AYURVEDA . STIINTA AUTOVINDECARU Cia ane el Pentru prima data apare © carte ce explica principiile si aplicatiile practice ale Ayurvedei, cel mai vechi sistem de vindecare din lume. Lucrarea, ilustrata foarte frumos, trateaz despre urmatoarele domenii: SMO en rAr hes Istorie si filozofie. Principii fundamentale. Thnici de diagnosticare. Tratamente, Regim alimentar LOIN IeAtnerm ae) pm cele Ree nel en Ce (eM Tm) ULCeol medicinale. Primul ajutor Antidoturi alimentare. $i multe Altea TL Ceo el incon tltie SIUTa (malcolm RRL MLE me Comal OK (Renee cee Cm tne etm MUM Com DCCs aera nt aliTe Dane e me eae OL practicd sf, preda medicina ayurvedica de peste 15 ani. In Uae ae eee UC RDRRe eke atte ie Cte 8 ee de Ayurveda din Albuquerque. New Mexico. Pr Lad a tinut numeroase conterinte in SULA. si EMD em nee rae tee) men arr ed TER ens ce ieee ISBN 973-97007-1-3 ;Coperta gi grafica: Angela Werneke Fotografii: David Mackenzie Avertisment: Aceasta carte nu fine loc de medic. Scopul ei este pur informativ. Pentru orice problema de sanatate va recomandam sa consultati un medic. Traducerea dupa: AYURVEDA The Science of Self-Healing by Dr. Vasant Lad COPYRIGHT ©1984 BY VASANT LAD Aparuta in 1984 1a editura LOTUS PRESS, Santa Fe/New Mexico, al cirei scop este promovarea educatiei si practicii ayurvedice in Occident. P.O. BOX 6265 Santa Fé, New Mexico, 87502-6265 © Editura GOVINDA | Toate drepturile asupra versiunii in limba romana apartin editurii GOVINDA SRL. CP648, O.P. 5 Timisoara, cod 1900 Editata in colaborare cu Editura SATYA SAT ISBN: 973 - 96081 - 3 -2 ISBN: 973 - 97007 -0-5 Redactor: fulian Dragomir Culegere: Corina Matura Corecturd: Eleonora Zamga Tehnoredactare: Florin - Alexandru DeaconuAYURVEDA Stiinta Autovindecarii de Dr.Vasant Lad GHID PRACTIC Traducere din limba engleza de LUMINITA IVONA SEMENESCU © EDITURA GOVINDA in colaborare cu editura Satya SaiDaesicara mamei mele, tatalui meu, lui Satguru-Hambir si dragului meu Pappu, care m-au invagat despre viafG, iubire, compasiune, simplitate si umilinfa.CUPRINS Prefath oo... eee cece cece eeeceeeeeee tees teense 9 Capitolul I - Istorie gi filozofie...........+--.-++---+- WW A. Prima stiinta a viefii . 0.00.22. eee eee 14 B. Ayurveda gi potentialul uman. 14 C. Ayurveda, Yoga si Tantra ........ .. 14 D. Ayurveda si mentalitatea occidentala. . - 15 Capitolul II - Cele cinci elemente si omul . . - 17 A. Omul ca microcosmos .. =... .- - 18 B. Simfurile. . . 19 Capitolul III - Constitufia umana A. Intelegerea Tridoshei . : B. Determinarea constitufiei individuale ee ass seeoas 26 C. Constitutia Vata 2.2... eee eee eee 26 D. Constitutia Pitta .. E. Constitutia Kapha. . F. Constitutiile mentale. . Capitolul IV - Procesul de imbolnavire : A. Clasificarea bolilor. .........- -. 32 B. Predispozitia la imbolnavire .............-.-. 33 C. Cheia sanatatii sau a bolii - “Agni” ........... 34 D. Emofii reprimate......-...-.-.-- -- 35 E. Cele trei Malas... F. Cele sapte Dhatus Capitolul V - Atributele (Gunas) Capitolul Vi - Diagnosticul ...... -- 46 A. Examinarea pulsului radial... .........22...-. 46 B. Diagnosticul dupa limba.............--...055 53 C. Diagnosticul dupa fata . - . D. Diagnosticul dupa buze . . E-Diagnosticul dupa unghii . F. Diagnosticul dupa ochi. . . Capitolul VII - Tratamentul . . . . A. Eliberarea de emofii . . : B. Pancha Karma............... -. 64 1. Vomarea terapeuticd (Vaman) ......-..--.- 64 52. Purgatia (Virechan).....0-2 see er eee reese 64 3. Clisma (Basti) -- 4. Administrarea nazala (Nasya). .. 0.66.00. e 5. Luarea de singe (Rakta Moksha) C. Neutralizarea toxinelor (Shamana).. . . Capitolul VII - Regimul alimentar. .... fink es A. Postul .. 2.2... e eee eee B. Vitaminele. Capitolul IX - Gustul A. Rasa, Virya gi Vipak ....... - Capitolul X - Stilul de viaf4 gi rutina: ... 2.2... eee A. Sugestii pentru o viata creativa, sandtoasa....... 97 1. Rutina... 2.2.2 .2002 02000 0.022.000. 97 2. Dieta gi digestia. 3. Igiena fizicd ... 4. Igiena mentali. . Capitolul XI- Timpul .... A. Soarele gi luna. . B. Astrologia.......... C. Virstele vietit omenesti . . Capitolul XII - Longevitatea. . . -. 104 As VOSA tee sciesncavspewenusee sacs - 107 B. Respiratia si meditajia (Pranayama) . . - 109 C. Mantra... 2... eee eee ences - 120 D. Meditatia........ - 120 E. Masajul....-...... - 122 Capitolul XIII - Medicamentele - 124 A. Farmacia din bucdtfrie .. 2.22.0... 0202222222. 124 B. Metalele. ..... 2... - cece cece cence eee eeees 135 C. Pietrele pretioase i semipretioase gi terapia CWIOMION, jasc ssaseuesaseeransensesseesenes 138 1. Calendarul pietrelor pretioase in functie de momentul nasterli ............ 0... e eee eee 2. Folosirea pietrelor pretioase . . D.Culorile......-2..-..----265- Concluzii. 6... eee eee eee eeeGlosarLISTA TABELELOR, SCHEMELOR SI DIAGRAMELOR Tabelul I - Cele cinci elemente, organele de simt si activitati corespondente ................6-- Tabelul 2 - Constituitia umana (Prakruti). .. . Tabelul 3 - Cele doudizeci de atribute (Gunas) si actiunile lor . 44 Tabelul 4 - Atributele celor trei Dosha..............-4. 45 Tabelul 5 - Ghid alimentar pentru tipurile constitutionale de baz . 76 Tabelul 6 - Gusturile si actiunife lor................... 84 Tabelul 7 - Proprietafile si actiunea Ini Rasa, Virya gi Vipak. . 86 Tabelul 8 - Asanele pentru dezechilibrul lui Vata, Pita si Kapha . 118 Schema 1 - Filozofia creatiei Samkhya.... 0.22... e eee 13 Schema 2 - Functiile celor tei dosha Schema 3 - Examinarea urinei celor sapte Dhatus ..... 06. 40 Schema 5 - Terapia prin vomare (Vaman) . . . Schema 6 - Terapia prin purgatie (Virechan) : Schema 7 - Terapia prin clisma (Basti). ... . . -- 68 Schema 8 - Administrarea nazala (Nasya) . Schema 9 = Mandala Tridosha = Schema 10 - Asane pentru remedierea dezechilibrului fui Vata, Pitta gi Kapha «0.2... ccc eee eee eee 110 Diagrama | - Amplasarea doshelor Vata, Pitta si Kapha... 22 Diagrama 2 - (Nadi) Diagnosticul dupa puls ........... 47 Diagrama 2 A - Identificarea pulsului *. . Diagrama 3 - Punctele pulsului........-....2.02000005 Diagrama 4 - Meridianele si cele cinci elemente de baza... 51 Diagrama 5 - Pulsul gi organele .-.- 2.2... 222-202-2222. 52 Diagrama 6 - Diagnosticul dupa limba (Jihva). . .. 54 Diagrama 7 - Diagnosticul dupa fata ..... fae -.57 Diagrama 8 - Diagnosticul dupa buze (Oshta) . . -. 58 Diagrama 9 - Diagnosticul dupa unghii ... . . -- 60 Diagrama 10 - Diagnosticul dupa ochi. . -- 61 Diagrama 11 - Meditafia So- Hum... ...0..0.0220004. 121 8care, secole mai tirziu, au fost folosite ca baz pentru chirurgia plastica modema. Sushruta a perfectionat tehnici de fixare a oaselor rupte cu ajutorul miinilor; el a identificat punctele vitale de pe corp, marmas, ce sunt legate de organele vitale. Traumele exteme ale acestor puncte pot fi extrem de grave, chiar fatale. Printre alte numeroase contributii, Sushruta a inventat si un tratament special de luare a singelui, pentru tratarea dezordinilor datorate singelui. Ar trebui s4 fie evident din aceasta scurta prezentare, ca avem multe de invajat de la vechii maestrii ayurvedici. Infelepciunea ayurvedica a fost inregistrata ig limba sanscrita, vechea limba a Indiei. Prin urmare, autorul foloseste uneori termeni in sanscrita pentru expli- carea anumitor concepte medicale, atunci cind nu este posibila o tra- ducere adecvata in limba engleza (respectiv romana). La prima lor aparitie in text, fiecare din aceste cuvinte este explicat simplu gi clar. Aceasta este prima lucrare a autorului gi doreste sd multumeasc4 mentorilor sai in Ayurveda, in special lui: Vaidya B. P. Nanal; $colii Medicale Tilak Ayurveda Mahavidhyalaya, unde autorul a studiat si, a fost, mai tirziu, numit lector g: profesor de medicina interna; si Spitalului Ayurvedic Seth Tarachand Ramnath, unde autorul a facut practica, ca medic rezidgnt si unde, mai tirziu, a lucrat ca director. In plus, doreste s4 mulftumeasca studentilor si pnetenilor a caror iubire compasiune si sprijin l-au inspirat in-scrierea acestei lucrari. Mulfumeste de asemenea cititorului care, in angajarea in procesul cunoasterii gi al implinirii personale, se deschide spre stiinta Ayurveda, asa cum este prezentata in urmatoarele pagini. Dr. VASANT LAD Santa Fe, New Mexico Tanuarie 1984 10CAPITOLULI. Istorie si Filozofie yurveda cuprinde nu numai stiin{d, ci gi religie si filozofie in acelasi timp. Folosim cuvintul religie pentru a defini credinye si discipline ce duc la stari ale fiintei, in care portile perceptiei se deschid cdtre toate aspectele vietii. In Ayurveda, intreaga calatérie prin viata este considerat& sacra. Cuvintul filozofie se refera la iubirea de adevar si, in Ayurveda, adevarul“este Fiinta, Existenta pura, Izvorul intregii vieti. Ayurveda este o stiinfa a adevarului asa cum se manifest@ acesta in viata. {ntreaga literatura ayurvedica se bazeazi pe filozofia creatiei Samk- hya (radacinile tegnenului Samkhya sunt doua cuvinte sanskrite: sat inseamna “adevar” si khya inseamna “a gti”). Cititorul este rugat sa cultive o atitudine deschis4 a mintii si inimii fat& de filozofia Samkhya, datorita legaturii sale strinse cu Ayurveda. Fiintele realizate din antichitate, rishi, sau c@ut@torii adevarului, au descoperit adevarul cu ajutorul practicilor gi disciplinelor religioase. Prin Meditatie intensa, au exprimat adevarul in viata de zi cu zi. Ayurveda este stiinja trdirii cotidiene, iar acest sistem de cunoastere s-a dezvoltat din iluminarea religioas4, filozoficd si practici a rishi-lor, iluminare produsa prin intelegerea creatiei. Ei au observat, in relatia strinsd dintre om gi univers, cum energia cosmica se manifesta in toate lucrurile vii si nevii. Ei au realizat de asemenea, ca izvorul oricdrei existenfe este Constiinta Cosmica ce se manifesta ca energie masculina gi feminina - Shiva gi Shakti. Rishi Kapila, care a realizat filozofia creajiei Samkhya, a descoperit douazeci gi peu de principii sau elemente ale universului _, dintre care Prakruti sau creativitatea este cel mai important. * ——Apest capitol, care poate fi dificil pentru cititorii care nu au cunostinge anterioare asupra subiectelor discutate, poate fi citit la inceput, la sfirgit sau in orice moment convenabil al lecturi:. . ** Cele 24 de principii specifice din filozofia Samkhaya sunt urmatoarele: Prakruti; Mahad, Ahamkar; cele cinci facultatt ale simturilor; cele cinci organe motorii; mintea, cele cine: simyuri, ie.: Eter, Aer, Foc, Apa, Pamint. Purusha este adesea considerat a fi subsumai iu Prakruti, ie. cele 3 Gunas: Satva, Rajas § Tamas (vez: schema 1 despre filozofia creafie: Samkhaya) dlPurusha este energia masculina, in timp ce Prakruti este cea femininad. Purusha este fara forma, fara culoare, dincolo de atribute gi nu ia parte activa in manifestarea universului. Aceasta energie este constiinta fara alegere, pasiva. Prakruti are forma, culoare gi atribute: este constiint cu alegere. Este vointa divina, Unul care doreste s4 se multiplice. Universul este copilul nascut din pintecele lui Prakruti, Mama Divina. Prakruti creaz& toate formele din Univers, pe cind Purusha este martorul acestei creafii. Este energia fizica primordiala ce contine cele trei atribute, sau gunas, aflate in intreaga natura, in cosmosul creat. Cele trei gunas sunt: sattva (esenta), rajas (migcarea) si tamas (inertia). Acestea trei sunt fundamentale oricdrei existenfe. Ele sunt continute in mod echilibrat in Prakruti. Cind acest echilibru este pertur- bat, apare o interactiune a celor trei gunas, care astfel, produce evolutia universului. Prima manifestare din Prakruti este Inteligenta Ce$mica. Din Mahad, se formeaza Ego-ul (Ahamkara). Ego-ul se manifesta apoi prin cele cinci simfuri (tanmatras) gi cele cinci organe motorii, cu ajutorul lui sattva, creind astfel universul organic. Acelasi Ego se manifesta mai departe prin cele cinci elemente de baza (bhutas), cu ajutorul lui tamas, pentru a Crea universul anorganic. Rajas este forta vitala, activa, din corp, care misc atit universul organic, cit si pe cel anorganic catre satva si respectiv tamas. Astfel sattva gi tamas sunt energii potentiale, inactive, care au nevoie de forta cineticd, activa a lui rajas. Sattva este puterea creatoare (Brahma); rajas este o forta cinetica protectoare (Vishnu); iar tamas, o forta potential distrugatoare (Mahesha). Creatia (Brahma), protecfia (Vishnu) si dis- trugerea (Mahesha) sunt cele trei manifestari ale primului sunet cosmic inaudibil, aum, care opereaza in mod constant in univers. Schema alaturata ilustreaza aceasta manifestare a universului. 12Schema | Filozofia creatiei Samkhya Purusha este nemanifestat, fara forma, pasiv, dincolo de atribute, de cauzi gi efect, timp $i spatiu. Purusha este Existenja Pura. Prakruti este forja creatoare a actiunii, izvorul formelor, manifestarii, atributefor gi naturii. Mahad este Inteli genta Cosmica sau Buddhi. Ahamkara este ego-ul, sensul lui “Eu sunt”. Sattva este stabilitate, aspect pur, tezire, esenfi gi lumina. Rajas este migcare, dinamica. Tamas este static. Este energie potentiala, inerfie, intuneric, ignoran{a si materie. (—) fee es Re Cinci inet Mintea Auzul Pipaitul Vazul Gustul Mirosul simguri organe motoare unorgan este este, «este este este organele cuncasterii organele acfiunii alambelor: guna guna guna guna_— guna urechi guar actiune gi Fierului Aerului Focului Apei Pamintului picle mini cunoastere (Akash) (Vayu) (Tejas) (Jala) (Prthvi) ochi picioare limba apart reproducitor nas organe excretoare Organic AnorganicPRIMA STIINTA A VIETII Ayurveda este un sistem de medicina holistic, care provine gi este aplicat pe scar larga in India. Cuvintul Ayurveda provine din sanskrit’, insemnind “stiinta vietii”. Ay inseamna “viata” sau “viata de zi cu zi”, iar Veda este “cunoasterea”. Prima mentionare a Ayurvedei a fost in Vede, cea mai veche literatura existenta. Acest sistem de vindecare a fost practicat in mod curent in India de peste 5000 de ani. AYURVEDA SI POTETIALUL UMAN Ayurveda ne invafa cd omul este un microcosmos, un univers in sine insusi. El este copilul fortelor cosmice ale mediului exterior, ale macro- cosmosului. Existenta sa individuala nu poate fi separata de totalitatea Manifestarilor cosmice. Ayurveda vede sanatatea gi “boala” in termeni holistici, Juind in consideratie relatiile inerente dintre individ gi spiritul cosmic, individ si constiinta cosmica, energie si materie. Conform invafaturilor ayurvedice, orice fiinté umané are patru in- stincte spirituale si biologice: religios, financiar, de reproducere gi in- stinctul spre libertate. O sanatate bine echilibrata reprezinta baza pentru satisfacerea acestor instincte. Ayurveda ajuta persoana s4natoasa sa-si mentina sanatatea gi pe persoana bolnava, s4-si redobindeasca sanatatea. Este o stiinga a vietii, de vindecare medical-metafizica, mama tuturor artelor vindec&rii. Practicarea Ayurvedei este desemnata pentru a pro- mova fericirea, san@tatea si dezvoltarea creatoare. Prin studiul invataturilor ayurvedice, poate fi dobindita de catre oricine cunoasterea practica a autovindec4rii. Prin echilibrarea potrivita atuturorenergiilor din corp, procesele de degradare fizica si imbolnavire pot fi reduse in mod impresionant. Acest concept este fundamental pentru stiinta Ayurveda: capacitatea individuala de autovindecare. AYURVEDA, YOGA SI TANTRA Ayurveda, Yoga si Tantra sunt discipline stravechi despre viati ce sunt practicate in India de sute de ani. Ele sunt menjionate in scripturile Vedelor si in Upanishade, Yoga este gtiinta unirii cu Divinul, cu Adevarul; Tantra este cea mai directa metoda de control a energiei ce duceJa unirea ultima cu Adevarul, iar Ayurveda este chiar gtiinta viegii. 14Scopul fiec4rei practici este de a ajuta individul sd atinga longevitatea, reintinerirea gi autorealizarea. Obiectul practicarii disciplinelor Yoga si Tantra este eliberarea, degi numai anumifi practicanti disciplinati sunt capabili s4 atinga acest ultim fel. Oricum, Ayurveda poate fi practicata cu succés de oricine in scopul atingerii sanatatii si longevitatii. In evolutia spiritualé a omului, Ayurveda reprezinta baza, Yoga reprezinta corpul, iar Tantra, capul. Este necesar, mai inti, a infelege Ayurveda pentru a experimenta practicile Yoga si Tantra. Astfel, Ayur- veda, Yoga si Tantra formeazd o trinitate interdependenta a Vietii. Nici una din aceste practici nu este separata. Sanatatea corpului, a mingii_ i aconstiingi depinde de cunoasterea gi de practicarea acestor discipline in viata cotidiana. AYURVEDA SI MENTALITATEA OCCIDENTAL. Medicina gi gindirea occindentala tind si generalizeze gi sa clasifice mdividualitatea. De exemplu, potrivit conceptului occjdental de normali- fate, ceea ce este comun majoritatii oamenilor devine norma. Ayurveda sustine ca normalitatea trebuie evaluata individual, deoarece fiecare constitutie umand fgi manifest functionarea g1 tempera- mentul, spontan $i particular. in Orient, cheia injelegerii este acceptarea, observatia si experienta; in Occident, ea este problematizarea, analiza gi deductia logica. Mintea occidentala, in general, se increde in obiectivitate, pe cind cea orientala acorda mai multa importan{a subiectivitafii. Stiinta ori€ntala invata s se mearga dincolo de diviziunea dintre subiectivitate si obiectivitate. Aceasta diferenta de abordare poate explica de ce unii occidentali au dificultati in intelegerea metodologiei ayurvedice. Mylte afirmapi facute in aceasta lucrare introductiva asupra Ayur- vedei, ar putea ridica intrebari: “cum ?” gi “de ce ?”. Autorul ii aminteste cititorului c4 asemenea intrebari, desi inevitabile nu igi gasesc intot- deauna raspuns. . Chiar si in medicina modem occidentala, unele concepte se dovedesc “a functiona” fara ca motivele din spatele fenomenelor s4 fie Pe deplin intelese; de exmplu, desi antibioticele sunt folosite pentru a * —"Mintea" in acest context si in urmatoarele pagini, denotd operatiile intelectului rational. “Constiinja" denota aici operapile intuitive ale sufletului in comuniune directé cu Principiul Divin gi Sursa oricarei viefi. 15distruge bacteriile care formeaza toxine in corp, nu existd nici un raspuns adecvat pentru a explica de ce si cum se formeaza toxinele din bacterii. Mergind mai departe, Ayurveda este cu adevarat o stiinta holistica, in care suma multor elemente contine Adevarul. S-ar dovedi neproductiva sinesatisfacatoare problematizarea detaliilorinainte de a dobindi o solida viziune general asupra intregii stiinfe. Prin urmare, cititorul este sfatuit, in prealabil, sd accepte afirmatiile, care la prima vedere ar putea parea lipsite de o explicatie adecvata, pina ce va incepe sd stApineasca stiinta ayurvedica fn intregime. 16CAPITOLUL II Cele cinci elemente si omul adevarului, rishi. De mii de ani, invafaturile lor au fost transmise oral de ta maestru al discipol si au fost transpuse, mai tirziu, in melodioasa poezie sanscrita. Desi multe din aceste texte s-au pierdut de-a lungul timpului, o comoara de cunoastere ayurvedica jnca mai supraviefuieste. Originara din Constiinga Cosmic, aceasta intelepciune a fost primita intuitiv in inimile rishi-lor. Ei au perceput faptul cA aceast& constiin{a este energia manifestata in cele cinci principii sau elemente fundamen- tale: Eter (spatiu), Aer, Foc, Apa si Pamint. Acest concept al celor cinci elemente st4 in centrul stiintei ayurvedice. Rishii au intuit cA, la inceput, lumea a existat intr-o stare de constiin{a nemanifestata. Din acea stare de constiinté unificata s-au manifestat vibrafiile subtile ale sunetului inaudibil awm. Din acea vibratie a aparut mai intii, elementul Eter. Apoi, acest element eteric a inceput sa se miste; miscarile sale subtile au creat Aerul, care este eterul in acfiune. Migcarea Eterului a produs frecare gi prin aceasta s-a produs cAldura. Particulele de caldura-energie s-au combinat pentru a forma lumina intensé gi din aceasta lumin4, a rezultat elementul Foc. Astfel, Eterul s-a manifestat in Aer si, acelasi Eter, mai tirziu, s-a manifestat in Foc. Prin cfldura Focului, anumite elemente eterice s-au dizolvat si s-au lichefiat, rezultind elemental Apa iar pe urma s-au solidificat pentru a forma moleculele de Pamint. Prin urmare, Eterul s-a manifestat prin cele patru elemente: Aer, Foc, Apa si Pamint. Din Pamint au fost create toate fiintele organice, inclusiv cele din regnul vegetal, aga cum sunt ierburile si seminjele gi cele din regnul animal, inclusiv omul. Pamintul mai confine substante anorganice ce formeaz regnul mineral. In acest mod, din pintecele celor cinci elemente s-a nascut intreaga materie. Cele cinci elemente de bazi se afla in toatA materia. Apa poate fi exemplul clasic: starea solid a apei, gheata, este o manifestare a prin- cipiului Pamint. Caldura latent (Focul) din gheata o lichefiaza, mani- festind principiul Apei, iar apoi se transform4 in abur, reprezentind principiul Aerului. Aburul dispare in Eter sau spatiu. Astfel, cele cinci A yurveda a luat nastere in mintile meditative ale c4utatorilor 17elemente de baza, Eterul, Aerul, Focul, Apa si Pamintul sunt prezente intr-o singura substanta. Toate cinci isi au originea in energia nascutd din Constiinja Cosmica; toate cinci sunt prezente in intreaga materie din univers. Prin urmare, energia si materia sunt una. OMUL CA MICROCOSMOS Omul este un microcosmos al naturii si astfel, cele cinci elemente prezente in intreaga materie, exist si in fiecare individ in parte. fn corpul omenesc exist multe spatii care sunt manifestari ale ele- mentului Eter. Exista, de exemplu, spatiile din: gura, nas, tubul gastro- intestinal, aparatul respirator, abdomen, thorax, vase capilare, limfatice, fesuturi si celule. Spatiul in migcare se numeste Aer. Aerul este al doilea element cosmic, elementul misc&rii. In interiorul corpului omenesc, Aerul se manifesta prin miscarile mai largi ale mugchilor, prin pulsatiile inimii, largirea si contractarea plaminilor gi in migcarile peretilor stomacului gi intestinelor. La microscop, pina gi cele mai mici celule se pot vedea in migcare. Raspuns la un stimul este si migcarea impulsurilor nervoase aferente gi eferente care sunt miscari motorii gi senzoriale. Toate migcarile sistemului nervos central sunt guvernate de Aerul corporal. Al treilea element este Focul. Sursa Focului gi a luminii in sistemul solar este soarele. fn corpul omenesc, sursa Focului este metabolismul. Focul actioneaz4 in sistemul digestiv. In materia cenusie a celulelor ereierului, Focul se manifesta sub forma de inteligenta. Focul mai activeaza gi retina care percepe lumina. Astfel, temperatura corpului, digestia, procesele de gindire si vedere sunt functii ale Aerului din corp. Intregul metabolism gi sistem enzimatic sunt controlate de acest element. , Apa este al patrulea element important din corp. Se manifesta in secrefiile sucurilor digestive gi glandelor salivare, in membranele mucoase, in plasma gi citoplasma. Apa este absolut vitala pentru functionarea tesuturilor, organelor si diverselor sisteme din corp. De exemplu, deshidratarea ce rezulta in urma diareei si vomatului trebuie tratata imediat pentru protejarea viejii pacientului. Deoarece acest element este atit de vital, Apa corporala mai este numitd si Apa Vietii. P&mintul este al cincilea element gi ultimul din cosmos, prezent in microcosmos. Viata este posibild in acest plan, deoarece pamintul sustine toate substantele vii gi nevii pe suprafafa sa solid. in corp, structurile 18solide, - oase, cartilaje, unghii, mugchi, tendoane, piele si par - sunt derivate din Pamint. SIMTURILE Cele cinci elemente se manifesta prin functionarea celor cinci simfuri ale omului, la fel ca gi prin anumite functii fiziologice. Astfel cele cinci elemente sunt direct legate de capacitatea omului de a percepe mediul exterior in care traiegte. Ele sunt, de asemenea, prin simfuri, in legatura cu cele cinci activitafi prin care se exprima functiile organelor senzoriale. Elementele de baza - Eter, Aer, Foc, Apa, Pamint - sunt in legatura cu auzul, pipaitul, vazul, gustul si respectiv, mirosul. Eterul este mediul prin care este transmis sunetul. Prin urmare, elementul eteric este legat de functia auzului. Urechea, organul auzului igi manifesta activitatea prin organul vorbirii, care creeazd neasemuitul sunet uman. Aerul este in legdturd cu simful pipaitului; organul senzorial al pipaitului este pielea. Organu! de activitate pentru simtul pipaitului este mina. Pielea miinii este sensibila in mod special, iar mina este responsabilé cu activitatea de a sustine, de a da gia primi. Focul, ce se manifesta ca lumina, caldura gi culoare, este in legatura. cu vazul. Ochiul, organul vazului, coordoneaza activitatea de a merge $i este, astfel, in legatura cu picioarele. Un orb poate merge, dar mersul Jui nu are 0 directie precisa. Ochii dau directie actiunii de a merge. Apa este in legatura cu organul gustului; fara apa, limba nu poate simi. Limba este in strinsa legatura, ca functie, cu activitatea organelor genitale (penisut gi clitorisul). fn Ayurveda, penisul sau clitorisul sunt considerate limba de jos, iar limba din gurd este limba de sus. Persoana care controleaza limba de sus, in mod natural o controleaza gi pe cea de jos. Elementul Pamint este in leg4turd cu simjul mirosului.Nasul, organul senzorial al mirosului, este in legaturd, ca functie, cu aetivitatea anusului, excretia. Aceastd relatie poate fi doveditd de o persoand ce sufera de constipafie sau cu un colon incdrcat: va avea o respiratie defectuoasa gi mirosul ii va fi neplacut. Ayurveda priveste corpul omenese gi activitatile sale senzoriale ca pe manifestari ale energiei cosmice exprimatd prin cele cinci elemente fundamentale. Stravechii rishi au intuit ca aceste elemente au fignit din Constiinga Cosmicd pura. Scopul Ayurvedei este de a determina orice individ s4-si puna corpul intr-o relatie perfect armonioasd cu acea Constiinga. 