eg, percepe ca Iucrurile se migci cu incetinitorul, vede lucrurile ca prin ceaté, nu este congtient de evenimente pe care o alta persoana le-ar observa in mod normal), Unii indivizi raporteaza de asemenea incapacitatea de a-si aminti un aspect important al evenimentului traumatic, care a fost probabil codificat. Acest simptom este atribuit amneziei disociative, si nu leziunilor cerebrale, alcoolului sau drogurilor. Stimuli asociati cu trauma sunt evitafi in mod constant. Individul poate si refuze sa discute despre experienta traumatica sau se poate implica in strategii menite si minimizeze constientizarea reacfiilor emotionale (e.g., consum excesiv de alcool atunci cind experienta revine in amintire). Acest comportament de evitare poate include evitarea urméririi stirilor ce relateaz& experienta traumatic’, refuzul de a reveni la locul de munca unde a avut loc tvauma, sau evitarea interacfiunii cu alte persoane care au trecut prin aceeasi experient’. Este foarte obignuit ca indivizii cu tulburare acuta de stres sa aib& probleme ou inducerea si menfinerea somnului, acesta putand fi asociat cu cosmaruri sau cu o stare de excitatie generalizata ce impiedica somnul adecvat. Indivizii cu tulburare acuta de stres reactioneaza impulsiv gi se pot chiar angaja in comportamente verbale sau fizice agresive, chiar in conditile unei provocari minime. Tulburarea acuta de stres se caracterizeazi adesea prin sensibilitate crescut& la pericole potentiale, inclusiv cele asociate evenimentului traumatic (eg. victima unui accident de autovehicul poate fi foarte sensibild la potentialul perico\ pe care il reprezinta orice masin& sau camion) sau cele fird legaturd cu evenimentul traumatic (g., teama de un infarct miocardic). Sunt frecvent raportate dificultati de concentrare, inclusiv dificultatea de a-i reaminti evenimentele zilnice (eg., isi uit& propriul numar de telefon) sau de a indeplini sarcini precise (e.g., a urmari o conversatie pentru o perioada sustinuté de timp). Indivizii cu tulburare acuta de stres pot reactiona exagerat la stimuli neasteptati, cind au un réspuns de tresarire exagerat sau sar in picioare la zgomote puternice sau la migcéri neasteptate (¢.g,, individul sare ca reactie la soneria telefonului). Elemente asociate care sustin diagnosticul Este obignuit ca indivizii cu tulburare acuta de stres s& aiba ganduri catastrofice sau extrem, de sumbre legate de rolul lor in cadral evenimentului traumatic, de raspunsul la experienta traumatica, sau de probabilitatea unei vataméri viitoare. De exemplu, un individ cu tulburare acut& de stres se poate simti excesiv de vinovat pentru ci nu a prevenit evenimentul traumatic sau cé mu s-a adaptat cu mai mult succes la experienta traita. De asemenea, indivizii cu tulburare acuta de stres pot sé-gi interpreteze simptomele intr-o 284 ‘Tulburari asociate traumei gi factorilor de stres maniera catastrofica; de exemplu, pot ajunge si considere c& retrairile (flashback) sau aplatizarea emotional sunt semine de scidere a capacitifii mintale. Frecvent, indivizii cu tulburare acuta de stres prezinté atacuri de panicd in prima lund dupa evenimentul traumatic, iar acestea pot fi declansate de factorii ce amintesc de trauma sau pot aparea aparent spontan. In plus, indivizii cu tulburare acuta de stres pot prezenta comportament haotic sau impulsiv. De exemplu, acesti indivizi pot sofa iresponsabil, pot lua decizii irationale, sau se pot angaja in mod excesiv in jocuri de noroe. La copii, poate fi prezent un nivel semnificativ de anxietate de separare, posibil manifestata printr-o nevoie excesiva de atentie din partea persoanelor de ingrijire. fn cazul dofiului dupa un deces survenit in circumstante traumatice, simptomele acute de stres pot include reactii acute de doliu. In astfel de cazuri, simptomele de retraire, de disociere si de excitatie se pot manifesta ca seactii la pierderea persoanei, cum ar fi amintirile intruzive privind circumstantele mortii persoanei decedate, incapacitatea de a accepta ci persoana respectiva a murit, si furia faté de moarte. Simptome post-contuzionale (e.,, cefalee, ameteala, sensibilitate la lumina si la zgomote, iritabilitate, deficit de concentrare), care apar adesea dup’ un traumatism cerebral ugor, sunt frecvente sila indivizii cu tulburare acuta de stres. Simptomele post-contuzionale sunt {intalnite in aceeasi masurd la persoanele cu leziuni cerebrale gi la cele fara leziuni cerebrale, iar aparitia lor frecventa poate fi atribuita simptomelor tulburarii acute de stres. Prevalenta Prevalenta tulburarii acute de stres in randul populatiei expuse recent unei traume (i.e, in decurs de o luna de la evenimentul traumatic) variaza in functie de natura evenimentului gi de contextul in care acesta este evaluat. Atat in S.U.A. cat si in alte parti ale lumii, tulburarea acuti de stres este identificata la mai putin de 20% din cazuri dupa un eveniment traumatic ce nu implica 0 agresiune, in 13-21% din accidentele provocate de autovehicule, 14% din leziunile cerebrale ugoare, 19% din agresiuni, 10% din arsurile severe gi 6-12% din accidentele de munca. Rate maj mari (i.e, 20-50%) sunt raportate dup evenimente traumatice interpersonale, incluzand aici agresitinea, violul si prezenta ca martor la un atac armat in masa. Debut si evolutie Tulburarea acuta de stres nu poate fi diagnosticaté decat dupa cel putin 3 zile de la evenimentul traumatic. Desi