M.TeRT§CO =, MARIN TU AUTOMATIZNR IN INDUSTRIA CHIMICA ! Manualobfinut a procesle ehimice de mare capacitate este net superior felut obfinu! te ocleast procese chimice de micd capadtole. Pentet indosria chimled stat preetsute tn confinuare per~ spective foarte mari de esoltare, Aceasté dexltare recon forth foarte mari gi din parte Industrie! producttoare de lemente per avtomatizare Deed pind tn urmd cu 5...6 ont fara moat avea o produce modetd de mijloace de aulomlizare, tn present. pe fingd 0 serie de thireprindent care produc eemente de aufomd- tisare de mat mit importen(a, Fabrica de clemente pentre titomatizae ('EsA,) Bucuret produce sistem electronic E~ Pentet producerea clementelor de aulomalizare pnevmatice tate tn cure de ainilere ta Bislad un sistem pneumatic unificat, foarte social de Industria climicd. De asemenea, 1a Usina de Utila petroien ein Ttrgosige a tneepat din anv 1972 prom fief de votincte de reglare. Cu produsee acer fabrici se preconizeast acoperiree, pe de 0 parte a necearulté intern de Inijleace de eutomalizare si, pe de ald parte, creerea de dspontbiita pentru sport Prognoze. prised dezvollerea economlensoelald a Ro- énied pe periooda 1976. .1990 prevede generalzarea aulo~ Inatstt sf mecanisiit complere @ proceso de produce Grevterea gredalal de oulomaizare al proceelor de produce re inpteatttehnico-conomiee imediate. Avesta se manifesta rin Imbundtfizea eataa producior, matizea productitt Insltatitr, métirea copacte de prelucrre ele. Cresteret complet sstemelor antomale precum si idloactor de aulamatizare necetl 0 crelere generald @eall- fled pesoneluuin Accatd crestere « calificit vizeazt alt poe canstracor si personatul de inlreinere a mijleaelor de aulo- Frativare ets pe ce eare sint benfilaritssterelor automate, tiled pe eperlort proeselor de preductte. Andliind acest proces to mint tconomi nationale reruld ed aulomatizarea producti! presnta gt implica sociale, cave se refletd tn ulimit Frstonfd prin rdicarca nivelulal general de euneslinge, de in- struire ol tntregtt populas. INTRODUCERE IN STUDIUL AUTOMATIZARIL PROCESELOR 1 TEHNOLOGICE DIN INDUSTRIA cuIMIcA CARITOLUL REGIMURE §1 MARIMI CARACTERISTICE [i ALEAPROCESELOR TEHNOLOGICE {, PLUXURILE DE ENERGIE $1 MATERIAL IALE UNUI PROCES TEHNOLOGIG Un proces tehnologie are loc fntr-o instalafie ehrotogicd, tn anumite condifii fiziee. Procesul tehnologic este caracterizat de: @ fluxusi de material si (sa) energie We trensmise procesulu ; © fluzuri de material si energie We extrase din proces ; © anumite caxtitafi de material si energie W acumulate in proces (im instalafia Lehoologiea). Fluxurile de material (energie) sint caracterizate prin intermediul tenor mivimi fizice : debite Q, lemperaturi 8, presiuni p, cdildurs spect fied C,, concentrajii c ete. Cantitatile de material (energie) scumulate fn proces sint determinate de anumite marimé care caracterizeazk capé diclea de acurnulare a instelafiel telnologiee (volumul de acumulare, al instalafiei, supralefe de sehimb de cAldurd, masa de metal a eonstructict 5.4.) preetim gi d> unele marfmal fizice eare exprima nivelul (intensitatea) julirilor 31 satura acestora (Semperatura, presiunea, concentraf lor substan{e, densitatea ete,), De obicel, aceste ultime matimi 'u aproxitaativ aceleasi yalori cw cele ce caracterizeaz fluxul de ‘ig, Lt). Unele dintre marimile fixes menjionate sint con- i, earacteristicile materialului dia care v 8Milatitio ) [propes | _neloneuy (cua) F——— Wg. det, Wuxurlle do material (nergley ste ‘ane proces Wy — cantata de material (ene) inet tm ant. alos do timp ; We — cantiaten de taieria) enertic) fej gin prooas th unlatn de timp? W—eantanen ate Yonah aca af pros ate construti instalata oe) atte, cum arf cele care caraeterizear fluxunle Wy Wo pot modifiente in ursul proceniuh, Asesteeaehay fince se numese marin (paramett leintogce sau valet le procaien Pentru ca in urmna destlsurdst proesulul sk reulte produse de 6 fanuita ealtate al into canttate prestaity ete neopar ea vee: Bille proceulu sre mentinte In abumite vod constants sau true moditcate in timp dup tn anuiit progeam prestebii, saigurindece Drin aceasta un tegii tehnologio corespunaitor de desCigurare a proce- Un proces teraoie ee cetctrzl de mai mate mein flee Ale corel derminddeafgararen reimutdtnlage poeta ‘Scop procesuatthroioge pane f ns numa th cel defn secs ttecun rein notin pedecnina Regen nontnal Eee tia eared prin ate nme. te vation one ate 2 Ee ATTILE DEE BILANT Fluscurile de material sau de energie W, si Wr precum si eantitatea cumulata W sint interdependente, ‘isto evident e& dace. cantitatea W este constants, este necesar ca flaxutile Wy i Wy at fe egal, Acest regim este demumit regim slafonar (stale) al procesuitd. @ {a togimsinfionar, canfdaten de’ material (energie) intrat tn proces tn nitaten de trp (We) este egal cu canitateade matertal (energie) extras (lest) din proces In aitatea detimp(We)s coca. ve. Se. expend prin euajia bilaajalni de material (energie) in regia stafionay ww, (ty regim tnumiey onatitaten de material energie) acumuata fu proces tte constants Vainio tm timp canta sonpaate fin proces W (0) se datoreste diferentsi dintre cantitifile intrate si iesite din proces in ‘unitatea de timp (W—We740), Tn seest eax, diferenta (Wi—We) reprezinta cantitatea de material’ sau energie acuimulata (extrast) din proces in unitatea de timp. 6 In perioada foarte mick de timp Af, cantitatea acumulata W se ‘va modifica cu AW, adied: (W-Wodt=AW sau Wi Wen (2) Din slain ¢.2) rena eb tn rein dnanie diferente cane fle demote energie) tate ele proce tr uiten de inp be sal ex wise de odftenrea cana de terial ener actinaae in ptce. Hout banjtal e iaterle Goong) ace eat ate or yw, (1.3) Wi- Wea St 3) Not. Evident, in regim dinamie W, Wo, W sint functii de timp. 4% GRADUL DE LIBERTATE AL PROCESULUI cum 5 oritst mai sus, Muxrle de material care intra 3 ies din pboe int suocterate poi dleitemdvin iis, On les mera onl falcata sau mol mute fas. Caraceriaaten wel faze fe poate fae pric comperitic, presume, temperatura xi cantlate, © fea Comput dK componenis pose Hl earacereatafnlendo sau eatery, M@ Cirsctervaren Intesiva a une! faze compas in fcomponenti neceatd euuoagteren a. (l-tl) vaviblleindependente, Printz cee Geet1) vorabite ndependente nu trebuie sf existe nich wna care st 3 fefere In canitaea sau volumal sels tose Spre exemple. esle (kj-1) variablle pot 11: concentraiile tm fretii molare a (1) Component, presanes 4! temperatura, © Caracterizarea extensivi necesita informatin suplimentaré despre cautitatea fozei wespeetive, Pentru aecasta pe lingh cele (K-+1) vatiabile de la caracterizuea intensiva trebnie adaugata ined una teferitonre fc cxemplu, la debitul masie sau volumetric al fazei respective din eadral Huxului material in componen{a e&ruia intrs. Asadar, pentru earacteri- area extensiva + imei faze sit necesare (K-}-2) vaviabile independents, Pentru a putea conduc un proces chimie este necesar sd se cunoaseay Aeci, im arieare moment, nin amar sifiiont de varinbile, astfel inet Drocesul ai fie cmmoscut in intregime, si poatd fi eavacterizat din toate punetele de vedere. In practies, eunoasterea acestor variabile se teall- ream prin masurire W Numarut minim de variable independente necesare tn vederea Aeserirtt totale a procesului este denurait grad de libertate,In desericren unui proces intervine un numir mare de variabile, Dintre acestea, nu toate sint independente. Intre o buni parte dintre Variabilele care intervin in deserierea procesului se pot serie relafii bazate pe ecuatiile de bilan 1 legile fizico-chimice care guverneazi procesul respectiv. Daci se noteazi cu Z numarul tuturor variabilelor fare intervin in descrierea procesului si ew M numarul de ecuatil care se pot serie, atunei numarul variabilelor independente este LM, a4) Numérut F reprezint tocmai gradu! de tibertate al procesutui. Stabilirea ‘celor I, variabile care intervin in descrierea procesul 0 poate face pe ealea analizei variabilelor ee eatacterizeazi intensiv sau extensiv fiecare faz a fluxurilor de material ce intr in proces, espectiv ies din acesta. Dac& se proeedeazd in acest mod, ‘atunel numérul de ceuajii ce se poate serie este dat de numérul bilanjurilor ateriale si energetice asociate fuxurilor de intrare, respectiy de ice ire din proce Sore exompliticar se ne dermina grade! de Uertate el proved de sehimd de dard presenta In figura 1, Sembee oe face the Hud ain are contine by companentt fi tldal mal ald care confine component Fontra desctrea exteniva-a proces! Intervin variable nocears carac- teviathTeesul tax Ws itrare ph de toute, Deoatece tn eral te fed muni Hoxarier colnelce cu aumiral tlslor, ele bverlable stat Le Dk +242 Ca 2) 15) cuafille de bilan} care se pot serie eam de aga sint: ip court de Dilant masie. pentra iets anit Cy Soopmen a aa aan) ae Fe dua dean ase. penre i fa component tin falda mal — cite © eouatie de bitant idrodina- tate “pentraHesare ‘canal al elor Sona Hide 6 couse de bilany teemfe pe tne treat sehimbiter, Nomrul total de eeuati este dect Ma lipt ket 8 0) Seinind (1.6) atm (1.5) se obtine FeGph Deb I+, (7) itt Ste tute cntege toms ¢27 reprexinl gadal de therlate ol poe Derstre predundattnttsts By aes SE koh produ teaiges —"elidern | enultatud oblinut arate dacs ana peste, se determing expetioatal, pre meu 8 ‘alorie (tp 2-} Wt} 2)4-1 variable, tunel procesal de schimb dec HearacterZat extonale, in inttegitv Cele F vatiablle Independente in Intraren Wh lchmbator ells la feyiren avestul Operarea unui proces implica nu numai cunoasteren stiri acestuia fn orice moment, ei gi menfinerea procesului intr-o asemenca. stare care. si permit realizarea performantclor telnico-economice dente, ‘Aceastilcetin}t se realizeaza eu ajutorul sistemelor de reglare automata (ska). Se cunoaste ei ficcare SRA presupune existen{a unei mérimt de execufie (debitul unui abur de Sncdlzire, debital onul eombustibl, eon entrafia unui nsctant ete.) prin a eked modificare variabila reglatd este adhsi la ysloarea dorita. Pentra fiecare proces in parte, numirul inrimailor de execufie este ins limitat gi in general mai mie deett numarul variabilelor Independente F. Un numé tnsemuat diatze variabiele independente ale unui proces, cum ar fi de exempla compozitiile materilor prime, au rarlaf’aleatoare gl ea atare um pot i folosite drept anBrimi de execute, Acesten constituie marimi perturbatoare pentru proces gl asupra Jor nu se poate aefiona ; ele pot fi nusai masurate, rezultatid mastri- rilor putind fi felosit in eonducerea procesctor. Pe boza eelor de mai sus; rezultd cB din numBrul total J al variae bilelor independente, uncle vor fi fixate si menfinute constant in timp Ja Valorile dorite ev’ ajutorul SRA, iar reslul vor fi numai misurate, Depinde inside fiecare proces eoncret eare si elte din eele ¥ variabile independente Vor fi reglate automat, Concluzle. Cunoscind cd fieearui SRA i se asoeiaz’ un aparat de smisurat, reaultS cf numérul total al variabilelor reglate automat plus numérul eelor eare sint numai misurate, dau o valoare egalé eb gradul de libertate al procesui. 