19Tabelul 1 Cele cinci elemente, organele de sim si activitati corespondente ORGAN ACTIVITATEA ORGAN DE ELEMENT SIMTURI SENZORIAL ACTIVITATE Eter Auz Ureche Vorbire Organele de vorbire (limba, coardele vocale, gura) Aer Pipait Piele Sustinere Mina Foc Vaz Ochi Mers Picioarele Apa Gust Limba Reproducere Organele genutale Pamint Miros Nas Excretie Anus wae Pamint / ApaCAPITOLUL II Constitutia umana baza, se manifesta in corpul omenesc ca trei principii funda- ‘mentale sau, uneori, sunt cunoscute sub numele de tnidosha. Din elementul Eter si Aer se manifesta principiul aerului numit vata. (In terminologia sanscrita, acest principiu se numeste vata dosha). Elemen- tele Foc si Apa se manifesta impreuna in corp ca principiu al foculu, numit puta. Elementele Pamint si Apa se manifesta ca umoare corporala a apei, numita kapha. Aceste trei elemente - vata-pitta-kapha -guvemeaza toate functile biologice, psthologice gi fiziopatologice ale corpului, minfii gi constiinte1. Ele ac{ioneaz@ precum constituente de baza gi bariere de protectie pentru organism in condifii fiziologice normale; cind se dezechilibreaza, ele contribuie 1a procesul de imbolnavire. Tridosha sunt responsabile cu aparitia nevoilor naturale si preferintele individuale in alimentatie: gustul alimentelor, temperatura lor etc. (vez: Cap. VIII pentru descnerea mecanicii acestor preferinte). Tridosha coordoneaza crearea, mentinerea gi distrugerea esuturilor cor- pulur gi eluminarea reziduurilor din organism. Sunt responsabile gi cu fenomenele psthologice, inclusiv emofiile: teama, minia si licomma; de asemenea, ‘cu sentimentele umane de cel mai inalt grad, precum infelegerea, compasiunea gi iubirea. Astfel, tridosha reprezinta funda- mentul existenfei psihosomatice a omului. Constitupia de baza a fiecdru: individ este determinata in. momentul conceppet. In clipa fertilizarii, unitatea distincta masculina, spérmato- Zoidul, se uneste cu unitatea distincté feminina, ovulul. In momentul unirii lor, constitufia individului este determinata prin permutatiile si combinapile aerului, foculu si apei care se manifesta in corpunle parintilor. In general, exist sapte tipuri de constitutix: (1) vata, (2) pitta, (3) kapha, (4) vatta-pitta, (5) pitta-kapha, (6) vata-kapha gi (7) vatta-pitta- kapha. Pe linga aceste sapte upuri generale, mai existé nenumarate variante subtile ce depind de procentajul de elemente vata-pitta-kapha din constitupe. EK terul, Aerul, Focul, Apa si Pamintul, cele cinci elemente de 21Diagrama | Amplasarea doshelor Vata, Pitta, Kapha = Pranavitala Vezi Pranain glosar 22Schema 2 Functiile celor trei dosha VATA PITTA KAPHA (Aer + Spatiu) (Foc si Apa) (Apa + Pamint) Miscare Caldura trupului Stabilitate Respiratie Temperatura Energie Stimulente naturale Digestie Lubrifiere Transformarea Perceptie Onctuozitate {esuturilor Funcii motoare intelegere Jertare Functii senzoriale Foame Lacomie Ignoranja Sete Atasament Secretii Inteligenta Acumulare Excrejii Suparare Pastrare Teama Ura Posesivitate Goliciune Gelozie Anxietate Vata Pitta $i Kapha au in comun faptut cd sunt Weioase Pitta @ Vate au in comun feptul cd sunt ugoare Vata si kapha au in comin fapiul cd sunt rect 23Constitutia se numeste prakruti, in sanscrita, termen ce inseamna “natura”, “‘creativitate” sau “prima creafie”. fn corp, prima manifestare a celor cinci elemente de baz este constitutia. Constitugia de bazd a individului ramine neschimbatda de-a lungul vietii, asa cum a fost deter- minata genetic. Combinajia elementelor prezente la nastere ramine constanta. Totusi, combintia elementelor ce domind modificarile fiz- iopatologice continue in organism, se schimbé ca raspuns la modi- ficdrile mediului. De-a lungul vietii, exist o continua interactiune intre mediul inter si cel extern. Mediul exterior cuprinde fortele cosmice (macrocosmosul), pe cind fortele inteme (microcosmosul) sunt guvemate de principiul vata-pitta-kapha. Un principiu fundamental de vindecare in Ayurveda susfine cA se poate crea un echilibru al forfelor interioare ce actioneaza in individ, prin schimbarea regimului alimentar gi a stilului de viata, pentru a contracara modificarile din mediul sau exterior. INTELEGEREA TRIDOSHE! Conform Ayurvedei, prima cerin{& a autovindecarii si vindecrii celorlalfi este intelegerea clard a celor trei dosha. Conceptul vata-pitta- kapha este unic in Ayurveda si detine un mare potential de revolutionare a sistemelor de vindecare occidentale. in orice caz, conceptul celor trei principii gi termenii in sanscrita, vata-pitta-kapha, sunt foarte dificil de tradus in termeni occidentali. . . . Vata este un principiu al miscarii. Ceea ce se miscd se numeste vata. Prin urmare, vata poate fi tradus ca principiu al aerului corporal. Totusi, elementul Aer din atmosfera nu este acelagi cu cel din corp. Aerul corporal sau vata poate fi caracterizat ca energia subtild ce guvemeaza migcarea biologicd. Acest principiu biologic al migc4rii cauzeaza toate modificarile subtile in metabolism. Vata este format din doud elemente: Eter si Aer. Vata guvemeaza respiratia, clipitul pleoapelor, mobilitatea muschilor si fesuturilor, pulsatile inimii; orice dilatare sau contractie, migcarea citoplasmei si membranei celulare si miscarea impulsurilor in celulele nervoase. Vata mai guvemeaza sentimente si emofii, ca de exemplu: vioiciunea, nervozitatea, teama, anxietatea, durerea, tremuraturile si spasmele: Intestinul gros, cavitatea pelviand, oasele, pielea, urechile si coapsele sunt sedii ale principiului vata. Daca organismul creeaz4 un exces de vata, acesta se va acumula in zonele respective. 24Pitta se traduce prin “foc”, desi termenul nu inseamné literal “foc”. Focul unei huminari sau focul din camin poate fi vazut; totusi caldura- energie din corp, pitta-dosha, care se manifesta sub forma metabo- lismului, nu este vizibila in acest mod. Pitta guverneaza digestia, absorbfia, asimilarea, nutrifia, metabolismul, temperatura corporala, pig- mentarea pielii, claritatea privirii si, de asemenea inteligenta si fntelegerea. Din punct de vedere psihic, pitta stimeste minia, ura si gelozia. Intestinul subfire, stomacul, glandele sudoripare, singele, grasimea, ochii gi pielea sunt sedii ale principiului pitia. Pitta este format din elementele: Foc si Apa. Traducerea termenului kapha este “apa biologica”, iar acest principiu corporal este alcatuit din cele doud elemente: Pamint si Apa. Kapha cimenteaza elementele in corp, asigurind materialul pentru structura fizica. Aceast& dosha men{ine rezistenja corpului. Apa este principalul constituent al lui kapha, iar aceast{ apa corporala raspunde, 1a nivel fiziologic, de forta biologica si rezistenta tisulara naturala din organism. Kapha lubrifiaza articulatiile; asigura umiditatea pielii; ajutd la vinde- carea ranilor, umple spatiile din corp;confera putere biologicd, vigoare si stabilitate; sprijina memoria; da energie inimii gi plaminilor si mentine imunitatea. Kapha este prezent in piept, git, cap, sinusuri, nas, gura, stomac, articulafii, citoplasm4, plasma si in secretiile lichide ale corpului, cum ar fi mucoasa. Din punct de vedere fiziologic, kapha raspunde de emofii ca: atagarea, lacomia gi invidia puternica; este de asemenea prezenta in tendintele spre calm, iertare gi iubire. Pieptul este sediul principiului kapha. Echilibrul celor trei dosha este necesar pentru sanatate. De exemplu, principiul aerului aprinde focul din corp, iar apa este necesara pentru controlarea focului, altfel, acesta ar arde fesuturile. Vata mobilizeaza kapha i pitta, in timp ce acestea sunt imobile. fmpreuna, tridosha guverneaza toate activitatile metabolice: anabolismul (kapha), catabolis- mul (vaia) si metabolismul (pitta). Cind vata este perturbata, intreg metabolismul va fi perturbat la rindul sau, rezultind catabolism in exces, ceea ce ar duce la o ruptura, la yp proces de distrugere a corpului. Cind anabolismul este mai mare decit catabolismul, atunci exist o mai mare posibilitate de dezvoltare si reglare a tesuturilor si organelor. Pitta in exces perturba metabolismul, kapha in exces mareste rata anabolismului, iar vata in exces slabeste organismul (produce catabolism). fn copilarie, anabolismul si elementele kapha sunt predominante, aceasta fiind perioada celei mai importante dezvoltari fizice. La virsta adulta, metabolismul si elementul pitta sunt cele mai prezente, deoarece 25corpul este deja matur gi stabilizat in acest stadiu. La batrinefe, catabolis- mul gi vata sunt cele mai evidente, deoarece-corpul incepe sa se de- gradeze. . DETERMINAREA CONSTITUTIEI INDIVIDUALE Schema mentionata inainte ajuta cititorul Ja determinarea constitutiei individuale. fn plus, urmeaza o descriere detaliat’ a celor trei tipuri de constitutii. Este important de retinut ca aceste descrieri reflecté aspectul pur al fiecdrui element constitutional: oricum, nici o constitutie individu- ald nu este alcdtuita numai dintr-un singur element. Mai degraba, fiecare persoand este o combinatie a celor trei elemente, cu o tendinta predominantd spre unul sau mat multe’. Prin urmare cititorul este atentionat s{ nu traga concluzii radicale gi definitive bazate pe aceste descrieri fundamentale. Determinarea tipului constitutional propriu, folosind aceasta schema, poate servi numai la a atrage atentia cuiva spre diferite aspecte ale vietii, cum este regimul alimentar, la incurajarea unui stil de viaf4 care sa promoveze sanatatea. CONSTITUTIA VATA Persoanele cu constitutie vata sunt, in general, nedezvoltate din punct de vedere fizic. Pieptul le este plat, iar venele gi tendoanele mugchilor sunt vizibile. Pielea este maronie, rece, aspra, uscatA gi crapata. Persoanele vata sunt, in general, fie prea inalte, fie prea scunde, cuo constitutie fragila ce reveleaza articulatii si oase proeminente, din cauza unei slabe dezvoltari musculare. Parul este cirliontat gi rar, genele sunt subfiri, iar ochii nu sunt prea stralucitori. Ochii pot fi infundagi in orbite, mici, uscafi, vioi, iar conjunctiva este uscata gi tulbure. Unghiile sunt grosolane si sfarimicioase. Nasul este arcuit si ridicat. Din punct de vedere fiziologic, apetitul si digestia sunt variabile. Persoanelor vata le plac foarte mult urgnatoarele gusturi: dulce, acru si sarat si bauturile fierbingi. Urina se elimina in cantitafi mici. Au tendinta de a transpira mai putin decit alte tipuri constitutionale. Somnu! le poate * —— Aceste tipuri caracteristice trebuie, in contnuare, abordate in functie de unele tendinje rasiale si preferinte culturale, de vreme ce rase gi culturi diferite au inchnafii naturale pentru caracteristic: corporale gi stiluri de viata specifice; de exemplu: africami au prelea neagra, iar indienii maninca hrana iute. 26fi deranjat usor gi vor dormi mai putin decit celelalte doug tipuri. Miinile si picioarele le sunt deseori reci. Aceste persoane sunt creative, active si agitate gi fara odihna. Vorbesc si merg repede, dar si obosesc ugor. Din punct de vedere psihologic, se caracterizeaz4 prin memorie scurta, dar printr-o intelegere rapida. Vor intelege orice imediat, dar vor si uita foarte repede. Au voint& slab, tind spre instabilitate mentala gi manifesta putina toleranta, incredere gi indrazneala. Puterea lor de re- flectie este slaba si aceste persoane sunt nervoase, tematoare si anxioase. Fiecare tip constitugional prezinta, de asemenea, anumite standarde in interactiunea cu mediul exterior. Persoanele vata au tendinja de a cigtiga repede, dar gi de a.cheltui banii tot afit de ugor. Prin urmare au tendinta de a ramine sarace. CONSTITUTIA PITTA Aceste persoane au o statura medie, sunt suple, iar constitutia corpu- lui este destul de fragilé Pieptul nu le este atit de plat ca la persoanele vata $i prezinta doar o ugoara evidentiere a venelor gi a tendoanelor musgchilor. Au multi negi sau pistrui albastrui sau maronii gi rosii. Oasele nu sunt atit de proeminente ca la persoanele vata. Dezvoltarea muschilor este moderata. Tenul de tip pitta poate fi aramiu, galbui, rogcat sau alb. Pielea este catifelata, calda si mai putin ridata decit pielea de tip vata. Parul, este subfire matdsos, rogu sau castaniu gi existd o tendin{a spre incdruntire sau chelire prematura. Ochii pot fi cenugii, verzi sau aramiu-castanii, cu 0 privire patrunzatoare; globii oculari vor fi moderat proeminenti. Conjuc- tiva este umeda gi de culoare aramie. Unghiile sunt fragile. Nasul este ascutit, iar virful tinde s4 se rogeasca. Din punct de vedere fiziologic, aceste persoane au un metabolism putemic, digestie buna gi un foarte bun apetit. Persoana va consuma, de obicei, mari cantitati de mincare gi lichide. Tipurile pitia au inclinatie naturala catre dulce, amar gi astringent gi le plac bauturile reci. Somnul le este de duratémedie, dar neintrerupt. Produc un volum mare de urind, iar scaunul este galbui, lichid, moale si consistent. Exista o tendinta spre transpiratie excesiva. Temperatura corpului poate sa urce destul de mult, iar miinile si picioarele tind s& fie calde: Persoanele pitta nu tolereaza lumina soarelui, cfldura si muncile grele. 27Din punct de vedere psihologic, persoanele pitta au o mare putere de injelegére; poseda o inteligent& ascutitd si inclinatie spre oratorie. Emotional, tind spre urd, minie si gelozie. Sunt oameni ambitiosi, carora le place si fie lideri. Persoanele pitta apreciaza prosperitatea materiala, gi tind catre o stare finan- ciara moderata. Le place sa-si arate bunastarea gi luxul. CONSTITUTIA KAPHA Persoanele cu constitutie kapha au corpul bine dezvoltat. Totusi, exista o puternicd tendin{a spre ingrasare. Pieptul le este dezvoltat, larg. Venele si tendoanele gu sunt proeminente din cauza pielii groase gi bunei dezvoltari musculare. Oasele nu sunt proeminente. Tenu! le este alb gi luminos. Pielea este catifelat, gras gi straluci- toare; de asemenea este rece gi palida~Parul este des, negru, matasos si ondulat. Ochii sunt intunecati, negri sau albastri. Albul ochilor este, de abicei, foarte evident, mare gi atractiv. Conjunctiva nu tinde sd fie rosie. Din punct de vedere fiziologic, persoanele kapha au aspect regulat, digestia functioneaza relativ incet si maninca mai putin. Au tendinfa de a se migca incet. Le plac foarte mult alimentele picante, amare gi astringente. Scaunul este moale gi deschis la culoare; evacuarea este lenta. Transpiratia este moderata. Somnul este profund si de lunga durata. Au o mare putere vitala, evidentiata de o mare rezistenta, persoanele kapha fiind in general sanatoase, fericite si pasnice. Din punct de vedere psihologic, ele tind sa fie tolerante, calme, iertatoare gi iubitoare; totugi prezintd gi trdsaturi negative: lacomie, atagament, invidie si posesivitate. Intelegerea le este inceatd, dar defini- tiva; odata ce au inteles ceva, acele cunostin{e vor fi bine retinute. Persoanele kapha tind spre bunastare materiala. Cistiga bani gi stiu s4-i pastreze.Tabelul 2 Constitutia umana (Prakruti) @ © ASPECTUL PITTA KAPHA constirutier VATA TT © Constituyia Fragila Moderata . Robusta O Greutatea Subponderala Medie Supraponderala O Pielea Uscaté, aspri, -Catifelata, grasi, -Groasa, grasa, rece, maronie, calda, alba, rece, palida, alba neagra rogcata, galbuie O Parl Negru, uscat, ret Moale, gras, Des, gras, ondulat, blond, carunt de —_ negru sau deschis timpuriu, rogu © Dinti lesiti in afara, Mérime medic. Putemici, albi mari gi curbaji, —_gingii slabe, galbui gingii slabite O ochii Muci, Lucitori, Mari, atractivi, mohorifiuscati, patrunzaton, verzi, _albagtri, gene dese castanii, negri cenugii, galbui © Apetitul Variabil. Bun, excesiv, Lent dar insuficient _ intolerabil consecvent O Gusta Dulce. acru, sirat_ Dulce, amar, Picant, amar, asinngent astringent O setea Variabila Excesiva Insuficienta O Evacuarea Uscat, tare, Moodle, uleios, Dens, uleios, tare, (scaun) constipat alunecos tent O Activitatea fizicd Foarte activ Moderat Letargic O Mintea Fara odihna, activ Agresiv, inteligent Calm, incet Temperament Fricos, nesigur, Agresiv, iritabil, Calm, lacom, emotional neprevazut gelos atagat © credings Schimbator Fanatic Consecvent O Memorie Buna de moment, Ascutité Lenta dar de lunga rejinere slaba durata O Vise Temiator, plutitor, Ardent, minios, Apos, rau, ocean, zbuciumat, violent, rizboinic lac, inotind, alergind romantic O somnul Insuficient, Putin dar adinc ~—-Greu, prelungit intrerupt 29Tabelul 2, continuare ASPECTUL CONSTITUTIEI VATA PITTA KAPHA © Vorbirea Rapida Aspra gitdioasa —Inceata, monotona © Statutul financiar Sarac, cheltuie Moderat, cheltme — Bogat, econom, repede pe nimucuri pe lux cheltuie pe mincare OPulsul Subtire, slab, Moderat, sare ca Larg, lent, se alunecos ca un broasca deplaseazd ca o sarpe lebada . Nota: Cercurtle ce apar linga aspecte, sunt pentrucei ce doresc si-$i facd o1dee general asupra constitutiei proprii. Marcapi V pentru Vata, P pentru Pitta si K pentru Kapha in fiecare cerc conform descrierii celui mai potrivst aspect. A avea alte caracteristici decit cele ale doshei personale, ar putea indica un deranjament al acestei dosha. CONSTITUTHLE MENTALE Pe planul mental si astral, trei atribute sau gwnas corespund celor trei umori ce alcdtuiesc constitutia fizicd. {n sistemul medical Ayurvedic, aceste trei atribute asigura baza diferentierilor in temperamentul uman si diferente individuale in dispozitiile morale gi psihologice. Cele trei atribute de baza sunt satva, rajas si tamas. Satva exprima esenta, intelegerea, puritatea, claritatea, compasiunea si iubirea. Rajas, implicd migcarea, agresivitatea gi extravertirea. Ea opereaza in planul senzual. Tamas se manifesta prin ignorant, inertie, ingreunare gi plictiseala. : Persoanele cu temperament satvic au corpul sanatos, iar compor- tamentul si congtiinta le sunt foarte pure. Ele cred in existenta lui Dumnezeu, sunt religioase si adesea sunt persoane foarte sacre. Indivizii cu temperament rajasic sunt interesati de afaceri, prosperi- tate, putere, prestigiu gsi statut social. Se bucura de bunastare gi, in general, sunt extravertiti. Ei pot crede in Dumnezeu dar, totodata pot avea schimbari bruste in credinta. Sunt persoane foarte interesate de politica. Persoanele tamasice sunt lenege, egoiste gi capabile de a-i distruge pe alti. in general, nutresc putin respect pentru ceilalfi si nu sunt religioase. Toate activitatile lor sunt egotice. 30Persoana cu temperament satvic, atinge autorealizapea fara mare efort, in timp ce tipurile rajasice gi tamasice trebuie si depuna mai multe eforturi pentru afingerea acestui el. Aceste trei energii mentale subtile sunt responsabile cu modelele comportamentale, care pot fi modificate si ameliorate prin practica disciplinelor spirituale, aga cum-gste yoga. Medicul Ayurvedic (vaidya) poate sprijini aceste modificari de comportament. El cunoaste functionarea acestor atribute - satva, rajas gi tamas - si poate determina care predomind in individ, observindu-i comportamentul gi dieta. Folosind aceste solutii practice, el poate ajuta gi poate ghida pacientul spre un mod de viafa fizic gi mental mai echilibrat. 