\VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE, ‘SLPARAZITOLOGIE PENTRU ASISTENTI MEDICALT (Copyght ©2012 Ear ALL ‘escirea CIP Hibloecl Nationale a Roma MOLDOVEANU, MONICA ‘Virusol bacteria paraolepepentra sistent Imeca Monte Moldoveanu.~Bucies Eda ALL, 272 ‘ibloge ISBN 97-606 547-08-2 sm stea0299 “Toe deprecated) ALL ‘so pre din set volu a pete 8 copith {i pemisinnes srs Etat ALL. Draped dtr in srt pai next dita Allright reserved. The dibton of iba ouside Rens, ‘ito the writen permission OF ALL i sty probed Copyright ©2012 by ALL. ius ALL: 1, Consceroe a 208 sector 6 co 060812 ~ Bocret ‘al 00 40226 00 ax 021 4022610 Deparment dic e021 4922630; 0214022633 omen a comes Rotator Dr Bianca Vaseseu Tehnoredasare: Nel oaesou Covet: Simona Nicole Designcopens: Alexandra Novae DR. MONICA MOLDOVEANU VIRUSOLOGIE, BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE PENTRU ASISTENTI MEDICALICAPITOLULT VIRUSOLOGIE, 1.1. Notiuni generale 1.1.1. Caracterole generale ale virusurlor ‘Virusuril sunt agent infectos de tai extem de mie, vz ‘i numa a microscpuleleetonic. Bolle pe cre le determina ‘st denuite generic vice. ‘Virusuril sunt srt intacelulare, tiling esuclecnoge- teal elle gaat in vedere realizii ctu lor replica Virwsurile sunt insensbile ls acumen anbiotcelor, ais, vis sndce Inve clulebr parasite © are anvil ae le fae raise a infec, ‘Viisirlr este posibilt sub acjines mai mor ‘ctr: radii ionzante (UY, X), clara, pH-al acid ub 4) ssualcalin peste 9), deterpenp, lor 1.1.2. Morfologa gi structura Dimensiunes visor ~ expinath a anon (1 = 10% mest redust (20-300 am), de cee valizre este po- ‘Sil nama in mieroscopa electronica ‘Forma este dfn: Dastonag (Val mozsicul wu), fed (vnasurile ripalesparagripal) deca (insu rabic).‘ Moni Molders Din punct de vedere structural, virion steal ding-un niez de acid nucleic, ADN sau ARN yi dia fnvelijuridenatrd pre epsida i, uncer, avelopa Genomad viral ete aut dint singr tip de acid mace care confine informatia neces repli vale Caps ese un vel cate potejears genom vi, a ‘ind Fmpreuna eu cesta nucleocapsida, sructra de baz a vi Fionulu. Capida tems in imbinarea nor subi nunite ‘capeorere, lett dia mai mule ln polipepisie -Amselopa estoun eels Hpopraeie deivat dia sistemul me ‘branar al clei infette, care protjeza virial ‘Virus formate doar din nclencapi se mmese rust ‘neanvelopae, iar cae ere rein acest invels pars den mien de vruariamelopate 41.13. Compozitia chimed a virasurilor Genoma viral etait dint singrip de acid mili, [ADN sa ARN, der icodst nu par smbse la ceag vi. ‘Aciul nucleic vial constitu suport infectivity tio, Proteinele vise sunt responsbile de atgeniciatea vna- suri, adic de posblitatea de a produce un rispuns nun dn pares gai parce ‘Virus nu pose sbozomi (mccaismele do sited pro- ‘oct si mitocondi,agadar nua sure prop de energie 258 ce cxpica dependenfa virusurilor de celula gaz. 1.1.4, Culivarea virusurilor tert pares obligatory intact, views aw ‘rscpe mes ania, pot clivate doa pe substrata vi animale de laboreor~ okie lo este litt ast, pe ‘deo part datrit nor altemative malt mai bune (eultuile slips, ctrl preg pons mse 9 ‘de eu) iar pe de at parte dart principio etic pro- rovate de organizaile pentru protect animaleler, cum ‘tet majo in scitte conempocan: ou de gaindembrinat~ ofa out embriona pnt cal- tivarea virus, aceast metod de utvare wind spi= prin contact det eu puto staltos. Mai rar, se poate smite prin objet contains Patogentate, Para de tare este reprezentat de muons sjnetval sa espitoce. Geel se eantonesz a postaEy Monee Moitvane wing. hecerologe paste penta asiteimedel $5 einer, e multiplies determin les edem si fio 9 penrusterizaeaprorilor nazfsringen de baci site, biter, Inceratea de Hndepit fala membrant singer ale submecosc, Localizareslrngiant pr ‘ranelar produce fecvent oars prin axe ‘Toxina peodus de bacterie difizeaza in organism $1 mina nome toxice la dana: disrugefsutl cardiac silepaic, drs evi motor. Oda elberat,oxia ‘api, iar aciunea ei est ireversibil. Gravitte boli ete ‘eau ireversbl acest ovine, are poste antrena mi ode portant care pot duce exins. fn funiede localiza, sau desrs we tipui de i angina diferiea sau difera angio’ (cea mai feevents nd, feria slaving diftered. Deoareeomul est singurul ezrvor natural de baci a se poate ers pin vaccinate. fn lini ani san mai Porat camride diff rs nos ‘Cop sunt una activ: trvacinul DTP poi bvacc or, ohaceile sunt larg rspindite in medial exer, pnd lmbolnive atta om, cit la animale. Ci mai impor- Fest descris pen prin dat de Robert Koch, nel cl epidemiologic ara cn care an, se tregieara