4. MARIMI DE INTRARE $1 DB IESIRE ALE PROCESULDI Wl Mavimite teknotogice, care caracterizeaxd fluxurite de material st ‘energie introduce tr proces, precum si unele dintre eele ce caractetzeasd flusurite respecte de degre, se numese marl de intrare. Wi Gelelattemidrimi tehnotogice, care earacerizeacd flucurie respective Ue lps oienati da de umecta gf eanrpl eceenadats tn proces oa suc mir de teste ‘Marimile de iesire sint“dependente de cele deYla intrare ; de accea ele se numese variate dependent, iar cele de In inteare — variabileindepen dente,Variaitte marimilor de inlrare constitute couse vartajitor matrimior de lire, Variahide mavinlor de ire eonitale efectut waft mdzinlor ie intrave. Intre mivimile de fesire si cele de intrare pot fi stabilite relatit de dependent’, care se deduc din ecuatile de Dilan}. Depeadenja dintre inirimile de iesire si cele de intrare fn tegim static sl dinamie, poate fi exprimata de earacerislcle satice si dinaralce ale. procetula. ‘Un proces poate avea mai multe mirimi de intrare 3 mal multe sirimt de iesire, Entre fiecare merime de ieive si fleeare marime de intrare faisld un canal de interdependen(t, prin care variate marin. de intrare Std transmise céire iegirea procesului, Fiecare canal poate fi deseris prin caracteristiel statice sl dinamice proprii. Caraeteristicle statiee gi dina- mice ale tuturor eanalelor deseriu comportarea procesulut In ansarablu, 5, CARAGTRRISTIG! STATIGE ALE PROCESELOR Mi Caruetoristien statied a unui proces exprimd dependenfa dintre atimile de isire si cele de intrare ale unui proces tn regim stafonar. In azul unei singure iesici i al unc singure intriti, caracteristica statied ze=U(ep reprozinta in planul zg, 20 Linke (ig.1.3, «). Dacd aceast Tinie este 0 aeapts, procesul este considera lintar. Intr-un asemenea caz caracteristica staticl este: aka, (1.8) ‘In care k este faclorat de amptificare (sau de transfer). In cazul cind mérimile de intrare si iesire au yarlatii relativ mici ‘Az in jurul unor valori nominale 29, se poate Inlocui in caleule earacter 4 ae Fg. 1.8. Garacterstel statlee: 4 — careotetelol sate ark} 8 — oaraoteritoh aod nelniacl (2) 9 Ualarcal (i, «a0 stica neliniard a procesului eu una liniarlzati. Carueteristica static’ narizata este valabild wumal intr-o band’ 242 de variajie 2 marimilor de intrare $i iesire. In aceasté Dandi, dependenfa neliniara re=tlay) (1.3) este Inlocuit prin: remy thn, (1.10) in care kaOzefAsy reprezinta factorul de amplificare al procesulut (ligs.2, 8). ot Lititavizaree caractevisticilor se poate realiza prin, neglijarea®tnfint filor mici do orcin superior (Azy, Ate, Aad, Aa}, Ax? ...) din Telasia (LQ) serist sub forma : ay,+Aze—tlx,, An). 6, CARAGTERISPICL DINANICE ALE PROGESELOR 4 i Carncteristien dinami esnent : In resin dinamic mirimile de intrire, 3 ( $1 a@ ieblke ze () sink Sariahie in Limp jecualia care deserie eompartarea dinamic’ « procesulitk (couatia dinamici procesaiui) stabileste legatura intte ae @® si av Oe Gea miai unuala caraeteristied dinamica este rdspansal indicia (caracteris- fea indiciati. @ Rispunsal indietal exprimt modu tn care variazd tn timp marimea de iesie, adunet and mévimen de intrare variazi bruse, de la o valoare constant xy, Ta @ allel vatoare constant ta, deserie comporlarea dinamied @ unui © asertenca modificare bruset se numeste oaralie reapt (semnat rapt. Atunet ein mul vasiahet Ary (D2 este egal ew tnltatea, semnanit se nu tepte (equa unitart 9h x0 notewsh Axe (O10. Pentru determinarea prin calcul a caracteristicilor statice, se folosesc ecuafiile de bilan} de material (energic) corespunzitoare reginnului stafionar (felafia 1.1), iar pentru determinarea earaeteristicilor Ainamice se folwsese ecuajiile de bilanf, corespunzitoare regimulub dinamie (relatia 1.3). In foarte muite cazur, procesele din industia éhimick au o structurk complicala din punct de ‘vedere dinamie, Aceasta structurn poste fh descompusi fn multiple elemente eu intirziere (monocapacitive), elemente integratoare, elemente cu timp mort ete, In anumite cazuri (pe uncle canale), procesele au o comportare’ simpli de clement cu Intirziere, de clement integrater sau eu timp. mort. pte| a, Procese de tntirziere Procesele cu tnlirsiere (monocapacitive) stnt deserise in 1 ae. — rh Sa ‘tata Seng ain (a depl 2 Expresia analitick a rispunsului se obtine prin integrarea ecuafiel Catenin cy fia 19 : as In fed) Rate) P= ‘0 Introduetnd limitele se obfine : In fre()— kg 00] —la(—ketsee seapecti s0—8 20 7 eo wa » tte) 18) Relaia (18) este Indentick eu: (18) ad)—ke knee T Din (1.16) cezult& réspunsul clementului, la semaal treaptt de amplitudine 24a: Fai sy=tnelt—e7') oan @ Mispansel indicia! al clementului eu Intirziere monecapacttiv ccorespunzitor usei trepte unitare (s;0—1) rezulta din (1-17) de forma sto=ul-oT') (1.18) siestereprezentat In figura 1.5. Se observa cl Ia '—00 rezutta ze(o) =k. tn eazul acestei element, fluxul We depinde de cantitatea acumulata W.Astfel, ia momeatul moditiesrii braste a Muxulai Wi=Wio-+AW = = Win apara un dezechilibira WW. si ineepo modificarea eantita{ii acu~ Jnulate W. Pe misura modifietrii lui W, se modifies We pind efnd din rnow sestabilegte un regim de echilibru (stationar), cind in final Wes — TWh si cantitatea acumulata W rimine din now constants atit timp eit se va menfice aceasta stare (alit timp cit W, nu se va modifica din 13,AO} Foltekiia(tet) Hie Fee djgoht cet t) ln un Sexanal treapta r now). Asemenea procese se mai frei dup’ apa: Tard ieh 0 interve wese si procese evi auloreglare sau eu lunui dezeehilibru, procesul restabile= ie exterioaré (din aiara), b, Procese integratoare Proeedle thiegratoare snt. descrse i sonnet tepretoare sine descrne in sgn dtnomié de count de ryt Fl (Oat) f axinae, (1.19). pron Ra Cath end st (no treapul de ampiitudine 24 rispuisal; a4 A) Mio es te 7 t a Fig. 16, Raspansil anal proces integrator (astatis) a un seunal treapti de am- ‘itadine = In cazul acestui element fluxul We=Wey este constant (independent de W), Astiel, Ia o modificare a Muxalui Wi=Wi-+OWs are loc un dezechilibru (W-£We) si cantitatea acurmulata W se va modifica eontinuu fird a's> mai restabili echilibrul static, De acces, asemenea Provese se numese aslalice (nu se pot gisi niciodati inte-un regim static). @ fu: fal al procesului integrator este deci de forma (1.20) dat Tm si este reprezentat in figura 1.6. cc. Procese Hiri fntirzione Proces fart talleziere (proportional) Im general au exist, dar, uncle procese et! constaate mici de timp pot fi considerate, prin comparatie cu ‘tele, ca find {ira intirziere, In aceste cazuri, procesele sint deserise in regim dinamic de ecuatia : el) hes aan 8© Nisponsut ine dial al anu proces {ard atiaiere este ree prezontat i figura Lys Spre deosehine de prt 1 —____g tte dour procese? ts ell) @ eazul acestui proces actu de Intee al sam enetgiey In Sele) Phi regimndinami,sint nes titi (oracle nu. ait 3A, . Procese ew timp mort Procesul eu timp mort, do ssemenca, Ba acumuleazi material sau energie fn regim dinamic, dar eterining 0 nt ere in transportal fuse de material (energie) de ta. Intraneeatre iegireaelementulu In eazul acestui element ecuatia de hlsny est WAd—Wt—9, (1.2 fm care x este timpul mort saw timpul de transport @ Rispunsul indicia} al clementuiui eu timp most este: rd=a'—2) (128), fi esto reprezentat: in figura (1.8). aul) Fig. 1.7. Réspunse) woot proces tard amttalere (pree porfioaaly ia un wemnal treapta ‘de asyphtudine sy, wel) ‘ Teltl-¥e( 2) z+ fz] 7 Pig. 18 Raspunsul unui proces eu timp mert le un sem Treapti de amplstucine 24, 7. DETERMINAREA EXPERIMENTALA A CARAGTERISTICILOR DINAMICE ALE PROGESELOR Determinarea experimentali a rispunsului indicial al procesetor devine necesari ineazal proeeselor et. comportare dinamics complieata, ind deduesrea aeostora pe baz’ ecuaiilor de hilant este dificil. Pe baza raspunsului indieial determinat experimental se pot obtine datele nece- sare in vederea alegerii tipului de regulator si acordiitregulatorulu Pentru delerninarea experimentald a rdspunsului unui proces se provoaca o varia{ie bruse& a mainii de intrare (le circa 10% din valoarea hominala) i se tnregistreaza evolufia in timp a mfrimii de iesire, Pentru ca determinaren experimentala 38 fie coreeti, trebuie ea in perioada fexpetimentirii sistemul de reglare automata sb fie seos din funetiune, prin trecerea pe comand’ manuali Prelucrarea rispunsului experimental permite determinarea constan= telor de timp, de amplificare si a timpului mort ce caracterizear’ procesul respectiv. @ fe figura 1.9 este prezentat réspunsul indicial al unui proves care poate fi considerat ca fiind ew intirziere, monocapacitiv. In acest az constanta de timp se poate determina prin trasarea tangentel intr-un Sublengeato Fig. 1.9, Determinarea constantel de timp a procesulul ev tntielere monoeanse cltiy pe bata raspunsuiel indica! experimental, “) Amipunte cu privire Ia folosicea rlspunsulul experimental pentro stebitirea {Upatul de regulater si acordaren acestore se. qisese In menualul’ ,Avtomatlzir", tor: Miboe D. 91 Palew 1, EDP, 1968, 9 — Atomedshr ty dust chimed avpunct oarecare Ala curba derispuns z4(()- Constanta de tmp este egata Gur sublangenta (segmentul ty tp). Punctul B se afl a intersectia tangentet eu dreapta pataleli la axa Himpului xe (l)=te0- ‘Aceasta se poate demonstia falosind interpretarea geometrict a derlvatel tm puneta a mwas (29 (1.25) a (O74) soins) 0 25, se obtine (126) Dupisimplitiest, Ain (1.28) rezulta Total ‘ceea ce reprexintA domonstrajla airmatict de mal sus, Dacd, treapta aplicata 1a intrare are amplitudines sta 41, atunct Keres. Intr-adevit, din (1.12) rezulla Ia f=c02 Fee Kt Dei kn Be (1.27) Constanta de timp in acest az, se determin’ similar ca mai sus. @ in cazul unor procese eu intirziere multicapaeitive, rispunsul indicial prezinti un punct de inflexiune A, din care panta curbei re(0) incepe sh descreased (fig. 1.10). Un asemenca proces poate fi aproximat printr-un element cu timp mort. ¢ si on clement cu intirziere mono- Eapacitiv cu constants de timp T care se determina prin trasarea tan- gentel BC in punctal de inflexiune A (fig, 1.10). Factorul de ampliticare ‘al procesului se determing ea gi tn eazurile precedente : ken |z}c0. Not. In general, pentru procese dinamice tip, se pot usor determina onstantele de timp si de amplificare din rispunsul iudicial, aproximin- Gu-le prin combinafii de elemente eu comportare dinamie’ tip. 18 7 sian Fig. 1.10, Aproximares wnat proces cu Snlitiere mutticapacitiy printe-uu cement ow timp sort tue cement cw InUirzlere necapoeiliy oa eomatants de Uap TL 8 FIXAREA CUNOSTINTELON, INTREBAHL DE CONTROL 1, Care este evuiatia de Dar in regim dinamie? 