31Capitolul IV Procesul de imbolnavire riorul organismului exista o interactiune constant intre ordine si dezordine. inteleptul invafi s4 fie pe deplin constient de prezenta dezordinii in corpul sau, pentru a se apuca de restabilirea ordinii. E] intelege ca ordinea este inerenté dezordinii si cA o reintoarcere la sanatate este astfel posibila. Mediul intern al corpului reactioneaz4 constant la mediul exterior. Dezordinea apare cind acestea doud se dezechilibreaza. Pentru a modi- fica mediul intern, ca acesta $4 se echilibreze cu cel exterior, trebuie sf intelegem modu! in care procesul de imbolnavire apare in fiinta psihoso- matica. Ayurveda oferd explicatii asupra bolii si posibilitajii de revenire la ordine gi sandtate, de la dezordine si boala. in Ayurveda, conceptul de sanatate este fundamental pentru intelegerea bolii. Dis inseamna “lipsit de”, iar ease (in lb. engleza) jnseamna “‘confort”. Prin urmare, inainte de a discuta despre boal4, trebuie injeleasA semnificatia confortului sau a sanatatii. O stare de sanatate exista cind: focul digestiv (agni) este intr-o conditie echilibrata; umorile corporale (vata-pitta-kapha) sunt in echilibru; simturile functioneaz4 normal; iar corpul, mintea si constiinta functioneaza armo- nios ca un tot. Cind echilibrul unuia din aceste sisteme este perturbat, ‘incepe procesul de imbolnavire. Deoarece armonia functiilor si elementelor mai sus mentionate este responsabila cu rezistenta naturala gi imunitatea, chiar gi bolile contagioase, nu pot afecta persoana care se bucura de un bun echilibru. Astfel, dizarmonia corpului gi a mintii este raspunzatoare de mizeria si durerea fizica si psihica. S Anatatea inseamna ordine; boala inseamnd dezordine. fn inte- CLASIFICAREA BOLILOR Conform Ayurvedei, boala poate fi clasificata in functie de originea sa: psihica, spirituala sau fizicd. Boala este, de asemenea, clasificata in functie de zona de manifestare: inima, plamini, ficat, etc. Procesul de imbolnavire poate incepe in stomac sau in intestine, dar se manifesta in 32inim sau in plamini. Astfel, simptomele bolii pot aparea intr-o cu totul alta zona decit cea originara. Bolile mai pot fi clasificate in functie de factorii cauzali si de dosha corporala: vata-pitta-kapha. PREDISPOZITIA LA {MBOLNAVIRE Constitutia individuala determina inclinatia spre boala. De exemplu, persoanele kapha au tendinta evidenta catre bolile kapha. Ele pot suferi de Tepetate atacuri de amigdalita, sinuzita, brongita si congestie pulmonara. in mod similar, indivizii de constitutie pitta sunt susceptibili in privinfa colecistului si deranjamentelor ficatului, hiperaciditatii, ulcerului peptic, gastritei i bolilor inflamatorii. Tipurile pitta mai sufera de afectiuni ale pielii, ca de exemplu: urticarie, eruptii. Persoanele vata sunt foarte suscep- tibile de balonari, dureri lombare, artrita, sciatica, paralizie gi nevralgii. Bolile vata igi au originea in intestinul gros; bolile pitta in intestinul subtire si bolile kapha in stomac. Umorile dezechilibrate in aceste zone vor prezenta semne gi simptome. Dezechilibrul ce cauzeaza boala poate lua nastere in constiinya, sub forma unei stari negative, care apoi, se manifesta in psihic, unde zace radacina bolii, in profunzimile subcongtientului, sub forma minici, fricii sau atasamentului. Aceste emofii se vor manifesta prin intermediul psihicului in corp. Teama reprimata va deranja vata; minia va crea pitta in exces; iar invidia, lacomia gi atasamentul vor agrava kapha. Aceste dezechilibre ale celor trei dosha afecteaza rezistenta naturala a organis- mului (sistemul imunitar - agni) si astfel, organismul devine susceptibil de imbolnavire. Uneori, dezechilibrul ce cauzeaz4 procesul de imbolnavire poate mai intii sd se manifeste in organism gi apoi in psihic si constiinta. Alimentele, obignuintele si mediul cu caracteristici similare celor trei dosha, se vor opune fesuturilor corpului. Ele vor crea un dezechilibru care se manifesta mai intii in planul fizic, si mai tirziu, afecteaz4 psihicul printr-o pertur- bare a celor trei dosha. De exemplu, vata deranjata va produce teama, depresie si nervozitate. Pitta in exces va produce posesivitate, licomie $i atagament. Astfel, exista o legatura directa intre alimentatie, obignuinte zilnice, mediu gi dezechilibrele emotionale. Nepotrivirea umorilor corporale, vata -pitta-kapha, creeaza toxine (ama), care circuld prin organism. fn timpukcirculatiei, toxinele se vor acumula in zonele mai vulnerabile ale corpului. Dac&, de exemplu, 33articulatia este slabita, boala se va manifesta in aceasta zona. Ce anume produce aceste toxine gi slabirea organismului? CHEIA SANATATII SAU A BOLT - ‘AGNI’ Agni este focul biologic Ce guverneaza metabolismul. Este identic, in functia sa, cu pitta gi poate fi considerat parte integranta a sistemului pitta din organism, functionind ca agent catalitic in digestie si metabolism. Pitta contine caldura-energie care ajuta digestia. Aceastd energie-caldura este agni. Pitta si agni sunt, in esen{a, aceleasi, avind doar urm@toarea diferenta subtila: pitta este forma, iar agni este continual. Pitta se manifesta in stomac prin agni, focul gastric. Agni este acid prin natura sa, iar e] actioneaz4 arzind hrana gi stimulind digestia. Agni mai este legat subtil de migcarea lui vata, deoarece aerul corporal aprinde focu] organismului. Agni este prezent si necesar in fiecare fesut sau celula pentru mentinerea nutritiei fesuturilor si a mecanismului autoimunitar. Agni distruge microorganismele, bacteriile straine gi toxinele din stomac, intestinul gros si subfire. In acest mod, el protejeaza flora din aceste organe. De agni, depinde longevitatea. Inteligenta, intelegerea, perceptia si perspicacitatea sunt, la rindul lor, functii ale lui agni. Culoarea pielii este mentinut4 de agni, sistemul enzimatic gi metabolismul depind, tn in- tregime, de agni. Atita timp cit agni functioneaza bine, procesul de ardere al alimentelor si de absorbtie si asimilare a lor in organism, va decurge normal. : Atunci cind agni este perturbat din cauza unui dezechilibru in ti- dosha, metabolismul este serios afectat. De asemenea, sunt afectate rezisten{a gi sistemul imunitar al organismului. Componentele hranei ramin nedigerate si neabsorbite. Se acumuleaza in intestinul gros, trans- formindu-se intr-o substanta eterogen4, urit mirositoare gi lipicioasa. Aceasta materie, numita ama, blocheaza intestinele si alte canale, cum sunt capilarele gi vasele de singe. Pot interveni gi alte transformari chimice ce creeaza toxine. Aceste toxine sunt absorbite in singe gi intra in circulatia generala. Eventual se acumuleaza in zonele mai slabite ale organismului, unde produc contracfii, blocaje, stagnare gi slabirea or- ganelor si reduc mecanismul imunitar al tesuturilor respective. in cele din urm, starea de boala se manifesta in organele afectate gi poate fi identificata drept: artrita, diabet, afectiune a inimii etc. 34Radacina oricarei boli este ama. Exist multe cauze ale producerii lui ama. De exemplu, ori de cite ori sunt ingerate alimente incompatibile, agni va fi afectat in mod direct, ca rezultat al toxinelor sau ama, produse de aceste alimente prost digerate. Daca limba este acoperit4 cu o pelicula alba, acest simptom indica faptul ca exist ama in intestinul gros, subtire sau in stomac, in functie de partea acoperita de pe limba. (vezi fragmentul si diagrama cu diagnosticul dupa limba din cap. VI) Ama setezvolta atunci cind este intirziata activitatea lui agni; totusi, si un agni prea activ poate fi dezechilibrant. Cind acesta devine hiperac- tiv, in procesul digestiv se ard, prin supracombustie, substanjele bi- ologice normale din alimente gi rezulta slabirea organismului. Aceasta stare contribuie gi ea la scaderea imunitafii organismului. EMOTII REPRIMATE Toxinele pot fi produse gi de factorii emotionali. Minia reprimaté, de exemplu, modifica complet flora fierei, a canalului_biliar gi intestinului subsire gi agraveaza pitta, producind inflaméri ale mucoasei intestinului ~ subtire si stomacului. in mod similar, teama i anxietatea modifica flora intestinului gros. Drept rezultat, abdomenul se umfla cu gaze, care se acumuleaza in curburile intestinului gros, cauzind dureri. Deseori, aceste dureri sunt Juate drept deranjamente ale inimii sau ficatului. Datorita efectelor negative ale reprimarii, se recomanda ca nici emofiile, nici nevoile naturale ale organismului (tusea, stranutul si gazele) sa nu fie reprimate. Emofiile reprimate creeaza un dezechilibru al lui vata, care la rindul lui, afecteaz4 agni, raspunsul autoimunitar al organismului. Cind agni este slab, apare o reactie imunitar4 anormala. Aceast reactie poate cauza alergii da anumite substanje, cum este polenul, praful sau mirosul florilor . Deoarece alergiile sunt strins legate de reactiile imunitare ale organ- ismului, indivizii ndscuti cu o reactie imunitara anormala, vor suferi, deseori, de alergii. De exemplu, o persoand nascutd cu 0 constitutie pitta va fi, in mod natural, sensibila la alimente foarte condimentate, care * Datorita originis lor in reprimarea emowulor, alergtile nu pot fi complet vindecate pnin utilizarea antihistaminicelor. Parazijii mtestina sunt o alta cauzd a alergiei. De exemplu, dacd viermit intestinal (tnchinele, limbnicii), g amibele sunt prezente in intestinul gros, poate rezulta o alergie la granulele de polen 35agraveaza pitta. La fel, emofiile reprimate de tip pitta, cum sunt ura $i minia, pot de asemenea sa mareasca hipersensibilitatea la acele alimente ce agraveaza pitta. Persoanele cu constitutie kapha sunt foarte sensibile Ja alimente ce agraveaza kapha. Laasemenea indivizi, alimentele kaphagenice, precum produsele lactate, produc deranjamente ca: tuse, raceala, congestie, raguseala. Indivizii care igi reprima emofii de tip kapha, precum atagamentul si ldcomia, vor prezenta reactii alergice la alimnente kapha. Ayurveda recomanda ca emofiile sa fie observate cu detagare gi apoi sa li se permita sa dispara. Cind emotiile sunt reprimate, acea reprimare va produce deranjamente in plan psihic si, eventual, in functionarea organismului. CELE TREI MALAS Dezechilibrele din alte sisteme ale cérpului, precurh cele de evacuate, pot sa conduca la imbolnavire. Organismul produce trei feluri de reziduuri sau malas: fecalele, care sunt solide, urina si transpiratia cafe sunt lichide. Producerea si eliminarea acestora este absolut vitald pentru sanatate. Urina si fecalele sunt formate in cursul procesului digestiv, in intestinul gros, unde are loc asimilarea, *ab- ~sorbjia $i separarea intre substanfele esentiale si neesentiale. Fecalele sunt transportate spre rect pentru evacuare; urina este condus& spre rinichi pentru filtrare $i apoi depozitata in vezica pentru eliminare; iar transpiratia este eliminata prin porii pielii. Desi sunt considerate produse reziduale, urina gi fecalele nu sunt neaparat reziduuri. Ele sunt, de fapt, pind la un anumit punct, esentiale pentru functionarea fiziologica a organelor respective. Spre exemplu, fecalele asigura nutrifia prin jesuturile intestinale; multe substante nutri- tive ramin in fecale dupa digestie. Mai tirziu, dupa ce acestea se absorb, fecalele se elimina. Fecalele dau, de asemenea, forta intestinului gros gi ii mentin tonusul muscular. Daca o persoand nu mai are fecale in intestin, acesta se va prabusi. O persoana ce sufera de constipatie va trai mai mult decit cea care sufera de diaree. Daci diareea nu se opreste dupa cincisprezece zile, persoana va deceda. Totusi, cel ce sufera de constipatie va trai, desi va avea multe probleme datorita ei. Constipatia creeaza balonare si discon- fort, flatulenta si dureri in organism, migrene gi respiratie defectuoasa. 36Aparatul urinar elimina apa, sarea gi reziduurile nitrogene din corp. Urina se formeaza in rinichi. Acest produs rezidual ajuta la mentinerea concentratiei normale de electroliti de apa din fluidele corpului. Functionarea acestei mala depinde de consumul de apa, de alimentatie, temperatura mediului, starea psihica gi conditia fizica a individului. Culoarea urinei depinde de alimentatie. Daca pacientul are febra, ceea ce inseamna un dezechilibru pitia, urina va deveni galbena inchis sau maronie. Galbinarea, care este un dezechilibru pitta, produce urind de culoare galben inchis. Pigmentarea pielii poate da urinei 0 culoare verzuie. Pitia in exces poate crea o mare aciditate a urinei. Substanfele care stimuleaza urinarea, precum cafeaua, ceaiul gi alcoolul, agraveaza de asemenea pitta. Daca organismul retine apa, urina va fi insuficienta si apa se va acumula in fesuturi. Aceasta stare la rindul ei, va afecta singele gi va mari presiunea arteriala. Astfel, o productie normala de urind este important& pentru men{inerea presiunii si volumului singelui. Textele ayurvedice afirma cd urina umand este un laxativ natural ce anihileaza otravurile din sistem gi ajuta absorbia in intestinul gros gi eliminarea fecalelor. Daca se bea 0 ceagca de urina, colectata pe la mijlocul urinarii, in fiecare dimineata, aceasta va ajuta la curafarea si dezintoxicarea intestinului gros. Transpirajia este un produs af fesutului adipos. Transpiratia este necesara reglarii temperaturii corporale. Ea mentine pielea‘catifelata, flora porilor pielii, elasticitatea gi tonusul ei. Transpiratia excesiva este un dezechilibru ce poate crea infectii ale Pielii gi reduce rezistenta naturald a acesteia. Transpirarea insuficienta va reduce, la fel, rezistenfa pielii si o va face aspra si solzoasa, producind matrea{a. Exist 0 relatie speciala intre pi¢le gi rinichi, de vreme ce excretia reziduurilor apoase este, fn primul rind, functia acestor doud organe. Astfel, transpiratia este indirect legata de formarea urinei. Ca gi urina, transpiratia este legatd de pitta. Vara, oamenii transpira mult, iar urinarea este redusa, deoarece produsele reziduale sunt eliminate prin transpiratie. Tama, multi oameni transpira mai putin si urineaza mai mult. Urinarea excesiva poate duce la prea putina transpiratie, iar transpi- Yarea excesiva poate scddea volumul urinei. Astfel, este necesar ca dermatitele gi hidroptizia sunt exemple de boli rezultind dintr-un dezechilibru al transpiratiei si urinei in corp. 37Schema 3 Examinarea urinei Fluidele din corp, cum sunt singele (rakta) si limfa (rasa), servesc la eliminarea reziduurilor (malas) din jesuturile care le produc. Aparatul urinar elimina apa (kleda), sarea gi reziduurile nitrogene. Aparatul urinar mai ajut& la mentinerea concentrafiei nonnale de electroliti ai apei in fluidele corpului. Ajuta la reglarea volumului fluidic al corpului gi in controlul productiei celulelor sanguine si in controlul presiunii singelui. Astfel, urina ajuta la mentinerea balan{ei intre cele trei umori - vata-pitta-kapha - gi apa. Examinarea clinicé a urinei: Intr-un vas curat, colectafi prima urina de di- mineafa, in mijlocul guvoiului. Observafi culoarea. Daca este neagra-maronie, indica o dezordine vata; daca este galbena-inchis, 0 dezordine pitta. De aseme- nea, dacd exist constipatie sau s-a consumat mai pufina ap’, urina va fi galbend-inchis. Daca urina este tulbure, indica o dezordine a singelui. Testul piciturii de ulei Cu 0 pipet, picurafi o picdturd de utei de susan intr-un egantion de urinad. Daca Ppicatura se raspindeste imediat pe suprafaja urinei, dezechilibrul fizic este usor de vindecat. Daca picatura cade pind pe la jumatatea cantitajit de urind, acest lucru indica o boalé greu de vindecat. Dac4 picdtura cade pe fundul vasului, boala va fi foarte greu de vindecat. Daca picatura se raspindeste sub forma de valuri pe suprafata urinei, aceasta indica un dezechilibra vata. Daca picatura se raspindegte la suprafaja in culori multiple, asemenea unui curcubeu, acest lucru indica un dezechilibru pitta. Daca Picdtura se separa in picdturi mai mici ca niste perle, pe suprafata urinei, aceasta indica un dezechilibra kapha. Urina normala are un miros uremic tipic. Totugi, dacd urina are un miros nepfacut, aceasta indica existenja toxinelor in sistem. Un miros de acid ce creeaz4 0 senzatie de arsura, indica un exces de pitta. Un miros dulce al urinei indica un posibil caz de diabet. in aceasta situatie, individului i se va face piele de giscd in timpul urin&rii. Nisipul in urina indica existenja pietrelor in aparatul urinar. 38Transpiratia excesiva scade temperatura corpului gi produce deshidratare. In acelasi mod, mult4 urinare produce de asemenea deshidratare gi va cauza racirea miinilor gi a picioarelor. CELE SAPTE DHATUS Corpul omenesc cuprinde sapte tesuturi de bazi numite dhatus. Cuvintul sanscrit dhatu inseamna “elementul constructiv”. Cele sapte fesuturi raspund de jntreaga structura a drganismului. Dhatus-urile mentin functiile diferitelor organe, sisteme si parti vitale ale corpului. Ele joaca un foarte important rol in dezvoltarea gi hranirea organismului. Dhatus sunt si 0 parte a mecanismului biologic de protectie. Cu ajutoral lui agni, raspund de mecantsmul imunitar. Atunci cind un dhatu nu funcfioneaza, el afecteaza urm&torul dhatu, pentru ca fiecare primeste substantele nutritive de la cel anterior lvi. Cele mai importante sunt urmiatoarele gapte dhatus in ordine: 1) Rasa (plasma) confine substantele nutritive de la hrana digerat si hraneste toate fesuturile, organele gi sistemele. 2) Rakta (singele) coordoneaza oxigenarea fesuturilor si organelor vitale si mentine viata. 3) Mamsa (mugchii) invelesc organele vitale delicate, realizeaza miscarile articulafiilor si mentin forta vitala a corpului. 4) Meda (grasimea) mentine lubrifierea si ungerea tuturor fesuturilor. 5) Asthi (oasele) ofera suport structurii corpului. 6) Majja (maduva gi nervii) umplu spatiile oaselor si transporta impulsurile motorii $i senzoriale. __ 7) Shukra si Artav (tesuturile de reproducere) contin mngredientele fesuturilor gi raspund de reproducere. Cele sapte dhatus sunt privite intr-o ordine seriala, bilogica, naturala, de manifestare. Hrana digerata, numité “plasma nutrityva”, ahara rasa, confine nutritia pentru toate dhatus-urile. Aceasta “plasma nutritiva” este transformata si hranita cu ajutoru) cAldurii, numit4 dhatu agmi, a fiecarai dhatu in parte. Rasa se transforma in rakta, care in continuare, se transforma in mamsa, meda etc. Aceast4 transformare rezult4 din trei actiuni de baza: irigarea (substantele nutritive sunt transportate la cele sapte dhatus prin vasele de singe); selectarea (fiecare dhatu igi extrage substantele nutritive de care are nevoie pentru a-gi indeplini functia fiziologica); si transfor- Marea directa (substantele nutntive trec prin fiecare dhatu gi astfel se 39Schema 4 Circulatia substantelor nutritive si transformarea celor gapte Dhatus CELE SAPTE DHATUS: 1) RASA (plasma) - mentine functia menstruatiei (ARTAVA) in uter gi a lactatiei (STANYA) in glandele mamare. 2) RAKTA (fesutul sanguin sau globulele rogit) -menjine tendoanele mugchilor (KAN- DARA) s1 vasele de singe (S/RA). 3) MAMSA (fesutul muscular) - mentine muschiul neted (SNAYU) si pielea (TWACHA). 4) MEDA (fesutul adipos) - mentine grasimea subcutanaté (VASA) si functia wanspirapei (SWEDA). 5) ASTHI (fesutul osos) -mentine dintii (DANTA), unghiile (VAKHA) si parul (KESHA). 6) MAJJA (mdduva oseasd, tesutul nervos) - mentine functia secretiet lacrrmale (AKSHIVIT SNEHA). 7) SHUKRA (saminga, fesutul de seproducere) -menjine functia organclor sexuale. 40produce hrana pentru formarea fiecarui dhatu care urmeaza). Aceste tre: procese - irigarea selectarea si transformarea - opereaza simultan in formarea celor gapte dhatus. Dhatus-urile sunt hranite si transformate pentru mentinerea functiilor fiziologice normale ale diferitelor tesuturi, organe gi sisteme. Cind exist@ un dezechilibru in balanta vata-pitta-kapha, dhatus-urile sunt direct afectate. Dosha perturbate (vata, pitta, kapha) si dhatus-urile deranjate sunt totdeauna direct implicate in procesul de imbolnavire. Sanatatea dhatus-urilor poate fi mentinut& luind masuri pentru mentmerea in echilibru a celor trei dosha (vata-pitta-kapha), printr-un regim alimentar potrivit, print-un program de intinerire si de exercifii fizice. 41CAPITOLUL V Atributele (Gunas) yurveda reprezintd o stiinté medical4 subtila a atributelor sau acalitatilor. Aceste atribute mai sunt numite gunas. Charak, marele medic ayurvedic, a descoperit c4 toate substantele organice si anorganice, la fel ca gi toate gindurile gi actiunile, au atribute. Aceste atribute contin o energie potentiald, in timp ce actiunile exprima energie cinetica. Potrivit Ayurvedei, exista douazeci de atribute de baza. Tabelul alaturat prezinta aceste douazeci de atribute gi actiunile lor. Dupa o observare atentd a universului gi a omului, Charak a clasificat cele douazeci de atribute de baza in zece perechi antagoniste (ex.: cald gi rece; lent si rapid; monoton gi vioi; umed gi uscat). Aceste forte opuse functioneazé fmpreuna. Universul ca un intreg este manifestarea celor doua energii opuse fundamentale, enrgia masculind gi cea feminina. Astfel, este posibila intelegerea universului in termenii interactiunilor fortelor opuse ce se manifesta ca atribute de baza. Vata, pitta gi kapha au fiecare atributele lor, iar substantele avind atribute similare tind s4 agraveze umoarea corporala (dosha) prin legea similar-maregte-similar. De exemplu, anotimpul verii are atribute simi- lare cu pitta -fierbinte, uscat, ugor, mobil si patrunzator. in mod natural, vara, pitta se va agrava in organism. Vata este ugor, subtil, uscat, mobil, aspru gi rece. Astfel, toamna care prezinta gi ea aceste atribute, vata tinde sa se agraveze in constitufia umana. in fine, kapha este lichid, greu, rece, uleios gi tulbure; astfel iamma cind aceste atribute predomina in mediul extem, kapha inter tinde sd se agraveze. Daca se consum4 mereu substante cu atribute opuse celor din corp, acele atribute opuse vor deveni dominante gi va apare un dezechilibru. De exemplu, un individ vata are in mod natural, un exces de atribute ugoare. Totusi, daca individul ingereazi mereu alimente grele de tip kapha, ce inhiba atributele usoare din corp, dupa o perioada de timp, atributele acelui individ se vor modifica de ta vata (ugor) la kapha (greu). fn acest mod, atributele organismului pot fi modificate in ciuda tendin{elor naturale inerente ale organismului. Pentru a infelege gi aprecia conceptul ayurvedic al atributelor, trebuie s& meditam profund asupra lor. Examinarea atributelor este o experienta foarte subtila si cere congtientizare permanenta. Dac se consuma chili 42iute, foarte condimentat de exemplu, ce anume vor reflecta simturile? Datorita actiunii rapide, patrunzatoare a acestui aliment, imediat se va experimenta o senzatie de Caldurd, transpiratie si de arsura in gura. De asemenea, a doua Zi, urina gi scaunul pot crea o senzatie de usturime. Conceptele ce guverneaza farmacologia, terapeutica gi pregitirea hranei in Ayurveda, se bazeaza pe actiunea gi reactia celor douazeci de atribute. Prin intelegerea acestor atribute, poate fi mentinut echilibrul tridosha. 43Tabelul 3 Cele douazeci de atribute (Gunas) si actiunile lor 1. Greu (Guru) - maregte kapha; micsoreaza vata $i pitta. Mareste volumul, greulatea. Creeazi intolerant, letargie. 2. Usor (Laghu) - maregte vata, pitta si agni; micgoreaz4 kapha. Ajuti digestia, reduce volumul, curata. Creeaza prospetime, vioiciune, senzatie de plutire. 3. Lent (Manda) - mareste kapha; micgoreaza vata gi pitta. Creeaza trindavie, actiune lent, relaxare, monotonie. 4. Ascutit (Tikshna) - mareste vata i pitta; micsoreaza kapha. Creeaza ulcer, perforafii, are efect imediat asupra organismului. Promoveaza luciditatea, intelegerea rapid’. 5. Rece (Shita) - mareste vata si kapha; micgoreaza pitta. Creeaza raceala, amorjeala, inconstienga, contractie, team, insensibilitate. 6. Fierbinte (Ushna) - méareste pitta si agni, micgoreazd vata si kapha. Stimuleaza caldura, digestia, purificarea, expansiunea, inflamarea, minia, ura. 7. Uleios (Snigdha) - mareste pitta si kapha; micgoreaza vata $i agni. Creeaz calm, umezeala, lubrifiere, vigoare. Promoveaza compasiunea, iubirea. 8. Uscat (Ruksha) - mareste vata si agni; micgoreaza pitta si kapha. Mareste uscaciunea, absorbtia, constipatia, nervozitatea. 9. Tulbure (Slakshna) - mareste pitta $i kapha; micgoreaza vata $i agni. Micsoreaza asprimea. Mareste calmul, iubirea, caritatea. 10. Aspru (Khara) - mareste vata si agni, micgoreaza pitta gi kapha. Cauzeaza craparea pielii, a oasele, creeaz4 neatentie, rigiditate. 11. Dens (Sandra) - mareste kapha; micgoreaza vata, pitta gi agni. Pro- moveaz soliditatea, densitatea, forta. 12. Lichid (Drava) - mareste pitta si kapha; micgoreaza vata si agni. Dizolva, lichefiaz4. Stimuleaza salivajia, compasiunea, coeziunea. “13. Moale (Mrudu) - mareste pitta si kapha; micgoreaza vata si agni. Creeazi catifelare, delicatete, relaxare, tandrefe, iubire, atentie. 14. Greoi (Kathina) - mareste vata gi kapha; micgoreaza pitta gi agni. Mareste asprimea, forja, rigiditatea, egoismul, nesimtirea, insensibilitatea. 15. Static (Sthira) - mareste kapha; micgoreaz4 vata, pitta gi agni. Pro- moveaza stabilitatea, obstructia, sprijinul, constipatia, credinja. 16. Mobil (Chala) - mareste vata, pitta si agni; micgoreazi kapha. Pro- moveazi miscarea, indoiala, agitatia, lipsa de credin{a. 4417. Subtil (Sukshma) - mareste vata, pitta i agni; micgoreazi kapha. Pene- treaz4. Patrunde in capilarele subtile. Mareste emofiile, sentimentele. 18. Gros (Sthula) - mareste kapha; micgoreaza vata, pitta $i agni. Cauzeaza blocajul, obezitatea. 19. Tulbure (A vila) - maregte kapha; micgoreaza vata, pitta gi agni. Vindec& fracturile; cauzeaza confuzia, lipsa de perceptie. 