milioane de exzuri no de tuberculin lune, 2-3 mil- He doze, un baci acidalcoolo-rezitent, eae se poate evidenia ‘olor Ziehl-Nresen, Pe Gotu eolrate prin aceasta acl aparecelorat in rou aprins. cil manifest eit a aciuna majo antbiot- ins este ens steptmicn ccosrig Tranomiterea bacilli se face, de ict, pe cle serie, prin cule de pat tse, strnut © posi sus de infectie est gt ede vee prove dela animale bolnve. uloza este o infect bacterin ot localiza cel msi 3 pulmonar dar ke poate localiza exapulmen in- inal, urogenital, oss, meningeal, gangliona ‘Tablou clinke Primoinoctia bercaloaeevoliezt into form’ naparent oi In aproximativ 80% dine eazuile spit a personne ct vitae norma sistemulul man. Lezare pulmonar ete ind iar vindecare se face cv ieaticeieoas dicre. La Diagnostic de nboratr Diayposticul de laborator wa confrmarea dignosticuli eine de bal sa sti de pur ‘aol 4 desicind baclal irc prin pelevaren spe rare i iboratorw exudatelor nazale fringe yent, Ser aieic webuie administra exp, rime par zie ale boli Amitoxnaneualizexz doar oxi ited alt accu. Antbioterapiaestindict, dt ind o ameliorate locals fo soldore a comsgiciii. Anti tiele utilizate sunt penciling, teticina sav eitomiisé Monies Motoeom ost, cera paraciolg ponrnaitep mesel) $7 petscanee cu imitate seizu ~copi persone afte in con escent, gravid, malnai bolnail de cance, HIV SIDA ete Jeeunile pulmonire devin evderteraloge, os se mani clini pot apres complicsi dato extndei eciuilor. “Tabs 6 Principalele manifestiri ae boli ative wa baciilor tuberculsi) este inject pe fa anteriogrh & chau, in eimea miloce Inerprtaes ttl ctanat se ipa 72 de or des acinar, ecu pect ete dat de pezeys une pole roi cu di rl de cl jin 10 mm, prriginoae. Resi pects arts aul n anfecedente cu baci ubercals stm meets 8 acest contac fst urmat deo evolu clinic bli. De ne, reat pozty peste semific existenja iminizai vem antecedent. Un resale nega inseamn persona tiv inn contact cu bail Kochi nici na fost za prin vac, Proflace ravament. PeoSlania realize’ prin ssn acini anttubervlos~BCG (Bal Calmete- Guerin), actin cutulin vil tenuate, n jr roast, vaccines BCG pete din Programulaajonl de vacinr. Administra i vacin 30 9 face o sigur dad, La local inocu se crust cares desprinde, lisa le ui ccatric Durata medie a tatamentulu este inte ga8e 41 nouk lan i Diagnostic. Diagnostica! ine cont de manifest ince ‘ol, aspetul adolgic ide rzulttle etl de laberatr. Diagnostial de lnborator presupune izolrca ‘uci din produseopatologice. Recoltareaproduslor patologice se va face fancied oc Jare; TBC pulmonar — spa sau lcd de splaura sas ‘meningita TBC—ichidcefsloraidin, TBC intestinal mate ‘eal, TBC urogenital ~ arin, sperms atrial rcolist af examina microscopic, pe fois col ra Zihl-Niolson i, apo, asia pe medi de cult Ihtradermorsacia a tberelin este wit indigo blogic at infect la om. Tuterelina (substan ext Nvcobeeteriun leprae sau baci Hansen fost descopertin 1873 de medical nonegian Gerhard Amauer Hansen, tun ball acidaleoolo-rezisteat, cae ma post culvat ei de cult, Sura de infec estereprezentats de oral 5 dep, ern csteo ost cronies infos, car we caractrizsaes fear egumenteor, muoaselor, perv ginglionle ici. Este tnd desl de feevent fi fn iri din Ae, .Americe Latin.se Monica Mold Boal debueaes dup perioads medie de inca de pl Ia einai iar evolu este nth, conch Prot, crete pratalpe porn aie medal 59 Forme eines 1 Lepra aberculolt Este akeminaore meculoze, dar a este contagion teaz8 tegumental sist nerves. Bolnavalprezin pic tana, mai ttemtose,aneterice, bine delimit. AP par doar macule ertemstoase. In evoufie se inegisteaa 0 tindere# liver, deshdratarea pic, alterrea muschilor senior. 2. Lepra lepromatoasi ate ox rv form st contagion tac togum # tmacoacel, is afectarea sistema nervos este dif. ‘ce lei’ extrem de urte: modifica ale ee ale voc 1, fect! vtec ial organeor genital, bolaavi im ‘null Lziuile carcteritice se names leproame: nodal. ‘caloarerogie bru, duergi, cre singers sub piele. CContaganea ext psi in ler Iepomstoas ponind la secre nazale pli cutanate ale emai blnay cu ‘uminareategumertelor su nacoaslor wi suiect sits. ‘Diaasticul de laborator ete posit pin deisel menuliroscopic a bce sere nazale sau in ul optic peeve dia esi euonate Tratament. Taamestul medicamentes caprinde ans rea de ifmpcin, ofloxacin, claiomicin, dapsond. Le tile sant ratte circ. ste un bac! sporult Gram-potivanaerob, Est un miero- is eur, ind Tit ce nal feevent sb form de spor nat. Poste gst sin atest om animatela. Patogentare. Pin producer une necoxine fore putemice, 8 apa ime ol ifectocotagicase ume tetas, catia a SNC. Pooca