2. Ce informalji ubile pentru automatizarea procesului se obfin prin stabilirea numarulsi de grade de ihertate ale unui proces ? 3. Ce exprimd cnracteristien statiea? Dar rispunsul indiciel ? 4, Care este forma ced mai general de desctiere a comporla statice sf dinamice a unut element ? 5. Cave sint wispunsurile indiciale ale procesclor eu comportare dinamicd tip? Care din urméloarete afirmafié pot consiitul raspuncusi ta tntreba rile de mai sus? lant a unui proces fa regi stafionar’? a. In regim stafionar nu au loc acumulii, cantitatea de energie (material} intrati In unitatea de timp este egalA cu eantitatea iesit% din proces fa unitate de timp. b, Eeuatille diferentiale core stabilese legitura Intre marimile de iogire gi cole de intrare in regim dinamie (In timp) deseriu procesul ‘idin punet de vedere static, Regimul static este un eaz particular al regi- Inului dinamic (cind marimile de intrare, si iesite sint constante st deri ‘vatele acestora in caport eu timpul, mule). 19c. In regimul dinamie fuxurile de material (energie) de to iesire si intrare nu mai siat egale, Diferenta lor este egala eu viteza de acumu- Tare de material (energie) in. proves. 4, Cunoasterea numérului de variabile independente ale procesului permite stabilirea nuindrulul de maimi tehnologice care trebuie reglate si misurate. g almk PROBLEME RECAPITULATIVE 1, Rezervorul din figura 1.11, ase alimenteaza eu un debit de lichid Qe=5 mb, iar din rezervor se extrage lichid eu o pompa eu debit de Fetulare constanté Qemdmih. In aceste condiil, in rezervorul eilindric cu diametral D =1/V' (ma), se monfine constant un nivel nominal de Tickid MoI m, La um moment dat, debitul de alimentare Qe creste bruse ja 6 mi/h, Si se stabileasc’ eft va fi nivelul in rezervor dup 0,25 le gi ce eomportare dinamick are procesul. Be aa f= Hor SofL4b 0.2 Provestil este integrator. 2. In figura 1.11, b sint prezentate raspunsurile indiciale ale unor procese care au ea mirime de intrare un debit (m®/s), Care este compor~ Qarea dinamica si care sint constantele de ampliticare si de timp ale seestora ? TR: Alegeti rispunsul corect din urmiitoarele : a: cura eeportnal (eee Tad min) ate | Bee ges ia ay cuba 12 tefator (Fad anys curba 2 — eu Inare (E28; T=2 min); serba 1-— eu totiesiere (TB "nin; ket); Sirbe 2 — eu timp mort (e=2 a). 20 (Sstpmte | 7: sUtetattp Fig. ttt, 9, Trasafi grafic rispunsul indicial se()-=t0(teie i apoi determinafigralie constanta de timp (F si 7 tu aminuts), ae, sub tangenta R: Tal0 min, 4. In amestecitorul eu agitator de volum Y—1 m®, din figura 1.11, ¢ se introduce, cu un debit Qio~10 mi/h, o solutic de SO,Hy de porentrade Goo: care trebuie diluaté pind la o concentratic ~—40% prin introdueerea unei solutii de SOulls cw concentrafie Coo=20%. ‘Se core? ‘ oe J. Si se determine care trebuie si fie debital nominal Qq al solufiet diluante ; ethcie TL, Si se stabileascd matimile de intrare (variabile independente ale procesului ; i CG IIL. $4 se ealuleze factorul de ampliticare pe in canabe Ro dgiict dike Racial ae are” a TV. Si se cakuluae rispuusol indicial pe awwelayt canal Rispuns : 1. Din ecuafia de bilan} in regim stationar : CinQs0 + Cn Qa0— CoQ =CsoQi0-+Conan— Co(Qio+ Ox.) =0 (1.28)rezulti, Gy RAN 9= 80,195 mt, te O08 1, Din ceunfia do bilanf tu regim stafionae recall 6044604 OC, ag Qt Qe a2, Desi, mfvimen de lye care coracteriiearh scopul proces exte C, ier variabilele independente (de rare) sint: Cy Qi, Cx Qo. Inge niare Qu de Geiiesire. In stabiliren factorului-de amplifieare pe un eanal se studiazd mumai comportzrea procesului pe acest canal. Dec, se consider’ Gr—Qse-+S 0s si C=Co+AC, lar mirimile de inttare. ale celorlalte canale ramin constante: si eyale cu Qyo, Cio, Cape Iulocuind tn (1.29) spf ACh G00 + Cal 5 BOS) CofA Ce Sete Calnt 80y), 1.90 oy Gerber si a Tinind cont ek Qso-+Qio=Go, expresia (1.90) devine: CoQ HQWAC HCA Da-+ACA Qs Cina Conan} Cou en (1.31) Negliind intinitul mie de ordimul doi AC-AQ, si avind in vedere (1.28), ‘relafia (1.31) “devine oSC-FGAQ1=Can Os = SS Apt (say In care AC este tn¥rimen de iesire, AQy— mirimea de intrare iar, ‘este factorul de amplificare (de transfer) al canahilui studiat. Semput (©) indies faptul ca la cresterea mirimii de Intrare mirimea de tesire seade, si invers. TV. Se foloseste ecuatia de bilent in regim dinamie (1.8), in care se Inlocuieste Wil) Cie Cal Qo +A O44] Walt) =[Co+AC(O] [O00 Qer+ A020] WO-[Go+AC(1V away acer, i @ . Ca Qi Cro Qn Cae + Can O(0— God Ot) — GA —Agi.acM=Vv 2860 ae (1.33) cont de ecuafia de bilant ta regim stafionar si neglijind (1.39) reaults: VERGO QC) =(Cn—COAQA) Tmpactind cu Q, se obfine ecuatia care descrie dinamiea procesului pe canalul. respeetiv (1.34) 7 san, oe fa ACW) = 2="A.9.0, ETA CW = SE SaQM0, fn care 2 (ore) este constanta de timp, iar oe b= 1 faetorul de transfer. Cs 16 Decl, pe acest canal procesal este monocapacitiy (cu intirziere) si Fispunsul indielal (ind AQe=1() este: +4), (435) co=n{i-« Jn care f eate dat tn are, Pentru studiul comportiit diva deazi in mod similar. pe eelelalte canale se_prove~ B, MASURAREA §C CONTROLUL AUTOMAT AL PARAMETRILOR TEHNOLO GICL 4. ROLUL, $1 NEGESITATEA SISTEMELOR DE MASURARE $f CONTROL, Al, PARAMETNILON TEESOLOGIEL 1m Parametrii proceselor tehnologiee sint mdrimi fizice care carde- terizeazt regimul de desfaigurare al_procesetor. Pentru ca in arma desfagurarii procesului tehnologic s& rezulte produse de calitate ji in cantitafi prestabilite, la un pret de cost cores 23Punzitor, operatorii chimisti trebuie 5% menfinii procesul fm regim no- ‘minal, Regimul nominal este earacterizat prin anumite valori nominale ale parametrilor tehnologici, Parametrii tebnologici intilnifi cel mai freovent in industria chimich sin marimi fizice ea: temperatura, pre~ siumea, debitul (viteza de curgere a fluidelor prin conduete), nivelul de lichid sau de materiale pulverulente sau alte marimi eare caraeterizeaz’ calitatea materiei prime sau a produsclor (pH, umiditate, densitate, viseuozitate, culoare ete.). Devialiile parametrilor tehnologie! de a valorile lor nominale determing desfisurarea_procesului Inteun vegim in care ealitatea Produsclor i productivilaten instalatiei tehmologice sin nesatisiied- toare. Uncori, asemenea devialii pot duce ebiar Ia staat grave de avaric (explozii, incendii ete), Sistemele automate de misurare si control fae posidilt urmarirea variatitlor in fimp @ parametiilor tehnologict si statlliren deviafied lor de la vatorite nominate preserise. dla timp abaterile inadimisibile. ale paramettilor tehnolo- gici, operatorii chimigti care supravegheaza si dirijeazd procesul pot. Ina ‘misuri pentru eliminarea deviatillor si preintimpinatea, avarilior posibile. In cazul anor parametri tehnologiel foarte important, sistemele de masurare si control al acestora sint previizute eu aparate de inre- gistrare a evolufiei In timp a valorilor paramettilor, Pe baza acestor tn registrdri se pol analiza ulterior cauzele care au determinat obfinerea nor produsedeslaba catitate, un rondament seizut saw eauzele care au deter minal 0 eventuatd avarie, Alteori, aceste tnregistrdl mal sint fotoste pentru slatitirea consumuritor de material si energie pe o anumitd pertoadd sai sfectuarea unor catcute de bilan{ de material sau energie, 2, FUNCTIUNILE SISTEMELOR DE MASURARE 51 DE CONTROL Funefiunile sistemelor de masurare si control deriv din defini- fille operatillor de masurare si respectiv’ de control, M Prin misurare se inelege compararea mérimié ftzice de masurat eu 0 valoare @ ei admist ea unitate de mésurd, WM Numarut care indied de ctle ord se cuprinde unitatea de masurd in marimea fizied respectiod se numeste valoare numeried a mirimil misurate, M Prin control se intelege compararea mdrimii fistee controlate cu cnumite vatort limita prestabiite, By Scopul controlului este de a stabili doar dacé mérimea controlaté ‘are valoarea Intre limite sau in afare lor = Misurarea 91 controlul implicA deci © operatie de comparare, care se poate face maneal (de exemplu misurarea nel lungimi cu’ rigla ‘gradata) sau autem, In ultimul caz este exelusi interventia omului ‘in reallzarea operatiet de comparare ferent smisurisii sau contro su Datorité complxitatii instalatilor tehnologies moderne din indus- tia chimied, nu este posibila. supravegherea i dinjjarea destagurdnit procesclor tehnologice decit prin intermediul unor sisteme automate de misurare si control Ju industria eaimiek misurarea gi controlul operativ (In. seopul irijiri procesului de eatre operatori) se face la distant, dintr-o eamert de comand unde se gisese aparatele care furnizeaz informatile despre evolutia diferiilor parametri ai procesulul. Aceate aparate sfnt_ mon {ate pe un panou central fn camera de comands. Paralel ust cu sistemele dle maisurate sf control operativ central, pentru unii parametri, exist ‘montate in instalali, local, aparate de masurate si contro la aceloras! pe Faanetri, Aparatura pentrt masurarea $i control) local este destinat In principal urmiciri, anumitor parametrii tehnologiei In perioada ‘de pornire a utilajelor, deoarece tect! porairea si opritea wtilajelor neetsiti manevre locale desfigurate. simultan cu urmarirea evolutiet parametzilor, Dup? intrarea in regim nomfual se trece pe controtul ‘automat central. . In prezent se ‘abriek tn fara noastrd aparaturd electronica si es tn ets"deasinilere aparatart pueunaticn de mdsarare 9 conto), bifzats larg fo itdustria chimick. Accasta aparatura face parte din sistemele unificate (clestronie ,B* si pneumatic ,,P*) realizate in pro- dluctia de serie de citre FEA (Bucuresti) — sistemul electronic. 91 Ja Birlad — sistenal pneumatic. 