20. Clar (Vishada) - mareste vata, pitta gi agni; micsoreaza kapha. Linisteste. Creeazi izolare, diversiune. Tabelul 4 Atributele celor trei dosha © @ VATA PITTA uscat uleios greu usor patrunzator lent rece fierbinte rece aspru usor uleios. subtil mobil tulbure mobil lichid dens clar miros acru moale dispersant static Elementele Tridosha VATA PITTA KAPHA Aer + Eter Foc + Apa Pamint + Apa 45CAPITOLUL VI Diagnosticul Aw 'n Occident, termenul “diagnosis” se refera, in general, la identi- ficarea bolii dupa ce ea s-a manifestat. Totugi, in Ayurveda, conceptul de diagnostic implica o observare imediat& a in- teractiunilor dintre ordine (sinatate) si dezordine (boal4) in organism. Procesul bolii reprezinta o reactie dintre umorile corporale gi tesuturi. Simptomele bolii sunt totdeauna legate de dezechilibrarea balantei celor trei dosha, O data ce intelegem natura dezechilibrului, echilibrul poate fi restabilit prin tratament. Ayurveda ne invata metode foarte precise de infelegere a procesului de imbolnavire inainte de a se manifesta semnele exterioare ale bolii. Detectind simptomele timpurii ale dezechilibrului si reactie1 bolii in organism, se poate determina natura reactiilor viitoare ale organismului. Observarea zilnica a pulsulu1, mbii, fetei, ochilor, unghiilor si buzelor prezinta indicatori subtil. Prin acestea, studentul in Ayurveda poate inva ce procese patologice au loc in organism, ce organe sunt deranjate si unde s-au acumulat dosha gi toxinele. Astfel, verificind regulat indi- catorii corpului, pot fi detectate devreme simptomele patologice gi pot fi luate masurile preventive. Ayurveda ne invafa ca pacientul este o carte vie si, pentru a se infelege si pentru dobindirea unei bunastari fizice, el sau ea trebuie sa se observe zilnic. EXAMINAREA PULSULUI RADIAL Aga cum arata diagrama 2, pulsu) radial este simtit cu primele trei degete: ar&tatorul, degetul mijlociu gi inelarul. Pentru o examunare completa a pulsuhu, medicul st4 in fafa pacientului gi i: examineaza pulsul la ambele incheretun. Indicatorii pulsului varaza de la stinga la dreapta, aga c4 cel mai bine este sd se ia pulsul pe ambele parti ale corpului. Pulsul nu trebuie sa fie luat dupa exercipi fizice, masaj, masa, baie sau contact sexual. Pulsul va fi, de asemenea, afectat de caldura sau de un efort greu. Pulsul mai poate fi luat gi fn alte puncte ale corpului. (v. diagrama 3 cu punctele pulsului). 46Diagrama 2 (Nadi) Diagnosticul dupa puls i go 8 EXAMINAREA PULSULUI Tine. bratul ugor inclinat si indoifi ugor incheietura. Plasati cele trei degete superficial ca sd sumtiy batdile pulsuiur. Ridicafi ugor degetele pentru a simp difentele miscAn ale pulsului. 47Diagrama 2A IDENTIFICAREA PULSULUL ' Rapid, ingust, slab, rece, neregulat. Meda este de 80-100 batatiminut. 1) Locul aratatorulus indica pulsul de up Vata. Atungj cind acest puls predomund, aratatorul simte bataile mai puternic. De asemenea, pulsul se sumte ca migcarea unui garpe, rapid gi alunecos. Saltaref, excitat, proemment, fier- ‘il bente, moderat, regulat Media este de 70-80 batdismanut ( 2) Locul degetulur mujlociu indica puls de tp pitta. Cind predomind acest puls, degetul mijlociu fi simte cel mai putemic. Pulsul este activ gi saltaret, ca miscarganne ” Lent, puterntc, constant, dekcat, larg, 4 regulat, cald +} Media este de 60-70 batdi/mnut 3) Locul ine1arului indica puls de up kapha. Cind predomund acest puls, mefarul fl simte cel mat bine. Acest puls este lent g1 seamAnd plutin: uner lebede. 48Duagrama 3 Punctele pulsului_.. .___ 2) A) radial §) postecior tibal PULSUL POATE FI VERIFICAT: 1) La artera temporal, chiar deasupra timplei, pe o parte a capului. 2) La artera carouda, in zona gitului, deasupra claviculer. 3) La artera brahiala, pe partea interioara a brajului, deasupra cotulur. 4) La anera radial4, la incheretura. 5) La artera femurala, in intenorul piciorulu, unde se leaga de pelvis. 6) La artera tibiala postenoara, in spatele gleznei. 7) La artera dorsal a piciorului, pe suprafata labei piciorulus. SEE 49Pentru a se verifica pulsul, indoiti usor bratul si incheietura. Plasati cele trei degete ugor deasupra incheieturii chiar sub osul radial (osul articulatiei) gi simtiti bataile pulsului. Apoi micgorati presiunea degetelor usor, pentru a simfi modificarea misc@rilor pulsului. Pozitia degetului aratator, inseamna localizarea lui vata-dosha. Cind predomina vata in constitutie, degetul aratator, simte pulsul mai puternic. El va fi neregulat -2si subtire, migcinduse in valuri ca alunecarea unui garpe. Acest tip de puls este prin urmare, numit pulsul “sarpe” gi indica vata agravata in organism. A simti pulsul cu degetul mijlociu, indica un puls de tip pitta-dosha. Cind predomina pitta in constitutie, pulsul va fi mai puternic sub degetul mijlociu. Se va simfi activ si excitat si se va migca asemenea sAriturii broastei. De aceea, se numeste pulsul “broasc&”. Acest puls indica pitta agravata. Cind predomina kapha, bataia pulsului sub degetul inelar este mai evidenta. Pulsul se simte mai puternic si migcarea sa este asemanatoare plutirii unei lebede. Este numit pulsul “lebada”. Nu numai constitutia, dar gi starea organelor corpului pot fi determi- nate prin examinarea pulsatiilor profunde sau superficiale. Bataile pul- sului nu corespund numai batailor inimii, ci reveleaza gi cite ceva despre meridianele principale legate de curentii de energie pranica din corp. Acesti curenti circula prin singe, trecind prin organele vitale ca: ficatul, rinichii, inima gi creierul. Simtind pulsatiile profunde sau superficiale, examinatorul sensibil poate detecta starea diferitelor organe. Fiecare deget corespunde unui meridian al elementului asociat cu dosha acelui punct. (v. diagrama miinii). De exemplu, degetul aratator, asociat cu vata-dosha, detecteaza aerul corporal; iar inelarul ce simte pulsul kapha, detecteaza apa corporala. Degetul aratator apasat pe fncheietura dreaptf a pacientului, simte activitatea intestinului gros, printr-o apdsare superficiala; printr-o apasare mai puternicé, mai profunda, se poate simfi activitatea plaminilor, Daca se simte 0 pulsatie proeminenta cind se apasa superfi- cial cu aratatorul pe partea dreapta, este agravata vata in intestinul gros; daca pulsul profund este puternic, atunci va exista‘o congestie pulmon- ara, Degetu) aratator apasat pe incheietura dreapta, poate detecta starea vezicii biliare printr-o apasare superficial, iar starea ficatului, printr-o apasare mai profunda. Inelarul simte pericardul (inveligul exterior al inimii) cind preseaza superficial; iar printr-o apasare mai profunda, este detectat relatia armonioasd dintre vata-pitta-kapha. 50Diagrama 4 Meridianele si cele cinci elemente de bazaDiagrama 5 Pulsul si organele ATINGERE SUPERFICIALA: 1) In- | ATINGERE SUPERFICIALA: 1) In- testinul gros, 2) Vezica biliara, 3) _ testinul subtire, 2) Stomac, 3) Vezica Pencard. ATINGERE PROFUNDA: urinara. ATINGERE PROFUNDA: 1) Plamini, 2) Ficat, 3) Vata-Pitta- 1) Inimé, 2) Splina, 3) Rinichi. Kapha. PULSUL NU TREBUIE VERIFICAT: 1) dupa masaj, 2) dupa masa gi consumarea alcoolului, 3) dup& bai de soare, 4) dupa o sedere lingd foc, 5) dupa efort mare, 6) dupa contact sexual, 7) cind exist senzatie de foame, 8) in timpul bai. MEDIA PULSULUI IN FUNCTIE DE VIRSTA: 1) copilul in pintecele mamei - 160, 2) noul-nascut - 140, 3) copilul de 1 an - 130, 4) de la 1 an la 2 ani - 100, 5) de 3 la 7 ani - 95,6) de la 8 ta 14 ani - 80, 7) virsta adulta - 72, 8) batrineje - 65, 9) boald - 120, 10) momentul decesului - 160. Degetul aratator apasat superficial pe incheietura stinga a pacientului, percepe activitatea intestinului subfire, in tmp ce inima este detectata printr-o presiune profunda. Printr-o apasare superficiala a degetului mijlo- ciu, este observati activitatea stomacului, iar 0 apasare profunda reveleaza starea splinei. Inelarul aplicat superficial reveleaza starea vezicii urinare, in tump ce 0 apasare profunda verificd functionarea rintchilor. Invatarea acestei tehnici de examinare a pulsului necesita atentie g1 practica zilnica. 52Se pot simfi variatiile propriului puls in diferite momente ale zilei. Se pot nota modificari ale pulsufui si dupa urinare sau cind existd senzatia de foame sau minie. Observind asemenea schimbari, se poate invata citirea pulsului. DIAGNOSTICUL DUPA LIMBA Limba este organul gustului si al vorbirii. Gustul se percepe prin limba numai cind ea este umed; o limba uscatd nu poate percepe gustul. Limba este si organul vital al vorbiri1, folosité in a exprima ginduri, concepte, idei si sentimenté in cuvinte. Examinarea acestui important organ ne reveleaz in totalitate ceea ce se intimp!a in organism. Priviti-va limba in oglinda. Observati marimea, forma, conturul, suprafata, marginile si culoarea. Daca este palida, e vorba de o stare anemic sau lipsa de singe in organism. Daca ea este galbuie, e vorba de un exces de bila in vezica biliara sau un deranjament al ficatului. Daca limba este albastra (cu condifia de a nu fi mincat coacdze negre), este vorba de o problema a inimii. Aga cum se prezinta in diagram, difente parti ale inimu corespund diferitelor organe din corp. Daca exista o decolorare a limbir, depresiuni gsi anumite ridicatun in anumite zone ale limbii, organele corespun- zatoare vor fi deranjatt. De exemplu, daca se vad semne ale dintilor pe marginea limbii, aceasta indica o slaba absorbtie intestinala. O limba acoperita indica toxine in stomac, intestinul subfire g1 gros. Daca numai partea posterioara este acoperita, sunt prezente toxine in intestinul gros; daca mijlocul limbii este acoperit, sunt prezente toxine in stomac gi intestinul subfire. O linie subpre pe mijlocul limbii, indica existenja emotiilor de-a lungul coloanei vertebrale. Dac linia este curbata, poate indica o defor- mare a coloanei vertebrale. 53Diagrama 6 Diagnosticul dupa limba (Jihva) STARI: O decolorare si/sau sensibilitate a unei zone particulare a limbii indica o dezordine in organul ce corespunde acelei zone (v. diagrama). O limba alba indica deranjament Kapha gi acumulare de mucus; limba rosie sau galbui-ver- zuie indica deranjament de tip Pitta, iar o limba neagré-maronie indica un deranjament de tip Vata. O limba deshidratata este simptom al descresterii lui dhatu Rasa (plasma), in timp ce o limba palida indicd o descrestere a lui dhatu Rakta (globulele rosii). Nota: Aceastd diagram poate folosi la observarea limbii in oglinda. Reprezinta imaginea ei tn oglindd. % 54colon sensibil deranjement al rinichiului plamini slabi (adincituri) (alba) Vata cronicd deranjament in colon sau anxietate (craépaturi) (gremur). inima slapa pneumonie (maro) toxine in colon toxine in tractul stomacal (alb cu perimetru rogu) fiori de-a lungul coloanei vertebrale (linie pe mijloc)BOY dyperi la baza colomnel vertebrale (linie curbata) dureri lombare dureri cervicale (inie curbata) (line curbata) DIAGNOSTICUL DUPA FATA Fafa este oglinda minfti. Liniile gi ridurile de pe fafa sunt revelatoare. Dac4 exist4 vreun deranjament sau boala, ele vor fi indicate pe fata. Observati atent diferite parti ale fetei. O ndare orizontala a frunfii indica existen{a unor griyi $1 anxietati adinc inradacmate. O lunie verticala intre sprincene pe partea dreapta indic& emofii reprimate in ficat. O linie vertical intre sprincene pe partea sting indica emofit in splina. Cind exist@ umflatun sub ochi, sunt deranjati rinichii. O decolorare a piel nasulu: sau a obrajilor chiar sub zona mnichilor (v. diagrama alaturata), inseamn4 c4 organismul nu asimuleaza fierul sau acidul folic, iar metabohsmul digestv nu functioneaza bine, datorité unui slab agni. fn general, o persoana de constitute Vata nu se poate ingraga. Pan urmare, obrayu vor fi cazutt gi suptt. Persoana al carei metabolism este lent (de constrtutie Kapha) va reine apa, grasume, sar obrayii vor fi plini. Forma nasului poate mdica, de asemenea, tipul constitutier. Un nas ascuil, denota Putia; un nas tegit indica Kapha; $1 un nas incovoiat, Vata. 56Diagrama 7 Diagnosticul dupa fata griji linia ficatului (eeéade ragrimaca) linia aplinel rinichi agni (digestie) 57DIAGNOSTICUL DUPA BUZE Ca gi celelalte trasaturi ale corpului (exemplu: limba, unghiile, fata, ochii), buzele pot sa reflecte starea de sanatate sau boala a diferitelor organe fizice. Trebuie observata m4rimea, forma, suprafata, culoarea si conturul buzelor. Daca buzele sunt uscate gi aspre, acest lucru indica deshidratare sau deranjament de tip Vata. Nervozitatea gi teama creeazd de asemenea, uscAciune gi tremurul buzelor. tn anemie, buzele devin palide. Ca rezultat al fumatului cronic, buzele devin negre-maronii. Inflamari repetate pe marginea buzelor indica prezen{a herpesului gi un deranjament cronic Pitta, Daca exista pe buze mai multe puncte maro deschis, este vorba de o slaba digestie sau viermi in colon. Daca exist o stare de icter, buzele se ingalbenesc. {n bolile inimii, buzele sunt albastre. Decolorarea di- verselor zone ale buzelor, indica o dezordine a organului corespunzator (v. diagrama). Diagrama 8 Diagnosticul dupa buze (Ostha) CONDITU: Buzele Vata sunt uscate i subfiri, buzele Pitta sunt rogii, iar buzele Kapha sunt groasé $i unsuroase. Buzele uscate gi crapate indica deshidratare si un deranjament Vata. Buzele palide sunt simptome ale anemiei. Petele cafenii sunt semne de indigestie cronicd si semnificd prezena viermilor in colon. Herpesul sau ulceratiile pe buze indica o dezordine Pitta. Tremurul buzelor este un semn de teama sau anxietate. NotA: Aceastd diagramd este folosité pentru observarea buzelor in oglindd. Este 0 imagine de oglindé a buzelor. 58DIAGNOSTICUL DUPA UNGHII Conform Ayurvedei, unghiile sunt un produs rezidual al oaselor. Observati marimea, forma, suprafafa si conturul unghiilor proprii. De asemenea, observati daca sunt flexibile, netede sau fragile gi ugor casante. Daca unghiile sunt uscate, incovoiate, aspre si se rup usor, predomina Vata in corp. Daca sunt netede, roze, moi, ugor inclinate gi lucioase predomina Pitia. Cind unghiile sunt groase, puternice, netede gi foarte lucioase cu un contur uniform, predomina Kapha. Linii longitudinale pe unghii indica 0 slaba absorbtie a aparatului digestiv. Sanfuri transversale in unghii, reveleaza nutritie defectuoasa sau o boala de lunga durata. Uneori unghiile devin proeminente, convexe si bulboase asemenea unui bat (de toba). Aceasta stare, numita “ciomagire” indica plamini gi inima slabe. Cind unghia este in forma de lingura si concava; astfel incit va putea {ine o picdtura de ap&, exist o deficienta de fier. Pucte albe pe unghie indica o deficienta de zinc sau de calciu. Unghiile palide indicd anemie. O rogeaja neobisnuita a unghiilor indica un exces de globule rosii. Unghiile galbene indica un ficat delicat sau icter. Unghiile albastre arata o inima slaba. Fiecare deget corespunde unui anumit organ. Degetul mare corespunde creierului si craniului, iar aratatorul, plaminilor. Degetul mijlociu este asociat intestinului subtire, iar inelarul, rinichiului. Degetul mic este legat de inima. Un punct alb pe degetul inelar indicd depozitarea de calciu in rinichi. Daca punctul se afla pe degetul mijlociu, calciul nu se absoarbe in intestin. Daca punctul alb se afla pe aratator, aceasta indica depozite de~ calciu in plamini. 59Diagrama 9 Diagnosticul dupa unghii MH O C VATA PITTA fragile netede, roz, moi grease, putemice, uleioase CONDITII: Culoarea unei unghii indica o anumité dezordine. Daca unghia este palida, aceasta indicd aneme. O unghie galben4 este un semn al unui ficat delicat, in timp ce o unghie albastra este simptom al unor plamini si inima slabe. Daca semiluna unghiei (albul de la baza ei) este albastra, aceasta indica un fic” deranjat. O semilund rosie este semnul unei boli cardiace. Of nervozitate malnutritie malabsorbfie deranjement Vata deranjement Agni deranjement Vata (unghie mincata) (suprafafa ridicata) (striatii longitudinale) inima gi plimini delicati tuse cronica febra cronicad sau Prana slaba deranjement Kapha _— boal de lung durata (unghie tare) (cioc de papagal) (adinciturd transversala) infectie pulmonara cronica deficient de calciu deranjement Kapha sau de zinc (umflatura la capatul unghiei) (puncte albe) 60DIAGNOSTICUL DUPA OCHI Ochii mici gi cei care clipesc des, arata o predominare Vata in cerp. Clipirea excesiva indica nervozitate sau anxietate, teama. Pleoapa supe- roar lasaté indica nesiguranfa, teama sau lipsa de incredere, Vata deranjat& - Ochii mari, frumogi, atragatori, indica o constitutie Kapha. Ochii Pitta sunt stralucitori si sensibili la lumina, cu globu inrosifi gi avind tendin{a spre miopre. Conform Ayurvedei, ochii isi deriva energia din elementul de baz&, foeul. Energia fierbinte din retina rezulta din sensibulitatea fata de lumina. Astfel, persoanele Pitta, avind un surplus de foc in organism, deseori au ochii hipersensibili la lumina. Diagrama 10 Diagnosticul dupa ochi sy VATA Ochii de tip Vata sunt mici st nervosi, cu pleope cazute gi uscate, cu gene rare. Albul ochiului este tulbure, in timp ce irisul este intunecat, cenusiu-maro sau negru. Ochii de tip Pisa sunt moderati ca marime, cu privire ascutita, straluci- toare gi sunt sensibili la lumina. Genele sunt rare si uleioase, iar msul este rosu “sau galbui. Ochii de tip Kapha sun mari, frumosgi si umezi, cu gene lungi dese si uleioase. Globul ocular este foarte alb, iar irisul este pal, albastru sau negru. SS 4 S z G = i @ 9 deficient de calciu Ch exces de sare sau zahir a degenerarea articulafiilor conjunctivits sclerozarea vaselor deranjament Pitta (inel alb in jurul irisului) (vezi glosarul) 61Daca ochii sunt proeminenti, exista o disfunctie a glandei tiroide. Daca conjunctiva este palida, este vorba de anemie; daca ea este galbend, ficatul este slabit. Trebuie examinata si culoarea, m&rimea si forma irisului. Un iris mic indica articulatii slabe. Daca exist un inel alb in jurul irisului, este vorba de consum excesiv de sare sau zahar. La virsta adulta, acest semn poate indica gi stressul organismului. Daca inelul alb este foarte proeminent si foarte alb (in special {a adulti), aceasta indica degenerarea articulatiilor. Articulatiile vor pocni gi este foarte probabil vorba de artrita sau dureri articulare. Puncte maro-negre in iris indica fier neasimilat in intestin. fn afara de tehnicile de diagnosticare menfionate in paginile ante- tioare, Ayurveda mai foloseste gi alte mijloace de examinare clinica asa cum este palparea, percutia, auscultarea gi investigatia. in plus exista examinarea inimii, a ficatului, a splinei, a rinichiului, a urinei, a scaunu- lui, a sputei, a transpiratiei, a vorbirii gi a fizionomiei. 62CAPITOLUL VII Tratamentul A ntregul tratament ayurvedic igi propune si stabileascd echilibrul [r= umorile corporale, Vata-Pitta-Kapha. Aga cum s-a prezentat in capitolul FV, boala este rezultatul dezechilibrului celor trei umori. Potrivit invafaturii ayurvedice, initierea oricdrei forme de tratament (fie c& este o medicatie, acupunctura, chiropracticd, masaj, alopatie sau altele) fara eliminarea, in primul rind, a toxinelor din sistem, care sunt responsabile pentru boala, aceasta ar duce la patrunderea mai adinca in fesuturi, a toxinelor. O usurare doar simptomatica poate rezulta in urma unui tratament superficial. Oricum, cauza fundamental a bolii nu va fi afectatd, 1ar problema va apdrea din nou sub aceeagi sau alta forma. Exist dou tipuri de tratament in Ayurveda: ejiminarea toxinelor si neutralizarea toxinelor. Aceste tratamente pot fi aplicate pe plan fizic gi emotional. ELIBERAREA DE EMOTIL $4 ne ocupam mai intii de factorii emofionali sau psihologici. Minia, teama, anxietatea, nervozitatea, gelozia, posesivitatea si ldcomia sunt emofii umane obignuite. Totugi, majoritatea oamenilor invafa in copilarie s& nu-si exprime emofiile negative. Ca rezultat, se incepe la o virsta frageda reprimarea acestor sentimente naturale. Stiinta ayurvedica invata ca individul trebuie sa se elibereze de aceste emofii care, daca tamin teprimate, vor produce dezechilibru gi apoi toxine ce duc la imbolnavire. Tehnica ayurvedica de tratare a emofiilor negative este: observarea gi eliberarea. De exemplu, cind apare minia, trebuie sa fim total consgtienfi de aceasta; observati acest sentiment cum se dezvolta de la inceput pina la sfirgit. Din aceasta observatie, putem inva{a despre natura miniei si apoi s-o laisim sa dispard, s-o eliberam. Toate emotiile negative pot fi astfel eliberate. Ayurveda invata ca prin congtientizare, toate emofiile negative pot fi eliberate. Teama este asociati cu Vata, minia cu Pitta gi lacomia, invidia gi Posesivitatea, cu Kapha. 63Dac cineva igi va reprima teama, vor fi deranjati rinichii; daca este reprimata minia, este deranjat ficatul; prin reprimarea licomiei i Posesivitatii, este deranjata inima gi splina. PANCHA’ KARMA Pentru numeroase boli, ca excesul de mucus in piept, bild gi intestine, kapha in stomac sau acumulare de gaze in intestinul gros, poate fi practicata eliminarea fizicd. Pentru un asemenea tratament, Ayurveda sugereaza pancha karma. Aceste procese presupun purificarea corpului, minfii gi a emogiilor. Pancha inseamna “cinci”, iar karma inseamna “actiune” sau “proces”. Cele cinci procese de baz4 sunt: vomitarea, purgativele sau laxativele, clismele medicinale, medicatia nazala gi purificarea singelui. VOMAREA TERAPEUTICA (Vaman) Cind exista o congestie la plamini, care cauzeaza atacuri repetate de bronsitd, tuse, racealé sau astm, tratamentul ayurvedic const in vomi- tarea terapeutica (vaman), pentru eliminarea mucusului-cauza a excesu- lui Kapha. Mai inti, se administreaz4 trei sau patru pahare de ceai de lemn-dulce sau ceai din radacina de obligean4; apoi vomatul este stimulat prin frecarea limbii, ceea ce va elibera emofiile. Sau, dimineata, inainte de spalatul dintilor, se pot bea doua pahare de apa sarata, care vor agrava Kapha. Apoi freca{i limba pentru provocarea vomatului. Odata ce mu- cusul este eliminat, pacientul se va simfi imediat ugurat. Congestia, raguseala gi lipsa de aer vor disparea, iar sinusurile se vor decongestiona. Vomarea terapeutica este indicata gi in bolile pielii, astm cronic, diabet, rdceala cronica, obstructie limfatio’, indigestie cronica, um- flaturi, epilepsie (intre crize), probleme cronice ale sinusurilor gi atacuri repetate de amigdalita. PURGATIVELE (Virechan) Cind se secreta.multa bila si se acumuleaza in vezica biliara, ficat, intestine, poate rezulta o eruptie alergica sau inflamarea pielii (acnee sau dermatite), ca si febra mare, vomare biliara sau icter. 