tulburarea acuta de stres poate evolua dupa o luna catre tulburare de stres posttraumatic (TSPT), ea poate fi gi un raspuns tranzitoriu la stres care se remite in decurs de o fund de fa evenimentul traumatic si care nu va duce ia TSPT. Aproximativ 0 jumatate din indivizii care dezvolt§ pana la urma TSPT prezinta initial tulburare acuta de stres. In prima lund simptomele se pot agrava, adesea ca rezultat al factorilot uzuali de stres sau al evenimentelor traumatice ulterioare. Forma in care se manifesta retrdirile variazA de-a lungul evolutiei bolii. Spre deosebire de adulfi sau de adolescenti, copiii mici pot raporta cogmaruri fra un continut care si reflecte clar aspecte legate de trauma (e.g,, se trezesc speriati imediat dupa trauma, dar nu au capacitatea de a asocia continutul visului cu evenimentul traumatic). Copiii cw varste de pana la 6 ani au o probabilitate mai mare decat copiii mai mari si exprime prin joc simptome de retraite care se refer direct sau simbolic la trauma. De exemplu, un copil foarte mic care a supravietuit unui incendiu poate desena flaciri. De asemenea, copiii mici nu manifesta neaparat reactii de teama la momentul expunerii la trauma sau in timpul retrdirii acesteia In mod tipic, parinfii descriu o gama de manifestari emotionale, cum ar fi furia, rusinea sau retragerea, gi chiar emotii pozitive, excesiv de vii, la copiii mici care au suferit o trauma. Desi copii pot evita factorii care le reamintesc de traumé, uneori devin preocupali de acesti factor! (eg, un copil tic mugcat de un cine poate vorbi despre cdini in mod constant, si totus! evité sa iasd afara din cauza fricii de-a intra in contact cu un caine), Factori de risc gi prognostic Factori de temperament. Factorii de risc includ prezenta unei tulburéri psihice anterioare, unnivel ridicat de afectivitate negativa (nevrozs), aprecierea evenimentului traumatic ca find Tulburarea acuta de stres 285 mai sever, gi 0 reactie adaptativa de tip evitant. Aprecierea experientei traumatice ca find catastrofica, caracterizata prin proiectia unor viitoare vatamari, printr-un sentiment exagerat de vinovatie, sau lipsa de speranta, reprezinta factori de predictie puternici pentru tulburarea acuta de stres. Factori de mediu. in primul rand, un individ trebuie sa fie expus unui eveniment traumatic pentru a prezenta riscul de a suferi de tulburare acuta de stres. Factorii de risc pentru tulburare includ un istoric de trauma in antecedente. Factori genetici $i fiziologici. Persoanele de sex feminin prezinta un risc mai mare de a dezvolta tulburare acuta de stres. O reactivitate ridicata, reflectat prin réspuns de tresarire la stimuli auditivi, anterior expurerii la traumé, creste riscul dezvoltarii unei tulburari acute de stres. Elemente de diagnostic dependente de mediul cultural Profilul simptomelor tulburarii acute de stres poate varia de la o culturé la alta, mai ales cel referitor la simptomele disociative, la cosmaruri, evitare gi la simptomele somatice (e.g., amefeal’, dificultSti respiratorii, senzatie de caldurd). Sindroamele si idiomurile culturale privind suferinta contureaza profilurile simptomatice locale ale tulburarii acute de stres. Unele prupuri culturale pot prezenta variante ale raspunsurilor disociative, cum ar fi comportamente de tip posedare sau transé in prima luna dupa expunerea la trauma. Simptomele de pani pot fi predominante in tulburarea acuta de stres in populatia cambodgiana din cauza asocierii expunerii traumatice cu atacurile kiyél similare atacurilor de panic’, iar in populatia latino- americana un ataque de nervios poate urma unei expuneri traumatice. Elemente de diagnostic dependente de gen Tulburarea acuta de stres este mai prevalenta la femei decat:la barbati. Diferentele neurobiologice ale raspunsului la stres in functie de sex pot contribui la riscul mai mare al femeilor de a suferi de tulburare acuta de stres. Acest risc crescut in randul femeilor poate fi atribuit partial unei probabilitati mai mari de expunere la anumite tipuri de evenimente traumatice cu potential ridicat de a determina o tulburare acut& de stres, cum ar fi violul sau alte forme de violenta interpersonala. Consecinte functionale ale tulburarii acute de stres Afectarea functionalitatii in domeniile social, interpersonal sau profesional a fost demonstraté in randul supravietuitorilor unor accidente, atacuri, viol, care au dezvoltat tulburare acuta de stres. Nivelurile extreme de anxietate ce pot fi asociate cu tulburare acuta de stres pot interfera cu somnul, cu nivelul de energie gi cu capacitatea de a-si indeplini sarcinile. Evitarea din tulburarea acuta de stres poate duce la retragerea generalizata din situatii considerate potential amenintatoare, iar acest lucru poate avea ca rezultat neprezentarea la vizitele medicale, evitarea sofatului pana la locul unor intalniri importante si absenteismul de la locul de munca. Diagnostic diferential Tulburarile de adaptare. in tulbursirile de adaptare, factorul de stres poate avea orice nivel de severitate, nu neaprat severitatea si tipul impuse de Criteriul A al tulburarii acute de stres. Diagnosticul de tulburare de adaptare se foloseste atunci cind réspunsul la un eveniment enumerat {a Criteriul A nu intruneste criteriile pentru tulburarea acuté de stres (sau pentru alti tulburare mintala specifica) si cand modelul simptomatic de tulburare acuta de stres apare

    You might also like