2. STRUCTURA UNUL SISTEM DE MASURARE SI CONTROL In industria chimicé se folosese in prezent pentru misurarea gh controlul marimilr tehnologice, aproape in exelusivitate, aparate eare fae parte dix sislemele unifieate. Sistemele de misurare gi contro] realizate eu elemente ale sistemelor Unificate aw urmitoarele parfi componente : ‘raductorul, elementele de Fransmisie a semnaidor unificate si disporitivul de afisare (aparat indicator sau Inregistrator al valorii numerice, mpi de semnalizare a iesirii din 28wets icwore \ tots iB a navoe Bil Henest| €[Aenes/| | « esent de ronmae Tage Fig, 112 Schema bloc a uml slatem de massrare gl control, limite etc.). Singurul element al sistemului care difera ca prineipiu tn funetie de natura fizied a parametrului controlat, este traductorul (ig. 1.12). a, Traduetorul WM Traductoral are rolul de a transforma marimea fizied controtata (miisurati) intro mérime de alld natura fisied, care poate fi transmise la distant si asifel poate fi mat usor masuratd, preluerata, Aceasti marime reprezinté marimea de tejire a traductorului si este de obicet proportional eu mirimea fiziek controlatt. In cazul sistemului unificat electronic roménesc, acest semnal este un curent electric continuu eu valori cuprinss intse 2 si 10 mA. Asticl, valorii minkme a parametrului masurat Q», fi vor corespunde 2mA, iar velorii maxime admisibile yy fi corespund 10 mA. In inter- valu] menfionat valoarea semnalului este proporfionali eu mérimea de misurat 9 -k9 [mA] (1.36) in care k este factorul de amplifieare al traductorului. Dependenta dintre 0 si i reprezint’i caracteristica stalicd a traduclorutul (Gig. 1.13). Constanta de amplificare k cores- punde pantel caract tative, care ‘acest az este On: Z 2 4 6 Fw Una) = AS [Almmtaten do manu 9] Fig, 1.13, Carscterstee sta. SO pRranstiatai| 9) ted aun teaduetor, liar, (137) 26 Ja cazul sistemelor uniticato, traductoral ‘este compus de obicei Aintr-un element sensibit (delecior) 1 un element adaptor. @ Elemental sensibil al tiaductorulut tndeplineste funefia de eonvertire a naturli fiziee a m&rimii misurate 6 (temperaturd, nivel, debit, desnsitate) intr-o ‘mirime usuar prelucrabili f (deplasare, ten- siune electric’, forfi ete.). @ Adaptoral transforma ‘mirimea de iesire fa elementului sen- sibil Tn semnal unifieat. D, Elementele de transmisie Blementele de wanemisie a semnalului de la teaductor Ia tureg strator, indicator depind de tipul sistemului. In cazul sistemului unie fieat gleetrouie, acesten sint eabluri electrice eu conductoare de eupr Tn eazul sistemulul unificat pneumatic, semnalul unifieat este 0 pres une de ner comprimat, care poate [ia valori Intre 0,2 si 1 kgl/om®. De acvea, elemente'e de transmisie, in acest eaz, sint tuburi'de eupra saw de masi plastica (PCY). c. Disporitive de afisare Semnalul de iesire al traductorulai este transmis fnreglstratoarelor sau indicaloarelor valorii mumerice a mirimii tehnologice 9 masurate, Aparatele indieatoare si Inregistratoare sin prevazute cu co tacte elec wre se comuti in momentul depisirii limitelor adn sibile si comand aprinderea unor Kimpi de semnalizare optici saw hhupe (Soneril) pentru semnalizare acustie’, Acestea indeplinese funefia de afigare @ rezulstatului operatiei de control automat. 4, PRECIZIA SSTEMELOR DE MASURARE SI CONTROL, In gencral valearea numeries indienta de aparate ag este diferita de valoarea relativa © a mérimil masurate, WM Diferenja dintre valoarea indicat (misuratt) xq si valoarea se numese eroare te misurare Eroarea poate hua. valori,pozitive-sau negative intimplatoare, si deci nu este constanti, si ia valori aleatoare intr-o anumité banda. Preci- 2‘ig ou care'un aparat poste indice vatoarea numericd « marimit masu- rate este exprimati prin clesa de precizie a acestula, Wi Clasa de preeizie N este un numdr care exprim@ eft la sutd din Janda ange de mdsurare @ aparatulal represints eroarea absoluld Unita (mazima}'{e;,| pe care aparatul o pate avea la o masurare: 1%] = LL. 100, Clasele de precisie atandardizate sint: 0,005 ; 0,02; OL; 05 15 1,57 2.55 45 6. Clasa de preci sub forma unei astel de cifte este indicat pe seala aparatului (de obicei fncercuita). In industrie se fo- Tosese tn general aparate de clase de precizie: 0,5 153 20. Clasa de precizie este deosebit de utili in alegerea sparatului de misurat corespunaitor scopului dat. tn termometru eu seald (0... 500°C de eles area uel temperaturi de 10°C, dsoatece (OC term (1042,5)C, O precise de misurare ‘mult mo Ne obline died se foloseste wn nparat et sealn (0. 20), In aeeeagl clas "C. Decl, ind sparatul indies $0°C, temperae ste cl aparatut_ teob in a doen jumitate a 5, FIXAREA CUNOSTINTELOR INTREBARI DE CONTROL 1, Care sint functiunile sistemelor automate de misuri gi eontrol ? 2. Prin ce diferi sistemele de masurare de cele de control ? 3. De ce sint necesare aparatele de misurare si control locale care dubleard sistemele de control la distanfa? 4, Prin ee difer’& misurarea si controlul manual de misurares automats si controlul automat ? 5, Care sint principalele elemente funcfionale ale ficate’ de misurare si control? 6. Care este dilerenta, din punct de vedere funetional, sistemele unifieate electronice si pneumatice ? femelor uni= intre Alege, care dintre urmatoacele. ofirmafit pol consti rispunsurt ta Intrebarile de mai sus; s a f Control presupune © operas de comparsre a valrilor eu rente ale parametrultl-controlat, eu valocle Hinta admis 28 . In cazel controlului annual este necesard interventin omult fn realizarea operajiel de comporare a Yalorilor eurente cb limitee, . dn carul sistemelor de control automat compararea si aisarea rerultatelor se realizeazd fara intervenfia omulul 4. Misurarea consti in compararea mirimil de misurat eu 0 va~ loare a ej admis ca unitate de masura. fe, Numirul eaze indied de elte ori se cuprinde unitatea de misurk in mirimea macurati se numeste valoare numerici a mirimii ma- surate, f. Sistemele de misurare automatii permit cunossterea. tn moment a valorilor parametrior tebnologici ce earacterizeexi regimul fehnologic In scopul cunoagterii slarii procesului gi coreetirit regi- mol. ‘ nregistroree valorilor parsmetrlor tehnologici permite analiza ulterfoark a eauzdor avorillor $i deranjamentelor, calculol consu- dnurilor de materiale si energie, caleule de bilan etc bh, Traductorul se compune dinte-un element sensibil gi um clement adaptor. i. Elementol sasibil ol traductorulut vine procesul al cirui parametru este controlat. jj Sistemele de control folosese pentru uyurarea supravegherit desféguritil processlor de eatre operatorit chimisti, Ele avertizeara operatorul in cazul iesint din limitele admisiile a unor parametrit tehnologici. i, Tatre sistenele unifieate electronice gi pneumotice nu, exist diferente din punct de vedere structural 51 fictions. contact direct cu PROBLEME RECAPITULATIVE, 1, Pentru determinarea presiunii intr-um reactor se foloseste un manometru de clas de precizie 1,5 eu seal. intre 0 si 100. kgtlem’,® care indie& 5 kgffem*. Care sint valorile probabile ale presiunii in re- actor? R: Intre 3,5 si 6,5. 2. Care este misure retionalé ce trebuie wat’ pentru ca in eazul reactorului din problema J, presiunea si fle Indleata ewe eruire $0.5 kgflem? ? % In practicd se foloseste tn mod curent unltatea 1 kylfem! care tn ST este ‘egal 62 iat Nem? (a1 ta Nem), 29JR: Alegel! rispunsul coreet ain. urmatodrete 4 Folosirea unui manometru de clask de precise 0,5 eu seal 04.100 ‘kgtlem®; b, Folosirea tui manometru de elasi de preciie 0,2 eu seal 0. .100_kgfiem? j ¢. Folosirea “unui manometra de elasd 1,5 ew seal 04.5 kgtlemt. 5 d. Folosirea unui manometra de elysk 1,5 cu,” seal 0...7,5 kgtlem®. , REGLAREA AUTOMATA A PARAMETRILOR TENNOLOGICL 1, NECESITATEA REGLARIT PARAM: RILOR THHNOLOGICE Oriee proces tehnologic este caracterizat de una sau mal multe mivimi a eiror valoare constituie indicalori de calitate al destigne iri procesului, Aceste mirimi sint de obiced indfeatori do ealitate ai produselor (compozitie, culoare, reziateni_mecanic, viseozitate, densitate,. temperatura ete.) sau de productivitate si randament. ale procesului (cantitatea de produs obfinuta in unitate de timp, conso- mul de materie primi pe unitatea de produs, raudamentul energetic sete). Uneori, in enzul proceselor simple, aceste iatimi pot fi controlate direst Ia jesirea procesufui ciad sint mirimi fizice eat temperatura Produisului, culoarea produsolui, coneentratia unei componente a pro= dusului ete.) Asigurarea pesforman|elor dorite ale provesului pe o perioadt tnde- lunged se realizexs prin mentinerea acestor mari de tesire fa oaloarce Jor niominatd, predeterminats Marimito de fesire ale procesului sint dopendente de misimile de intrare.ale acestnia. tm general, anirimile de intrare ale proves au, variajii ntimplitoare tn jurul valovilor nominale de regi. Astfel, compozitia materici prime nu este totdeauna aceeasi, debitul materi’ Prime nu este strict constant ete, Toate aceste eauze determin’ variatii fle marimu de iesire Ta Jurul valorii nominale. Mi Toule marimite fizice ale eiror variafit delermind abateri ale mirimii de ieyire « procesului, de ta naloarea sa nominald, so numese sudrim| perturbatoare sau porturbastie 30 Aceste abateri ale mArimii de iesire de la valoarea nominal tre~ buie lichidate, actionind ausupra procesulul, WM Operafia prin care se asigurd menfinerea unui parametra tehno- logic la o valoare nominald, se numeste reglarea parametrulul respectiv. Prin. roglare se asigurh 0 abatere cit mai mic4 a parametrului reglat, de Ja valoarea nominal prestabilit, Cu cit abaterea parame~ ‘teului de la valoarea nominals de regim este mai mie’, pe intreaga pe- rioadé de funetiorare a provesului, eu atit precisia regldnit este mai 2, REGLAREA MANUALA $1 REGLAREA AUTOMATA, Asupre unui proces pot aetiona rma sau mai multe murisnt pertur- Datoare. Efectul tuturor perlurdafilor esle cumulat tn abaterea para ietruted replat de ‘a veloarea sa nominald. Reglarea are ca scop anutarea fcestei abateri. Lichidarea. abaterii se poate realiza prin modifiearea forjati a unei mérimi de intsare procesului, de care depinde para- retrul reglat WI Marimea de intrare @ procesului care ete modificalt tn seoput readucerit parametrului regia la valoarea nominald, se numeste- mime de exceugie. ‘Accasté marime de exeeutie se slege dintre mirimile de intrare, din vedere ea aceasta si fe gor moiifcabil ME Dispositinde fehnice prin intermedtul earora se modified marimew de exevusie sint donumite elemente de exeeusie. In cozut procselor din industria ctimicd, marmite de executie stnt, de obice, debile de gaz, de abur sau de lichid, Marimile de exeousie Siind dobite de material, transportat de obieet prin conducte, ca elemente de exeeuties¢ foloiese robinetele. Prin acfionarea robinetului (Inchideren sau deschiderea acestuis) se mo- ified debitul de Aid prin eon Ayeto pe care este montat, In gura 1.14 este reprezentat semnul convenfional al uoui robinet cu fcfionare manual, Rotwel Fig. 114 Reprezentarea simbollet a ‘Snwl vebinet eu aelionsre Masuald, a44, Reglarea manualé FReglarea manuatd este “eax Walt de" un operator, eare are sarcina dirjariprocesulul. Pone tru reglarea, manually, operatoral trebuie sf aba la dispoaijie un sistem’ de misurare "a parame- trului reglat, in vedere sesiziei bates parametrulal de la Va- Toatea st nominald. 