64Schema 5 Terapia prin vomare (Vaman) Eliminarea prin caile superioare Vaman inseamnd curatarea lui Kapha gi eliminarea mucozitatilor si a congestiei. Masurt pre-vomitive: in seara zilei Vaman, se practicd masajul cu uleiuri pentru stimularea vomatului. Timp de una pina la trei zile, inainte de Vaman, persoana respectiva trebuie si bea o ceagca cu ulei de 2-3 ori pe zi, pind ce scaunul devine uleios sau pind ce simte greata Ar trebui, de asemenea, si consume alimente kaphagenice pentru a agrava Kapha in organism. Vaman trebuie practicat dimineaja (perioada Kapha). Trebuie consumat orez gi iaurt cu multa sare, dis-de-dimineaja, ceea ce mai tirziu va agrava Kapha in stomac. Se va aplica pe piept si pe spate cAldurd, ceea ce va lichefia Kapha. Se va sta calm Pe un scaun inalt si se va bea un decoct de lemn-dulce cu miere sau ceai din Tadacina de obligean4. Acest preparat vomitiv trebuie masurat inainte, pentru ca mai tirziu sa fie determinata cantitatea de lichid eliminat. Dupa ce s-a 65consumat decoctul, trebuie sd se simt great4. Trebuie apoi frecata limba, pentru a se induce vomatul, continutdu-se pind ce gi bila este eliminatd. Gradul de Teugitd in acest tratament depinde de: 1) numfrul de vomari (8 este maxim, 6 mediu gi 4 minim) gi 2) cantitatea vomatd (1 litru maxim, 3/4 litru mediu, 1/2 Jitu minim). Masuri post-vomitive: odihnd, post, fumatul de tigari medicale sinereprimarea nevoilor naturale ca: urinarea, excretia, gazele, stranutul, tusea. Indicafii: tuse, raceala, simptome de astm, febri Kapha, greaj%, pierderea apetitului, anemie, singerare prin caile inferioare, otravire, boli ale pielii, diabet, obstructie limfaticd, indigestie cronicd, umflaturi, epilepsie, probleme cronice ale sinusurilor, atacuri repetate de amigdalita. Contraindicafii: la copii, la batrini, debilitate, foame, boli deinima, caveme pulmon- are, singerarea cailor superioare, menstruafie, sarcin4, slabire, suprare, obezitate. Vomitive (substante): lemn-dulce, obligeana, sare, nucgoara, nucd vomica. Schema 6 Terapia prin purgatie (Virechan) Eliminarea prin cdéile inferioare -Virechan inseamna curaja Pittei si purificarea singelui de toxine. Poate fi aplicata la trei zile dupa terapia Vaman. Daca terapia Vaman nu este indicata, poate fi administrata direct. Pregatirea terapiei Virechan se face prin aplicarea de uleiuri si masajul rectului, respectiv al abdomenului. Virechan purificd glandele sudoripare, intestinul subtire, colonul, rinichii, stomacul, ficatul si splina. 66Indicafii: boli de piele, febra cronicd, hemoroizi, tumorj abdominale, viermi, guta, icter. Posibile contraindicatii: la copii, la batrini, debilitate, febra acuta, Agni slab, indigestie, singerare prin cile inferioare, caveme pulmynare, diaree, corp strain jn stomac, imediat dupa Vaman, slabire, colita ulcerata, prolaps rectal. Substante Virechan: siminichie, prune uscate, trite, pleava de seminje de in, yadacini de papadie, seminte de pysllium, lapte de vac&, sare, ulei de ricin, stafide, suc de mango. Tratamentul ayurvedic indica administrarea de purgative sau laxative (Virechan) pentru asemenea stari. Numeroase ierburi medicinale care cresc in SUA, pot fi folosite in acest tratament. Spre exemplu, ceaiul din frunze de siminichie este un laxativ usor. Totusi, Ja persoanele de tip Vata, acest ceai poate produce dureri mari, deoarece agraveaz peristal- tismul in intestinul gros. Un laxativ cu efect pentru persoanele de tip Vata sau Pitta, este un paar vor ype sferdhing, i cae se cult abug dingunie de ghee (prepararea acestui ghee este descrisi in apendicele C - retete). Acest laxativ, luat inainte de culcare, va ajuta la eliminae excesului Pitta ce provoaca deranjarea bilei in corp. De fapt, putgativele pot rezolva complet problema excesului de Pitta. Cind sunt folosite purgative, trebuie acordata o mare atentie regimu- lui alimentar. Pacientul nu trebuie sé consume alimente ce pot agrava umoarea predominant sau poate cauza dezechilibry} celor trei umori (v. capitolul VIII, pentru detalii asupra regimului alimentar), Purgativele nu trebuie luate de catre persoanele cy agni slab, cu febra acuta, diaree, constipafie severa sau singerare a rectylui sau a cavernelor pulmonare. Nu trebuie administrate nici atunci cing exista un corp strain in stomac, dupa clisma sau in cazuri de slabire sau prolaps rectal. CLISMA (Basti) Tratamentul ayurvedic prin clisma (basti) presypune introducerea in Tect a unor substanje medicinale, precum uleiul de susan, uleiul de obligeana sau decocturi de plante medicinale in mediu-lichid. Clisma medicinala este un tratament complet pentru dezechilibrele de tip Vata. Vindec& constipatia, balonarea, febra cronicg, raceala obisnuitd, Problemele sexuale, pietrele la rinichi, durerile de inima, senzatia de vom, durerile de spate, de ceafa, precum gi hiperaciditatea. 67Schema 7 Terapia prin clisma (Basti) Eliminarea si medicatia prin cdile inferioare pozi{ia corecté a vasuldi fata de tub Vata este factorul principal in manifestarea bolii. Vata raspynde de eliminarea sau retenjia fecalelor, urinei, bilei sau altor reziduuri. Vata este localizat& mai ales in colon. $i oasele sunt sediul Vatei. Prin urmare, medicatia administrata prin rect actioneaza asupra lui Asthi Dhatu. Mucoasa membranei colonului este legat4 de inveligul exterior al oaselor (peritoneum), care hranegte oasele. Deci, orice medicatie aplicata pe cale rectala patrunde in fesuturile mai profunde, cum sunt oasele si corecteaz4 dezordinile de tip Vata. Tipuri de clisme: 1) clisma cu ulei -1/2 pina la o cease de ulei de susan cald (pentru constipatie cronica), 2) clisma cu decoct - 1/2 de ceagca de gotu cola sau de decoct de tataneasd (v. decoctul de lemn-dulce sub ghee cu lemn-dulce in capitolul cu refete) cu 1/2 ceagca de ulei de susan cald, 3) clisma nutritiva - 1 ceased de lapte cald, 1 ceagcd de supa de came sau 1 ceagcd de supa de maduva. 68Indicatii: constipatie, balonare, dureri de gale, guta, reumatism, sciaticé, artrita, dezechilibre nervoase, dureri de cap Vara, slabire, atrofie musculara. Contraindicatii: 1) clisma cu ulei - in diabet, obezitate, indigestie, agni slab, splind maritd, incongtien{a, 2) clisma cu decoct - in debilitate, sughit, hemoroizi, inflamarea anusului, diaree, sarcind, ascit4, diabet; 3) clisma nutritiva - in diabet, obezitate, obstructie limfaticd, ascita. Multe alte deranjamente de tip Vata, precum: sciatica, artrita, reuma- tismul si guta, se pot trata, de asemenea, prin clisme. Vata este un principiu foarte activ in patogenez gi exista cel putin 80 de dezechilibre diferite legate de Vata. Clismele medicinale nu ar trebui practicate de citre pacientul care sufera de diaree sau de singerare a anusului. Clisma cu ulei nu trebuie practicata de persoanele care au indigestie cronica, tuse, lipsa de aer, diaree, diabet sau anemie grava, de asemenea nici de persoanele in virsta, nici de copii sub 7 ani. Clismele cu decocturi (plante medicinale fierte in ap4) nu trebuie facute in cazuri de febra acuta, diaree, raceala, paralizie, dureri de inim4, dureri mari abdominale sau slabire. Clismele cu ulei sau decoct trebuie refinute timp de minim 30 de minute; oricum este bine s4 se retina cit mai mult timp posibil. ADMINISTRAREA NAZALA (Nasya) Administrarea nazala de substante medicinale se numeste nasya. Un exces de umori corporale acumulate in git, nas, sinusuri sau cap este eliminat prin cel mai apropiat orificiu. Nasul este poarta deschisd spre creier gi constiin{4: prana sau energia viefii intra in corp prin respiratie, prin intermediul nasului. Prana mentine functiile senzoriale si motorii. Administrarea nazala a substantelor medicinale ajuta la corectarea deran- jamentelor pranei, care afecteaza creierul, functiile motorii gi senzoriale. Administrarea nazala este indicata in uscaciunea nasului, congestia sinusurilor, ragugeala, migrene, convulsii gi in anumite probleme ale ochilor gi urechilor. fn general, medicatia nazala nu se administreaz’ dupa baie, dup mas4, dupa contact sexual sau consum de alcool, $i nici in timpul sarcinii sau menstruatiei. Prin masaj nazal poate fi amelioratd gi respiratia. Pentru acest tratament, degetul mic se inmoaie in ghee si se ung narile. Peretii interiori 69ai nasului sunt masafi ugor, cit mai profund. Acest tratament ajutd la eliberarea emofiilor. (Tesutul nazal este delicat gi, de aceea, unghia degetului trebuie scurtatd pentru a nu rani membrana mucoasa atit de delicata). Deoarece majoritatea oamenilor au septul nazal deviat, o parte a nasului va fi totdeauna mai ugor de penetrat decit cealalta. Degetul nu trebuie s4 forteze. Masajul trebuie facut printr-o penetrare lenté, mai intii degetul masind in directia acelor de ceasomic, iar apoi invers. Astfel, emofiile blocate in caile respiratorii vor fi eliberate. Acest tratament poate fi practicat in fiecare dimineafa sau seara. In acest mod, respirafia se va modifica odatd ce emoftiile sunt eliberate si chiar gi vederea se va ameliora. Schema 8 Administrarea nazala (Nasya) Nasul este poarta catre creier si constiinta Tipuri de Nasya: 1) Virechana (curafarea cu ajutorul prafurilor si plantelor medicinale), 2) Nasya nutritiva (pentru Vata), 3) Nasya sedativa, 4) Nasya cu decocturi, 5) Nasya cu Ghee sau cu uleiuri, 6) Masaj nazal. Adninistrarea prafului: Un praf uscat de gotu cola este introdus in nas cu ajutorul unui tub (pipet). Se practicd in dezechilibrele de tip Kapha, ca de exemplu: dureri de cap, senzajie de greutate acapului, raceala, rinita, ochi umezi, raguseald datoraté unui kapha umed, sinuzita, limfadenita,cervicala, tumori, viermi, boli de piele, epilepsie, toropeala, Parkinsonism, rinité cronica, atagament, lacomie, pofta. 70Nasya nutritiva: -1Folositi ghee, uleiuri, sare. Nasya nutritiva este practicata in dezechilibrele de tip vata, ca de exemplu: migrene, uscaciunea gurii, nas uscat, nervozitate, anxietate, teama, ameteala, senzatie de gol, negativism, ptoza, bursita, inepenirea cefei, spondiloza cervicala, sinusuri uscate, pierderea mirosului. Nasya sedativa: Folositi suc de aloe vera, lapte cald, suc de radacina de asparagus, suc de gotu cola. Nasya sedativa este practicata numai in dezechili- brele de tip pitta, ca de exemplu: cdderea parului, conjunctivita, zgomote in urechi. Nasya cu uleiuri: Decocturile gi wleiurile se folosesc in dezechilibrele de tip Vata, Pitta gi Kapha. Masaj nazal: Ungeti degetul mic curatin uleiul potrivit si introducefi-lin fiecare nara cit mai profund. Pasajul nazal este astfel lubrefiat prin acest masaj delicat. Masajul nazal ajuta la relaxarea fesuturilor mai profunde gi poate fi realizat zilnic sau in orice moment stresant. Aga cum arat figura, pacientul trebuie sd stea intins pe masd cu capul in jos si nacile fndreptate in sus. Puneti cinci picdturt de ulei sau de decoct in fiecare nara. Raminefi in aceasta pozitie timp de un minut sau chiar mai mult. Contraindicafii: Sarcina, menstruatie, contact sexual, baie, mas4 sau consum de alcool. Substante folosite in Nasya: praf de obligean4, gotu cola, ceapa, usturoi, piper hegru, boia de ardei, ghimbir, ghee, ulei, decocturi. 7LUAREA DE SINGE (Rakta moksha) Toxinele absorbite in singe prin tractul gastrointestinal, circula prin intregul organism. Ele se pot manifesta sub piele sau: la articulatii, producind imbolnavire. fn asemenea cazuri, este necesari eliminarea toxinelor si purificarea singelui. Luarea de singe (rakta moksha) este indicat in infectii repetate ale pielii, cum sunt: urticaria, eruptiile, eczemele, acneea, scabia, leu- coderma, minc4rimi cronice. Este eficienté gi in cazurile de marire a ficatului, splinei si in guta. Pitta se manifesta in produsele reziduale ale singelui, astfel ca in multe deranjamente Pitta, cum sunt urticaria $i acneea, circula toxine prin organism. Astfel, in multe boli de tip Pitta, extragerea unei mici cantitaji de singe din vena clibereaza tensiunea creeatd de toxine in singe . Luarea de singe mai stimuleaza substanjele antitoxice din singe, ceea ce ajuta la dezvoltarea mecanismului imunitar al sistemului sanguin. Prin urmare, toxinele sunt neutralizate, fapt ce duce la vindecarea radicala a multor boli de singe si boli ale oaselor. Luarea de singe este contraindicata in anemie, edeme gi slabiciune. Acest trafament nu se recomanda copiilor si batrinilor. Unele substan{e in exces, ca de exemplu: zaharul, sarea, iaurtul gi alimentele acre sunt toxice pentru singe. Asemenea substante trebuie evitate in anumite boli ale singelui, pentru pastrarea singelui in stare cit mai pura. Ceaiul de radacina de brustur este cel mai bun purificator al singelui. in dezechilibrele singelui, precum sunt alergia, eruptiile sau acneea, pacientul trebuie s& ia un laxativ ugor, iar in seara urmatoare, sa inceapa © terapie cu ceai din radacina de brustur. Ceaiul se face dintr-o lingurita de praf de radacina la o cana de apa fierbinte. Daca se va consuma in fiecare seara, planta va incepe s4-si facd efectul in curatirea singelui. Alte plante ce purificé singele sunt sofranuk praful din lemn de santal, turmericul si praful din radacina de obligeana. Sucul de rodie, sucul de portocale si radacina de asparagus sunt, de asemenea, binefacatoare in curatarea singelui. Ele pot fi folosite dupa ce s-a efectuat luarea de singe. Aceasta procedura trebuie practicata numai de catre medic. 72NEUTRALIZAREA TOXINELOR (Shamana) Shamana este folosit in eliminarea celor mai periculoase toxine. Aceasta presupune neutralizarea toxinelor prin arderea lui agni si prin stimularea digestiei prin post. Toxinele pot fi neutralizate prin consumul de plante iufi, picante, cum sunt ghimbirul gi piperul negru. Postul, exercitiile fizice, baile de soare gi aerul curat reprezintd alte mijloace de neutralizare a toxinelor. BCAPITOLUL VII Regimul alimentar yurveda ne invata cd orice individ are putere de autovinde- care. Astfel, stiinta vietii ofera oricui libertatea de a-gi reface s4natatea prin intelegerea propriului organism si a nevoilor sale. Fundamentala pent capacitatea individulu: de a ramine s&nitos, conform Ayurvedei, este mentinerea unui regim alimentar sandtos si a unei rutine de viafa stabila, sandtoasa. De importan{a egal este practi- carea tehnicilor traditionale, cum sunt yoga gi exercifiile respiratorii; de asemenea, 0 cunoastere a practicilor spirituale ce pot crea armonie gi fericire. Regimul alimentar trebuie ales in functie de constitutia individuala. Dac se cunoaste constitutia proprie $i legtura ei cu calitatile diferitelor alimente, atunci este posibila alegerea propriulu mod de hranue. Trebuie luat in considerare gustul hranei (dulce, acru, sdrat, picant, amar sau astringent) gi, de asemenea, daca este grea sau ugoara, producdtoare de caldurda sau raceala, daca este uleioasa sau uscata. Anotimpurile anului trebuie luate gi ele in considerare pentru alegerea regimului alimentar. Tabelul alaturat prezinta o lista a alimentelor necesare sau daunatoare fiecarei constitutii. Sagetile indreptate in sus, de Jinga fiecare categorie de alimente, indica faptul ca acestea agraveaza factorul corespondent. Sagetile indreptate in jos, indica alimentele care micgoreaz4 umoarea respectiva, asemenea alimente fiind benefice persoanelor cu constitutia corespunzatoare fiecdruia. Spre exemplu, fructele uscate, merele, lubenita, cartofii, rosiile, vinetele, inghetata, carnea de vita, mazarea gi salata verde agraveaza vata. Astfel, ele nu trebuie consumate in exces de persoanele cu constitutie vata. In schimb, fructele dulci, avocado, nuca de cocos, orezul maro, varza rosie, bananele, strugurii, ciresele si porto- calele sunt benefice persoanelor de tip vata. Cresterea lui pitta dosha va fi produsa de alimentele condimentate, untul de arahide, fructele acre, bananele, papaya, rogiile gi usturoiul. Alimentele care inhiba pitta sunt: mango, portocalele, perele, prunele, varza de Bruxelles, sdlataverde, semintelé de floarea-soaretui, sparanghelul si ciupercile. 74Alimentele care maresc kapha dosha sunt: bananele, lubenita, nuca de cocos, papaya, ananasul gi produsele lactate. Binefactoare per- soanelor cu constitutie kapha sunt: fructele uscate, rodiile, afinele, orezul basmati, varza de Bruxelles gi carnea de pui. fn timpul verii, la temperaturi fnalte, oamenii au tendinja de a tran- spira excesiv. in acest sezon predomina pitta. Nu e bine sa se consume alimente iuti, condimentate sau picante, care vor agrava pitta. Toamna, anotimp in care vintul uscat bate foarte mult, in atmosfera este prezenta vata dosha. In perioada aceasta, trebuie evitate fructele uscate, alimentele cu multe proteine gi altele, care maresc vata in organism. Iarna este anotimpul specific pentra kapha; aduce frigul si zipada. in timpul iemii trebuie evitate bauturile reci, inghefata, brinza si iaurtul. Aceste alimente vor mari kapha. in privinta alimentatiei, trebuie luati in considerare factori importanti, precum calitatea si prospetimea alimentelor. Mai exista alimente incom- patibile atunci cind sunt consumate impreund, cum sunt pestele gi laptele, camea gi laptele, iaurtul si carnea de vit, fructele acre gi laptele. In plus, pepenele trebuie consumat singur. In combinafie cu alte alimente, el creeaza blocaj si poate opri absorbfia intestinala. Aceste efecte pot cauza dezechilibrul celor trei dosha. Cind aceste alimente sunt cSnsumate impreund, rezultd toxine in organism. Consumu! de alimente ar trebui reglementat de starea lui agni, focul digestiv. Nu mincafi dacd nu va este foame gi nu bei, daca nu va este sete. Nu mincati cind va e sete gi nu beti cind va e foame. Daca va e foame, inseamna ca focul digestiv arde. Daca beti in acest moment, lichidul va dizolva enzimele digestive, iar agni va fi redus. Alimentele hrinesc corpul, mintea gi constiinta. Felul cum mincati este foarte important. in timpul mesei trebuie stat intr-o pozitie dreaptd si trebuie evitate distractiile, precum sunt: televizorul, conversatia sau cititul. Focalizati-v4 mintea asupra procesului de hranire gi fii constienti de gustul hranei. Mestecafi cu compasiune gi iubire gi ti veti simti clar gustul. Gustul nu igi are originea in hrana, ci in experienta celui care maninca. Daci agni este deranjat, nu veti simti gustul veritabil al mincarii. Aceasta depinde de agni. Fiecare bo] alimentar trebuie mestecat de cel putin 32 de ori inainte de a fi inghifit. Aceast@ practica trebuie s4 permita enzimelor digestive din gura sa-gi indeplineasca bine funcfia lor, si in Plus, stomacul se poate preg&ti pentru digerarea hranei mestecate. Este important s& se manince incet. SsTabelul 5 Ghid al alimentelor pentru tipurile constitutionale de baza_ ‘atosimpuri, sa gradul de predominare saw agrasart a doahcot. NOTA: Ghidul din acest abel este general. Pot fi necesare ajuslii in functie de cernfle individ, de exenplu: aergile Himentare, fore ai A Agraveaza Dosha V Echilibreazt Dosha VATA PITTA Kal NUA DAY NUA DAY NUA Dav FRUCTE — Fruceuscate race dulci © Frucieaste—Fruciedulci Prue dale gi Mere Mee * —Caise Case Mere acre Caise ‘fine ‘Avocado “Fructe de ptdure_Avocudo ‘Avocado Fructe de pldue Pere ‘Banane Banane——‘Nucd de cocos Benane Cinege Rodi Fructedepadure rege Smochine _Nucd de cocos Aine Lubes Cinege ‘Afine __Struguri (negri). Smochine (proaspete) Smochine (uso) 2 Nuci de cocos__Grepfit ‘Mango Grepfruit Mango Smochine (pronspee) Strguri (veri) __Pepene Sovgus Piers Grepfrut Limi Portocale(dule) Lami Pere Struguri ——-Portocale (acre) Persici Pepene Prune useate ‘Lami Papaya Anunas Gulee) ——~Portosle " Rodi Mango Piersci Prune (dei) Papaya Sufide Pepene dulce) Ananas (ecru) Roa ‘Annas Portocale Pre (acre) Prune uscate Prune Papaya Stade Brent . ‘Ananas VERDETURI Lepumegrde Legume Lugume Legume Legume Legume Conopids itaians gate picante _—dulciiamare due g zemonse—_picante gi amare Vuzd de Brueles Sparanghel Sfeclt Sparangbel Cssuaves Sparenghel Vera Steel Morcovi Conopida italiand Casto (dul) Sted Conopida Moreovi Vinee Varatde Bruxelles “Rogit = Conopida italianaTabelul 5 Ghid al alimentelor pentru tipurile constitufionale de baza NOTA: Ghidut din acent tabel este general. Pot fi necesare ajusttl On funcie atotimpuri, au gradil de predominare sau agravare a doshlor. egceringleindjvidule, de exemplu: alergile alimentare, fora bi wi, ‘A Agraveazh Dosha ‘Y Echilibreaza Dosha VATA PITTA KAPHA Nua DAY Nua DAY NUA DAY FRUCTE —Fruceuscae —Fructedulei rage acre ricte dulce dul Mere ‘Mere Caise aise ‘Mere tere Cae Aline Avocado Fructede pidure Avocado Avocado Fricte de pte Pere Banane Bonen Nuchde cos ‘Banane Giese Rodi Fructe depidure = Giege Smochine | Nuch de cocos Ate Labenitt Gree ‘fine Strugur(egs)Smochine (prospete) Smochie asc) a Nuctde cocor __ Grepfit ‘Mango ‘Grephnt Mango Smochine Growspete) Stuur (ver) __Pepene Strat Pieri Grepinuit, Limi Portal (ued) Lami Pere Struguri ——Partcale (ace) Pheri Pepene Prune useate amt Papaya Anmas (dulce) ——-Portocale "Rodi Mango Pieri Prune (dul) Papaya Sufide Pepene (dulce) Ananas (aera) Rodi Annas Ponocale” Prine acre). Prune uscate Prine Papaya Stlide Preset . ‘Ananas VERDETURI Legunesmde Legume Logume Legume Legume Legume Conopids taiana tte picame dulchgiamae —duleig'zemonse—_picane are Varedde Braces Sparanghel Steels Sparanghel Canravey Sparanghel Varah ‘Stee Morcovi Conopidastaliand Cart (ule) ‘Sted conoid Moreovi Vinee Varde Bruxelles Rog —_Conopia italiana re jvlecei ‘Vara de Bruxelles “etina Castres Usui oles D ers Vinee, Usturoi Ceapa cond Morcovi Zarzavat(runae)”—Fasole verde Arde ute) Ta Conopidt Saat verde” Okra (gai) Ridichh “Tein ean Ciperst Cot SRosi—acavat rane) a Ceapé crugs) —Cartof (duct) Rosi Salat verde Ustaroi Patra Ridich ene aceavat(franze) Mactre Dovlecet iuper ‘Sala verde ‘Adel ce. ‘Chupere Casof (ai) mee ‘Okra ‘Spante, ri Ceapt sents ates) vane Rosi id Macare ae Adel case egume se pot consone madera cae Dov eens 3 . Ridichi Spanac Brule var (atio On CEREAL =m Ov igaiy) HO iy Once) «Forum Hinged _ Mei Orex (basmati) Orez (ab) Mei Poramb atu i ‘Ga ‘ovtz (useat) me Ovis(uscay——Orez (al) eee mao) Ga . a vez (uses Ores a ‘canta is) Secark = ‘Secara , Pui sou curcan Vi. ui sau curcan PRODUSE Mil vita wi ny) enenlba Miel (came ror) ANIMALE, Pore Fin saucurcm Oud (gibemu) (aD Pore us (nepeiite re oe EE ate Ciprioert jumés) — Prodase marine Tepuue atin Vinee, Zaczavat (frunze) ‘Salata verde Ciuperci Coapa (orugt) Patrunjel Mazare ‘Ardei Castofi (api) Spensc, Brusele” Rosi ‘Aceste legume x pot consiona moderat cu el CEREALE Ora Hrigeh Porumb ‘Ovaz (uscat) Secari PRODUSE Miel ‘Capricars Castraveti ‘Usturoi Fasole verde Okra (gitita) Ceapa (gata) Cartofi (due) Ridichi Dovlecet Ovi (tit) ‘Onz Griu vita iu sau curean. (carne alba) ous (prajite sau jumasi) ‘Usturoi a Ceapa Castravet Ardei Gute), Conopidé Rides Jains Spanac Faso vere Roni Zaravat (Cranae) ‘Silat verde Ciupers On Maire Parana Adel (verde) Car Brule . Dowlece Hig oF Ponimb Ovi (gi Niel Oz oasmat) Ovaz (uscat) (Orez (alb) rex (mero) ca Secard vis Pisa corcan ‘Oud (galbenus) (carne alba) ony Ont (abu) a Tepure Prose maine ‘VareA de Bruneles Vara Moreovi Conopida ‘Teta Vinete Usturoi arzavat (frunze) ‘Salas verde Giuperct ‘Oma Cap Patrunjel, Mazare Arde Carol at) Ridichi Spanac Brusele vie gat) On (Orez (maro) Porumb rez lb) ae Gee Ovka (useat) Orec (basmati, ‘in cami mii) Secaré vie Pui sau cuean Miel (came rie) Pore ua (repre Produse marine ——_juméri) Tepure DovlecetTabelul 5, continuare vata PITTA KAPHA NUA DAY NUA DAY Nua DAY PRODUSE Produse marine Crevere Cevete ANIMALE, a cans mc) Ciprion ‘continuare Caprica LEGUME Nici un fel de leguune, excepting fasolea Toate legumele in asc de lite. Toate legume sutt bun excepnd ‘Mung, Tofu, lintesnesgra si rosie, fasolen ab, soa, linea nage asalea Ming NUCI Toate flue de fuci.tn cami miei. Nici un fl de uci, excepdind naca Nici um fel de rd ‘de casos. SEMINTE, Toate seminjele sunt bune Nici unl de seming, excepnd cele Nici un fl de seminf,excepind ole (moders) eflouea sourelui gi Je dovieae. de floaren soar gi de doveae. INDULCITORI vee ndlr, excep ahi sb, To Indlctoc. cu tepfamelaei Fit nal, cae ‘pa mien ‘aural, 3 CONDE ‘Toate condimentele sunt bune. Nici un fel de condimente, exceptind. Tout condiments sur une, exepind ia apetisant. Stimul tanspiraia. Mareste Vata, Ptta $i Kapha U Fenggitets espe. Mareste Vata, scate Pita si Uleios, alunecos. Atenueazé hemoroizii, favo- feeazdabsorgiaintesnall. Wi reduce Vata gi Pitta, sale Kapha, Grew, PzEt slunecos. Mareste Pitta si Kapha. Seade Usor, uleios, alunecos. Mareste Kapha. Scade Vata si Pitta Uleios, alunecos, greu. Mareste Pitta si Kapha. Scade Vata, ‘Ugor, uleios, alunecos. Luat tn exces, miresle Kapha. Luat moderat, bun pentru Vata, Pitta si Kapha. favorizeaza