de inrae este rprezentat de eran cataneosmacon- cori pg aso et, Now-iscutl pate cantata bola jut ca pant de plecarebontl oobi, ncazl neespectri psc i amisepsc In asstnya obstetrical sy atin ind obierle nor ii ale hui a H-, se aplica pt pe combat. uci imine castonat a poara dinar, Aisi se multiplis hierar neurotoxin eae dittzean pe ale ctelatorie pe nerilor motor, indreptindse spe sistema nervoeoen- dat ce a fa pe eeala nervous, nina mma poste wr, “Tablow cline Debut, Boa dcbuteazA dup. peroad de inci de cteva spd cu dares dif, sensible a frig i pateste- Jn nivel unei pig vindcat sau pe cae de vines. Aceo= sunt urmate de fibril mosculare sa chisrcontractur ale ular perezionae Perioada de stare se caractriacarA pi dso irabiltte, ein de sms —contractrarigchilor msticatriat i prou comtacte geeralizats ale muscular sche 6: apaitia unor attain pariculae, i foncie de gn le musculae contacate are dma: operons ~ domink« Moric Motaneom nots ciliaris pate ao Naaale contactura muychilor vertebral extensor a trunchulai, Se pterint sub dout forme: vegeta gi sport Forma sporulata este extem de rersent la atunes fact or chim iit. Spor reris eteva or a erberea by ns sunt dirs prin atoelavare la 120°, timp de 15-30 Forma vegetatvselinind, fn condi anacrobe, un dine se mai ptemicetoxineeunesete oxo botulinih. ‘cit botuline se set in intestinal erbivoreor ial py- lor, de nde se elimin in medial inconjuritar, unde speavie- ste in forma sa spol, Patogenia. Baia boii contamineazaadeseafntele, epumele, zarcavatuile sale alimeate. fn condi favorable merobjoe i temperaturd optim 18°C-37°C), por boinc informa vegetatvs,productoue de bouloiexin8. Botslismulapare in uma consul de alimentecontami- consum mare de energie i imposbltateaalimenttict Decesal survine In cra SO% dint ea, prin sci respirator Diagnose. Diagnosticu de bazen2 pe simptomatcloie gnosiulbacteroiogie na ete sufcent de sensibils exte i, teapiaanttanica indo urgent, dato seul dean ‘area regulilor de atpsie gi ansesi in practcachrugicall setical, Profiain specified se realizcaz pin vaccinate ‘oxi eta Traarentelcuratvinchade tars chiragiol covet a turor pigilor tetanic, tatament modieamentos eu anibit precum s administra de sr antetaic ‘a ote acstea se adn laeabolnuli la pat ech ‘rare hidroeecroties 9 metabolic administrae de sedative rmorelaxante musculare. ot crea mai als in conservete de fret, legume 4 a pro ele de came, conservate In condi asnice gi mu mums, in azul nerspectiireullr de prepara, seria i plstare sa iro sub cues toxne Dotan {ntranonst, carrie de botulism sunt ma feevente prim 3 psrioad in care crest eonsumul de prodse conserve ‘ablou clini Bola debutenz dup o period de incubate je variact de obice ine 6 24 ore, puadu-se prelung teva len unele ca. Simpsomatologa este extrem de complex dup cum reise ‘in abelul uno: 213.82. Clostridium Botalinum Caractere generate. Bill botulnc sau Clostridium bow ‘mum ese bi sit anacrob si consi agent etiologc otalismaliio eeeeetee Protege, haere parcel perry aien media 63 ‘Tabelu 7. Simptomatologia botlismula “Tuthurir digestive: dstgi,inapeten, gral Gas ‘ur, dure dominale, erosiomie, senzate permanent Parl museulare In cazrile grave, se instaleaz opaalice muscular gen Vira uma de dees Diagnose de abortar. Diagnostic! de labora aren dere izolaeaideotificaea bacilli boulne sma aes 2 tne din motel prelovate del bolma: singe. mase vomit chi do aaj gas, precum gi din prodsee limentare pect af containate. Profits, se recomands eitres consumuli de ‘conserva i pate ecorespunetoe ig. 8. Treponema pollu. ‘Treponemel sunt sensible la ctdur, a substan anisepice a uncle antbiosice, pensiina fd ceo ma impextant. 23.6, Treponema pallidum Tiansmiteres boli se face In special pe cle sexual, dar ete Caractere generale, Gen Treponema fice pate din ail Spirocheraceae sae ea specie eprzcnatva Heponena pal ‘dun, wget ological siflisul Nu se coloreuzl Gram, ssl init pnts evident s neces ten speciale de colo examina Siisut primar 1a aproximativ tre stpimdai de Ia container, la poarta inrae apareo papal care se etodesa8 central, cezltnd o ime caracerstc, creumserisd, nui ner dor, bogs fno Merce Molders lope hate, parctoloi pent asin metal 65 237. Parvobacterile Parvobucterilecoostitie wn grup heterogen de bactesi, din- cesta cele ma important ind gen Haemophits igen cll, ‘teponemesicontgios Leriunsestenedrersst nepruignoa iso deadenopati locoregional (inghinal). ezine de fs primar se vindeed spontan. Sinise secundar Laciteva spin dela debater, toponemel iv deszh torent sangvin, isemintd in toate suture Lectin predominant egumentee contain erp ‘ub-papalase bogate fn treponeme si foarte contagioase insoite de mening, coro, hepa, nett, aden Sifu eeunder poate evolu te vindecare spotan, is latent (simptomati, evident nunai de serologia pot sau cite siflis eri 2.3.74. Gonal Haemophilus Caractere generate Gent Haemophilus ete insti fain wellaceae. in prezent, gel cupine peste 5 speci de o- Unele dine specie care aparin gevuli Haemophitr a4 at uman, in timp ce altel sunt pladuit de diverse sma veiled acest gon se pses, tn pod normal, fra trata- espns, dar sunt coniiontpatogen. Unele speci a nivel mucoase conjunctive sav geile, Dine specie genulsi Hoemophilas, ele mai importance 1. infuerza, H,paranfuesoe, H. egypt Potogentate. H.Infenaw est ipa, de regu, in eui- lebron cronice dar tn meningite, epilait, sma, medi. Tlpnile ncapsulate pot determin diferitetipr de i In copit ev vista capi ine do itr ani: meaine srigltte,oseomielite, anit. 1. paraifluerae exten nen sprit al actuli respirator superior, ind extrem de responsable producerea unui episod act Hae este icatin apart conjunctivitelor acute fn mcrflor vagina, onal pte inl M. parainersa, Trasmiterea se fice pe eale respirator, prin intermedi rilor Pugge sa prin contact dict cu sereileinfectte ctl respirator, Receptiviatea ete preci a orice vrs ile produse de 1H. inuenza st mai fccvente la opi, ot nie sla vest sa pereosneimunodeprimate Patogniatea 1. iyuenzae se dxoreazs multipin, iava- ii sale oxigenezs. Patundereagermenul se face pe Sisal vertar Manifest caracteristie faze tear sunt gomele sft lesan de tp grenulomatos, a ivelal egumenteor,onselor. ule po feta aor, scons cereball, mada spina ‘ul nici. Conta un nmi reds de eponcme Sisal congenital [Nowntscuul cu siflis congenial preznt lecuni te tar, osoase, dentre, zal, ocular, Diagnostic de Iborator = Diagnostic bocteriologic costs in puneea in evi 1 Treponenci pallidum in proussle ptolgicereclate de olay, ria exarnenul mieroscope a cesta. = Diagnostica! seolgic evideniak modiicsile ‘eT. pallo in orl pacientlu. Cele ma eunosate me Sunt recjia VDRI. (Veneral Disease Research Laboratory) reacia Bowdet- Wasserman, “Tratament Atiiotical delete ete pniilia« Merce Molders olathe pail pense medical 6 «ale respirator, iar debuts bli se realizes a nivel ringelui ex vnotaingits cit, posi aoc eu 0 ida tactuli respirator sapere. Bola poste evo lott, Iarngotahe, oi, sinaits, mai rar paeumonie ‘hie meningi la copii mic, ew vate capris inte sase ‘1c an. in mening, diagnostiultrebuies fect mai atrt seul de seceo gi doce Diagnostica se bazeara pe identicare germenui in ‘sua nacofaringan, spud, eee otc, seri ont lihid pleural, singe sau LCR. Identifcres se face pe taza raclerlor morfoogice, de eultur i antigenice, Diagrosic. Pentru preczare diagnosed de labortor neces prelevaea de materiale puologce: puncte gang singe pet hema, LCR, bil, urn, par Torment De ode brucelele sun sensible la stepemicins racing gi reistent apni n generale recomand cea anbiticclo, se mai pot adminis gentamicin, fao- inolone,Pasterurizaealaptlu ju Ia sesderenincidenteh sc boi ln om. 2.4. Cangrena gazoasi seo infect, care determin necro gravafsutla cla, prods de contaminarea pligilor x pmint, sexta jnind gomenianerobi Gram-portiv: cloud, Dine aces elm foevent implica ete Clastriam perringns tori ne se in Mr intestial Boal evolueaza cu extesi rapid ditrageri ia, edem nvoxicapt generale, cu producereajocuhi toxico-spte dat toxieloreliberae in ica 23.72. Genal Brucella Coracere generale, Bactevle geului Brucella sunt coco cil Gram-negatvi neo icapsl, spor sit. ‘Suse deineteestreprerentt de antnael infect, O ‘poate contamina pri ont diet sau niet cu prs ‘aminate, ingen de lpt int, prin inl acoso «ae conjin bruce, Brucoloza este o bolt profesional intl Tabelal 8, Factoi favorizant ai cangrenci gazoase Para de inrare eat reprezentatd de epumentl leat ‘mactl digest, mai ar de conjunctiva saa mucoasa resp tie, De ai, bacteria ange Ia nivel nodal lift unde ‘multi spot diseminaza pe eae sangvin su lina, Patogenia. Germenii dia pea Bruceladeterina avo animale, dato fit pear esl placenta 9 fa. Lao roduc sepicemi info Ia nivel feat, nihil, spl te, oaselor. Clini se earactrizean prin stare general alla ‘br, fatgabilite, magi. Sut eapabile s determine sf seute, cronies apart Pesci in lag por tin (pt, Tagmente che) este pot impioiea sseptzarca Frac deschi ALsuli egeta Mente older Vinwotepe, ctrl praia ponent mc!) 69 ‘Tablow cline ‘Debut ese brusc, ups prion de incubate de wn pi ta tlc terres srk generale; Thaamentl medicaments const in: ntiboteapie cu peniciinaG, gentamicing, meronidea, ‘filosporne,clomfenicol; ‘eechilibrare hidroelectroitd yi metabolic ~tabicaaie ~ seroterpie antic angrenasstpolivaent eae tatarentsimptonati: sedative, analgericeanipireice. ~insonmnig Dupi vindecare, ot 8 necesarereinervenii chirugeae en- ~norexe; covectaren defetlor tegumetae = vars: ~obuubilae; 2.5. Toxlinfetille alimentare (TIA) Sunt actin acute su subacute, cu manifest predominant stv, prose de consumal ure aimente contaminate cx sau foxinele actor. Apare sub forma nor cai i20- su inbolnvir ale unui numa mas mare de pertone cae acl slimes. Exist cami mii de ceri intone limentelePrelucrarca, pula depcitarennecorespuntore determin mip bacterin pina la nivel a care determin apa Jncidena bol ese mai mare in antinpuleld, deoaree ca ‘avorizeazdiamuljieabaterilor. Caz izle apr ins So pares nut ‘Tabelul 9, EXologlatotintetir alimentare ~semne locale: der i, scurgerea unui ich ‘let fetid din pla, eer crept datorat leor de “egajate de ests Pemtrurt ceboaa evoluazt edemul se accentuesz4 pac ‘ul prez oligurs,hemature, clanozt a buzsar, itr, hipt sme aril, iar din pags se scurge un lchid maoai, fe lags ete tumefist, marin sale sun necorate, sch ‘so, ran-verau,necontaci cu absenfa singer, Se adn lesiaitieulaegveceralea dist (pulmonar, hepatic, leete), ca manifesare a soul txicoseptic Diagnostic Diagnostiol se bazeach pe asectl cnc este confi ‘ncterolgi, prin exsmenul microscope fect pe ex pig = Satnav 99 (ive 707 dis cusy —] ‘Teatament = Saphyococcus aureus enteotxigen 20%30% date Deciiatrapeutc est o urgent. Tratamental hirurical fectmeaza sub anestere general, Se procedaza la debrid lang i exci estilo devilalizate pnd in fesut nos, Me revrle se executh sub protect de antibicice i er anton polivalont. Scop tratamentuli cua ext de preveie sini eri necrozs i comracarareaefetla seu toxico-septic Proteus 8,0 Mona Molina insole, tails, prio pon sen medical 7 Indepanareacorect a reriduuilor contol medical periodic a ueriorilor dn indus ali- ~ contol saitarvtrinar al aimentlor. ‘Tratament curativ Reechiltvarea hidboclecrliticd si aidobaccd este prim tempt. Se relies pe eale orl in forelewgoore si i de desidatre 9 pe cle inravencas in fommate severe tune eind administrarea or ese inposibil de es yolerans digesta, Aplicat coret,aeast asus va dace a imbunsice stiri tale revenisealanormal a esi arterial a pul re rea dire, Tratamentul dette. lial se revomand supa de zarzavet ura, blz proasplt de vei, ore fer, sede moreovi it simpli. Dui ua su dou ites inode in aliments Har, ud pin. Tratamentl simptomaric:adivisare de atiemstie 4 pi- pe abdomen de compresecalde pars eaimarescoicae ina Tatamen etiologic: este indicat in forme severe de bls In cle ptenial severe (sugar ars orsoane aia ub rep eu imunosupesoare et) Antibiotics incte sunt aie ‘lide, uorochinolonele (eipofloxacin}, elimina (a pri) doze wae, rp de te inl cit ile, Alimeatel cel mai levent implicate in aprita TIA sunt oul prepara in ou (maonezs, creme). provdsoe lett (apt, ere po bara de ape, smi 1); cana gi prepaatel in came (in special mezeur). Sursle de infcie uot eprezanat de pst animale In fanci de agent etiologic implica Lucdtori in industria alimentrcareprezith diverse a tun cuanate purulent, ange, pacumenii, inofringite ‘consi o sures important de ifete Principal cae de ransmitere exe cxafcal-oral ‘Tablow cline Simptomatologi apa in maxim 72 de oe dela ingestia ‘ment contamina, fn eal TA sunt inclse st ntoxia produ pin consumal nor speci de peje, nonicatia eu ci peciete Manifest clinice inclu: = debut cut, po perioad sur de incubate in gene dectteva re; ~ rea vsti; ~ seine diaczefcevente; ~ deshidratareuoars, mee sau seer Gemma prin ‘zag dest, dinar turgor clan, ahicardie, era tens arterial, setdere durez). fn ebsea solicit ajutorlai medical specilizat, boa poate evolua Spee dec. “Tratament Profiasia TH impli ~ respetarea reulilorde igen personals coectivs; = rerpetarea procedeslor de manpulare,prelsrare i sraeaaimencior; ~ ssiguratea ape’ poabile necesare prepariiPwo, hacerlo porcelain medical 73 ote ~ Ascaris suum, pisied ~ Torocara ct, chine zit fra specifica de gah do exempy Taro- plasma gondipararitear8 mates, reptile, pst In fneyie de moral de destgurare a cll de vi: prez care ii detour ntegu cil de vias pe ace- cay gna, = para careou novo de prioade de dezvotare naira nnd: de exempla, Ascari lambricoides,Sromgloides stercoralis CAPITOLUL3 PARAZITOLOGIE MEDICALA Mecanismele de acfiune ale parazifilor supra guzdet Paz exri sere de atu asupra organism ged = ctlantoxied—dincaurapeodsyilordemeabolsmeliberi, ‘ar aunt one alerizan pena ganda pariah, ~ scfnme mecanicd~ de excmplu, (1) Ascaris lmbrcoies: compl paracitului poste aplciza viloztiile inetnale ‘cid Ia malabsores (2) chil dati in dezvokarea ‘tumoral in diverse onan actioneazs sepa eirilor Invecinate, eu imporante consis, cum arf obstucia lorie care duce apart mecani; “actin spoiaoare— dors flesc chit intestinal de cite para, cence va duce la alabserbe, de exern- lu, Garda instil; ~actinne Dacterfer ~ de exemplu, Emiamoeka hstobtica oat determina inet la ditn (abeeseheptice,pulmo- ‘ae, cerebral) prin preluarea germenior ce se pea ini- inocu do pleeare al pars inet, 3.1, Notiunt generale 3.1. Introducere Parazitlogi este stints care se ocups cu studi io { morfologic a prs. Prsitologa medicals ester ‘ae studi paraipi ghaduti de organismal umn, prec pidemiolgi,simptomatolgis prods, precum s moda de diagnostic de combatre a acestora Parasites un organism de orgie vegetal sa animal ‘ae desfigoar vit pe ccama le figs, determinind ad tulbrrinonganismal gsc Fenomenul de parazitis est ela stabi inte out ‘mai mule ett d oigine anima, in care ua dine el. ui gad (ear ofr locus han i posibiitate de dezvo tar i multe, ar culaledelate~ para In rpoet ew specifctaten fd de gucd, pst ts ~ paaiti cu speciicia de gaz ~ care muse pot dee ‘pe oll sued de exempla, om ~ Acari hari” Manca Molo rsa, acl parte pore sien matical 78 3.1.3. Principalele cide pitrundere a parazitilor in ‘organismal-gazdi Principalele ei de pitrner a paral inotganism Assure 1. calea aerogend, in infetis cu Prcumocyal carr es ‘le do transite mai revent ntl a copi dna in materi la prematur u drei ino ‘ie acest fap se datoreaz existent, printepersoane ‘are Hi ingiese, a purtitoniorsnitosi de P. carinii ‘sigur ransmiterenacestia pin pcturile Pate; 2. cafea digesta majortaten paraijlr eu locaiare ‘stn tansmiterea se face pin fact i legume n Ine, came incerect prepara tenn; de exemp, Gi Intestinal, Necatoremerica; 3. calea sexuald~ de exempla, Trichomonas voginais 4 caleacutana~ de exer, Schutosoma sp,larvele sng: onal Plasmon cree: Taxoplama gon, chit hati plimini: Preuss cari, cist hist, 5. Factori care pot determina inestaite parazitare Pen ntan terior a fume parasite, pariculaitile loge ale preiir,precum s dinaica de infectare pts ind de at mi fcr 1, caraeterad sezonler—n clin tempera, precen aati purl post inlena transmitereaparaztozelor, roventa scesor nd mal reset in anotmpl al, 2. caracienlgeografe— de cxempl,2onele mligtinose fs vovize ransmiterea malar, at prin przenta ings lor, ci ators persoanelrinfetate cu sees boa ~zonee de cimpie, infestatileparsctre samt mai ffovente deci a mnie; 5 cima ~ in zoele wopicse saa subtropical, parzitoree sun fare feeveate endemice; in ema rece (pol, pe -ualtozele se ite la mamiferele mar (us po), ate otf infette eu wiching: fm cms umeds parszitacle ‘unt ivorizat ide meu; 6. tranplant de organ ~ de exemp, Toxoplasma gondi 3.44, Localizarea paraziilor n organismul-gazda Localicare carta: 4. ctr popajonal eavitate Bacall: Trichomonas buco, Enomoeka 4 ico cal icra il ug pesie vols: 42 status imanologie: poate normal sa depres fiio- Iogic in measua say saci, sa patolgic i inci viral (de exemplify HIV); 43. obese aliasntare de prepare a alimentl, s+ lare alimentelor de origine vegetal, preparaen ter 44. educa sania popaltes ~ intesin; laa tnestnais, Batam cols = agin: Bichomonas vaginalis, Locaiaretisulard: esol matcalae: Fchimella spr; = feat Fasciola hepatica ~ ob ocular: Taxoplasina gona% Morice Molden Ure, sunt mai exp dost ale catepor profesional le; expunerea poate ij acsientl, tint ‘ae cares nce cli opal; 5. postiliaten inducer ‘oral ii noasie(e exempl 3.1, Clasifcarea parazitilor ‘Tabelal 10. Clasicaresparaziior 1b) Clsa cestode Toe soln, Taenasagiata Taenia echinococoi) B. Nemathelming (Ascaris Tinbricoides,Frverobins sermicularis) 3.24, Generalists Incrongatura Protaoare ouprinde organise uncer ‘ute dnt snguch cells, care prezith a elerente conti obligato memvand protoplasmatih,eitoplasna nue och migearce san este dtp ameboid,patactl preznt ongnite de locomoie~ ili sau age nooo tele parle per ase macal 77 In condi favorable de emperatrs i uit, paral se Wn forma vegetrnd, tote fnoileacestiadetipurindu-se arumeti normal. Atuni cind conde de vig nu sat ice paral se protsjoaz x0 membesnd extern rezsent opti forma chistcd Reveirea conde favorable e me hu duce La rluarea forme vegetative, ‘Transmitere se poate face pe dou ei ~ diet: prin forme vegetative climinate de ganda infect, In scree st excreile sale, sa prin forme inchistte alate peso, egume sa in ap ~ indirect: paazti avind novo de gade intermedi, pen- ‘rua pute etzarecerea el organismal infect anterior ‘nun oan santos Protozorce cu important medial se nar fn pt clase: ~ Rhizopode; ~ Flageae; Sporozoure; = chine, 3.22, Clasa Rhizopode Acatl clas de parazit cuprnde rotooar iste de ons st specilzate de mica, dplasata yi brine relidndse jun pseadepodelor Dinaceast cast, hizopodel parazitepenrv.om apartin ami- or, avin ati for vegeta, cit fond chit fle ea se relia prin dviiune direst, bina. pont forma av, rin dviziune lip, a esl formelrchistice Entamoeba histlytion Dintre abel ms important reprezentat este Ent src, care paazteza ites gros al om, prodveindtener amibiand, bal spit a ales ozone to «es mai pin ina i regia eu liza tempera. ‘Omul est cel maimporat rezeror de parziti is miterease poate fac dea cine sau psick. Mostl ign i able, vernal evar 9 pod de nf mite jin functie de Jocatizarea lor In organism, micozele se impart Diagnostic Dingo se pure pe descpeie pair dai sen ntl pe led pirat po ariccewatnenang ‘Tratament Pesiculoza se tteai cu smpon, lun scree cu inst ‘id. Hainele gi asternututile se sterilizeaza, : ~ mlcoze superficie ~ muni gi dematomicoze, sunt cle tai rispinite afecteac stable sueticiale ae peg fancrlor (pr, hi), de exemple, oncomicozee; ~ nicoceprofinde ~ mai putin fecvene, feted oral Celular subeutaat, mujci, ase, vscere, de exemply, candidozsle.mm Mono Moldova vale, bcos puasipe pen atten mca 113 42. Tricofitia Transmitrea boise face in med diet, dels oral bolnay rar de a animale), sau indict, prin abet contaminate, ‘Neca mai ales pele caput pote interes pelea sobs unghie In stad severe se produce pirderea pra surat tins ale sealpu, lopeci i cieaice eu alopecie jeder defn pir), Diagnostica ebazeazi pe aspect clini examen micro: opie al eustlor 9 freor dep Tratament. Este recomandat indepstares castelor $i folo= rca sampouscor i cremelor ev ketoconazol administrate de scofulvin,racoazol, fuconazo ‘edn gap Tcaphton, Dap loses crf % ea Baas ce xem de conagions. Sus de nese nada om cts dain vi, ot neo Tommie ve fice dre pn togmee eis sss inet pon obs ena siecle a ive seaplane ahi (eis ie, de peru ogame sgh comes tcticny in unc de vedere dest ~ esha at epnal pec iin onde asia sau conn xdmecian cine © 05 94cm, sapere de soame. Fc Sai, cle melo bind rele 3 44, Microsporia -Microsporia este o boul parts frocvents 9 contagious, rns direc ea om sa animal bona prin intermedi hector contaminate. Este prodst de obicel de Micryporon e emergeni = icf inlamatore— ‘oudoin ind localiza la nivel scalp l pei lore uni, wgrproeminent, eu dinesiuni de 1-5 cm, Cline, in evluia boi se pot observa placards cu danetrl 1 pestle foiculive. Se loclizeas Ia nivel seal 2-5 em, acoperite de seuame eu arpect cen La supa al repiuniloracoperit cu par dea nivel fee pacardelr,firele dep sunt rapt a aproximaiy 3-5 mm de a puncl demerger Diagnostic se tazeazt pe aspect clinica czunile $1 pe ¢xaminare la microscop a felo de precoated la nivel enum. ‘Tintamentl ete aseminitr cuca coi rez aaa mirneop chr dep ace ‘ecoltate de la nivelul eee ae sa Tame string baton cio, coinaz 43. Favusul 4.5. Epidermofitile pldemoiile sunt afcjiun curate reprfile date de perdi genuleidermotoniloe are pirund in drm, arm fcteaz fil de pi, Fevusul este afefune paracitrsprodust de Trcophyion schonkcin (Achorion schonein), care debutcaz i copie 9 ‘mai ral viet ale.Yinnaloge trl parle pen essen mec 1S Cline se earcterizeza prin spain tn ona inghinal anor se rositce, de mirimea und tab de line, care se mares gi luz int-un placard ovale, cu dame deS-10 em, c0- it cu souame fine, Odath cu mira placarduli, culoarea vino cafeie. Mal pot afetare couple, regia perianal, rane pnt exter, anu sibmamar Diagnosiulepidermotiilr se fice pe baza aspect nic psexamenu microscopical seusmelrrecotate dela sapefits orl. Tratamentl epidermotilor cuprinde aplicarea de pomezi mice, badijon u aloo! ida, la care se adaug clu azo i rscofulvina ‘al ptirizisul versicolor i eritasmn Epldermofia inghinala et init peal la ad Cini, tecunile sunt leaieat a nivetl pi inghinale une se eatind spre orgnele gentle exter, Initial apar rogitice cae se dezvol yi se nese in placard mar, pr {In mod direct sau inde, paraztl ajunge din regi ‘nghina in spa interdighae unde va determin aparigia 9 lei. Pitriacial versicolor. Este 0 epidermomicazs cu evel ‘sonic, avind 6a agent etiologic eiupera Malasesia Acct Se gee In mod nome It nivel tegrnentuhi ‘nniiea sa este favorzatl de temperataa guia (ara su in regu topical). Cini, se earaeerizeaca pin aparia uno pte rotunde ovale, folate su conan in nite pic de mine varia 4.6. Candidoza Canddora este 0 boat produsi de Candide albicans cae Inet saproft in tubal digest al omuli sie, find fn-an chika perfect eu for intestinal Factor favoigat a inet includ antbiterapi prokan- it rain eu manosupresoare, dbetalzaarat SIDA, consi- nul de antconcepionae, tatamentlantivicomoniaic. in rapor eu leaizarea,aspectle clinice sunt dfene.Ast- Localizarea a nivel mucoae’bucale deers ezine rive san deporite albiciose, detail, asciate cu sexztia de ‘ea lor este mai feevet la nivelul traceli i abdomen Petele au o culoae mai deschish compara cu reafectatdeourece bronzarea la vs lena oe Ini sur, xerostomic. Localizarea pe mucoasa vlvo-vaginal pro- ‘emi, peel pars dispar, oda ce tegumental din jury pi hoce inant, ete, pvt, Sezatia de aru, sera vag ronal. le parent eu ios ft, Entrasma ste 0 epidermomio prods de Micospu ‘Testament cuprinde spilitr cu substan alaline, baijo= acter favorizai al acest infest: clin cla ued, gina deta, tanpiatia excesv obezittn, dl ‘ul zaart, ste de imunodeficienta i cuglicrind boraxatl, administatea de Buconszal,Ketoco- aol stan, clotrimazole. sub fom de tblete pony ad- nnistearea oral, ereme sa ovule penta apiare ocus Monies Metre 4:7. Aetinomicoza ‘Actinomicoza este produ deo ciuperc din gen At es, cae determin lez losalizate in pile regi ceri ‘acl, main i piiorali. Circ tetiet n apn pt rune de coreae, ruze et Transmitere s fice ln veal Iezunlor de connate in rma inrodcer praia in organism oda cu alimentl infect ‘iagnosticul se pune in Inbortr, prin vider prazi Ini in prdusclerecltte de a nivel eciuilo, Pent daar acest acini se recom admins de ods de potas, clotiazo,amfotericns, CAPITOLULS RECOLTAREA PROBELOR BIOLOGICE $I PATOLOGICE S.L, Generalitigi Rezlucle exmensiai microbiologic depind tatro mate isu de respectarea unor nore generale privind recaltare, luanspoctal i eonserare produscor boli ‘Recotarea ~ Informare i insite coret a pacer, ~ Asiguate mitrnelor tril necesate reco: seringl, ce, epruet Prelevareaproelor webu fc obligstoria faint n= sttuiitatamentuli cu anions ~ Recolarea se reilioarS rexpectind ropulile de asepsic, pent preven continares probeor ~~ Marcarearecipientolorconinind probe ecole ebui ‘cu uate, viable eticheteatocoane, cu dele minimal de identifica umole prenumele cients, ata reoltii, seta, slonul, nunsalerei de anal,ue Menice Matic "raolpe. icerlagl parable porn aren media 119 45.2. Recoltarea probelor biologice na eipent seri de plas, ou gt lng capa ene, are vai timis spre examina in cal mult ous ore, Dac acest 5.2.1. Singele oe aan taRiea Jucra ma este psi, ecipienal va fi pasta ater la &°C. Jn cana pacienilor en rbercuork pulmonar se recoles2 spa pe 24 de re, nest dar spra mata, emoculturs ests meta prin car se detected pe rmicroorganismelor din singe, acesta find n mod noemal ste ‘angele se reclea2 pein puncte venous efecust Tani ci cot, Toate matraleleilizate bul fe sterile trv eves comaminsi probei. entra examen microscopic direct, singsl se reco din pulp eget milocin sou fel, care va in prea Aeznfectts, Dyps inepaen cu un aes prima pict Indeparat, pot se recoteara umtare pichturs expat vel tegument. Single se depane pe lama sul form ft, Lama se etichesar is wimite ap labora 5.25. Seeretile oculare Recolars secrefilor oculre areca scop izoaa i ident- fiarea germenilor implica a eologiabefrtclor, conjuncti- ‘lor i afianior parents ae plecapelor. Sessile ctx lire sunt reclat pe tarpon de vats ster, care va f intros In erat, ar cole purulent sunt punetinate cu ae rise exprima coninutl, acesta find prelaat pe wn mpon ri sau sepia int srings ‘5.22. Exsudatal faring 5.26, Secrefile otice ecoltstea secrefiloroice se efecuea n vedere ientif- ‘isi gemenilorpatogen prezej in conduct audit exter. Recoltarea 8 fice cu autora unui tampon sei prin miei joa de oti, in eondtul aut. Tampon srl intro ce intro eprubets, 4 etcheteacs ise trite Ia lnboratr in tere examin si protjte prin meiner in eprabee sterile, Prelvare se ‘nants insu atamentl cu aniboc suantimicoi. 5.23, Exsudatul nazal Se recokearh cu un tampon de vat sei cu ub ‘ait insti ori tment antibiotic. Dupre probei timponul de vath et inroda nso eprubeth, cae a ich rim I nboratoe et ma curnd pos 5.27, Urina Recoltatea pers sumatl de unk face din prima wind 4e imines int-un recipient teil, ia volum de 10-28 ml. Se Impune o ole leat eiguroat cu ap Spun Recoltarea penta urocultr se relizea dn prima wind de imines din joa itermodi, nteun ripen sei cae va fi ‘nanipulateu ai pein vitae contin, acest ase Ipune tales local eu p89 spun nina resol 5.24. Sputa Prclevara probe fe prin tse spontand 9 profund se va recola salvo sere elimina in urs forall de ‘ps cltien gure serologic teri, pacinlexpector