1 Marimea eu care se com- part taloarea curenta a purame- Fig, 115, Regizes_mannaik a concene ule, reprezinta marimen de re Me Meayel inten" ametteedton, fering. Sistemul de misurare se compune dintr-un traductor si un aparat indicator, reprezentate simbolfe In figura 1.15. In momentul sesizirli abaterii operatorul Inchide sau deschide treptat ventilul, modificind debitul (care reprezintit mairimea de exe- Cuic) pind anuleazi abaterea aparutd. Instalatille trhnologice din industria chimicd, sint previzute cu dispozitive pentru reglarea manual ® parametrilor tehnologici. Reglarea manualf se efectueaza In special ta punerea In functiune a iustalatiel sau Ia oprirea acesteia pentru revizie si reparafie. Dupa ce procesul a fost adus in regim nominal cn ajutorul dispozitivelor de reglare manual, instalafia este trecut’ pe reglare automata. D, Reglarea automat Reglarea automati a parametrilor tehnologici este _realizat prin intermediul unor dispozitive tehnice, fri interventia omului Spre a stabili functiunile noilor dispozitive necesare pentru a prelua funcfitinile operatorului care, in exemplul de mai sus, executs reglarea manuald, 34 recapitulim operatille pe eare Te efectua acest operator pentru reglaren manual a misimil de sire a. procesulai In primul rind operatorul observind indicafiile aparatului de misurat concentratia C, slabilea abalerea e, prin compararea valorii curente Ca marime reglata (indieald de aparal) eu valoarea nominala Co a acesteia, care era indexata pe seala aparatului, Mérimea Cy este mitimea de ‘referinia, 92 fm fanelie io yaloarea erofll ' emtyC, operator acfoneast det imental de enecutie, modifieind debi 2)6, a) {at Oy pind end anateest baler, emert ‘Avid in vedere actiunea continak | deonente ‘a perturbatiilor asupra_procesului, ra operajia de ansiare coatinus 8 bateil devine deossbit- de dificil, in conde negli mans Dis zitival tehnle eae prea tunel Eile imenffonate mat ‘sug, se ne neste regulator auomal. Regidatoral 7 Tesi are vit element comparator, eure gf on efectuenzd compararen semnclilul xy + Ter ttle ete repre mine regal Oc anna tet en ae rin{t Cy). La iesirea comparatoralui wethttbioer ers al sport tt pinta sonnel, a ls Sie eae Pens pte cpa, small Tei ce-de ateng natart Wu stnahi' ap ae dene 9 armaat de cour, dna existe mea Shas crceratad impreiafei ‘dt podaseeh sent de rae aie ipl rant ple pn piss eos canto ene heat areca dennatul rezattal in urea pretucriit abaterit de edtre regulator se meg ltnl Gs nanl s mrne d eomand 9 se oleae © 5. ena ea hopttoral, se teresa tate tadacar siete nal Ss oc peta ei tora de compaeen face phn ein fight) €. Sister! de reglaro automata WM Ansamblul de elemente care reul madi felvologice se numeste sistem cit reglaret automata @ unet vreglare -antomath (SRA). % Prin want so inploge © mile fale care nu are an rol tehsslog find door portatonee de Informatie, Spre exempla toustunen In bosnele wk tee- fmocuply este an seminal, Acesta poartd aformalla pevind valrlle unel temiperaturt 3 — Avtomaate sn sala cet 33,a " wet hy kennels Fig, 117, Reprerentarea nul clement al sehemel fancllonsle a 2A, © Elementete care compun cel mai simplusistem de reglare automat’ int procesul al cirui patametrt ze este reglat, fraductorul, regulalorut si elementul de execujie. Indiferent de natura fizici a marimit reglate (care este si marimea de iesite ze a SRA), elementele componente men~ fionate au acclagi rol functional in eadrul SRA. Accasta face ca struc- tura SRA si fie identic’, indiferent de natura fizicd a mfrimii reglate de principiile constructive si de ftmetionare ale elementelor SRA Btructura identicd a SHA si rolul fimefional similar al elementelor componente ale acestora, permit reprezentarea SRA prin scheme fun cfionale care fac abstractie de constractia i principle de funcyionare fle. clementelor. @ Schema funefionals (bloc) reflect numai transmisia informatie’ purtaté de semnale prin elementele care compttn sistersul. Jn schema funcfionala uncle elemente sint caracterizate deo marime de intrare 191 0 mivime de iesite zp (fg. 1.17, ¢). Blementele eu mai multe iptrink 51 0 singura marime de iesire & (egala cu sma algebrick a marimilor Ge intrare) se reprezinta ea in figura 1.17, by Folasind aceste simboluri, tn figura 1.18 se reprezinta schema functional (bloc) a sistemulti de reglare automata a concentraticl (anabizat mai sus, fig. 1.16). In sistemele de reglare automatiexist’ dovt cki distinete de trans- misie a semnalelor : calea dineeta si calea de reactie Galea direct cuprinde clementele dintre comparator si iesiren sistemului, prin care semmalul erorii se tranemite de Ia intrare citre iesirea sistemului. Prin calea de seaefte (sou circuit de reactie) reintoarce la intrarea sistemulut sub forms marimit de reacfe 2,. Marimen de reactie poate intari sav slabi mivimea de intrare a etii direcie, reaetia Kenumindirse, respectiv, reacfie positing seu negated. In caztl SRA, reaejta sistemulul este Tntotdenuita negative. Tntr-adevnr, dacs reaegha Lipseste (cireuital de reactie este Jntrerupt) atunet mirimea de intrare a eal ditecte ea ; in caz contrar, emz)—zp, deci reactia este negativa, Un SRA eu resclie negativi se mumeste sistem de reglare cufomaté tn circuit inehis, iar in practict mal poarti denumirea de bueld de regtare. mnirimes de jegire se af pmeces oder ig. 118 Sehema fanotionalé « sistemufsl de reglare 4 concentrate! 7ry— waiotor de inenne | — napster ED — lament o exetia {Ty — emanate feb roniie wy suman de Felon sp ~ mdrinen pestursetaze | EqQ= Qa ‘Bot ce execute; 5, -manimea de comand: =) —marimea Je inate: 2)" =, —erosre “abateee) 37 wbrinen de Teac, % CARAGTENSTICILE REGULATOARELOR AUTOMATE, Regulatorul este singurul element al sistemului de reglare automata care prin constructie este prevazut ew posibilitatea modificarit earacte- Tisticilor sale dinamice. Modificarea caracteristicilor rogulatorului este necesara pentru asigurarea anumitor performante (cle precizie) ale SRA din care face parte regnlatoral. Regulatoarele uauale (labricate in prezent de industvie) se din punctul de vedore al comportiii dinamic PI, PD, s\ PID Comportarea dinamict a regutatoarsior este exprimata de legen dupa care regulatorul preluereazt abaterea ia vede ordeii semna- luli de comanda xe, part, in regulatoare tip P, a, Roqulatoral tip Regulatoral tia P este regulatorat proportional, a eave dependenta dintre semnatul de comand x, si semnalul de eroare ¢ este exprimala de rea relatie : elt) —kp et).fm accaats relatfc 2) represinth componenta tranaitorie « seman lui de iesite al regulator. tm ceaul regulatorului proportionsl, ea este proportional ex erooren, ‘Deoarece exista si 0” valoare initial Nak & marimil de Somandt, componenta tranzitorie se va suprapmne ‘peste. accasta i ecuafia (138) devine: Xft) Keo tdt) Neat ysl De exemplay tn eax! ual repelator penmatiy ta feseen acestula exist o restune poceiiar'sl aluncl chnd ervaren rate null, Acenstt presume de. comanda (gurl tlenfinereeobturatorului rebinetelul de reglre Iate-a porite intermediuva coreapuneateare regimufal motninel, Apo, in faueie de wellunea perturba} lor, Soustie obturatoruda este modillest asttel IMett sa Tie llintabateres, Pavametrul modifteadit af regulotoratul de tip P este fuctorai de amplificare kp, care caraeterizeoz’ comportarea statics a regulatorului, Pentra a caracteriza comportarea statici a regulatoralui proportional, fin practica, se ulilizeazi 0 alli mirime By, dependent de factorul de ‘amplificare, denumita banda de proporiionaiitate: Bye 100[% {L398 La regulatoarele din sistemele unificate, senmalul de comanda ae poate tia valori Intr-o band’ limilati, In eazul sistemului unificat flectronie romanese wE", xe este intensitatea unui curent variabil intre 291 10 mA. Marimea de reactie ay In acest eax este tot un eurent variabil intre 2 $i 10 ma, en si mirimes de intrare xy. In aceste conditii gi e poate Iua valori tot tntre 2 si 10 mA. "ie Randa de proporfionalitate (in acest caz) exprimd cw elf ta % din banda wnifieata trebute modificat semnatul de tnirare (eroarea) pentru fed marimea de ieyire (mérimea de comand xe) sa pareurgit tnireaga bande aunificata. b, Regulatoral PL Regulatorul PI (proporfionat-integrtor)_laborenzi_la_isive_ vm semnal de comand’ « arti parte tranaitorie (i) are edmponent proportionsld eu eroaren si tna propor{ionalk eu integraln erori: bs 1 Kat Nay dt) Ree pst Ge Yal— Neo byl at) + Vetta. (140) Parametit mdifieabit at regulatorului tu acest eaz sint factorut de amplificare al pirtii proportionale ky sf constanta de timp Ty & parfil integratoare, Dacd la un regulator PI se fixeazi T; foarte mare (Tr= 00), regulatorul devine properfional. fe. Regulatornl PD Regulotorat PD (proportionat-derivatty) elaboreaz% Ia iesire un semnal care are o componentt tranzitorie proportionali cu eroarea sl una proportional en derivata erori Xd i) Naot) Kea bly = (U)-+ hy Te e(yaratiO), Kerthe [2()erete] atl) Parametrit modificadtt ai regulatorului PD sint factorut de ampli- leare ty si constenta de limp a part drtoalive Ta, 4, Regulatorat PID Regulatoral PID. (propor{ionat-integrator-derivativ) elaboreati un semnal de comandi X,/1) eare confine toate cele trei componente tran~ zitoril Acest regulator are feet paramelré modificaliti, ky, Ti, Tas el putind fi transformat in regulator P, PY sau PD prin fisarea tnor valorl co- respuniitoare coustantelor Jy si a. Xai} =X ttt) Noob hy eC JJ. PERFORMANTELE SISTENELOR DE REGLARE AUTOMATA a, Performanfele] SAL Infregim static Calitaten rerii depinde de preczia cu care SRA ssigurl men- Fidicea ected tgtuis te y vedpers eget ou volosen pecacricn mista ‘oyrferas1aee ar fi oa La aparitia uns abaterl ,sstemu so falature fitantenow Aceasta au pote. practi [posiil fia