digestia, intareste. Usor, amelioreaza tusea, febra, diarcea. Mareste Vata, scade Pitta si Kapha. Ugor, uleios, alunecos. Intareste Ojas. Echilibreaza Vata, Pita $i Kapha. ‘Abunecos,uleios. Bun pentru digest, diaree, urinare dureroasa. Mareste Pitta si Kapha. Scade Vata Greu, injepator, uleios. Calmeazéi febra reunatica siconstipatia. Mareste Vita si Kapha. Scade Vata, Relativ ugor, uleios, alunecos. Mareste Kapha, scade Vata $i Pitta. Relativ usor, uleios, alunecos. Mareste Pitta Moderat este bun pentru Vata si Kapha. Greu, uleios, alunecos, intiritor. Mareste Pitta gi Kapha. Atenvesza Vata, Relativ usor, nfepator,uleios. Consumat in exces, este iritant. Mareste Pita,/scade Vata si Kapha.Tabelul 7, continuare SUBSTANTA = GUSTUL ~—INCALZESTE EFECT POST. PROPRIETA: ILE $I ACTIUNILE ASUPRA. NT SAURACESTE —DIGESTIV TH RIDOSHEL ULEIURI, continuare Ulei de floarea Duke Riceyte Dulce Usor, uleios,alunecos, intritor. Este bun pentru soarelui Vata, Pita $i Kapha, Ulei de mugtar Picant Incalzeste Picant Usor, injepator, uleios, amelioreazé artrta gi alb {ntinderea muschilor. Aplicat extem, cu ulei de ricin, mareste Pitta, scade Vata $i Kapha. Ulei de susan Dulce, amar gi Incilzeste Duke ‘Grew, uleios, alunecos. Mareste Pitta, scade Vata. astringent ‘Consumat moderat este potrivit pentru Kapha, & INDULCITORI Miere Duke gi Incalzeste Duke Uscat, aspru, greu, opreste mucozitaile. Mareste astringent uugor Pitta, scade Vara $i Kapha. Sirop de aqar Dulce gi Ricegte Dulce —_Alunecos, gras. Poate mari Kaphain exces, reduce amar Vata gi Pitta, ‘Zahir din esic Duke Riceste Dulce —Greu, alunecos, uleios. fagragd. Mareste Kapha, roaspata reduce Vata i Pita. LEGUME Linte neagra Duke Inctzeste Duke Intiritor. Mareste Pitta si Kapha. Scade Vata, Garbanzos Dulee gi Ricegte Dule Grea, uscat,aspru, putemic deshidratant. Produce astringent ‘Bnze. Maregte Vata, scade Pitta i Kapha,SUBSTANTA ULEIURI, Ulei de floarea Ulei de mustar alb Ulei de susan & INDULCITORI ‘Sirop de arar Zahie din teste Proaspata LEGUME Linte neagra Gacbanzos Fasole alba Linte in general) Fasole Mung, Linte rosie Soia e % ZARZAVATURI Sfecla Conopida italiand Vatea Morcovi Conopida Telina GuSTUL Dulce si astringent astringent Dulee gi astringent Dulce si astringent Dulee si astringent Dulce Dulce si astringent Duloe gi astringent Dulce, amar gi astringent Astringent Astringent Tabelul 7, continuare TE EFECT POST. PROPRIETATILE $I ACTIUNILE ASUPRA TRDOSHED eS INCALZI SAURACI Racegte Incatzegte Incdizegte Ineslzeste Ricesie Riceste Riceste Raceste Ricegte Raceste Incalzeste Riceste Incalzeste Raceste Réceste Riceste TE DIGESTIV Dulce Picant Dulce Dulce Dulce Dulce Usor, uleios, alunecos, intdritor. entra Vata, Pitta $i Kapha. Exch Usor, tnjepator, uleios, amelioreaz& arvita Telinderea muschilor. Aplicat extem, cu ule de ricin, mareste Pitta, scade Vata gi Kapha. Greu, uleios, alunecos. Mareste Pitta, scade Vara. ‘Consumat moderat este potrivit pentru Kapha. Uscat, aspru, rea, opreste mucozitiile. Maresle uugor Pitta, scade Vata gi Kapha. ae. Alunecos, gras. Poate mari Kaphain exces, reduce Vata gi Pitta, Greu, alunecos, uleios, Ingrag. Mareste Kapha, reduce Vata gi Pitta. x Inuiritor. Mareste Pita si Kapha. Scade Vata. Greu, uscat, aspru, putemic deshidratant. Produce size. Mares Vata, seade Pita $i Kapha. Uscat, aspru, greu, laxativ. Maregte Vata si Kapha. Scade Pitta Uscat, aspru, greu, deshidratant, Trebuie consumat in cantitay mici. Mareste Vara i Kapha. Seade Pitta. Ugor. Moale. Mareste Kapha. Scade Varasi Pitta. Usor de digerat. Mareste Pitta. Reduce Vata si Kapha. Greu, uleios, alunecos, laxativ. Mareste Vata si Kapha, Scade Pitta. Soia Tofu este buna pentru Vata si Pitta, moderat este buna pentru Kapha. Grev, alunecos. Vindeca anemia, Poate mari Pitta si Kapha, Scade Vata daca este in exces. ‘Apru, uscat. Mareste Vata, Scade Pitta si Kapha ‘Aspru, uscat, Mareste Vata. Seade Pitta si Kapha. Greu, Amelioreazi hemoroizii. Mareste Pitta, ‘consumati in exces. Reduce Vara si Kapha. ‘Aspru, uscat. Mareste Vata. Scade Pitta si Kapha ‘Aspru,uscat, ugor. Usor de digerat. Produce gaze. Mireste Vata. Scade Pitta si Kapha.Fasole alba Linte Gn general) Fasole Mung Linte rogie Soia @ ZARZAVATURI Sfecla Conopida ‘italiana Vatza Moreovi Conopida Telina Dulce si astringent Dulce si astringent Dulce si astringent Dulce gi astringent Dulce si astringent Dulce si astringent Duloe si astringent Dulce, amar si astringent Astringent Astringent Raceste Racegie Riceste Incalzeste Racoste Incatzeste Réceste Riceste Riceste Réceste Dulce Dulce Dulce Dulce Picant Picant Uscat, aspru, greu, laxativ. Mareste Vata si Kapha. Scade Pitta Uscat, aspru, greu, deshidratant. Trebuie consumatin cantitayi mici. Mareste Vatasi Kapha Scade Pitta, gor. Moale. Mareste Kapha. Seade Vara si Pitta. Usor de digerat. Mareste Pitta. Reduce Vara $i Kapha. Greu, uleios, alunecos, laxativ. Mareste Vata si Kapha, Scade Pitta. Soia Tofu este bund pentru Vata si Pitta, moderat este buna pentru Kapha. Greu, alunecos. Vindec& anemia. Poate mari Pitta si Kapha, Scade Vata daca este in exces. ‘Apru, uscat, Mareste Vata, Scade Pitta si Kapha. Aspru, uscat. Mareste Vata. Scade Pitta si Kapha. Greu. Amelioreazt hemoroizii. Mareste Pitta, ‘constimati in exces. Reduce Vata gi Kapha. ‘Aspru,uscat. Mareste Vata, Scade Pitta si Kapha. ‘Aspru, uscat, ugor. Usor de digerat. Produce gaze. Mireste Vara. Scade Pitta gi KaphaSUBSTANTA " Zarzavaturi, continuare Castravegi ‘Salata verde Obra Ceapa (rua) Cartofi (alti) Ridichi ‘Spanac Varta de Bruxelles Roi Dovlecei Tabelul 7, continuare GUSTUL —INCALZESTE EFECT POST- SAURACESTE DIGESTIY Duke si Ricexte astnngent Astringent Ricesie Duke gi Rikceste astringent Picant Incdlzeste Picant Tncatzeste. Astringent Riceste Uyor Riiceste astringent Dulce $i acra Incalzeste Duke gi Riceste astringent Duke. Picant Picant Picant Dulce Picant Picant Picant PROPRIETATILE $I ACTIUNILE ASUPRA. TRDOSHET Gren, Mireste Kapha. Reduce Vata si Pitta. ‘Usor, aspru, apes. Usorde digerat. Creaza senzatia se ugor in ‘corp, prochuce gaze, luata in exces, Mireste Vata. Reduce Pita si Kapha. Aspni, tulbure. Este bun pentru Vata, Pitta gi Kapha. Greu, stimuleazd sexualitatea, apetisant, tntdritor. Reduce febra daca este aplicatd extem. Mareyte Vata gi Pitta. Reduce Kapha. Uscat, aspru, ugor. Mareste Vata, Scade Pitta si Kapha. Evacueazé gazele. Stimuleaza digestia, Poate mari Pitta, cade Vata $i Kapha. Aspru, uscat, maregte Vata gi Pitta. Scade Kapha, Ugor de digerat. Poste agrava Vata, hustatn exces. Este band pentru Pitta $i Kapha. Usgor, umed. Mareste Vata, Pitta si Kapha. ‘Umed, ugor, Poate méri Kapha. Este bun pentru Vata. Uyureazh Pitta,SUBSTANTA " Zarzavaturi, ontinuare Castraveti ‘Salata verde Okra Coapa (cruda) Cartofi (alti) ie Spanac VarzA de Bryxelles Rosi Dovlecei Fructe Banane Nucd de cocos GUSTUL. Dulce i astnngent astringent Picant Dulce, sérat sé Picant Astringent Ugor Dulce gi acr Duke si Dulce gi Dulce, acru si astringent Dulce si acu astringent Dulee si astringent Dulee si Dulce, acra $i astringent Tabelul 7, continuare INCAI Réceste Raceste Riceste Incalzeste Ricege Incatzeste Ricegte Racegte Incalzegte Racegte Raceste Incalzegte \LZESTE EFECT POST- SAURACESTE —DIGESTIV Duke. Picant Picant PEREERRERIE PROPRIETATILE $I ACTIUNILE ASUPR. et i Greu, Mireste Kapha. Reduce Vata $i Pitta. Usor, aspra, apos. Usor de digerat. Creaza senzayia de usor in comp, produce gaze, Iuath in exces. Mireste Vata, Reduce Pitta si Kapha. Aspru, tulbuse. Este bun pentni Vata, Pitta xi Kapha. Greu, stimuleazd sexualitatea, apetisant, intiitor. Reduce febra dact este aplicata extem. Mareste Vata si Pitta. Reduce Kapha. Uscat, aspni, ugor. Mareste Vata. Scade Pitta gi Kapha. Evacueaza gazele. Stimuleazadigestia. Poate mari Puta, seade Vata gi Kapha. Aspeu, uscat, mareste Vata $i Pitta. Scade Kapha. Usor de digerat. Poate agrava Vata, hatin exces. Este bund pentru Pitta gi Kapha. ‘User, umed. Mareste Vata, Pitta si Kapha, Umed, usor. Poste mari Kapha. Este bun pentru Vata. Usureaza Pitta. Usor, aspru. Mareste Vata. Scade Pitta. Este bun pentru Kapha, in cantitai mici. ‘Alunecos, greu, laxativ daca este luat fn exces. Mareste Pitta si Kapha. Scade Vata. Uleios, alunecos, intaritor. Luar in exces mareste Kapha, scade Pitta si Vata. Greu, nutrtiv. lnirzie digestia. Mareste Kapha, reduce Vata gi Pitta ‘Alunecos, apos,intdritor, laativ. Mareste Kapha. ‘Scade Vata gi Pitta. Pepene, grea, apos. Mareste Kapha. Scade Vata si Lubenija mareste Vata. Grew, stimuleaza apetitul. Greu de digerat Mareste Pitta si Kapha. Scxade Vara. Greu, apos. Mareste Pitta gi Kapha. Scade Vata. Grew, uscat, aspru. Mareste Vata. Reduce Pitta gi Kapha. Grea, apos. Mireste Pitta si Kapha. Scade Vata. ‘Alunecos, uleios. Stimuleazd digest, Ajuta la formarea globulelor rosii in caz de anemic. Maregee Vata. Scade Pitta si Kapha.Fructe Mere Dulce gi astringent Riceste Raceste Ricegie Ricegie Ricege Incalzeste Raceste Inctlzeste FEE ERREPEEEE Ugor, aspru. Mareste Vata. Seade Pitta. Este bun pentru Kapha in cantitati mici. ‘Alunecos, greu, laxativ daca este fuat in exces. Mareste Pitta si Kapha. Seade Vata Uleios, alunecos, Intaitor. Luat in exces méreste Kapha, scade Pitta gi Vata Greu, nutritiv. intirzie digestia. Mireste Kapha, reduce Vatta si Pitta, ‘Alunecos, apos, intéritor, latativ. Mareste Kapha. Scade Vata si Pitta. Pepene, grew apos. Mareste Kapha. Scade Vata gi Pita, Lubenija méreste Vata. Greu, stimuleazA apetitul, Greu de digerat. Mareste Pitta si Kapha, Sexade Vata. Grew, apos. Mareste Pita §i Kapha. Scade Vata. Gren, uscat, aspru. Mareste Vata. Reduce Pitta gi Kapha. Gren, apos. Mareste Pitta si Kapha. Scade Vata. ‘Alunecos, uleios. Stimuleazé digestia. Ajuté la formarea globulelor rosii in caz de anemie. Maregte Vata, Scade Pitta si Kapha.SUBSTANTA Plante medicinale gt condimente ‘Seminge de Picant ‘anason Piper negra Picant ‘Nucgoart, Duke gi picant Tabelul 7, continuare INC! SAU RACESTE, Tncdzege tacdlzeste Incalzeste Incatzesie tncalzeste Incilzeste Incalzeste Incatzeste Post. PROPRIETATILE, H ACTIUNILE ASUPRA ERECT. DIGESTIV Picant Picant Picant Usor, stimuleaza digesta. Agent dezintoxicant Mireste Pita. Scade Vata si Kapha. ‘gor, uscat, aspru. Stimuleazd digestia, Mireste Pinna $i Vata, Reduce Kapha, Stimuleaza digestia. Este buna pentru inimd, atfeste mirosul. Poate stimula Pita, dsc este luath in exces. Ugureaza Vara i Kapha. Usor, ajuta in caz de greatd. Mareste Pita. Scade Vata $i Kapha. Potoleste setea, stimuleazd salivatia. inlaturd tscéciunea guril, Mareste Kepha. Seade Vata gi Pitea. Favorizeaza . Inudreste gustul si mirosul Iran Mire Pita. Seae Vang Kepha. Uleios, uscat, user. Opreste senzaiia de usturime Ja usinare, Ajutd absorbjia, Mareste Vara gi Kapha. reduce Pitta, Uotsuleios alunecos.Favorizeaz destin Provoaod ddareea.Stimuleaza Pia Scade Vata §i Kapha. Uscat. Ajuus ia fobra gi arwitd. Mareste Vata gi Pitta, dacdeste at in exces. Seade Kapha,8 6 SUBSTANTA Plante medicinale $1 condimente Seminge de Picant ‘anason Piper negra Picant ‘Nucgoara Duke gi icant Seminge de jelina Picant Sconjigoars Dulce, amar si picant Cuigoare Picant Seminge de Picant si coriandru astringent Chimion Amar, picant gi astringent Schindut Armas si (semninge) astringent Usturoi Picant . Ghimbir Picant (pra) Seminye de Picant mustar Sofran Dace gi astringent Sare (in general) ——‘Sérat Seminede Duke, amar gi susan astringent $Sofran de India Amar, picant si astingeat Cereale On Dulce gi astringent ‘Orez Basmati Duke ‘Orez: maro Dulee Tabelul 7, continuare SAURACESTE DIG! INCALZESTE EFECTPOST- PROPRIETATILE SI AC ILE ASUPRA, ESTIV 1 ‘ncdlzegte Incalzeste fncalzeste incaizeste fncttzese fncdlzeste Ancalzeste Incalzeste Tncteye Riceste. Incalzeste Racegte Ricegte Picant Picant Picant Picant Picant icant Picant TRIDOSHE! Usor, stimuleaza digestia. Agent dezintoxican Maeste Pitta. Scade Vata si Kapha. Usor, uscat, aspru, Stimuleaza digestia. Méreste Pitta si Vata, Reduce Kapha. Stimulewza digestia. Este bund pentru inimd, Imbunatajeste mirosul. Poate stimula Pita, dack este Iuatt in exces. Usureaza Vara gi Kapha. Usor, ajutd in caz de preaga. Mareste Pitta. Scace Vata si Kapha, Potoleste setea, stimuleaz’ salivatia. Inlaturd uscacitnea gurii, Mareste Kapha. Scade Vata si Pitta. Favorizeaza digestia. Intireste gustul $i mirosul hranei. Maregte Pitta, Scade Vata $i Kapha. Uleios, uscat, usor. Opreste senzatia de usturime Ta urinare. Ajuti absorbjia. Mareste Vara si Kapha. reduce Pinta Usor.uleios, alunecos. Favorizeaza digestia,Provoacs sareea. Suimuleazs Pita, Scade Vata § Kapha, scat, Ajuta Ia febra gi anita. Maregte Vata gi Pitta, daca este luat in exces. Scade Kapha, os, alunecos, greu,antireumatic. Este bun pent he etd Mire Pita Roe Vala si Kapha. ‘gor, uscat, aspru. Stimuleazé digestia. Agent dezintoxicant. Mareste Pita dact este luet in exces. Reduce Vata si Kapha. . Uleios, ugor, Injepator. Amelioreazd durerile musculare. Mareste Pitta. Scade Vata si Kapha. ‘Atunecos. Vindeca hemoroizil. Opreste voma, ‘Ajuid la oprirea hemoptiziei. Mareste Vara gi Kapha. Reduce Pitta. Greu, aspru, Stimuleaz’ digestia. Cauzeazd retenfia apei si hipertensiune. Mareste Pitta si Kapha, Reduce Vata, Greu, uleios, alunecos, intaritor. Mareste Pitta si Kapha, Scade Vota ‘Ajuta in caz de diabet. Stimuleaza digestia. Maseste Vara gi Pitta, daca este luat in exces. Reduce Kapha, Usor, diuretic, Mareste Vara, Seade Pitta gi Kapha. Usor, moale, nutritiv. Seade Vara si Pitta. tn ‘cantilaji mick este ban pentru Kapha. Grew. Mareste Pitta $i Kapha. Scade Vara.‘Usturoi Picant \ Ghimbir Picant (prafy ‘Seminye de Picant mugtar Sofran Dulce si astringent Sare (in general) Strat 8 ‘Seminye de Dulce, amar gi susan astringent ofran de India Amar, picant $i sstringeat Cereate On Dulee si astringent Orez Basmati Dee Dulce, ‘Orez maro facalzeste Ricegte focalzeste Dulee Picant Dulee REE Uleios, alunecos, greu,antireumatic. Este bun pentru tuse gi viermi, Mareste Pita. Reduce Vata si Kapha. Usor, uscat, aspru. Stimuleaz digestia. Agent dezintoxicant. Mareste Pitta daca este luat in ‘exces. Reduce Vata gi Kapha. Uleios, usor, injepator. Amelioreazd durerile musculare. Maresie Pitta, Scade Vata si Kapha. ‘Alunecos. Vindect hemoroizii. Opreste voma. ‘Ajuta la oprirea hemoptizici. Mareste Vata si Kapha, Reduce Pitta. Greu, aspru. Stimutearé digestia. Cauzeazé retenjia apei si hipertensiune. Mareste Pitta si Kapha. Reduce Vata. Greu, uleios, alunecos, intiritor. Mareste Pitta i Kapha. Scade Vata ‘Ajutd in caz de diabet. Stimuleazd digestia. Mareste Vata si Pitta, daca este luat in exces. Reduce Kapha, Usor, diuretic. Mareste Vata. Scade Pitta $i Kapha. Usor, moale, nutritiv. Scade Vara si Pitta, hh conti micl este bun pentru Kapha. Gre, Mareste Pitta gi Kapha. Scade Vara.6 SUBSTANTA Cereale, comtinuare Hrisca Porumb Galben) Mei ove (uscat) Secacd Grtu Orez alb Nucl gi seinge Migdale Anacard GUSTUL rele gE ELE iE Tabelul 7, continuare INCALZESTE EFECT Post- SAU RACI Incalzeste Tneaeste Incairegte Ynewzepe. Incaizeste Incalzegte Incazere TE DIGESTIV EEEE Dulce Duke Due PROPRIETATILE SL ACTIUNILE ASUPRA, TFRIDOSHEEL Ugor si uscat, Mareste Vara $i Pitta, Reduce Kapha, Ugor si uscat, Mireste Vata si Pitta, Reduce Kapha, for i uscat. Mareste Vata gi Pitta. Reduce Kapha. ‘Trev. Dvanil uscat maresie Vata gi Pitta. reduce Kapha. Ovkaal fiert mireste Kapha, Reduce Vata Pitta Ugor gi uscat. Miregte Vata gi Pitta, Reduce Kapha. Grou. Mires Kapha, Reduce Vata gi Pita. ‘Ugor, moale, alunecos. Valoare nutritiva mic&. In ccantitagi_mici, este bun pentru Kapha. Reduce Vata $ Pita, Greu, uleios. Mareste Pitta si Kapha. Scade Vata. Energizant, afodisia, revitalizant. Greu, uleios. Miregte Pitta si Kapha, Scade Vata.SUBSTANTA — GUSTUL. Cereale, continuare Hrigca Duke si astringent Porumb Duke (ealben) Mei Duke ome Dulee (osca £ Secara Duke s astringent Gru Duke rez all Duke Nucl gi seminge Migdale Duke ‘Anacard Duke Arahide Dulce si astringent Seminge de Dulce, amar gi dovleac astringent Seminge Duke gi floarea soaretui astringent uci Dale si astringent Tabelul 7, continuare E_ EFECT POST- PROPRIETATILE $1 ACTIUNILE ASUPRA ‘TRIDOSHEL INCALZ SAU RACI Incarresie Incase Tncaizeste Ywowzepe, Incalzeyte Racefte Reese Incalzeqte tocalzente Incatzeste incatzeste Incatzeste Incakzeste DIGESTIV Dulce PROP EE EE Dulce icant Dulce Duke Usor gi uscat. Mareste Vara gi Pita, Reduce Kapha, Usor si uscat. Mareste Vara $i Pita, Reduce Kapha. Usor gi uscat. Mireste Vata si Pitta, Reduce Kapha. ‘Grou. Daz uscat mireste Vata gi Pitta. reduce ‘Kapha. Ovécul fier mireste Kapha. Reduce Vata Pina. Usor si uscat. Mareste Vata si Pitta, Reduce Kapha. Greu. Mireste Kapha, Reduce Vata si Pitta. Ugor, moale, alunecos. Valoare nutritiva mica. In cemtitapi miei, este bun pentru Kapha. Reduce Vata gi Pita. Greu, uleios, Mareste Pitta si Kapha. Scade Vata. Energizant, afrodisiac, revitaizant. Greu, uleios, Méreste Pitta si Kapha. Scade Vata. Grea, uleios. Mareste Pitta si Kapha, Consurat rmoderat este bun pentru Vata: Grou, uscat. Distruge viermii si parazitil. Mareste Pitta si Kapha, Scade Vata Gren, uleios. Mareste Pitta gi Kapha, Seade Vata. Grew, uscat. Mareste Pitta $i Kapha. Seade Vata. Not: Alimentele ou efectindelungat asupra tndoshe (2H tabelul 5, po. 76), tn kip ce propretagile si acfurle li Rasa, Virya i Vipak ‘au efoct de scurtd duratd asupra Widos &Archide Dulce si ‘ncaleeste Dulce ——_Gireu, uleios. Mareste Pitta si Kapha. Consurnat astringent ‘moderat este bun penta Vata Seminfe de Dulce, amar si _‘Incalzeste Picant _Greu, uscat. Distrige viermil gi parazitii. Mareste dovleae astringent Pitta si Kapha, Seuse Vata. Seminje dey Dulee si ncalzeste Dulce Grew, uleios. Mareste Pitta si Kapha, Scade Vata floarea soarelui astringent Nuci Duke si ncatzeste Duke _Greu, uscat. Méreste Pitta si Kapha, Seade Vata astringent [Not Alimentele ax efctindelungat asupra tndoshei (veeitabelul$, pag. 76), fn timp ce propretagite cacfiunite lui Rasa, Virya # Vipake ‘au ofoct de scurta duratd asupra tidosbé. aCAPITOLUL X Stilul de viata gi rutina onform Ayurvedei, rutina joac& un rol foarte important in s&nitate. O viafd echilibratd este o viata reglat in functie de constitupia individuala Este foarte bine sf existe un regim zilnic, care si conduc toate activitajile zilnice, precum ora de sculare sau ora la care se incepe purificarea fizicd si meditatia. Momentul cel mai potrivit de trezire, de eliminare a reziduurilor si de spalare a dinfilor gi a gurii este dimineafa devreme, preferabil inainte de rasGrit. Apei urmeaza observarea limbii, a ochilor, a nasului gi a gitului gi curajarea lor. Prin examinarea limbii, se pot detecta modificari pa- tologice ce se pot produce in organele respective. Dupa aceasta exami- nare, se bea un pahar cu apa calda, pentru curdfarea rinichilor gi a intestinului gros. Pentru curdfarea limbii, folosifi o lingurifa de argint. Acest proces servegte la masarea limbii, ca gi a organelor inteme ce corespund diferitelor zone de pe limba. Unmitoarea etapa este masarea corpului cu ulei gi imbaierea. Aceasta produce o senzatie de improspftare si inviorare. Dupa baie, imbracati-va confortabil pentru exercigii si meditatie. Exercifiile de meditagie sunt, de asemenea, importante in regimul zilnic. Dupa exercitii, odihniti-va con- fortabil pe spate, cu miinile si picioarele intinse gi respirati abdominal. Dup4 exercifii gi meditatie, urmeaz& micul dejun. Prinzul trebuie servit inainte de ora 12, daci este posibil, iar cina, inainte de apus. Este cel mai bine s se culce inainte de ora 10. Acest regim urmeaza cursul energiei din organism gi din mediul extern. Este necesar ca mereu s& se constientizeze acest flux energetic, pentru a se profita la maximum de rutina zilnica. $i alte practici mai pot fi addugate regimului obignuit zilnic, dar aceasta depinde de constitutia individuala. Spre exemplu, se poate sugera un masaj cu ulei facut seara, pentru persoanele cu constitutie vata. Se pot recomanda si anumite modalitaji de a dormi. De vreme ce partea sting a corpului confine energia feminina sau lunar4, iar partea dreaptd contine energia masculina sau solara, pozifia in care se doarme si se respira are un efect important asupra constitufiei gi a echilibrului energiilor in corp. 96Daca se doarme mereu pe partea stinga, se va suprima energia lunar& gi Se va agrava energia solara. Agravarea energiei solare poate crea Pitta in organism. Astfel, 0 persoana cu constitufie Pitta ar trebui s4 doarma pe partea dreapta. Cind se doarme pe partea stinga, energia lunara este suprimata, iar energia solar este intarita. Donmitul in aceasta pozitie este recomandat persoanelor de tip vata si Kapha. SUGESTI. PENTRU O VIATA CREATIVA, SANATOASA Rutina © Treziti-va inainte de rasaritul soarelui. © Evacuafi-va intestinele gi vezica dupa sculare. © Faceti baie zilnic, pentru a vd crea o senzafie de prospetime. ® Doudsprezece pranayama dimineata sau seara, produce im- prospatarea minfii si a corpului. © Nu servifi micul dejun dupa ora 8 dimineaja. © Spalati-va miinile inainte si dupa masa. © Spalati-va dintii dupa mese. © La 15 minute dupa mese, facefi o mic& plimbare. © Mincati in liniste, constientizind hrana. © Mincati incet. © in fiecare zi masati gingiile cu degetul, cu ulei de susan. © - Postiti o zi pe saptémina, pentru a ajuta la reducerea toxinelor din corp. © Culcati-va inainte de orele 22,00. Dieta si digestia © O lingurité de ghimbir proaspat ras cu un virf de sare, stimuleaza pofta de mincare. © A bea Jassi cu un virf de praf de ghimbir sau de chimion, ajuta digestia. 97© O lingurita de ghee cu orez ajuta digestia. © Un pahar cu lapte cald, nefiert, cu ghimbir inainte de culcare este hranitor si calmeazA psihic. Supraalimentatia este nesnatoasa. A bea apa imediat inainte sau dupa masa, afecteaza negativ digestia. Postul prelungit este nesanatos. Consumul excesiv de apa produce obezitate. Consumul excesiv de bauturi reci reduce rezistenfa organismului gi creeazd exces de mucozitate. Pastrati apa intr-un vas de cupru sau puneti bani de arama in apa. Aceasta apa este buna pentru ficat si splina. © Somnului dupa prinz va mari Kapha si produce ingrasarea corpului.” eeete eo Igiena fizica © Daca este posibil, priviti fix soarele 1a rasarit timp de cinci minute zilnic, pentru ameliorarea vederii. © Privind fix o flacdra, dimineafa si seara timp de zece minute, amelioreaza vederea. © Nu reprimati nevoile naturale ale organismului, ca de exemplu: defecarea, urinarea, tusea, stranutul, cascatul, rigiitul si gazele. @ in timpul febrei, nu mincati si nu postiti cu ceai de ghimbir. ® Frecarea talpilor cu ulei de susan inainte de culcare, face somnul calm, linigtit. ® Aplicarea uleiului pe cap calmeaza psihicul gsi induce un somn profund. ® Masajul cu ulei stimuleaza circulapia si elibereaza excesul de vata. © Nu dormiti pe abdomen. © Cititul in pat dauneaza vederii. © Mirosul neplacut al gurii poate indica o constipatie, digestie slaba, © slaba igiend a gurii si toxine in colon. © “Mirosul neplacut al corpului indica toxine in organism. © {ntinderea pe spate timp de 15 minute (shavasana) calmeaza psi- hicul si relaxeaz corpul. 