cauza tntizerlor transmiterii semmalelor prin’ elementele, SRA._De,aceca, inf perionda orPel cangreser 6 % Fig, 1.18, Lem de reglare automata a presianl, eu regulator eu actlune directs acfionivti regulatorutut pentru lichidarea abaterii exista 0 abatere de- umith alafere dinamict of). Exista Ins SRA core nicl chiar api © perioadi iafiait de mare din momental aparigieh abaterf, mio. pot fnla total, existind o abatere remanenta numiti evoare staflonand, fare se meafine gf dup terminarea regimulu! tranztoria. © SRA cu croare staflonork. Pentr a Hastea existents erotl staonsre se Sjditered Inceantipnary tierdloenten (ac revinry saterasth in pretal ‘unul gez Intreun reefplent, prezentat In figura 1.19, a. Se pune problema men- fineritconstante a presluall p a gazulut din reeipontul 1 Ja o valoare nomad ps Accst reciplent este allmentat cu gaz printmm robinet care reprezintA elemental ‘de execute. fn regim nominal reeipiontol este alimentat ea wn debit nominal Que. ‘Hest debit este determinet de o anunlts pozitle intermediari a elementulul ebtus 8 or ol robinetu't (a jamataten distantel dintre posite atnehs” st desc rebimetaiaty oginu) nominal se mengiae Att timp eHt debit de gar vuouet din reetptent ‘De'exempla, yentsw'tpresrle valoarea po, acul indicator 1 mirimit de ree ind 2¢ a font dephnt (pri routes gurubulul pind in dreptal divisonl core. pinzatoare Ge pe stats, Daeh reeipiental f nu ar fl almentat eu iz (Qo= 0) 4 Fase pirghia # se tnelina (im posta punetata), robinetal deschirindsse come Dit, lind hos in aus de expatal pieghie 2 pe intermedi stttloi @ fiat ‘ue Pe Hts pores compresorlui se stabllgte un debit Qu mare, care determina crsgteven reson p tn reeplents Prestaneaensinsd'densupea membrane! # Ggléleta pe vents do lseure metal 7) realeeeet o orie* Fra Ay fn enre A este atla embennel, Accast& fork este transmis8 pein intermedtul tel § sal ytitulal #y pigiiel @ care {inde rela postin de eehiib intineind eu Wing! fen Srevertal 2, pint eind forts Pr=Hateu care aceasta reachioncaza) eehilibeeast forts Fp Ayn Ks tm onze I este centesental de elastcitate af resortuel (el exprima eu eite:uattayt Croste fora de yoae-une a unul retort ind cleste Matias cae unitate de fungime t eT Poute fl esprimal spre exempin tm. Nim} ASUEel, maronile ey flay Wnt reprezene fqte de nigte deplante ‘pact cele dou ace (igs 149, a) sar gisl im dreptul aceeinsdiviciunl, abs teren afl null, for obturaterei ae ceupa 0 poditle In etre Gym Gan, ‘Se va aria acum ch acest regulator Hu este capabil 44 nntleze abaterea, Dact Is Gue= Quo presinen esle fo, ea se va menfine constentt pint eind aul ‘ln eonsutmator! modifica cantltaten de gnx preluats, Spre exemple, died Oy, Qy Sau, Qy'se inegoneasd asitel Inelt Gum Oy Q,-+ Qy—0,76 Que, acount Fepresin ‘porturbatie yl din ast moment Incepe wh proses. tansitoria de crestere « presiunt Beoarece Quis 0,28 Quen Prim ereylered presunl, ete Fo Aye Mex al Us Aeplasencd in jor mdegorine dcbital Qy pint cindy —0,75 Qo $1 presinnen pice tse stabilised Ino yaloare py essen py este dierta We po (ele dou ov indicatoare ni ve mal ofa In drepiel acelelati diviuni), ezuta €4 acest se ‘em vm prezonta 0 abatere p.~—pe. Acersta, denusece pentra ca roblnetul st oslgare Gen Ov7b jo trebuls ea el 84 Ge'aetlonat ee preside mal ere deelt cea pree Sc5ha" fu. Nous valoave py a preunil-adwee vobinctal ln-o. poaiticcare aura ‘ebitul Gene, Abateres permments pr—po se numeste oare slojlonard” St 86 ponte determina pe bara eeusliel SILA. SA: fia eronte stnlonnré: Pentru sexiest proces so poate evita ob, smoditfetad royulatoral din exemplal precedent (Qrasstormindu-t Ip regulator Inte: ator) se obfine ua SEA cave func(toneasd ich abatere stationara (i. 1.19) 8) fp'acca easy debitil de allmentare Qy este modifieat tot eu afutorul und reblnet, al cirul obturator 7 este aellouat de‘tja s deplasata de pistenul 6, asupra eSrula Acionenspresies ps ecplent. Maines de refsot se resale pe ler Sian gecutafie G aplomta pinghlel 4 sare ropresinta comparetoral. Catalllt eapat ai pifghiel Til este aplleatd forla B— Ay. Poel valor! presesie pp. peeshini I Corespunde 'greutate G— Alm Dtcl 1 Pe ebturatoral # eoboart (mesorind Q Siidest #1 p) pind end PG Ap, dock pind py py ceea ce asigurd fune{ionarea Hien oronre a Ustewita 19 ean cind pistonull— sl Ip general satemal cinematic — ‘ile fash evokst, Ino elt de mich diferenta intre @ gl F plstonul so. deplascaza pind cele dout forfe devin egale. 39>», Kouagia sistemulul de reglare automat Prezenfa erorli dinamice gi a erorii stafionare Ia un SRA se poate pune in evident pe baza ecuafldl sistemului de reglare, care stabileste Tegétura dintre mirimea de lesire (reglat) ze si marimea de intrare (referin{a) 2. Eeuapia ‘care deserie sistemul se stabileste pe baza ecuae llor elementelor care compun SRA, eliminind variabilele intermediare prin substitulic, Pentru a ilustra acest fapt se analizeani SRA din figura 1,20, unde sint indicate eeuafiile tuturor elementelor : - 1, ptemhetns procesul Me tym — clementul de execufie: 2m —kmte; — regulatorul : romp ©5 = comparatorul ean—ays = traduetorul de reacties zy=ken = traductoral de intrare : xj —hp. in ullimele patru ecuafii se exprimé (prin. substit funetie de x si ay: knkiphe(2— a4) si se fulocufeste in prima ecuatie din sistemul (1.43): A sxgmakinkphe(2—eh (1.45) a ‘care exprimd dependenta intre mavimea de iesire 2, sf mirimea de re« Terinta (de intrave) a sistemalui, fn regim dinamie, Accasta este ectafia SRA. In aceasta ecuafie toate marimile (x1, 2q, Ze, 2, ©) stint funchii de Variabiln imp 4 care sa omis. Produstl ke tim iy kr —K keprezint’ faclorul de transfer at SRA pe calea directd. El poate fi modifieat, modiffeind factorul de ampli- Fieare kp, he a a ig tetet a i ae te prt @ ets L mye +f tani BE ashore * re Prsces aeohe Fig. 1.20, Sehema bloo (uneflonsls) a unul SRA ew regulator tip P, Separind veriabilele in relatia (1.45) si tmparfind prin (1-44), rezult: Pe 820 4 ofa bo re LEO edt) mal) (1.46) Din (148) rezultd ch SRA inchis se comport tot ea un clement monocapasiiv. ck lnthsiee, care are eonstanta de timp echivalents To de (Lt) off mai mick dectt a proeenulol tun factor de transfer i de (L-pi) ort nal anie-decit cl al SRA deschia (pe ealea directa) : aca 1. aap ci SRA prezinth intirziori mult mai miei deeit procesul 1 sl. ¢, Caleulal ererii SRA In rogim stasionar Caleuiul erorii SRA ia regim stationar (cind derivatele init de intrare si iesite ale SRA stnt mule) se face pe baza ecualiei acest Un SRa intra in regi stationar dup’ o perioad’ de timp infiniti, din momentul perturbaeii (la foo). Th acest regim 4(co)=2(c0) dacd SRA ftmofioneai [ri abstere static, adieX e(co)=2(<0), atunct (co) =0. ‘Se demonstreazi ch aluncl cind SRA nar confine nici un element eu comportare inlegralowe, SRA functioneasd cu abatere stationart. De exempla, tu eazul SRA deseris de ecuatia (1.46), in regim stafionar (la fo) oind mariunile ssi x devin constante, derivata se anulenzt si eouatia devine t_(0)—=ky 2{ 00), (1.48) audit xg(en)fxleo) $1 e(co)-A0 doonteee kere. Se observis e@, eu elt F (espeativ hy al tegulatoruei) este, mal mare, erearea_stafionar& tste-mai_mici. Pontrit a calcula eroarea stationari, a Sita. teebuie Eunoscute velorle factorilor de amplifiare ai clementelor | SRA. inc clad SRA’ nu confine att element et comporare integra, Famine anulaved eri stafionare se ufizeaxd on" regullor Pt sati PIDs Sintenul din figura}1.20 se” wlizeaa i regulator PY descris-de eouatia be socket 2 f gl atube Ry=tf(L4+-Rasl, gh cote atia devine fe ey te, TSE tenet, de inde rezulti ca: deel) (1.55) 00 yt , ae ae Adicd, sistemu. este un SRA ideal din punct de vellere dinamie (eroatea dinamicd este nula), Mévimea de iesire urmdreste intocmai mérimea de intrare, insti Inereazfi eu abatere static deaarece kyl. Pentra a obfive performants ridieate si in regim stationar (aba- tevea statick nulé) sl in regim dinamie (eroare dinamica eit mai mics, adie’ f — mic si ¢ — mic) webuie folosit un regulator PID. Deci, performaniele statice si dinamice ale unui SRA pot fi amelion rate prin alegerea lipalui de regulator (P, PL, PD, PID) eorespuncifor procesulud dat gi prin acordarea regulatorulcl. Acondarea requlatorului Const in fixarea parametrifor regulatorubet (hy, Ty, Pa) ta aatori corese puneitoare, in concerdan|it cu parametrti proeesulul (eonstante de timp T, factori de amplificere k). 5, FIXAREA CUNOSTINTELOR INTREBARI DE CONTROL 1. Cave sint elementele componente ale unui SRA? 2. De ce sint necesare mai multe lipuri de regulatoare : PD, PID? 3. Ce exprima ecuagia SRA si pe ce baxt se poate determina? 4. La co este util ecuatin SRA? 5. In ee cousti acordarea regulatoatelor ? a Py, Alege, cate dre urmiloare often. pot cot edspuncart ta tree de ml Rotaract shnologice a unui piven ser prin ntotmedta unl repalor care aelfneae un eement dex Hogulatoral primers ie hss seoptafrta( aap valoren nl Relate pin fatermedlfrauctra de reef or maimed rel Tua’ ovis tetera. radelratst de tfares Avesta mir se oman compara soguatorul, On SRA poate representa pinto schon hnefonsl (ig. 118) SHigguaior! pelea croanea dup snumile leg de reglare (7, Bi ripy eeuatoral este snguru element al SRA eave ate paromete rmalicabil Qi Fe To Le aera Coxpucattonr s valor parameter de aear dace“at relatral se pot asigara”performaagee darks le” SPA in (2M to 1 Pe ge reguator jon de ascmenen, um rol desnbit fn ane ucaca Reformanfiar ‘pul de regulator (P, PY ele) tvhuie st He Sacevat comport nan a procsall ceiyy sraucrccg ae fe He,f, Fiecare element al SRA este deseris de o revatie care exprimk comportaren satied 1 dioamia'a elemental Pe'boza eeustilor elementslor SRA se poate intoemi/ecuatia fntregulut sistem, cate exprimt dependeate tn negim cisemie date mace, de ei cen de nine sete hs Reali’ SRA permite aprecierea performantelor SRA st acor- darea analitici a regulatorului, im i a , PROBLEME RECAPITULATIVE 1. In sistem) din figura 1.20 toate elementele se-vor considera pro- Portionale, eu factori de amplificare unitari Uipe1; kyl; Feat ete). 8, Sa se determine abalerea statied a SHA. b. Si se reprezinte grafic rspunsul SRA ii acest eax, ce. Sa se stabilessch tmpul de reglare 4, stopp site in grolema precedents se va eanitera wo een ator PY et gmt gt T,=00 min eat elomentaor Hind proportion cu factor de ampliicate nila. aa i Si ae ealeuleze abateren at B. 88 se traseze nispunsel indicil al sistema Sh se caleueze timpal fy In cae abateren e)<0.5. 