98© Uscati-va parul imediat dupa spalare, pentru a preveni probleme de sinuzita. © Suflatul nasului in mod fortat poate fi daunator pentru urechi, nas gi ochi. © Curatarea continua a nasului gi scarpinatul anusului poate fi un semn de viermi intestinali. © Unghiile lungi sunt neigienice. © Pocnirea articulatiilor poate fi daundtoare (cauzeaza dezechilibre vata). © Masturbarea continua poate fi daunatoare organismului (deran- jeaza vata). © Contactele sexuale in timpul menstruatiei sunt daunatoare (derane jeaza vata). © Dupd un contact sexual, este bine sd se bea lapte inclzit eu anacard crud gi zahr brut, ceea ce promoveazi sanatatea si mentine energia sexuala. © Sexut oral gi anal este neigienic (produce dezechilibre vata). © Sexul imediat dupa masd este daunator. © in timpul menstruatiei, evitati eforturile fizice, de genul yoga sau alergare. Igiena mentala © Frica gi nervozitatea risipesc energia gi agraveazd vata. © Posesivitatea, lacomia gi atasarea maresc Kapha. © Grija slabeste inima. © Minia gi ura creeaza toxine in corp gi agraveaza Pitta. © A vorbi excesiv risipeste energia si agraveaza vata. 99CAPITOLUL XI Timpul misca, iar masuratorile existé pentru a masura aceste migcari: secunde, minute, ore, zile, saptamini, Juni gi ani. Exist, de asemenea, diviziuni ale timpului in cadrul zilei: dimineata, prinzul, dup4-amiaza, seara, miezul-nopfii 91 zorile, cit si diviziunea anului in anotimpuri. Ca gi timpul, umorile corporale sunt, in mod constant, in miscare. Exist o relafie clara intre migcarea tridosha gi migcarea sau trecerea timpului. Cregterea sau descresterea acestor trei umori in corp este legata de ciclurile timpului. Dimineaja, de la rasarit pind la orele 10, este perioada kapha. Datorita predominarii umorii kapha in aceasta perioada, ne simtim energizati si vioi, dar gi putin greoi. La jumatatea diminetii, kapha se transforma incet in pitta. De la 10 dimineata pina la orele 14 dup4-masi este perioada in care pitta este secretat& g1 apare senzatia de foame. Ne este foame, ne este cald si ne simfim ugori. Dupa-amiaza, de la orele 14 pina Ja apus, este perioada vata, cind ne simtim activi, ugori si supli. Seara, de la orele 18 pind la orele 22, este din nou perioada kapha, cu aer rece, inertie gi putina energie. Apoi, de la orele 22 noaptea, pina la 2 dimineafa sunt orele de virf pitta, cind hrana este digerat& * Dimineaja devreme, jnainte de rasdrit, este din nou perioada vata. Deoarece vata creeaza migcarea, oamenii se trezesc si elimina produsele reziduale. Micul dejun ar trebui servit dimineata devreme, aproximativ intre 7 . si 8. Persoanele pitta gi vata ar trebui sd serveasca micul dejun, deoarece, aminca in perioada kapha, ar agrava aceast4 umoare; persoanele de tip kapha nu ar trebui s4 serveasci micul dejun. Cel mai potrivit moment pentru masa de prinz este la inceputul perioadei pitia, intre 10 gi 11 Este cel mai bine s4 se mAnince cind soarele este sus, el fiind cel mai bun prieten al omului. A minca noaptea tirziu, schimba complet com- pozitia chimica a corpului, somnul va fi perturbat, cu vise zbuciumate, iar la trezire nu ne vom simti odihniti. Daca cina se serveste la orele 18, pe laorele 21, stomacul va fi gol, iar somnul linistit. Dac se va schimba "Tone ca si materia, este masurabil. Substanta timpului se 100programul meselor, astfel incit sa fie luate in ritmul tridosha, va avea lic gio drastica schimbare gi in modul de trai. Nu numai momentele zilei, ci $¢ anotimpurile anului sunt legate.a: miscarile tridosha. Toamna, in septembrie, octombrie si noiembiin frunzele cad, bate vintul, iar temperatura este in descregtere. In aceass perioada a anului, predomina vata. Iarna dureaza din decembrie pin& februarie. Este anotimpul norilor, al zapezii si al temperatuni scazw# Aceasta vreme mareste kapha si in aceasta perioada predomina racelul! congestiile, tusea, bronsita gi faringita. . Primavara, din martie pind in mai, este tranzitia intre iama gi vary Kapha se agraveaza primavara devreme, iar pitta in perioada tirziz: primaverii. Primavara devreme, kapha acumulata in timpul iernii | lichefiaza gi se usucd incet. Caldura din a douagarte a primAverii maregs caldura lui pitta din corp, incurajind dezechilibrele pitta, cum surt diareea estivala, ochi apringi, insolatie, erup{ii, dermatite si picioar fierbingi. . Se poate demonstra, prin urmare, cA modificarile din timpul ziled | anotimpurilor produc modificari in umorile corporale: vata, pitta ' kapha. Constientizarea acestor modificari ajuta la pastrarea contactuLl cu fluxul energetic din mediul inte si extern. SOARELE SI LUNA Conceptul de timp nu cuprinde numai diviziunea dupa ceas gi cales! dar, c1 gi fazele lunare gi fluxul de energie solara. Toate aceste schimb& sunt legate de umorile corporale. Soarele este asociat congtiintei umarm iar luna, psihicului, care creeaza modificari ale emofiilor i facultajuLlt mentale. Luna este zeita apei, ce guverneaza kapha. Atributele lunii sum rece, alb, incet si dens. Acestea sunt gi atributele lui kapha. in timpoi lunii pline, se agraveazi kapha in organism, iar elementul apa es stimulat in mediul exterior. Acum, apa din oceane se ridica, creind valu inalte ceea ce produce exces de apa in toate formele viefii. Persoanele ¢ sufera de astm sau epilepsie produsd de kapha agravat, vor avea nm multe crize in timpul lunii pline. Femeile au dureri menstruale mai ma in perioada aceasta. in timpul lunii pline, energia solard se intensifica. Deoarece energy solara este legata de pitta, persoanele ce sufera de epilépsie produsa ¢ pitta in exces, de exemplu, vor avea mai multe crize in aceasta perioad. 101Schema 9 Tridosha Mandala Anotimpurile si perioadele zilei 102ASTROLOGIE Timpul mai cuprinde gi miscarea planetelor. Planetele sunt strins legate de organele corpului. Dintre toate conceptele despre timp, timpul astrologic este cel mai important pentru sistemul nervos uman, datorita influentei puternice a planetelor asupra psihicului, corpului si constiingei. Fiecare planeta este legata de un tesut specific din corp. Marte, planeta rogie, este asociata singelui gi ficatului. Ficatul este sediul bilei, carac- terizata prin foc, pitta; iar Marte influenteaza functionarea ficatului si dezechilibrele ce survin in acest organ. Aceasta planeta mai poate cauza si alte boli pitta, ca de exemplu: cresterea toxinelor in organism, urticarie si acnee. Ulcerul peptic si cohta ulcerata sunt agravate de efectele lui Marte. Satum este, de asemenea, o planet& putemicd, cu efecte profunde. Energia sa cauzeaza, de exemplu, atrofie musculara gi slabire. Venus este raspunzatoare de dezechilibrele semin{ei virile, glandei prostate, tes- ticulelor si ovarelor, in timp ce Mercur guverneaza capacitatea de a rafiona gi dezechilibrele sale. VIRSTELE VIETII OMENESTI Timpul guverneazd nu numai migcarile planetare, ci gi ciclurile viepii omenesti. Migcarea timpului in viaja individuala este legata de ciclul vata-pitta-kapha. Ayurveda invafa cd existd trei etape importante in viata unui om: copilarie, virsta adult si batrinefea. Copilaria este perioada lui kapha, iar copiii au multe probleme de tip kapha, de exemplu: congestie pulmonar, tuse, raceala s1 curgerea nasului. Hrana unica a unui nou-nas- cut este laptele de mam sau de vaca, ce poate agrava kapha. Aceasta perioada kapha dureaza de la nastere pind la virsta de 16 ani. Virsta adulté cuprinde perioada intre 16 ani gi 50 de ani. Aceasta perioadé este de tip pitta, cind individul este activ gi plin de vitalitate. Dezechilibrele pitta sunt obisnuite pentru aceasta virsta. Batrinefea este perioada vata. La batrinete apar dezechilibrele de tip vata: tremur, slabiciune, insuficienta respiratorie, pierderea memoriei gi aparitia ridurilor. 103CAPITOLUL XII Longevitatea corpul este angajat intr-o batalie continud impotriva proce- sului de imbitrinire. Deoarece continua destramare a fesu- turilor si organelor corpului la nivel celular produce deteriorare gi degenarare, prin urmare, reintinerirea trebuie sa aiba loc la nivelul celulelor. Tridosha joaca un ro] foarte important in mentinerea sanatatii celulare gi a longevitatii. Fiecare dosha joac& o parte vitala in mentinerea functionarii fiecAruia din miliardele de celule ce constituie corpul ome- nesc. Kapha mentine sanatatea Ja nivel celular, Pitta guverneazi digestia sinutritia. Vata, strins legata de energia pranica a vietii, guvemneaz toate functiile vitale. La un nivel mai profund, pentru combaterea imbitrinirii, este nece- sara echilibrarea celor trei esente subtile din corp: prana, ojas gi tejas. Functionarea pranei, ojas si tejas corespunde Ja un nivel mai subtil al creatiei, functionarii lui vata, pitta gi respectiv, kapha. O alimentatie potrivit&, exercifiile gi stilul de viata, pot crea un echilibru al acestor trei esenje subtile, asigurind o viafa lunga. Prana este energia vietii, care realizeaz4 respiratia, oxigenarea si circulatia. De asemenea, guvemeaza toate functiile motorii gi senzoriale. Forfa vitala pranicd aprinde focul central din corp (agni). Inteligenta naturala a corpului este exprimata spontan prin prana. De exemplu, daca ‘un copil are o deficienya de fier sau calciu, inteligenta naturala a corpului, guvematd de prana, va impinge copilul sé manince noroi, sursd a acestor minerale. Sediul pranei se afta in cap, iar prana guverneazé toate activitatile cerebrale superioare. Functiile psihicului, memoriei, gindirii si emofiilor, se afla toate sub controlul pranei. Functionarea fiziologica a inimii este, de asemenea, guvemata de prana gi din inima, prana intra in singe si astfel, controleazd oxigenarea in toate dhatus-urile gi organele vitale. Prana guvemeaza functiile biologice ale altor doua esente subtile, ojas sitejas. In timpul sarcinii, ombilicul foetusului este poarta principal prin care intra prana in pintece si in corpul foetusului. Aceast4 prana mai re; nteazi si circulatia ojas-ului in foetus. Astfel, in toate fiintele 104 D in momentul nasterii fizice si pind in momentul morfii fizice,umane, chiar si in cele nendscute, un dezechilibru pranic poate produce un dezechilibru al ojas-ului gi tejas-ului sau viceversa. Ojas este esenta celor sapte dhatus sau tesuturi corporale. Este energia vitala ce guvemeaza echilibrul hormonal. Elementul suprafin, shukralar- tav, care este esen{a tuturor dhatus, este localizat in inima. Ojas este energia vitala care controleaza functiile viefii cu ajutorul pranei. Ojas contine toate cele cinci elemente de baza gi toate substantele vitale ale fesuturilor corporale. Raspunde de sistemul auto-imunitar gi de inteli- gen{a mentala. Deoarece ojas este in legatura cu kapha, agravarea lui kapha disperseaza Ojas $1 viceversa. Ojas dispersat produce deranjamente de tip kapha: diabet, slabirea oaselor g1 a incheieturilor, injepenirea membrelor. Ojas micgorat va produce reactii de tip vata, ca: team, slabiciune general4, incapacitate de perceptie a simfurilor, pierderea cunostinjei si moartea. Un ojas echilibrat este necesar pentru forja biologic gi imunitate. Gheea ajuta la intarirea ojas-ului. Laptele de mami sustine ojas-ul in organismul copilului, astfel incit este important ca gi copilul s& primeasc4 acest lapte, pentru dezvoltarea fortei biologice. Intimpul celei de-a gaptea luni de sargin4, ojas trece din corpul mamei. in foetus. Astfel, dac& are loc o nastere prematura inainte de transferul ojas-ului, noul nascut va supravietui cu greu. Acest fenomen demon- streaza importanja ofas-ului in mentinerea functiilor vietii. Aga cum ojas este necesar la inceputul viefti, tot astfel este si pentru longevitate. La nivel psihic, ojas guvemeaz4 compasiunea, iubirea, pacea si creativitatea. Prin pranayama, disciplina spirituala gi tehnici tantrice, se poate transforma ojas in putere spiritual. Aceasti energie spirituala putemica creaza o aura sau halou in jurul chakrei regale. O persoana cu ojas putemic este atractiva, cu ochi stralucitori gi zimbet linigtitor si spontan. Un asemenea individ este plin de energie spirituala si fort. se complac prea mult in sexualitate si masturbare, isi risipesc energia ojas-ului in momentul orgasmului. Rezultatul este un ojas slabit, care va afecta in mod direct sistemul imunitar. Un asemenea individ va fi susceptibil de boli psihosomatice. Vezi capitolul cu retete - Apendicele C; Bautura de migdale. Tejas este esenta unui foc foarte subtil, ce guverneaza metabolismul prin sistemul enzimatic. Agni, focul central din corp, promoveaza diges- tia, absorbfia si asimilarea hranei. Transformarea ulterioara a ingredien- telor nutritive in tesuturile subtile, este guvemata de un nivel subtil de energie a lui agni - acesta este tejas. Tejas este necesar pentru hranirea 105si transformarea fiecfrui dhatu. Fiecare dhatu igi are propriul tejas sau dhatu-agni. Aceasta esent este responsabila cu functionarea fiziologica a {esuturilor subtile. Cind se agraveaza tejas, el arde ojas-ul, reducind imunitatea si suprastimulind activitatea pranicéa. Prana agravaté produce deran- jamente degenerative in dhatus. Absenta tejas-ului duce la o suprapro- ducere de fesuturi bolnave, fapt care duce la cresterea tumorilor si opreste fluxul de energie pranicd. Alimentatia gregita, obiceiurile de viata nesanatoase si supraconsu- mul de medicamente vor crea un dezechilibru in tejas. Substantele calde, iuti si patrunzatoare int&resc tejas-ul. Aga cum este esential pentru sanatate de a asigura echilibrul celor trei dosha, dhatus si a celor trei malas sau reziduurile corporale, tot atit de important pentru longevitate este ca prana, ojas si tejas sa ramina in | echilibru. Pentru a crea un asemenea echilibru, este foarte eficient procesul de reintinerire indicat de ayurveda. _ Reintinerirea trebuie sa aiba loc pe plan fizic, mental gi spiritual. Inainte de a incepe programul de reintinerire fizica, trebuie purificat organismu). Asa cum o haina murdard nu va primi culoarea dorita cind este vopsita, astfel si corpul nu va profita de programul de reintinerire, daca nu este mai intii curatat in interior. O planta care favorizeaza intinerirea, luata oral, trece prin stomac, intestinul subfire si gros, inainte de a intra in fluxul sanguin. Toate aceste cdi fiziologice trebuie purificate, pentru ca planta s4 poata ajunge la tesuturile mai profunde, acolo unde incepe procesul de reintinerire. Asemenea purificari corporale sunt realizate prin cele cinci pancha- karma: vomatul, purgativele, clismele medicinale, administrarea nazala de plante si purificarea singelui. (Pentru o descriere detaliata a acestor tratamente, v. cap. VII). Vomatul curata stomacul, sediul lui kapha; purgativele purifica intestinul subtire, sediul lui pitta; clismele medici- nale curafd intestinul gros, sediul lui vata; administrarea nazala de plante, clarifica mintea gi constiinta. Pentru a purifica singele, este necesara luarea de singe; acest tratament curafa singele, astfel incit plasma san- guind poate transporta substan{ele nutritive regeneratoare din plante, c&tre tesuturile profunde. Reintinerirea mentala presupune calmarea mintii. O minte linstita, meditativa, ajuté de asemenea, la mentinerea longevitatii. Prin urmare, trebuie s4 invataim s& observam toate activitatile mentale, gindurile si emofiile, raminind detagati de aceasté experienja. Pentru promovarea Pacii mentale, o recomandare ayurvedic este izolarea gi evitarea tre- 106burilor lumesti si a societatii. In orice caz, o asemenea solutie nu este practicabila pentru toata lumea. De aceea, ayurveda recomanda 0 a doua metoda de intinerire mentala, prin care individul invaja sa fie in lume, insa nu gi al acestei lumi. Printr-o asemenea atiudine, el isi observa atagamentele pentru a determina care dintre acestea il streseaza. O viata fara atagament si stress este cea mai fericita, cea mai sanatoasd gi cea mai linistita. O asemenea Yiafa creeaza o longevitate naturala. Celibatul si disciplina spirituala sunt, de asemenea, folositoare pentru reintinerire, aga cum sunt gi practicile yoga. Aceste discipline conduc la injefegere spiritual gi la un stil sanatos de viatd, care promoveaza intinerirea. Medicina modema a dezvoltat tehnologia de mentinere a vietii si a functiilor corporale, chiar dup& ce a incetat comunicarea corpului cu emofiile gi spiritul individului. Desi Ayurveda sprijina prelungirea vietii cit mai mult posibil, ea ne mai inva{a ca pot exista gi limitari karmice, specifice vietii unui individ. Ayurveda respecta gi viafa gi moartea, precum gi legatura lor intima, dar stiinja vietii mai sugereaza gi cai prin care individul sa accepte impacat moartea. Potrivit Ayurvedei, moartea este ptietena omului. Corpul moare, dar oricum, nu exist4 moartea sufletului individului, el fiind etern. Pentru a atinge eliberarea, este necesara disciplina. Fundamentele ayurvedice ale disciplinei sunt: o alimentatie ingrijita si un mod echilibrat de viata..Disciplinarea corpului, a minfii si a spiritului este atins4 prin urmarea unor practici traditionale, cum sunt: yoga, pranayama gi tantra. Acestea vor conferi libertate fizicd gi spiritual. YOGA Potrivit Ayurvedei, practica yoga, care este o stiin{a spirituala a vietii, este 0 masura foarte importanta, naturald, preventiva de asigurare a sanatatii. Ayurveda gi yoga sunt stiinte inrudite. In India, este o traditie sa se studieze mai intii Ayurveda inainte de a incepe practica yoga, deoarece Ayurveda este gtiinga trupului si numai atunci cind acesta se afla intr-o conditie bund, individul se considera pregatit sd studieze stiinta spiritualé yoga. Practicile yoga, descrise de parintele ale acestei stiinfe, Patanjali, sunt foarte folositoare pentru mentinerea sanatafii, fericirii si longevitatii. Patanjali a descris cele opt ramuri in yoga, precum gi practicile ei. Acestea sunt: reglementarea naturala a sistemului nervos; disciplina; 107purificarea; posturile (asanele), concentrarea; contemplatia; trezirea constiintei gi starea de echilibru perfect. Yoga conduce omul spre starea naturalé de liniste, care este echilibrul. Astfel, exercitiile dé yoga au atit valoare preventiva, cit si valoare curativa. Practicile yoghine ajuta la ordonarea si echilibrarea naturala a neurohormonilor si a metabolismului, imbunatdjesc metabolismul, asigurind astfel fortificarea impotriva stressului. Practicile yoghine de tratare a stressului si a dezechilibrelor bazate pe stress (ca de exemplu’ hipertensiune, diabet, astm gi obezitate) sunt remarcabil de eficiente. Yoga este gtiinta unirii cu Fiinta Ultima Ayurveda este stiinta de a trai, a traiului de fiecare zi. Cind yoghinii executd anumite posturi gi urmeaza anumite discipline, ei deschid si mobilizeaza energii, care s-au acumulat gi care au stagnat in centrii energetici. Cind stagneaza, aceste energii produc boli. Este posibil ca si yoghinii sa sufere temporar, dezechilibre fizice si psihice, deoarece, in cursul purificarii yoga a mintii, corpului gi constiintei, sunt eliberate toxinele producatoare de boli. Folosind diagnosticarile si tratamentele ayurvedice, yoghinit trateaza efectiv aceste dezechilibre. Ayurveda indica ce tip de yoga este potrivit fiecadrei persoane in functie de constitufia sa. (Diagramele alaturate indic& ce posturi sunt potrivite fiecdrui tip constitutional si a dezechilibrelor specifice.) De exemplu, o persoand cu constitutia pitta nu ar trebui s& execute postura stind in cap, mai mult de un minut. Dacdo va face, va rezulta dezorientare mentala. Similar, o persoan4 cu constitutie vata n-ar trebui s4 execute stind pe umeri timp indelungat, deoarece aceasta posturd exercita o presiune prea mare asupra celei de-a saptea vertebre cervicale. Aceasta vertebrd este sensibila, iar structura osoasa fragild a lui vata, poate cauza o deplasare a coloanei vertebrale. Minia reprimati o va deplasa spre dreapta, iar teama reprimata o va deplasa spre stinga. Persoanele cu constitutie kapha nu ar trebui s4 execute postura lotusului ascuns timp indelungat, pentru c& aceasta pozitie preseaza direct pe glandele su- prarenale. 108RESPIRATIA SI MEDITATIA (Pranayama) Exercitiile de respiratie, numite pranayama, constituie 0 tehnicd yoghina de vindecare ce poate produce un extraordinar echilibru in constiin{&. Practicind pranayama, se experimenteaza Fiin{a Pura gi se invafa adetarata semnificatie a pacii si a iubirii. Pranayama are multe efecte vindecdtoare gi, de asemenea, influenteaz4 creativitatea. Poate aduce bucurie si fericire in viata. Ca si yoga, exista diferite tipuri de pranayama. Ayurveda indica ce exercitii sunt potrivite diferitelor tipuri constitutionale. O persoand cu constitutie pitta, ar trebui s4 execute respiratia prin nara stingd. {n acest exercifiu, inspirafi prin nara stingé si expirafi prin dreapta, folosind degetul mare si mijlociu pentru a inchide si a deschide narile altemativ. Acest exercitiu produce un efect de racorire in corp, intarind energia feminina. O persoand cu 0 constitutie kapha ar trebui s4 execute respiratia prin nara dreaptd, inspirind prin nara dreapt4 si expirind prin cea sting. Acest exercifiu creeaz un efect de incalzire in corp, stimulind energia masculina. Q persoan cu o constitufie vata, ar trebui sf execute respiratia prin ambele nari, alternativ. Cum vata este o for} activa, respiratia alternativa prin ambele nari produce echilibru. O persoang obezii ar trebuj s4 execute exercitiul de respiratie numit “suflul de foc”. Acest exercifiu se execut stind intr-o pozitie conforta~ bild, inspirind putemic gi expirind rapid gi puternic pe nas. Inspiratia se va face natural, dupa fiecare expiratie. Acest exercitiu ajuta la metabo- lizarea grasimii. Ar trebui executat timp de un minut, dupa care urmeaz4 un minut de odihna si apoi, din nou un minut de exercitiu, in total cinci minute. Acest exercitiu este echivalent cu o alergare de doud mile. , (Atunci cind o persoand supraponderala va executa acest exercifiu respi- ratoriu, va incepe sa transpire, va fi insetat si va dori o bautura rece. Bauturile reci, in orice caz ar trebui evitate in asemenea momente, deoarece ele produc depunerile de grasime in organism.) Pranayama cura plaminii, inima gi alte organe gi purificd nadis-urile, care sunt curenti pranici de energie din corp. Daca pranayama nu este executata atent gi sistematic, va crea dezechilibre in aceste organe delicate. Pranayama poate vindeca boala, daca este executaté in mod corect; oricum, va provoca imbolnaviri, daca este executata incorect. Cititorul n-ar trebui sa inceapa practicarea pranayamei fara a fi iadrumat de un maestru, care are experien{a in acest sistem yoghin de vindecare. 109Schema 10 Asane pentru remedierea dezechilibrului vata, pitia $i kapha ASANE YOGA PENTRU VATA Toate posturile trebuie executate cu respiratie calmd, profunda 1. Tipul vata de astm - Aplecare pe spate, Plugul, Genunchii pe piept, Cadavrul (Autorelaxare). - 2. Dureri de spate - Genunchii pe piept, Plugul, Semi-roata, Aplecare pe spate. 3. Constipatie - Aplecare pe spate, Yoga Mudra, Genunchii pe piept, Stind pe umeri (Luminarea), Cadavrul. fn timpul execupei abdomenul trebuie supt. 4. Depresie - Yoga Mudra, Plugul, Cadavrul, Palmierul, Lotusul. 5. Sciaticé - Genunchii pe piept, Aplécare pe spate, Plugul, Yoga Mudra, Semi-roata. 6. Debilitate sexuala - Aplecare pe spate, Plugul, Luminarea, Lotus ridicat. 7. Varice - Stind in cap, Aplecare pe spate, Cadavrul. 8. Riduri - Yoga Mudra, Aplecare pe spate, Stind in cap, Plugul. 9. Artrita reumaticd - Semi-roatd, Arcul, Plugul, Stind in cap, Aplecare pe spate. 10. Dureri de cap - Plugul, Yoga Mudra, Stind in cap. 11, Insomnie - Cadavrul, Cobra, Aplecare pe spate. 12. Dezechilibre menstruale - Plugul, Cobra, Semi-roatd, Yoga Mudra. ASANE YOGA PENTRU PITTA Toate posturile trebuie executate cu respiratie calma, profunda 1. Ulcer peptic - Lotus ascuns, Sheetali (Inspiratie pe gurd cu limba rasucita). 2. Hipertiroidie - Luminarea, Urechi-genunchi. ~ 3. Absorbtie slaba - Genunchi: pe piept (pozijia pentru gaze), Pegtele, Lacusta. 