4. Ge pertormanfe au fst thmatafte 9 ce periornane au fost Inrdutatite tu acest car, prin sehimbarea tipulul de regulators fn acest eas, CArITOLUL SISTEME AUTOMATE DE MASURARE $1 CONTROL ALE _PROCESELOR CHIMICE A. STRUCTURA SISTEMELOR DE MASURARE 51 CONTROL Jn industria ebimick se folosese in prezent pentew masurarea gi controlul mirimilor telmologiee, aproape fi exclus fac. parte din sistencle unificate. ‘Toate sistemele misurarea si contralal la distanX al parametrilor tebnotagici, deoareee aparatele indicatoave, invegistratoare gi de semnalizare afecente ned instalafii tehnologice’sint montate pe. panouri centrale Intr-0 camerd die commandit special amenajati. “Aecste ‘aparate sint conectate Infrae ducloare cate sint montate pe uflaje felnotagice (dispersate pe suprateye ‘mari, in spabil fachise sau in acr liber). Tvaductoarele siat ta contact direct eu procesul 3i claboreazt La iegire un semnal_ proportional ew tmisimasa Uehnologiet care lrebuie mAsurali sau controlald. -Acest semnal trebuie sa lie 0 marims fizied ec poate fi ujor transmis la distant 1, SEMNALUL UNUPICAT La nn sistem anitieat, somnalul furnisnt de tradactor are aceeagt rraturd fsicd si aceensi banda’ admisitita de oartajie, indiferent de tipul traductoratui, si se numoste semnal unitieat. Pentru ‘a se putea realiza unfiearea semaatului, traductoar cle sistemulul uaifiat slot formate diatr-un element sensedll (detector) gi a7un adapler. Elementul sensibil_ transforma marimea tehnologies w intro marime o de alt& natura fizied (meeanicf, electric’), Marimea de iesire a clementului sensibil » este transformal’ de adaptor inte-un senmal unifieat-w care este transmis Iu distan{é. pind 14) aparatele indicatoare sau_inregistratoare de pe panoul central. Serimalul uni ficat poate fi simullan transmis si regulatorulh automat’ montat tot pe panoul central din camera de comands (By. 21), Utilzarea semna- Iului unificat face posibilz folosives aeciulass tip constiuetiv de aparat istrator) si regulator, indiferent de marimea tehnolo- sau relat. Semnatul unifieat trebuie si fie © mbrime uyor transmisibil& ta distant; de accea se foloscse ex semnale unitieate presiumea verutu comprimet (sistennl anificat pneumatic) si curentud efeetiic sau tensiunea ectricd (sistemul unifieat cleetronie). Sistemul unificat electronie Foménese wE foloseste ca semnal unificat intensitater curentului clectric. inbonda (2....10)mA, iar sitemul unificat pneumatic — pre siunea serulti comprisnat in’ banda (0,2...1) kyllen, 2, SISTEM UNIAGATE DE MASURARE §1 CONTROL Sistemele de masurare si control unificate (electroniee sau pneu- matice) au acevasi structuri (fig. 2.1). In eazul sistemului electronic, conexivnea dintre traductor sl sparatul indleator (huregistrator, re= gulator ete.) se realizeazi prin eabluri electriee iar In cazul celui pew matic — prin tuburi de cupru, fel sau materiale plastice. © Partiewiaritayite sistemelor unificate pneumatics. Prin elemen- tele sistemelor pneumatice, semnalele se transmit eu tnftrieri mai mari deoit prin cele cleetronice. Deci, performantele dinamice ale sistemelor Pheumatice sint inferioare celor electronice. Procesele din industria Cchimici sint ins& procese fourte lente, constantele de timp ale aeestora fiind, tuneoti de ordinul orelor, iar timpi morti ajungind ping la (10, ,.19) min. De aceea, performantele dinamice seizute ale aparaturii pneuma- ice nu fmmpieteazi calitatea masurdrii si comtrolulul. Pe ling’ faptut ‘eh aparatnra pneumaticd este mai simpla din punet de vedere constructiv si mai robusld, ea are marele avanta} ci nu presint@ perteo! de incendiv Sau explozic, prin seintei electrice, Accasta. ultima’ particularitate a aparaturil pnenmatice joae& uneori un rol deosebit de important tn. alegerea tipului aparaturii de automatizare a proceselor chimice cu un grad ridicat de pericol de ineendiu sau de explozie, Toate aceste avantaje ale aperaturii pneumatiee au facut ca si fle foarte rispinditi, in industria_ehimied (Injraport cu alte industrii). 48 = Automate te Sodas ‘eter peor Maren reviteer ie bagi 7 stonet woe? AEGUATOR Le deplore Tiaveat feo Fig. 2.1, Interconectaren elementelor unui sistem uniticat de masurere $l contrl.Partculariitile sitemelor unifleate electronic. Aparatuya din cistoMal unica cetronie pentra procese lots, fabviatl fark la FEA" ub denumiren de sistem unlit ye este supetioard cee pew mate din punctal ds vedere al precise sl performanteloc dinamiecs hakcate of scumpiy Jar in anamite med explonive. (wieor), na Sere eSSretora deel th urma unor gurl speciale care St elaine fPesiolullde explore sai de nvendht. Sistema "este primal tem rift de aperattra de automatiace pentru proces Tent, fabrent fescue tpt core expied lage i rlapindire atin indus- tia ehimieth eit givin ate. dustel eae Obeervaje, Deotece uncle mirimi tehnologee nu pot fl masurate deci po cals eetreh (pli, concentra ete)te poote tata foarte eo" Pe Cara setean natlaittehnoloiceaparaturs in. sistema eSccae pacumatie i combinajie cu aparatnrd din sistem! unifeat eetonid‘Elementele celor dou siteme pot It intcrconetate exstind eletcntce de converte’ somnalutar usifeatelectee tu semual oni- fleet puewmtie i invers 4, SISTEME UNIFIGATE ELECTRONICE DE MASURARE $1 CONTROL UTILIZATE IN INDUSTRIA CHIMICA @ {n cadrul een if A EB saath ot ge pee instpucte marin teiuologice spestice industriel chinice (presiune, Rival acht, temperaturs,. pH, composite ete). Aceste traductoare Aa dente semble iterita ‘Poste slementsleseasibile utilizate in Sttomul ai tu. ieyice 0 mime mmeeanica. (eplasarea unghilaca Sohmaximum Tot) sau marime electrics (enslune sau rezisten{s Shetrca) "De aocea, toate tradvetonrele confin unat din éele doaa purl de adgplonre: deplasareaunghinlars (iniars) /eucent (le Sp ELT 310 sau BLT 97) sau tonsiane(rezistentyentent (de tip BLY 160 sau ELT 161). © Aparotele indieatoare st tnveyisttatoare sint de asemenea ace- leasi indiferent de. parametral_masurat. (controls. old. Adaptonrele, aparatele Tnregistratoare (indieatoars) precim si rogulatoarele sau convertoarcle din sistomul unifcat ,E*, siatrea- Trate pe baza unor subaosambluri st blocur tipizato, ceca ce usurenea in mare mtsurs Tutrefinerea yi depanarea aparatuit, Unul dintre pri ipaiste blocurt ale sparaturit din sistomal unifiet 2" este ampli- ficntoral_de.curgnt continua utizat atit ia adaptoar, indiestoare Gnvegatratoarey eit si in regulatoare. 50 « B, ELEMENTE ALE APARATURIT ELECTRONICE DE MASURARE §1 CONTROL, A. AMPLIPICATOARE DE CURENT GONTINUU GU_MODULARE. AMPLIFICARE-DEMODULARE (M442), UTILIZATE IN SISTEMUL, Unmicar = Ampliicarea direst semnalelar de ec, ridicd probleme teniee ditiile, Solujia tehnict cea mal simpla conse in tranaformeren sea Telor de e.c, tm semuale de ea. et ojutorul nul dispositiv nuit ‘modulator. Semnatalslternativ objinat Te. sien. modulaterul tre mplitudinea propor\ionali cu valoarea semalului dee tat fre venia sa este gall eu feevenfe. unui semnal de comendd (de exe fafie) obtinut 1 fepie unul eeiefor. Semnalul de curcnt alternate este Io continnare ampliicat intrun empifctor decay dupa care este rearesat ea demodulat fy demodulator, La eyiven detodulntorl fe obline, dec, semnalul de ce amplifcat. Demotulstaril ete. tn Tears specs, not reer inom deatee slementle ste tedte foare sink comandate de acelayiacimeal de exltaie flo $tla modulator, u In oporatura sistemulul uniieat 4E sint utizate dow tipusi de ampiitcatoare de esc, eave dfers pte ele prin conrirulia md Intorulti, “Modula'carele’fotsite sint fie electronice, fe, maguctiee & AMPLIFICATOR DE CURENT conTINLU MAD (CHOPPER) ELECTROMECANIG. ER In cazul acesiui ampliticator se foloseste modularea prin intreru- petea sermmatului de c.c. in ritmul unui semmal alternativ. de excitatie obfinut de la un oscilator electronic (spre exemphy, de la un multi~ Vibrator). Pentru infelegerea mai usoaré prineipiului de finetionare 4 amplificatorului :u modulator electronic se va analiza mal intii sehema echivalenta @ acettuia, in care tranzistoarele de intrerupere a semna- Iudui au fost inlecuite prin contactele unor relee eleetromaguetice comandate de semnalal de excitalie (fig, 2.2). @ Modataren semnaluiui de curent contimmn, Releele ry al modu- Intorului sir al demodulatorulut actioneaza la fiecare Impuls al sem- ralului de excitatie Ue eomutind contactele Ky si Ky, tespectiv. Ke 3i Ky In momental sositii impulsului, K; se inchide iar ‘Ky se desehide (Gig. 2.2, 5) si tensinnea U' la bornele’inféigurarié primare a transforma rului “Try devine egal eu valoarea tensitnii continue U care trebule 5tampliffeati. Aceasti stare dureazi atit timp eit dureazi impulsul de exeitatic (fig. 2.9). La termiuarea Impulsulul de exetatic, te dozexch, Uinduse, coutactele Ky si Ky revin in pozitia initials, La sosivea unui ‘nou impuls al tensiunii de excitatic Ucn din non UU ete, Observafie. Ser putea pune intesbarea, de ce nu este suficlent humai contactul K; care couectowzi tonsiunea Ota primarul, trans formatorului Pr, si apai o tntreray> ete, Ia absenja contactulul Ky, Ja intreruperea ‘limentirii Try ds Ky tonsiuaca U" la bornele ab nu or fi devenit bruse z:r0, datorita fenomenului de autalnductie Conform acestui fenomen, la inteeruperea brused a curentului prin hobina, deci a eimpulul inagnetic proprin produs li treeero 8¢ autoinduce ina jime, care se op Produs-o (anularea tensiunii U’). Astitel, Formatorulai se msnfine o tensiune autoindusi si dupa intrecuperea Iti Ky aceasta putindu-se prelungi ehiar pind la sosirea unui now impuls de excitatie 51 modularea-n-ar mai avea loc. Pentru ea dupi Intreruperea contactului Ky si fie anulata tensiuinea in primar trebuie ‘sourteireutitate oracle accstei infiguraci, ceed ce se tealizeari nvin intermediului contsetului Ke (lig. 2.2, 0) Rezistenfa Ap are o valoare miei si este introdust pentru limitarea curentulal de seurteireuit, care ar putea topi contactul Ky Asadar, tensiuiea la bornele infaguririi primare este alternativl (nesinusoidala) si are amplitudinea egal eu valoarea. tensiuall de — Amplifiect U apliceta 1a intrareaamplifieatorului. ‘Tensiunea 0", Sub forma de nda dreptunghiulars, este: transformatd intro Lensiune alternativét sinusoicala in Try. Pentru a se intelege eum SL ¥9 cuirentulli, Ia bornele primarului trans er realizeazt accastit trausformare, tre- SEP Pa Sea AP PS ata deeds Fig. 22 Schema echivatenth a amplifcntoruius 3f4D en chopper \ buie avut in vedere ca o nda periodies nesinusoidala poate. fi re ; Prezentat printe-o suma de componente sinusoidale (arinoniel) so | 2 i component eonstanta (lig. 24.) i ie A U'= Uo} -+us-bin=Uo-bai sin of f-ag sin 2a fay sin Bal-b... (2A) ue ' L 2 b Armonica de luxS (armonica tutti m)) are eet mai mare amplitu- 8 ' ee dine si Treeven}a egaté eu cca a undel periodice. nesinusoidae, De 3s bh. fe abe i exemplu, dack undy dreptunghiulard are o perioadé 710s rezult 3 4 1 t au lies £ ] o freeventi a acestcin f-=1/T =10-Hl2 9i teapectiv pulsatic w—=2nfo 3 is H —2e10" radia, care va 1 si ieeventas reapeclw pusslis pict ar | s monici. Armonica adoua uy aro o amplitudine ay soul hagi Seieh dectt wie : Prima si o frecven{s, respectiv 0 pulsatie, abla. -Armonica a treia ee ae >} i are amplitudinea a si 0 pulsagie tripla. ote. toe) Le es Din tensunea dia prima (laa 2.1), In see ndarulrsusformatoru Vor fi transferate namai compouentele alternati tnirueit Components 53“Nf ig. 2.3. Diagrama Uensiunitor tn ‘mipliiatorstal MAD die figura 2.2 ipseaboat nent 22105 reds =| Fig. 2.1, Ganponentele armonice sle andel dreptunghiatare ‘din prinarul’ Waxaformatoruial 77, alu figura 2 2. continua Up nu este transmisi de transformator. Dack raportul de transformare este 1/1, atunci armonictle tensiunii din seeundarul transformatorului care formeazi U" se prezinté ca in figura 2.8, a Suma acestor armonici, Ur e'sinal-+0f lnSut + af sin Bal. (22) reprezinti o tonsiune periodic’ simetrici In raport cu axa timpului (far componenté constant, Up si firs armonicile pare, de pulsafii 20, 4@ ete.) dar resinusoidald. Pentru a selecta o tensiune sinuso} dali se cupleazi 10 paralel eu secundarul transformatorului Try un Panes Fig. 2.8. Componentele armonice ale tensiunlt U" in sesundarul transforma ‘oral sacs ups Arare pein 55condensator Cy care tmpreunfi ew inductanfa La infigurasii secun~ dare formeas’ un citeuit oseilant derivatie, Capacitatea Co este astfel aleasd incit circuitel LC derivatie realizat, sf fie acordat pe freeventa prime’ armonici u/, eare coincide cu freeventa semnalului de exeitatics humit si senine? purtafor (1kH2). Freeventa de rezonanti o eirewitulus oscilant este, Hz]. 3) Po aecasti frecventh erexitul oscilant presint& o impodanta Z maxis Gig 28). Pe calcite freevenge (fo fo. Tf...) eorespunatoare Sclorlate armonici, impedanfa seul uu cate practic nuli. De aceen, Pentru armonicile superioare uf, «1... potentiometril Ro este Eourtircuitat de impedania miei a eiteuituiut oscilant si acestea nu fal tint Uansinse spre amplifieator. Pentru atmonica, ge bazi, cle- tuitul LC prezinta impedanti maximi si armonica (este integral transmis ampifcatorutul de ca. (Hi 25, 0} ‘Teebule remareat ch alunci cind poleritatea semnalulul de amplis ficat U se mverseazii (fig. 2.3, @), semnalul alternativ U” (respectiv wi) fblinut, este defavat fafa de primul eaz eu 180". Dupk cum rezulta din analiza sehemet si tiagramel. tensiunilor (fig. 28, a by...) ta prisval cag semmalul alternativ obfinul era in faz ca semnalal de Exetabie. ior in al doilea cad — in aatifari ow acesta, In eonclurie, mirimed seratulad de cc se regisete ta aanpltadineg sennatuled clieretiv (adalat, tar potatatea — tn facd semnatatut a ternatie. 2 Ka) 108 (hi) 2a? Fig, 26, Corecterietien de titra « ctreutudul oscilant desivatie 1G, 56 In secundarul transformatorulul de iesire Trp al_amplificatoru) de ea, (dacd rapertil tui de transformare se presupune 1:1) este ‘obginut sernalal amptificat Ula Kui, (24) K este fac;orul de ampliticare al amplificatorulal de ea. (de a citeva sute). Acest semmal trebu all de c.c. amplificat. @ Demodalarcn semnalului alternativ (fig. 22 si 2.3). La aparitia primului impuls de exeitatie Ugg, releul rg, simultan eu ry, comitta conlactele sale Ky respectiv Ky Si rezistenja Ry este eonectald 14 secundarul transformatorulut Try (fig. 2.2, d). La bornele rezisten{2i Ry se vt obtine 0 semialternan{’ poziliv’. Dupa acest im pul, releul rp se cezexcita, contaetele revenind In pozijia initiald si prin accasta este eoxeetala Ia seeundarul transtormatorulu rezistenja Fa. ‘$i in acest caz la leslro se obfine 0 semialternenfi pozitiva, dect ten= Slunea Uz va fi 0 tensiune pulsatorie pozitivas Not&. Dack se inverseazi faza semnalului amplifieat (in urma modificdsii polaritatii semnalului de intrare) se obtine in mod similar © tensiune pulsatocie negativa la iesire (Bg. 23, f, W. Daca in parabl cu rezistentele de iesire Ry sf Ry se conecteaz’ capacitatile C (ig. 2.2), tensiunea palsatorie va ti neteaita (litrata) ‘obfinindw-se @ tonsiune apropiatd de tensiunea continud (tig. 2.3, i), Accast netealve s2 obfine prin faptul ei la prima pulsatie (semial- ternanfa) eapacitilile C se inearc’ pind la tensiunes de viet sl apot fntre dowd pulsatii se descarcd foarte putin prin rezistenjele Ry si Ry tensiunile 1a bornele condensatoarelor riinfaind practic egale ew ten~ siunea de incarear> (eonstante). Tensiunen Uyy astfel redresata si file trath reprezinta teosiunea U amplificat redresat demodulat), pentru a o} 8, AMPLIFICATOR DE CUREN CONTINUU CU MODULATOR ELECTRONE. $1 DEMODULATOR W22. ral sehomil este reprezeutati Ia tgura 2:7 mize et cel analiza, cw dcosebirea ‘drolul contictalor Ky, X; ale modulatorulal 31 Koy Ky ale. demodolatoral ste indepliait de tranistoarcle Ty, Ts, vespectiv Ty, Ts, comandats Sineron de tensunen do exeitayie Ure Aceste tranzistoareTunctioneaza In rogim de comutaic (complst biocat-tnchis sau deblocatdcshiy. orDEMODULATOR SiNERON Sg peveeennn nee cence eee gene ene AMPLIPICATOR OF A. moouaror ELECTROME OSCILATOR mior cietionie de cs MAD (ichema simplitcasé a amplifentersiat cu chopper H22) ig. 2.7. Amp tao = in # ous semiperoads echivalenta « modulatersiat Fig 28. Se 4 =n prin eemiperona © Modularca. Analizind starea tranzistorului 7, in prima semi- alternanja a semnélului de exeitatie din secundarul transformatorulut ‘Tr se constata ch brza este pozltiva Laff de colector (User>0). Ten siuinea de intraro U este aplieata eu (+) la emitorul tranzistorulul Ty si cu (—) Ia baza acestuia (prin primarul Try, secundarul Try si Raa), died, jonefiumen }—e este polariaata in sens de conductie Ue<0 Yn conelusie, transistorul 7, eonduee in prima alternan}é_ a tonsivn de excitatie, Prin acest tranzistor primarul 77 este conectat, direct la intrare, I tensionea U. In acelasi timp, jonctiunea b—c a tranzis- ‘torulul Ty este polarizata iavers de tensianéa U si Te nu conduce (este Dlocat). Schema echivalenté « modulatorulul este prezentata im figura 2.8, «In urmatosrea semiperioada a tensiunii de excttafle, tranzis- torul 7 este blocat deoarece colectorul este pozitiv fai de baz’, si tensiunea U este deconectaté de ka Try. In acelasi timp, datorita Intreruperit, apare in fnfisurarea Tr, © tiem. autoindusi, de, polaci= tate inversi e eare polarizeazi im sens diccet (de conductie) jonc nea b—e a tranzisioralui Tp, Totodata jonctiunea c—b esto polarizath in sens invers $i deci teansistorul este deblocat (lig. 2.8, 8). Prin aceasta fnfiguraren primari este conectats de Tz,la rezistenta Ry ceca ce duce la isparifia tem. autoinduse (energia acumulat’ tn Dobinti este transformat& tn edfcurd ia). Astfel, teasiunea lx bornete primarulsi Try este fio U, fie zero, aceste varia fHeinds-se fn ritmul feusiunii de excitalie, Tensiunea alternativ’ astfe! objinutd este filtrat, ‘poi amplifieata 5. demodulata. @ Demodularen se realizeazd prin comands tranzistoarelor Ty si Te de catre tensiunea de excitagic. In prima semiaiternangé a tenstanit de excitafie tranzistoral Ty conduce (Teste polarizat direct : colectorul positiv fata de baz’ iar emitoral negativ fata de bazi). In acest timp Ty este blocat. In semiperionda urmatioare Ty este blocat (haza este pozitiva, colectorul negativ fafi de baz) si conduce Ty (baza negativa, fal de emitor si eolectorul negativ fa} de baz) Nott. Dack polaritatea tensiunit de la intrare se schimbd, se mo- Giticd. taza semnalului alternativ eu 180°, In acest az in prima semiat- ternan{i conduce tot Ts, dar rezistenta Ry va {i pareursi de eurent In sens invers gi polaritatea semmualulti la fosite este inversi fai de azul precedent, Acest amplificator, fa aparatura FA, are indicatival 122 si este destinat amplificdti semnalolor mari do e.c., Hind ulilizat tn aparatele indicatoare, invegistratoare, regulatoare bipozitionale ete. . . " BSCOVITA 1G BIBLIOTECA PERSCyyiA4. AMPLIFICATOR (CU MODULATOR MAGNETIC In uncle aparate tnregistra- toare, regulatoare continue si adaploare este necesar’i ampli- ficarea unor semnale de c.c. eu, modulator magnetic, Acest amplifieator diferk de fel deseris anterior numai_ prin constructia si principiul de func~ Yienare al modulatorului mag- netic, Fig, 28, Caracterietiea de meyuetizare © Modutatorul magnetic 1 petialloyel, este format din dou miezuri ‘Inagietice toreidale realizate dintr-un alia} feromagnetie special, aummite permalloy. Acest material ate earacterislies de magnetizare ex) satura- fic BUH) reprezentats in figura 2,9, Se observa ch atime eiud intensita- tea eimputui magnetic H depasest A valoare H,, induetia mage netics Bou mai ereste, riminind constanté, Dacd dintr-un osemenca miez. se realizeazii un transformator (fig. 2.10) si se alimenteaz’ inf surarea primari cu o tensiune sinusoidald uy, bobina pareursi de eu- Fentul i sinusoidal produee un elmp sinusoidal a cari Intensitate H este proportional’ cu i. Dsei intensitaten eimpului intr in yona de saturafie a curbei de magnetizare, induefia Bonu va mai fi ig, 2.30, eanstormator eu mice de permaitoy + ovemaa raneormateral #9 — Yara in Mano @ UmorShalt 10 5 8 tndutet #9 ‘et tenet nes 60 iva aven forma unet sinu- solde retezate (fig. 2.10, 8). Se stie ef flusul D eare ia astere in miez este? O=AB, 25) fm care A este aria sect unit miczolui, Asadar 3 ‘Muxol va varia in timp tot sub forma Une! sinusoide retezate (Jig. 2.11). Acest flux parcurge spirele Wa ale Infagurdrii seeundare a transformatorului, si va induce in spirele acestet Dobine 0 te.m. ‘ensiunea deetromo- toare indus, conform legit yy, 243, porma tenon tm seeundaraf tre Inductiet electromaguetice, ""xtrmatetlal ca ates ae petaloy este proportionali. eu vite- «~via tm gna a gusuhi masnete za de moditifeare in timp & fluxulul magnetic © si cu numbrol de spire: —wiS, (2.6) in care Wy este aumirul de spire al secundarulti. —~“Avind fn yelere relatia (2.6), rezulla e% variafia fm timp a flu © 4 (fig. 2:11, a). In por PF fluxul scade aproximativ proportional eu timpul, Xului magnetic este similar’ cu cea a induct fiunile AB si In CD creste, iar In BE si DE este constant Ogp=— Kol: Pyg—— Opel § Gep=— Hy Koll—te Ppg—=Vo=et Op —Vo— Kult —te) § en on