4. Hipertensiune - Luminarea, Cobra, Semi-Arc, respirafie Lnistita. 5. Minie sau ura - Semi-Arc, Luminarea, Lotus ascuns, Cadavrul. 6. Migrene - Sheetal, Luminarea, Pestele. 7. Colita - Pestele, Urechi-genunchi, Barca, Arcul. -28. Afectiuni ale ficatului - Pestele, Luminarea, Urechi-genunchi, Lotus ascuns. 9. Hemoroizi - Pestele, Luminarea, Arcul. 10. Stomatite (inflamarea limbii) -Sheetali. 110ASANE YOGA PENTRU KAPHA Toate posturile trebuie executate cu respirajie calmé, profunda, 1. Bronsita - Stind pe cap, Plugul, Aplecare inainte, Aplecare pe spate, Semi-roatd, Pestele. 2. Enfizem - Semi-roata, Luminarea. 3. Sinuzita - Pestele, Plugul, Arcul, Respiragia focului (Bhastrika). 4. Dureri de cap datorate sinuzitei - Leul, Cap-genunchi, Pestele. 5. Diabet - Barca, Pestele, Semi-roatd, Aplecare pe spate, Aplecare inainte. 6. Dezechilibre gastro-intestinale cronice -Pestele, lacusta, Cobra. 7. Dureri in git - Leul, Luminarea, Lacusta, Pestele. 8. Astm - Semu-roata, Arcul, Barca, Luminarea, Palmierul, Pestele, Cobra. ASANE YOGA APLECARE {NAINTE, variants ©APLECARE fNAINTE, detaliu 111CAP - GENUNCHI, incorect CAP - GENUNCHI, cu sprijin 112GENUNCHT! LA PIEPT, capul jos GENUNCHII LA PIEPT, capul sus PIL" UL, corect PLUGUL, ores PLUGUL, cu sprijin 113STIND PE CAP STIND PE CaP, cu sprijin 114 .ARCUL PESTELE. Se ORACLE, x SEMI-ARC PESTELE, detaliu LS)LOTUS ASCUNS 116 CADAVRUL (autorelaxarea) ie went gmp tee atSHEETALI LEUL PALMIERUL 117bo Asane ce echilibreazit deranjamentul Doshelor VATA Asane care preseazi pe regiunea pelvicd sia colonului. Asane executate cu respiratie lent ; tive care preseazi abdomenul inferior gi fac corpal mai stabil. Asane echilibrate care maresc concentrarea, facind Prana sai find si mai ugoard. LOTUS, APLECARE PE SPATE, CAP-GENUNCHI, PLUGUL, LACUSTA, CADAVRUL, COBRA, ‘GENUNCHII PE PIEPT, STIND PE CAP. PITTA Asane care afecteaz’ zona ombilicului, miresc eficienja cAldurii gastrice gi i ce stimuleaza ficarul, splina si intestinul subjire gi sporesc focul gastric (Agni). ‘LOTUS ASCUNS, URECHI- GENUNCHI, ARCUL, PESTELE, LUMINAREA, SEMI-ROATA, SHEETALI KAPHA Asane ce actioneaz& asupra regiunii pieptului, stomacului si a capului, aducind energia in sediul lui Kapha. ce marese gi redue grisimea gi RASUCIREA SPATELUI, BARCA, LEUL, CAP-GENUNCHL, PALMIERUL, SEMI-ROATA.stl 6tl Asane ce echilibreaza deranjamentul Doshelor VATA Asane care preseaza pe regiuneapelvic& si a colomului. Asane executate cu respirajie lentA linistita. Asane medita- tive care preseazé abdomenul inferior si fac compal mai stabil. Asane echilibrate ‘care maresc concentrarea, facind Prana rai fina gi mai ugoara. LOTUS, APLECARE PE SPATE, _CAP-GENUNCHI, PLUGUL, LACUSTA, CADAVRUL, COBRA, GENUNCHII PE PIEPT, STIND PE CAP. PITTA Asane care afecteazé zona ombilicului, maresc eficienja caldurii gastrice si stimuleaza digestia. Asane ce stimuleaza ficatul, splina gi intestinul subjire si sporese focul gastric (Agni). LOTUS ASCUNS, URECHI- GENUNCHI, ARCUL, PESTELE, LUMINAREA, SEMF-ROATA, ‘SHEETALL. © VATA Migcarea ce prouce starea a ‘Amplasarea lui Vata Intestinul gros, cavitatea pelviana VATA Uscat, ugor, rece subi, aspru, migeator limpede Tabelul 8 Asane pentru dezechilibrul lui Vata, Pitta si Kapha Dosha gi aplasarea specifici din organism PITTA Caldura ce produce starea Amplasarea lui Pitta Intestinul subjire Caracteristici PITTA Uleios, ager, fierbinte tugor, cu miros acrs lichid, fluid KAPHA. Asane ce aciioneaza asupra regiunii pieptului, stomacului gi a capului, aducind energia in sediul lui Kapha, Asane fortifiante, ce maresc Mexibilitatea gi reduc grasimea gi Kapha RASUCIREA SPATELUI, BARCA, LEUL, CAP-GENUNCHI, PALMIERUL, SEMI-ROATA. KAPHA . Structura ce produce starea Amplasarea lui Kapha Piept, stomae KAPHA, Rece, uleios, gret, incet, stabil, calm, dens.6Il Tabelul 8 Asane pentru dezechilibrul lui Vata, Pitta si Kapha Dosha gi aplasarea specifica din organism © S e Migcarea ce prowce starea Caldura ce produce starea Structura ce produce starea Amplasarea Iui Vata ‘Amplasarea lui Pitta Amplasarea lui Kapha Intestinul gros, cavitatea pelviant Intestinul subjire Piept, stomac Caracteristici VATA PITTA KAPHA Uscat, ugor, rece Uleios, ager, fierbinte Rece, uleios, get, subiil, aspru, migcator uugor, eu miros acre fncet, stabil, calm, dens limpede lichid, fluidMantra Mantram (forma de singular) este un termen sanskrit semnificind un cuvint sau un grup de cuvinte ce poarta anumite vibrafii fonetice gi energie. Anumite cuvinte sacre sanskrite poartd energie extraordinara, iar incantarea acestor cuvinte sacre intr-un anumit mod, bin precizat, elibe- reaza aceasta energie. Incantarea unui mantram ar trebui facut, mai inti, cu voce tare gi suficient de tare pentru ca sa fie ascultat sunetul. Vibratia mantram-ului patrunde adinc, to mai adinc in inimé gi, in final, se poate tacea, lucrind interior cu sunete supersonice. Aceasta practica creeazi o energie de vindecare uriag&. Energia unui mantram ajuta la atingerea echilibrului in corp, minte si constiinfé. Aga cum pentru organism, hrana ar trebui aleasd in functie de constitutie, tot astfel si mantram are scopul gi actiunea efectiva de a hrani sufletul individual. Meditafia Meditajia produce constien{a, armonie gi ordine naturala in viata omeneasca. Ea trezeste inteligenta pentru a face viata fericita, pagnica gi creativa. Trezirea acestei inteligente creative reprezinta o binecuvintare a meditatiei. Sa impartasim impreund o singuré metoda de meditatie. Gasiti-va timp liber, pe cit posibil dis-de-dimineafa gi stafi calm. Permiteti ochilor si observe mediul inconjurator, iar urechilor s4 per- ceapa sunetele din jur. Relaxati-vd muschii. Dupa ce ati petrecut un timp observind mediul exterior, inchideti ochii si aduceti constiinta din exte- nior catre interior. incepeti prin a urmari miscarile gindurilor, dorinfelor si emofiilor dumneavoastra. De pe malul constiin{ei, observafi miscarile riului gin- durilor. Nu incercati sa opriti, si modificati sau s& analizati aceasta experien{&. Prin aceastf observare interioara, sunteti curafat de alte distrageri; sunteti pe punctul de a incepe o transformare radicala. Cum constiinja de sine neobstructionata se mareste, vefi incepe s va bucurati de relaxare mariti si valuri de energie se vor descdtuga in interiorul dumneavoastra: acestea sunt beneficiile practicii meditative. O alta forma de meditatie aduce, de asemenea, mari binecuvintari. Stati linistit i observati-vd respiratia. Respiratia este migcarea pranei, iar 120Diagrama 11 Meditatia So - Hum So(El) — Constiinta cosmica Hum (Eu) — Constiinja individuala 121prana este viata-forta gi viafa-energie care are doua polaritati: inspiratia si expiratia. Inspirafia este rece, iar expiratia este calda. _Impreund, creeaza un bioritm natural. Prin respiratie, vefi constientiza vibratia sunetului cosmic. Acest” sunet cosmic, sunetul] inaudibil awn, are doua manifestari: una mas+ culina, cealalta feminina. Manifestarea masculina este hum, iar cea feminina este so. In timpul expiratiei, veti simti sunetul hum. in meditatia so-hum este vorba de unirea constiinei_ individuale cu, constiinfa cosmic. Ascultati sunetul so-hum, Aum-so in cursu. respiratiei. Aceste vibratii constituie sunetul-energie, ceea ce este idénti¢ cu viafa-energie a respiratiei. Respiratia va va deveni linistita si spontana si va veti deplasa dincolo de gindire, dincolo de timp gi spagiu, de cauza si efect. Limitarile vor disparea; constiinta vi se va goli gi in acest vid, constiinta se va largi. Aceasta imersiune a constiinfei individuale in constiinta cosmica, produce samadhi, starea de echilibru perfect. In aceasta stare, pacea gi bucuria vor cobori ca o binecuvintare. Viaja dumneavoastré se va schimba, iar traiul zilnic va deveni 0 experienté noua, inefabila. Viata va fio meditatie, deoarece meditatia nu este separata de via{a, ci este o parte a vietii. Viata este meditatie, iar meditatia este viata. Inteligenta creativa va incepe s& opereze in corp, dar gi in minte gi constiinté. Toate proble- mele se vor dizolva in aceasta noua constiinta largita. Meditatia este necesara pentru realizarea armoniei in viata de zi cu zi. Tinefi minte, totugi, ca rezultatele meditatiei descrise mai sus, sunt fructul exclusiy al unei practici regulate si disciplinate. Masajul Masajul este terapie ce implicd migcarea energiei in corp. Pentru mentinerea sanatafii si echilibrarea celor trei umori, vata, pitta si kapha, Ayurveda recomand4 masajul cu diferite uleiuri. Procesul masajului si tipul de ulei folosit, depind de constitutia individuala. Pentru o stare de vata agravata, ayurveda recomanda masajul cu ulei de susari pentru calmarea gi echilibrarea corpului. Masarea in contrasen- sului de crestere a firelor de par, faciliteaz4 patrunderea uleiului in foliculele de par. Aceasta tehnica este indicata deoarece persoanele vata au pielea uscata si foliculele inchise. La o persoana de tip pitta, masajul af trebui executat cu ulei de floarea-soarelui sau de santal pentru ci aceste uleiuri au proprietati racoritoare. Pentru constitutia kapha, se poate folosi 122uleiul de porumb sau de ridacina de obligeana sau masajul se poate face si fara ulei. Anumite tehnici se pot aplica gi in functie de boli. De exempilu, pentru blocarea singelui sau circulatie slaba se maseaz4 inspre inima. Pentru spasme musculare, incordare, dureri, se maseaza jn directia fibrelor musculare. Masajul trebuie executat dimineafa, in perioada kapha, pen- tru dezechilibrele kapha; seara pentru dezechilibrele vata si dupa-amiaza pentru cele pitta. Pentra persoanele kapha, masajul profund este bine- factor. Iar un masaj ugor este indicat persoanelor vata si pitta. ~ 123CAPITOLUL XIII Medicamentele larmacia Ayurveda este o stiintd vast4, ce include mii de medi, camente, multe dintre ele ca preparate din ierburi. in plus, fag4. de acestea, sunt recomandate remedii mai putin familiare in Occident, aga cum este utilizarea proprietatilor pietrelor pretioase, ale metalelor si culorilor. Textele clasice ayurvedice mentioneaza fapmul c& toate substantele aflate in natura au valoare medicinala cind sunt folosite intr-un mod potrivit. Scopul acestor remedii nu este de a suprimaefectele bolii, aga cum este deseori cazul in medicina occidental ci, mai degraba de a armoniza din nou factorii dezechilibranti din organism, prin urmare de a elimina cauza bolii in sine gi nu numai a simptomelor ei. Ayurveda este o stiinfé foarte practica, iar recomandarile care ur- meaza, sugerind tratamente simple pentru boli minore gi utilizind plante obignuite, prezente in orice bucatarie, sunt directe gi eficiente. Cel putin 80% din toate afectiunile sunt autolimitative; aceasta inseamna ca, daca nu se actioneaza deloc in modificarea cursului boliiymecanismele proprii ale organismului vor readuce sistemul nervos la starea de sanatate. Informatiile din acest capitol indica, in mod specific, metodele de sustinere a organismului in procesul natural de echilibrare a mediului intern gi extern, promovind astfel sanatatea. Desigur, dacd boala nu cedeaza dupa aplicarea acestor metode, trebuie consultat medicul. Uneori, simptome ce apar minore, pot avea repercusiuni serioase. Farmacia din bucatarie Bucataria poate deveni propria dumneavoastra clinica. Puteti folosi bucataria, cu resursele sale, in curele cu plante, care vA vor vindeca pe. dumneavoastra, cit si intreaga familie. Urmitoarele substanje naturale disponibile in mod obignuit, pot fi folosite in casa. Alfalfa. Aceasté planta are un gust astringent si ugor amar. Are proprietati anti-vata si anti-kapha si este, de asemenea, antiinflamatoare. Este foarte eficienta in purificarea intestinului gros de toxine. Alfalfa usureaza durerile in mod natural gi poate fi folosit in tratarea unor 124afectiuni, cum ar fi sciatica. Ceaiul din alfalfa poate fi consumat inainte de culcare, pentru artrita, reumatism, colitd, ulcer si anemie. Aloe vera. Aceasta planta obignuita este universal valabila. Este un tonic general pentru ficat, organul care ajuta la digestie si care neutra- Jlizeaza toxinele. Efectele sale sunt, anti-vata, anti-pitta si anti-kapha, astfel incit nu agraveaza nici o umoare in organism. Aloe vera ajuta la echilibrarea lui vata, pitta si kapha in organism. Gelul proaspat de aloe vera este folositor femeilor cu spasme muscu- lare in timpul menstruatiei. In acest caz trebuie Iuate doua sau trei lingurite de gel, cu un virf de cutit de piper negru. Doua lingurite de trei ori pe zi pot fi luate ca tonic general. Aloe vera este un purificator al singelui si in felul acesta beneficiaza ficatul, fierea i stomacul. Este la fel de util si in caz de ulcer gi colita, dar gi ca dezinflamator. Se mai poate aplica gel de aloe vera pe gene, in caz de conjunctivita’ Aloe vera mai poate fi folosit in vaginitis si cervicitis. Preparati pentru spalaturi doua linguri de gel intr-un litru de apa calda gi adaugati doua virfuri de cutit de turmeric. Spalaturile trebuie facute tot a doua zi, timp de patru zile. Are o actiune locala foarte eficienta. Aloe vera are proprietatea de a racori; oricum, nu agraveaz4 kapha, deoarece produce expectoratie. Poate ugura raceala, tusea gi congestia gi este, de asemene, uri ugor laxativ. Aloe vera mai poate fi utilizata extern pentru arsuri, taieturi si rani traumatice. Aplicati-o combinata cu turmeric gi va grabi procesul de vindecare. Aplicarea locala mai ajuta in cazul herpesului vaginal. Pentru ugurarea simptomatica a herpesului, améstecati doua linguri de gel cu doua virfuri de cutit de turmeric. Aplicati local in fiecare seara, inainte de culcare, timp de o saptamina. Asafoetida. Aceasta substan{a aromatica, un extract cauciucat al unui arbore, este un stimulent. Usureaza spasmele, este un bun expectorant si laxativ natural. . Un virf de cutit de asafoetida gatita cu linte, ajuta digestia. Aprinde agni, elimina toxinele si ugureaza durerea. Elimina gazele din intestinul gros. Daca exista dureri in ureche, se poate introduce asafoetida cu vata in ureche. Mirosul siu va ugura durerea. Bicarbonatul de sodiu. Bicarbonatul de sodiu gatit cu naut sau fasole neagra, le face mai ugoare gi faciliteaza gatirea lor. Este, de asemenea, 125un antiacid. Un virf de cutit intr-o cand cu apa calda gi sucul de 1/2 de lamiie, anuleaza aciditatea, gazele si indigestia. O jumatate de cana de bicarbonat de sodiu in baie, ajuta la circulatie si face pielea delicata. Bicarbonatul de sodiu ugureaza infectiile pielii, urticaria si eruptiile pe piele si mentine sanatatea gi igiena pielii. Radacind de obligeand, Aceasta planta este iute si patrunzatoare si este folosita ca expectorant. Radacina de obligeana are multe proprietati medicinale. Este gi vomitiv. Sub forma de praf poate fi inspiratd in nari, pentru a ugura congestia sinusurilor, raceala obignuita sau durerile de cap provocate de sinuzites Provoaca stranutul, ceea ce produce curatarea tractului respirator. Conform Ayurvedei, obligeana este anticonvulsiva. Este utilizata int crizele epileptice. Actioneazd asupra functiilor cerebrale superioare gi a jesutului din creier, pentru a ajuta la largirea si clarificarea constiintei. Radacina de obligeana este cel mai bun atidot contra efectelor negative ale marijuanei. Marijuana este un toxic pentru ficat gi celulele hepatice; in orice caz, daca se fumeaza un virf de cuit din praf de radacina de obligeana cu marijuana, aceasta planta va neutraliza complet efectele toxiceale drogului. De fapt, prin radacina de obligeana pot fi neutralizate efectele secundare ale tuturor substantelor psihedelice. Pentru a promova inteligenta unui copil in cregtere, incalziti un fir de aur gi introduceti-1 prin axa unei radacini de obligeana. Apoi frecati acest preparat de o piatra dura gi amestecati-l cu lapte de mama. Dati copilului o jumatate pina lao lingurit din acest remediu. fl va proteja gi de dezechilibrele lui kapha. . Radacina de obligeana mai este folosita pentru stimularea memoriei. in fiecare dimineata si seara, Luafi un virf de praf de obligeana cu un sfert sau 0 jumatate de lingurité de miere. Daca se beau 2 sau 3 pahare de céai din radacina de obligeana, aceasta va cauza vomarea. Aceastd actiune este terapeutica pentru tuse cronicad gi astm. Radacina de obligeana este si bronhodilatator gi acfioneaza ca decongestionant pectoral. Uleiul de radacind de obligeana poate fi utilizat in administrarea nazala gi, de asemenea, extern, in masaje pentru a regla dezechilibrele vata si kapha. Masajul cu ulei va relaxa mugchii incordati si durerogi gi vacreao senzatie de prospefime. RAdacina de obligeand ajuta la circulatie si asigura nutritia jesutului muscular. 126Nucsoara (fruct de Elettaria si Amomum). Nucgoara este aromata, stimulenta si reconfortanta. De asemenea, aprinde focul digestiv. Reim- prospateaz4 mintea gi stimuleazé inima. Este usor astringenta, dulce si putin picanté. Trebuie folosita numai in cantitafi mici, presarata in ceai sau pe vegetale. Nucsoara fortifica inima si plaminii, elibereaza gazele, ugureaza durerile si stimuleaza mintea, ugureaza si improspateaza respiratia. Uleiul de ricin. Aceasta substanja este un laxativ sigur de administrat, chiar si copiilor mici. (in cazul unui nou-nascut, mama igi moaie degetul mic in ulei gi fi di s4-] sug.) Pentru constipatie cronica, o lingura de ulei de ricin se bea intr-o cana de ceai de ghimbir. Acest tonic va neutraliza toxinele si va ugura gazele gi constipatia. Uleiul de ricin este si antireumatic, fiind laxativ natural si usurind durerile in mod natural. Ceaiul din radacina de ricin este folosit in tratamentul multor dezechilibre de tip vata, cum sunt: artrita, sciatica, durerile cronice de spate si spasmele musculare. Ceaiul are, de asemenea, actiune deconges- tionanta, antiartritica si antiinflamatoare. Este eficient gi in tratamentul gutei. Boia de ardei. Acest condiment este picant si iute. Este o planta domestica, folosita la gatit. Aprinde focul digestiv si creeaza un bun apetit. Intensificd circulatia si produce transpiratia. Ajuta la evacuarea intestinelor si distruge viermii gi parazitii. Este bun in raceli, tuse gi congestie. Are o actiune purificatoare asupra intestinului gros si a glandelor sudoripare. Poate fi utilizat intern, sub forma de capsule. Doua capsule de 2 sau 3 ori pe zi, ajutd la indepartarea cheagurilor de singe. Este eficienta in dezechilibrele vata si kapha, dar nu si in cele de tip pitta. Boiaua de ardei face hrana mai usoara, gustoasa gi ugor asimilabila. Ar trebui asociata cu linte, came gi brinza.. Scortisoara. Aceasta planta este aromatica gi stimulenta, cu pro- prietati antiseptice si reconfortante. Gustul este usor picant si stringent. Actiunea asupra organismului este calda. Scortisoara este o buna planta dezintoxicanta. Produce prospetime gi fortifica, dar si energizeaza fesuturile. Scortigoara mai actioneaza si in usurarea durerilor. Regleaz4 dezechilibrele vata si kapha si poate fi 127utilizata gi in actiunile pitta, in cantitati mici. in orice caz, administrata in exces, va perturba pitta. Scortisoara aprinde agni, promoveaza digestia gi are 0 actiune puri- ficatoare naturala. Ea mai stimuleaza gi transpiratia. Este eficienta in raceli, congestie gi tuse. Scorfigoara, nucgoara, ghimbirul gi cuigoarele sunt utilizate impreuna sub forma de ceai in tuse si congestie si pentru stimularea digestiei. Trebuie consumata in cantitati mici, cite un virf de cutit o data. Cuisoarele, Reprezintao alta planta medicinala aromatic. Este iute, uleioasd gi patruhzatoare. Prin urmare, mareste pitta, Cuigoarele ajuta la controlarea lui vata si kapha. Cuisoarele pot fi folosite sub forma de praf, cu fructe gi vegetale. Sub aceeasi forma, se poate face ceai. Addugind un virf de cuit de praf de cuisoare la ceaiul de ghimbir, se va echilibra vata gi kapha. Cuigoarele amelioreaza durerile in mod natural. Uleiul de cuigoare este utilizat in durerile de dinti. in acest tratament, se inmoaie o bucati de vata in ulei gi se introduce in cavitatea dintelui. Cuisoarele vor atenua tusea, congestia gi sinuzitele. Se pot adauga citeva picaturi de ulei de cuisoare in apa fierbinte gi se fac inhalatii pentm decongestie. Aceasta va ugura respirafia si congestia. Mestecarea unei cuigoare cu zahar candel, ajuta la calmarea tusei, uscate. (Zaharul candel este recomandat pentru a nu fi agravata pitta, deoarece cuisoarele sunt iugi gi dau o senzatie de usturime pe limba.) Coriandrul. Exista doua forme de coriandru. Una o reprezinta partile verzi ale plantei; aceasta se numeste cilantro. Tar a doua o reprezint& semintele uscate care se numesc coriandru. Acesta este o substantd stimulenta si aromata ce ajuta la digestie. Are si proprietati reconfortante, , Coriandrul este un diuretic natural si poate fi consumat cind apare senzatia de usturime la urinare. Pentru aceasta, preparai o infuzie de semin{e, turnind peste aceasta apa flerbinte. Acest ceai face urina mai alcalina. Este folositor si in indigestie, grea{a, voma gi balonare. Sucul proaspat de coriandru are proprietati anti-pitta, gi se utilizeaza in cazuri de urticarie, eruptii cutanate gi dermatite. Poate fi aplicat direct pe piele, pentru a ugura senzatia de usturime. Ajuta gi la purificarea singelui. 128Chimionul. Aceasta planta este aromata gi usor amaruie precum si picanta. Ajuta la digestie si imbunatajeste gustul hranei. Mai ajuta si la secretarea sucurilor digestive. ~ Praful de chimion prajit este eficient utilizat in afectiunile intestinale, cum sunt diareea gi dizenteria. Pentru asemenea afectiuni, se adauga un virf de cufit de praf de chimion in /assi proaspat (v.cap.cu rejete -Apen- dicele C). Chimionul alina durerile si crampee abdominale. Este foarte eficient in deranjamentele pitta si kapha. Seminjele de in. Actiunile semintelor de in sunt urmatoarele: laxativa, expectoranta gi decongestionanta. Ceaiul din seminte de in se recomanda in dezechilibrele respective. Daca se bea o cana de ceai seara, intestinele vor fi mai ugoare dimineafa. Va ajuta, de asemenea, la drenajul mucozitafii printre fecale. Aceasta simpla planta domestica amelioreaza problemele de con- stipatie, balonare si disconfort in regiunea abdominal. Semintele de in sunt energizante gi ajuta, de asemenea, la ameliorarea tusei cronice $i astmatice. Usturoiul. Acesta planta confine ulei, este aromatica, iute, amar gi Picanta. Usturoiul scade vata agravata si reduce gazele. Este bun pentru digestie si absorbtie si mai este o planta care intinereste. Muiti oameni spirituali considera ca usturoiul este “rajas” (impiedica evolutia spirituala) gi nu ar trebui consumat de catre practicantii caii spirituale. Usturoiul stimuleaza energia sexuala gi, prin urmare, nu este recomandatr celor in asceza. Exceptind contrindicatiile spirituale, usturciu] este foarte eficient in dezechilibrele vata. Deoarece are un efect de incalzire, este de mare ajutor in sezonul ploios gi iama. De asemenea, amelioreaza durerile din articulatii. Dar usturoiul nu este indicat pentru persoanele de constitutie pitia, datorita atributelor sale iuti gi picante. Aceasta planta are actiune antireumatica gi se poate utiliza in tuse uscatd sau congestii. Este foarte eficienta in migrenele da- torate sinuzitelor, in durerile de urechi gi in iuitul urechii. in tratamentul afectiunilor urechii, se administreaza 3 sau 4 picaturi de ulei de‘usturoi in ureche sau seara se umple urechea cu ulei de usturoi gi se astupa cu vata. Dimineaja, duretea va dispare. Usturoiul calmeaza gi durerile de dinsi. Dintii sensibili gi gingiile care coboard, se pot masa cu ulei de usturoi. 129: