Securitatea si sanatatea muncii pe santierele de constructii Manual EDITURATitlul original: Safety, health and welfare on construction site. A training manual Traducerea: Cristina RADU Redactor: Maria Luiza ENARU INTERNATIONAL LABOUR ORGANIZATION Securitatea i sindtatea muneii pe gantierele de constructii / Organizafia Internationala a Muncii. - ditura Casei de Meserii a Constructorilor, Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romanici | | ISBN 978-973-88286-0-5 614.8:624.05 Editia original a acestei lucriri a fost publicatai de citre Biroul din Geneva al Organizatiei Internationale a Muncii sub titlul in limba englezi Safety, health and welfare on construction sites. A training manual Copyright © 1995 Organizafia Internationala a Muncii. Pentru versiune in limba romana ~ copyright © 2007 Casa de Meserii a Constructorilor Tradusa si reprodus cu permisiune. Denumirile folosite in publicafiile Organizatiei Internationale a Muncii, care sunt in conformitate cu practica Organizatiei Nafiunilor Unite, precum si prezentarea materialului de fati nu implicd in niciun fel exprimarea unei opinii din partea Biroului Organizaici Internationale a Muncii privind statutul legal al niciunei tari, domeniu sau teritoriu sau privind autoritatile acestora sau privind delimitarile frontierelor sale. Responsabilitatea pentra opiniile exprimate in studii sau in alte contributii revine in totalitate autorilor acestora, iar publicarea nu constituie giral Biroului Organizafiei Internationale a Muncii acordat opiniilor exprimate in aceste lucriti. Referinfele la nume de firme sau la produse/procese comerciale nu implict girarea acestora de catre Biroul Organizatici Internafionale a Muncii, iar orice lips a mengionarii unei firme sau a unui produs/proces comercial anume nu este un semn de dezaprobare fafa de acestea. © Casa de Meserii a Constructorilor, 2007 Str. Justinian nr. 11A, 020101 Bucuresti, Romania Tel. 021 212 37 62, fax 021 212 37 61 www.cine.org.ro email: cme@casoc.roPrefata {in vederea reducerii incidentei accidentelor $i bolilor profesionale in randul muncitorilor din sectorul de construcfii, Conferinfa Internafionali a Muncii a adoptat in 1988 Conventia pentru Securitate si Samitate in Construcfii (cu numérul 167), precum si Recomandarea (cu numérul 175). Organizatia Mondial a Muncii (ILO) a desfsurat o activitate intensd in numeroase firi, in cadrul programului sau de promovare a implementirii standardelor ILO in domeniul stindtiii si securit&tii muncii in constructii. O contributie-majora la acest efort important a fost cea realizata in cadrul unui Proiect ILO/UNDP de Promovare a Securitifii, Sanatifii si Bunistarii in Domeniul Constructiilor (RAS/86/072). Acest proiect, care a intrat in vigoare in 1988, a oferit asistenf unui grup de 12 t&ri participante din Asia in directia imbunatdifirii programelor lor de siniitate si securitate a muneii, pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale in sectorul constructiilor. Prin intermediul acestui program, ca gi al altor programe, ILO incurajeaza tarile participante si acioneze in directia intaririi infrastructurilor lor nafionale, astfel incdt acestea si poati susfine aceste obiective si dupi incheierea proiectelor ILO. Aceste eforturi continue sunt importante mai ales pentru promovarea acfiunilor la nivel national, in dicectia intaririi capacitafilor de formare in domeniul s&indtafi si fii muneii pentru muncitorii si managerii din constructii, ca si pentru imbundifirea proceselor de colectare gi analiza a datelor statistice relevante pentru misurile de prevenire. Nevoia existenfei unui manual de formare pentru tofi cei implicafi domeniul constructiilor sau preocupaji de acesta a fost recunoscut% ined din stadiile incipiente ale implementarii proiectului ILO/UNDP de catre responsabilii cu elaborarea politicilor din farile participante. ‘Acest manual — care reprezint& o editie revizuita si extins& a celui din 1990 — a fost elaborat, pe parcursul desfisuritii proiectului si a fost destinat in primul rand muncitorilor de pe santierele de construcfii, reprezentantilor acestora, precum $i sefilor punctelor de lucru in care Iucreaz& acesti muncitori. Intenfia este ca el si fie complementar codului de practici al ILO, Securitate si sdndtate in constructii, publicat de catre ILO in 1992 si care contine recomandari practice pentru uzul tuturor responsabililor cu sandtatea si securitatea in construcfii, atét in sectorul pubic, et sin cel privat. Cu toate acestea, confinutul su fi va interesa in mod direct ce priveste crearea unor condifii de munc& sigure si stindtoase. Manualul este publicat cu speranfa mérturisiti cA va fi adaptat la practicile locale de munca si tradus in limbile utilizatorilor sai finali. ILO apreciaz asistenfa oferiti de dl. Victor Jordan, fost Inspector - Sef Adjunct al Inspectoratului Majestitii Sale pentru Stndtatea si Securitatea Muncii in Fabrici, din Marea Britanie, in pregatirea textului acestui manual. Se cuvin de asemenea mulfumiri lui Noha Karanuh si Igor Losavio, care au desenat ilustrafiile. Dr. Chandra Pinnagoda, See Divizia de Securitate $i Sdndtate Ocupationala Departamentul pentru Condit de Muncéi si MediuPrefafa.. 1. Introducere .. 2. Organizarea si managementul secur 2.1 Politici privind securitatea muncii.. 2.2 Organizarea securitafii muncii 2.2.1 Responsabilul/directorul cu securitatea munci 2.2.2 Sefii punctelor de lueru. 2.2.3 Muncitorii 2.3 Comitetele SSM 2.4 Reprezentanfii SSM. 2.5 Institufii externe. 2.5.1 Interventia guvernului, 2.5.2 Acorduri internationale. 3, Planificarea si organizarea santierului 3.1 Organizarea santierului 3.2 Ordinea pe santier. 4, Excavatii.. 4.1 Misuri generale 4.1.1 Pericole.... 4.1.2 Cauze ale accidentelor 4.1.3 Masuri de sigurantai pentru prevenirea caiderilor si pr&busirii excavatiilo 4.1.4 Inspecti 4.1.5 Clidirile alaturate. 4.1.6 Marginile excavatiei 41.7 Vehicule... 4.1.8 Accesul 4.1.9 Tuminatul 4.2 Instalafii ingropate sau subterane 4.2.1 Cablurile electric: 4.2.2 Alte servicii 5. Schelaria. 5.1 Pericole.... 5.2 Schele de fatada autoportante. 5.2.1 Ancora. 5.2.2 Platforme de lucru gi coridoare de acces 5.2.3 Balustrade si borduti.. 5.3 Schele incastrate 5.4 Picioare de schelé 5.4.1 Cauze ale accidentelor.. 5.4.2 Limite de inaltime.5.4.3 Structur’... 5.4.4 Platforma de lucru. 5.4.5 Deplasarea. 5.5 Schele pe capre.. 5.6 Schele suspendate.. 5.6.1 Accesul pe scheli. 5.6.2 Cablurile de suspendare. 5.6.3 Platforma.. 5.6.4 Instalare si formare .. 6.1 Dezavantaj 6.2 Asigurati-va scara.. 6.3 Utilizarea in siguranfaia scdtilor.. 6.4 intrefinerea scarilor .. 6.5 Sciitile duble.. 7. Lucritti periculoase.. 7.1 Lucrari de montaj acoperisuri 7.1.1 Acoperiguri plane. 7.1.2 Acoperiguri inclinate 7.1.3 Acoperiguri fragile 7.1.4 Scéndurile si sclrile pentru acoperi 7.2 Construcfii metalice.. 7.2.1 Proiectarea 7.2.2 Supervizarea 7.2.3 Pregatirea lucrarilor 7.2.4 Cai de acces in zonele de lucru. 73 Lucriiri deasupra apei.. 7.4 Demoliile 7.4.1 Planificare si formare. 7.4.2 Procesul de demolare.. 7.4.3 Tancuri si rezervoar 7.44 Pericole pentru siniitate. 7.5 Spatii inchise 7.5.1 Pericole 7.5.2 Masuri de siguranfa. 7.53 Echipamentul de siguranta i de salvar 7.6 Piloni 7.6.1 Masuri generale 7.6.2 Piloni forati. 8. Vehicuk 8.1 Cauze ale accidentelor.- 8.2 Masuri de precautie.. 8.3 Ristumarea vehiculelor.. 8.4 incarcarea. 9. Transportul materialelor. 9.1 Macarale 9.1.1 Instalarea unei macarale .. 9.1.2 Semnalizarea 9.1.3 Suprainedircarea, 9.1.4 Indicatoare de siguranta. 9.1.5 Inspectie gi intrefinere.. 9.1.6 Macarale mobil 9.1.7 Macarale turn 9.1.8 Macarale folosite in demoliri 9.1.9 Folosirea instalafiilor de ridicat ca macarale 9.1.10 Lafuri si cabluri, 9.2 Platforme de ridicare 9.2.1 Montare. 9.2.2 imprejmuire 9.2.3 Dispozitive de sigurang 9.2.4 Operare 9.2.5 incarcaituri 9.2.6 Transportul de persoan 9.2.7 Testare $i examinare 9.3.1 Cauze ale accidentelor 9.3.2 Masuri de sigurant 9.4 Manevrare manual: 9.4.2 Tebnica de ridicare 10. Pozifii de lucru, unelte si echipamente 10.1 Adaptarea muncii la oameni: Ergonomia, 10.1.1 Munca fizica grea .. 10.1.5 Lucral in cabinele utilajelor. 10.2 Unelte manuale. 10.2.1 Alegere, folosire si intrefinere . 10.3 Utilaje electrice 10.3.1 Pericole 10.3.2 Masuri de siguranta..10.3.3 Fierdstraul circular 10.3.4 Unelte cu aer comprim: 10.3.5 Unelte cu cartug 10.4 Echipamente electrice. 10.4.1 Socul electric 10.4.2 Tratamentul socului electric 10.4.3 Liniile de tensiune, 10.4.4 Instalatiile electric 10.4.5 Scule si echipamente electrice portabile. 10.5 Sudura si taiere. 10.5.1 Sudura cu are electric. 10.5.2 Sudura cu gaz. 10.5.3 Fumul. 10.6 Gazul petrolier lichefiat 10.6.1 Depozitare.. 10.6.2 Manipulare, 11. Mediul de Iucru 11.1 Substanfe chimice. 11.1.1 Chimicale gi riscurile asociate lor 11.1.2 C&i de acces in corp. 11.1.3 Masuri de prevenire.. 11.1.4 Substanfe foarte inflamabile 11.2 Substante periculoase.... 11.2.1 Ciment. 11.2.2 Azbest 11.2.3 Plumb. 11.3 SIDA... 11.3.1 Masuri de precaufie.. 11.3.2 Masuri de prim ajutor.. 11.4 Zgomotul si vibratiile 11.4.1 Limitarea zgomotului 11.6 Expunerea la caldura si la frig. 11.6.1 Caldura excesiva.. 11.6.2 Cum se mentine o temperatura sc4zut’ a corpului 11.6.3 Vremea rece. 11.6.4 Cum ne pastrim caldura corpuh 12. Echipamentul individual de protectie (EIP) 12.1 De ce avem nevoie de EIP?~12.1 De ce avem nevoie de EIP?, 12.2 Protejarea capului. 12.3 Protejarea picioarelor.. 12.4 Protejarea mAinilor si a pielii. 12.5 Protejarea ochilor. 12.6 Protejarea ciilor respiratorii ... 12.6.1 Alegerea corect a aparatului de respirat 12.7 Harnasamentul de siguranta. 13. Facilitatile sociale... 13.1 De ce sunt necesare fa 13.2 Grupurile sanitare.. 13.3 Spalatoarele 13.4 Facilitai de catering si cantine. 13.4.1 Zona de luat masa. 13.4.2 Apa potabild. 13.5 Spafii pentru schimbat, depozitat si uscat haine . 13.6 Pauzele de odihna.. 13.6.1 Freeventa pauzelor de odihna.. 13.7 Facilitifi pentru ingrijirea copiilor 13.7.1 Dotiri de baza. 13.7.2 Supravegherea copiilor. 13.8 Primul ajutor. 13.8.1 Masuri de urgentéi 13.8.2 Echipamente si instruire .. 13.8.3 Mutarea unei persoane accidentate. 13.8.4 Investigarea accidentului 13.9 Masuri de prevenire a incendiilo Anex: Paginile urmitoare confin principalele aspecte pe care trebuie s& le avefi in vedere atunci cand verificati securitatea pe santierul dumneavoastra. Dacii 0 afirmatie nu poate fi confirmata, de exemplu faptul c& toate excavatiile sunt imprejmuite corespunzator, atunci trebuie s& menfionafi daca propunefi vreo masurii si ce prioritate acordafi actiunii respective. La “Observatii” putefi trece detalii cum ar fi activitatea care trebuie desftisuratd si cine urmeazi si 0 realizeze. 100Lista figurilor 12 13 4 15 16 7 18 19 20 2 28 29 30 31 Organizarea si managementul securittii muncii trebuie si acopere toate aspectele lucririlor angajatorului sau ale antreprenorutui »Discufia din ural trusei de scule” ar trebui s& se desflgoare in mod regulat Organizarea defectuoasa si lipsa de spatiu impiedic& circulatia in siguranté a muncitorilor gi a vehiculelor, ducdnd la producerea de accidente Protectia muchiilor: Balustrade si borduri de protectie plasate la muchiile deschise ale plangeelor si ale platformelor de lucru, pentru a preveni cideril. ‘Curatatiuleiurile si grisimile care s-au scurs pe jos Indoiti cuiele pe care le vedeti iegind din scnduri ‘Sustinerea malurilor unei excavafi, pentru a preveni pribusirea acestora, cu grinzi de lemn sau de ofel si captusealé de scinduri intre grinzi Bariere instalate de-a lungul marginilor unei excavatii, pentru a preveni cAderea muncitorilor Excavatie in apropierea unei clidiri: lucrari de sprijin necesare pentru a preveni pribusirea clidirii respective ‘Butuci de tamponare care previn rasturnarea vehiculelor in interiorul excavatiei in timpul basculirit ‘Localizarea cablurilor electrice ingropate folosind un plan i marcarea pozitiei acestora O scheld de fatada autoportanta, care nu se sprijiné pe clidire pentru a-si asigura rezistenta. Are dou’ sirur, interior si exterior, de montanfi sau stlipi verticali Platforma de lucru dotati cu balustrada si bordurt; intervalul dintre acestea este asigurat ou cu siti metalic © schelit incastrati, cu un singur sir exterior de montanti, care este partial sustinuta de clidire Protectie impotriva céderii materialelor - ecran si plasti de protectie Picior de schela mobil - role trebuie blocate pe perioada folosiri schelei; scara de acces trebuie si fie pe interior © scheld pe capre, potrivitti numai pentru lucriri ugoare, cum ar fi cele de curitat sau de mugrivit ‘cara legati in partea de sus si care depaigeste nivelul platformei de lucru ‘Scart legatt la bazii, pentru a tmpiedica deplasarea Folosirea in siguranti a scdrilor —asigurati o suprapunere suficienta in cazul scarilor cextensibile; transportatiuneltele in sigurant; ma vA Intindei prea departe Protectia marginilor unui acoperis plan Protectia marginilor unui acoperis plan — un exemplu concret Acoperiguri in pant&: dou metode de a asigura protectia margiailor ‘Scar& de acoperis pentru lucriri pe acoperis inclinat sau deasupra unor materiale fragile ‘Scar de acoperis cu suport special de otel care trece peste coama acoperigului Platformele hidraulice mobile ofera o cale sigura de acces pentru muncitorii din constructii metalice Folosirea centurilor de siguranfa si a hamurilor — diferite moduri de a realiza o ancorare temeinic’ pentru cablurile de sigurang, Pasa de siguranga care previne caderea muncitorutui in constructii metalice Platforms de schelirie de pe care demolarea se poate realiza in conditii de siguranta ‘Atunei end intratifntr-un spatiu inchis, ancorafi-vai cu un cablu finut de 0 a doua persoand si folositi un aparat autonom de respirat 10 10 2 12 13 4 16 18 19 a 21 28 28 29 31 32 33 34 34 36 37 38 4132 33 34 35 36 7 38 39 a 42 43 44 45 46 41 48 49 30 31 2 33 54 55 56 Porfi care obligi soferii si coboare braful macatalei sau al excavatorului, pentru a evita contactul cu cablurile de tensiune Semnalele de mand citre macaragii trebuie si fie clare gi distincte si si respecte un cod sau sistem recunoscut, Macaralele mobile trebuie folosite cu picioarele de sprijin extinse, pentru a preveni ristumarea ‘Macarale: Muncitorilor li se explic’ necesitarea de a avea un carlig de siguranti previizut cu o piedicd, asfel incat s& se prevind desprinderea incdrcaturii {imprejmuire previzuta cu poarta a bazei platformei, care s& prevind lovirea muncitorilor de cate platform’ Braful unui seripete trebuie legat intotdeauna de cel pufin dou’ puncte de sprijin Modul corect si respectiv gresit de a ridica o greutate Ori de cate ori este posibil, muncitorii nu trebuie si lucreze pe suprafefe situate deasupra nivelului capului, cici aceste pozifii induc tensiune in brafe, spate gi gt, Refuzati uneltele wzate — folosifi numai unelte aflate in stare bun’ Fierastrau circular cu aparatoare si cufit divizor in spatele lamei de fieristriu. Apiritoarea este fixati intr-o pozitie joasd, imediat deasupra lamei Purtarea antifoanelor, a ochelarilor de protectie gi a casi de protectie de c&tre un muncitor care foloseste un pistol cu cartuse Respiratia artificial: continuafirespiratia gura la gur, pant la sosirea personalului medical Instalafii electrice ~ aveti grija de starea in care se afld echipamentele portabile sau ‘temporare, precum si cablurile de alimentare ale acestora, Sudura cu are electric — locul de munca legat la pimént, sudorul poarté echipament de protectie individuald, tocul de munci este ecranat Butelii de gaz transportate in interiorul santierului intr-un cérucior, pe care acestea sunt legate in pozitie verticala CChimicalele patrund in corp prin inhalare, ingestie sau absorbtie rice substan chimic& folosita pe gantier trebuie si aiba o etichetd cu suficiente informatii pentru a fi folositi in sigurant Un exemplu de figa tebnnicd a unei substanje chimice, care ofera informatii esentiale pentru sandtatea si securitatea mut ‘Substanfe chimice absorbite cu ajutorul nisipului uscat Limitarea zgomotului unui compresor ~ tineti capota inchisd, folositi un amortizor de zgomot la ciocanul pneumatic si purtati cisti de protectie pentru urechi Zone in care trebuie purtata casca de protectie — toate zonele unui santier sau majoritatea lor, ar trebui marcate cu acest semn Echipamentul de protectie pentru ochi trebuie s& fie confortabil si la indemand, pentru ca muncitorii si-l foloseasci Trei tipuri de semimasca cu fitru Aparat de respirat autonom, alimentat cu aer de la un compresor sau din butelii cu aer Spalatoarele si dusurile ajuti la protejarea stinatatii muncitorilor Pag. 48 50 55 37 39 61 65 66 68 0 70 n B 5 8 16 81 86 88 Sse1. Introducere Sectorul constructilor este unul dintre cele mai importante sectoare economice la nivel mondial. Realizarile sale, atét in directia reconstructiei zonelor devastate de calamititi naturale sau datorate activitafii umane, ct si in directia oferirii accesului la electricitate, servicii si comunicafii pentru a satisface nevoile si asteptirile in permanent cregtere ale oamenilor din intreaga lume, reprezinti beneficii imense pentru intreaga omenire. In ciuda mecanizarii, construcfiile folosesc in continuare un numir mare de lucritori — adesea Procentul populafiei ocupate in constructii situindu-se intre 9 si 12 la suti din totalul populafei active a unei ari, ajungénd uneori chiar pana la 20%. A existat insi un pret de plitit pentru dezvoltarea si activitatea continu din acest sector. Desi este dificil sA se obfind statistici exacte intr-un domeniu in care multe accidente raman nedepistate si neraportate, in multe fri numirul accidentelor mortale cunoscute, ca si al celor soldate cu pierderea de ore de munci, depasesc in mod frecvent cifrele corespunzitoare inregistrate in celelalte ramuri ale industriei prelucrdtoare. Ceea ce contribuie la rata ridicaté a accidentelor sunt acele caracteristici ale domeniului care il deosebesc de restul industriei prelucratoare. Acestea sunt: + procentul ridicat de intreprinderi mici si de muncitori care lucreazi pe cont propriu; + varietatea si durata de viafi relativ scurti a santierelor de constructii; + rotafia mare a muncitorilor; + numérul mare de muncitori sezonieri sau migranfi, mulfi dintre ei nefamiliarizafi cu procesele de constructie; + influenta condifiilor climatice; + numtirul mare de meserii si ocupafii diferite. Scopul manualului Aceia dintre noi care au cdutat si au gisit un loc de muncé fn construcfii sunt preocupafi si aibi condifii de munca sigure, iar situafia de pe santier si nu le afecteze viata, sindtatea gi capacititile profesionale. Prin intermediul acestui manual — Securitatea si simitatea muncii pe santierele de construefii — va vom ajuta si analizafi condifiile de sinitate si securitate’ a muncii de pe santierele din fara dumneavoastra si s& invafafi despre posibile solufii ale problemelor cu care va confruntafi,2. Organizarea si managementul securitatii muncii Spre deosebire de restul acestui manual, care este destinat in primul rand muneitorilor gi sefilor punctelor de lucru, acest capitol isi propune si le reaminteascé managerilor de la nivelurile mai inalte, de aspectele de baz pe care trebuie si le aiba in vedere pentru a asigura sindtatea si securitatea muncii pe un santier. fn acelasi timp ins’, el serveste la a informa muncitorii $i sefii punctelor de lucru asupra aspectelor esentiale pe care trebuie si le cuprind un sistem de management al securitifii muncii. fmbundtatirea sindtifii, a securitifii si a condifiilor de munc& depinde in ultima instant de oamenii care lucteaz3 impreund, fie ei guvernanfi, angajatori sau muncitori. Managementul securit%fii muneii implici functiile de planificare, identificare a zonelor cu probleme, coordonare, conducere gi control al activitatilor menite si asigure securitatea pe un santier de construcfii, toate acestea avand ca scop prevenirea accidentelor si a imbolndvirilor (fig. 1). Prevenirea accidentelor este adesea gresit infeleasi, deoarece majoritatea oamenilor cred c& “accident” este sinonim cu “accidentare”. Aceastd infelegere presupune c nici un accident nu are importanfi, dac& nu are ca efect o accidentare. Managerii din construcfii sunt desigur preocupati de accidentirile muncitorilor, dar prima lor griji ar trebui si fie condifiile periculoase care au dus la producerea accidentirii — adic& si se preocupe mai degrabi de “incident” decat de “accident”, Pe un santier de construcfii sunt mult mai multe “incidente” decdt accidentiri. O actiune periculoas poate fi realizati de sute de ori inainte ca ea s& aiba ca efect 0 accidentare, iar eforturile managerilor ar trebui indreptate in directia elimindrii acestor pericole potentiale. Ei nu-gi pot permite si astepte si se produc mai inti accidentari sau pagube materiale, si abia dup’ aceea si ia misuri, De aceea, managementul securititii muncii inseamnA apicarea masurilor de securitate inainte ca accidentele si se producd. Un ‘management efectiv al securitafii muncii are trei obiective majore: + si facd din mediul de Iucru un mediu sigur; - si facd locul de munca lipsit de pericole; ~ si fac& muncitorii sti devin’ constienfi de aspectele privind securitatea muncii. 2.1 Politici privind securitatea muncii Condifiile de munca nu devin sigure si sinatoase de la sine. Angajatorii trebuie s& aiba o politic’ de securitate a muncii pentru firma lor, formulati in scris, care si cuprinda standardele de sindtate si securitate pe care urmaresc si le realizeze, Documentul trebuie si specifice care din membrii conducerii este responsabil cu controlul realizérii acestor standarde si cine are autoritatea de a aloca responsabilitiji membrilor conducerii si sefilor de formayie de lucru de la toate nivelurile, ca si de a verifica indeplinirea acestora. Politica de securitate a muncii ar trebui si se refere la urmatoarele aspecte: ~ aspecte privind formarea la toate nivelurile. O deosebiti atengie trebuie acordat categoriilor cheie de muncitori, cum sunt cei care realizeazi scheldria sau macaragiii, ale ciror greseli pot fi deosebit de periculoase pentru ceilalfi muncitoris ~ metode sau sisteme de lucru de siguranfi folosite in operafii periculoase: muncitorii care realizeaz’ aceste operafii ar trebui implicati in fazele de pregitire a acestora;- _ indatoririle si responsabilitifile sefilor punctului de lucru gi ale altor categorii cheie de muneitori; - _ mecanismele de diseminare a informatiilor privind séndtatea si securitatea muncii; - mecanismele de infiinjare a comitetelor de securitate a muncii; ~ _selecfia si controlul sub-antreprenorilor. 2.2 Organizarea securititii muncii Organizarea securititii muncii pe santierul de construcfii va fi determinaté de dimensiunea santierului, de sistemul de angajare si de modul de organizare a proiectului. Trebuie finute evidenje ale datelor privind sinatatea si securitatea, care si faciliteze identificarea si rezolvarea oricdror probleme de sinatate sau securitate care apar pe santier. Figura 1. Organizarea $i managementul securititii muncii trebuie si acopere toate aspectele luerrilor angajatorului sau ale antreprenorului MANAGEMENTUL ‘SANATATII SI SECURITATII MUNCII in camul lucritilor de construcfii in care se folosesc sub-antreprenori, contractul cu acestia trebuie s& precizeze responsabilitatile, sarcinile si misurile de siguranfi care revin angajafilor lor. Aceste misuri pot include existenta si folosirea unor echipamente specifice de securitate a muncii, metode de realizare in siguranfi a anumitor sarcini de lucru, ca si_ a verificarea si folosirea adecvati a uncltelor. Persoana care rispunde de gantier trebuie si ~ asigure, de asemenea, ca materialele, echipamentele si uneltele aduse pe santier s& satisfact standardele de securitate a muneii. Trebuie desfisurate sesiuni de formare la toate nivelurile, inclusiv pentru manageri, sefi de puncte de lucru $i muncitori. Sub-antreprenorii si lucratorii acestora ar putea gi ei si aiba nevoie de a fi formafi in domeniul procedurilor de securitate a muneii pe santier, deoarece diferitele echipe de lucritori specializafi ar putea sé-si influenfeze reciproc securitatea muncii. Trebuie s& existe un sistem prin care conducerea santicrului si fie informata in mod tur cu practicile nesigure si cu echipamentele defecte. frile care privesc sindtatea si securitatea muncii trebuie alocate unor persoane bine determinate. Iatd céteva exemple de indatoriri care ar trebui si fie clar specificate: = procurarea, constructia si intrefinerea unor elemente de securitate cum sunt c&ile de acces, trotuarele pentru pietoni, baricadele si copertinele de protectie; = constructia si instalarea semnelor de securitate; - masurile de protectie specifice fiecérei ocupafii in parte; = testarea masinilor de ridicat cum sunt macaralele si ascensoarele, precum si a angrenajelor de ridicat cum sunt cablurile si inelele de legatura; - _inspectia si repararea facilititilor de acces cum sunt schelele si scarile; = ingpectia si curdfenia toaletelor, a vestiarelor si a cantinelor; = transmiterea parfilor relevante ale planului de securitate a muneii citre fiecare echipa in parte; - planurile pentru cazuri de urgenta si planurile de evacuare. 2.2.1 Responsabilul cu securitatea mun Orice firma de constructii, indiferent de marimea sa, trebuie si angajeze una sau mai multe persoane cu o pregittire corespunzitoare, a ciror atributie principala si fie promovarea sandtiii si a securitafii muncii. Persoana respectiva trebuie si aib& acces direct la unul dintre directorii executivi ai firmei. indatoritile acestei persoane ar trebui si fie urmitoarele: - organizarea informafici care trebuie transmisi de la conducerea firmei citre muncitori, inclusiv c&tre angajafii sub-antreprenorilor; - onganizarea si desfisurarea unor programe de formare pe teme de securitatea muncii, inclusiv formarea la angajare a tuturor lucratorilor de pe santier; ~ investigarea si analiza circumstanfelor si a cauzelor accidentelor de munca si a bolilor profesionale, pentru a formula recomandati privind preventia; - consultanfa tehnic4 pentru comitetul de securitate a muncii - participarea la activitatile de planificare a santierului. Pentru a indeplini aceste indatoriri, responsabilul cu securitatea muncii trebuie si aibi experienfi de munca in constructii, precum si pregitire profesional adecvata si, acolo unde aceasta exista, trebuie si fie membru al unui corp recunoscut de experti in sinitatea si securitatea muncii,- Nici o politicd de securitate si nici un plan nu vor funcfiona in absenta atribuirii responsabilititilor specifice: © unei anumite persoane; © care s& fie indeplinite in anumite limite de timp. - Politica gi planul de securitate a muncii trebuie transmise ierarhic in jos cditre muncitori — deoarece securitatea lor este cea care trebuie protejati prin intermediul respectivului plan. 2.2.2 Sefii punctelor de lueru © planificare si o organizare bund pe fiecare santier, precum gi atribuirea unor responsabilitii clare pentru sefii punctelor de lucru sunt elemente fundamentale ale securititii muncii in constructii. Aici prin ,,sef de punct de lucru” se infelege primul nivel de ‘management, care pe santier poate fi denumit in mod diferit, de exemplu “maistru”sau “sef de echipa”. Fiecare sef de punct de lucru are nevoie de sprijinul direct al conducerii santierului si trebuie si caute s& asigure, in cadrul propriului stu domeniu de competenta, urmitoarele: - condifiile de muncd si echipamentele si fie sigure; - securitatea locului de munca si fie inspectati periodic; - lucratorii si fie formafi in mod adecvat pentru munca pe care o au de fticut; - misurile de securitate a muncii si fie aplicate; = sii se adopte cele mai bune solutii, in raport cu resursele si competentele disponibile; ~ toate echipamentele personale de protectie care sunt necesare, si fie disponibile si si fie folosite. Asigurarea securititii Ja locul de munc& va necesita inspecfii regulate, precum si prevederea mijloacelor prin care se vor lua misuri de remediere a situafiei. Formarea muncitorilor fi va ajuta pe acestia sa recunoasca riscurile cu care se confrunta si metodele de a Ie depasi. Muncitorilor trebuie s& li se arate care este modul sigur de a realiza o anumiti sarcina de lucru. 2.2.3 Muncitorii Fiecare muncitor are indatorirea moral, si in multe cazuri gi legal, de a avea cea mai mare rij de propria sa sigurangi, precum gi de cea a colegilor si. Sunt mai multe cai de a implica direct muncitorii in imbundtafirea conditiilor de pe santier, ca de exemplu: ~ “discusia din jurul trusei de seule” (en. toolbox briefing), (figura 2), 0 scurti gedinfa de 5-10 minute cu seful punctului de lucru, chiar inainte de a incepe executarea unei sarcini de lucru, d& posibilitatea acestuia si muncitorilor si discute despre problemele de securitate a muncii care pot aparea, ca si despre potentialele solutii de rezolvare, Aceasti activitate este simplu de organizat si poate preveni accidente grave; ~ “verificarea sigurangei” (en. safety check) ~ verificarea de cétre muncitori a siguranfei mediului de lucru, inainte de inceperea unei operatii, poate permite remedierea oricarei situafii periculoase pentru siguranta lor sau a altor muncitori.2.3 Comitetele SSM Un comitet SSM activ reprezinta o contributie important la asigurarea securitatii muneii. Scopul siu cel mai important este de a permite conducerii si muncitorilor si colaboreze in monitorizarea aplicérii planului de securitate a muncii pe santier, astfel incat si fie prevenite accidentele gi condifiile de munca pe santier s se imbunitziteasc. Dimensiunile si componenfa sa vor depinde de mirimea si natura santierului, ca si de diferite conditii legale si sociale din fara respectiva, insi in orice caz ar trebui s4 fie un grup de oameni orientati spre actiune, in care s& fie reprezentati atat conducerea cat si muncitorii. Un comitet SSM care realizeazi o inspectie a santicrului, Ia care participa tofi membri, are ca efect constientizarea aspectelor de securitate a muncii de cditre tofi angajafii de pe santier. Atribufiile unui comitet SSM activ sunt: - intilniri regulate si freevente, pentru a discuta programul de SSM de pe santier si pentru a formula recomandari pentru conducerea santierului; = analiza rapoartelor personalului responsabil cu securitatea muncii; ~. discutarea rapoartelor privind accidentele si bolile, cu scopul de a formula recomandiiri pentru prevenirea acestora; - evaluarea imbunaititirilor ficute; - examinarea sugestiilor formulate de catre muncitori, in special de catre reprezentantii SSM; - planificarea si participarea att la programe educafionale si de formare, cat si la sesiuni de informare. Figura 2, ,Discutia din jurul trusel de seule” ar trebui si se desfigoare tn mod regulat,~ 2.4 Reprezentantii SSM Acestia sunt desemnafi de cétre muncitori - atunci nd este cazul, potrivit legislatiei nafionale in vigoare — pe care {i reprezint& in probleme de sindtate si securitate a muncii pe santier, Ei trebuie s& fie muncitori cu experienf, capabili si recunoasc& pericolele existente pe un santier, desi s-ar putea si aiba totusi nevoie de formare pentru a dobandi noi competente legate de inspectie si de utilizarea informafiei. Funcfiile lor sunt: ~ s& prezinte conducerii aspecte problematice legate de siniitatea si securitatea muncii; - s& participe la sedinfele comitetului SSM; ~ s& desfigoare inspectii ale santierului, in mod regulat si sistematic; ~ s& investigheze accidentele, impreuna cu reprezentanfii conducerii, pentru a determina cauzele acestora si pentru a propune masuri de remediere; - s& investigheze plangerile colegilor; - si reprezinte muncitorii in discutiile cu inspectorii autoritifilor publice in timpul vizitelor acestora pe santier. Reprezentanfii SSM trebuie si primeasca suficient timp liber pentru a fi formati si pentru a-si duce la indeplinire indatoririle in mod corespunzitor. Aceste activitifi trebuie realizate fard a pierde din salariu, pentru c& un santier sigur, din punctul de vedere al stindtiii si al securititii muncii, reprezint& un beneficiu att pentru angajator cat si pentru angajati. 2.5 Institufii externe 2.5.1 Interventia guvernului in numeroase tari exist o legislatie care reglementeazi condifiile de munca din sectorul constructii. Aplicarea acestei legislafii este de obicei monitorizati de citre inspectori de munc’, care de obicei sunt capabili si dispusi s& ofere si sfaturi privind respectarea legislatiei. Cu toate acestea, chiar si in farile cu legislafia cea mai avansat’, numérul acestor inspectori este prea mic pentru ca ei si poatii supraveghea zi de zi santierele, chiar daca ar intra in atribufiile lor si fac acest lucru, 2.5.2 Acorduri internationale Legislatiile nationale se bazeazi deseori pe convenfii, acorduri, declarafii sau programe internationale. Acestea au fost elaborate de diferite organizatii ale ONU, cum ar fi Organizatia Mondiala a Muncii (ILO) sau Organizajia Mondial’ a Sinatitii (WHO). in 1988, ILO a adoptat Convenfia privind Stinatatea gi Securitatea Muncii in Constructii (nr. 167), precum si Recomandarea (nr. 175) care 0 insofeste. Acestea reprezinti 0 bazi legislativa pe care se pot construi condifii de munc& sigure si slndtoase. Textul acestei conventii atat de importante, precum si cel al recomandarii sunt reproduse in Anexa 2 a acestui manual.3. Planificarea si organizarea santierului 3.1 Organizarea santierului Un santier prost planificat si dezordonat reprezinté cauza profundi a multor accidente produse in urma ciderilor de materiale, a coliziunilor dintre muncitori si utilaje sau echipamente (fig. 3 si 4). Constrdngerile de spafiu, in special pe santierele aflate in mediul urban, reprezinti aproape fntotdeauna principalul factor care limiteazi dimensiunile santierului, iar o organizare care fine cont ce! mai bine de aspectele de sin&tate si securitate a muneii poate fi greu de armonizat cu nevoia de productivitate. O planificare corecti, realizata de ciitre managementul santierului, reprezinti o component esenfiali a pregatirii si a claborérii unui buget care si permit desfasurarea att in sigurant& cat si cu eficien{& a unui proiect de constructii. fnainte de inceperea lucririlor propriu-zise pe’ santier, trebuie analizate urmitoarele aspecte: - ordinea de realizare-a lucririlor, cu accent pe analiza operafiilor si a proceselor periculoase; - accesul muncitorilor pe si prin santier. Traseele de deplasare trebuie si fie libere de orice obstrucfie si si nu fie expuse pericolelor cum sunt ciderea unor materiale, migcarea echipamentelor si vehiculelor care transport materiale. Trebuie instalate panouri adecvate de avertizare. Traseele de acces la grupurile sanitare trebuie tratate cu aceeasi atenfie. Este necesari asigurarea protectiei muchiilor pentru deschiderile in plansee, pentru scari si in orice situafie unde exist o diferent de nivel de peste 2m (figura 5). Figurile 3 si 4. Organizarea defectuoasi i lipsa de spatiu impiedicd circulafia in siguran{i a muncitorilor sia vehiculelor, ducdnd la producerea de accidentetrasee de acces pentru vehicule. Acestea trebuie si fie, pe cat posibil, cu sens unic. Blocarea traficului prejudiciaz8 securitatea muncitorilor, in special atunci cénd soferii neraibdatori descarcd materialele in grabi; - zonele de depozitare a materialelor si a echipamentului, Materialele trebuie depozitate cat mai aproape de punctul unde vor fi folosite, de exemplu nisipul si pietrigul aproape de malaxor, iar cheresteaua in apropierea atelierului de tamplirie. Daca acest lucru nu este posibil, este important programarea adecvatia sosirii materialelor; - amplasarea utilajelor de construcfii. Aceasta se face de obicei in fanctie de cerinfe operationale, pentru c& macaralele-turn au restricfii legate de raza de operare, precum gi puncte de incarcare si desclrcare. Obiectivul este de a evita transportul greutifilor pe deasupra muncitorilor; - amplasarea atelierelor - de obicei acestea nu mai sunt mutate dupa ce sunt construite; - amplasarea cabinetului medical si a grupurilor sanitare. Pe santierele mari ar trebui si existe grupuri sanitare separate pe sexe, situate in mai multe amplasamente; Figura 5. Protectia muchilor: Balustrade si borduri _~ iluminatul artificial al zonelor unde de protectie plasate Ia muchiile deschise ale continua lucrul sau tree muncitori gi dupa cdderea intunericului; = securitatea santierului. Santierul trebuie imprejmuit cu gard pentru a deveni inaccesibil —_persoanelor neautorizate, copiilor mai ales, ca si pentru a proteja populatia de pericolele de pe santier. Tipul de imprejmuire va depinde de amplasarea santierului, insi in zonele populate ar trebui si aibi cel pufin 2m indljime si si nu aiba spatii libere sau giuri, De asemenea sunt necesare copertine de protectie, da sarcina macaralei trece pe deasupra unei zone circulate. - sisteme de menfinere a ordinii si curdteniei si de colectare si indepartare a deseurilor de pe santier; ~ necesitatea de a avea la dispozitie surse de curent de voltaj scdzut pentru iluminatul temporar, ca si pentru uneltele si echipamentele portabile; = nevoile de formare profesionala ale muncitorilor si ale gefilor de punct de lucru, De retinut Timpul consumat cu planificarea santierului are ca efect un santier mai sigur si economiseste bani.Discutie + in ce moduri putefi imbumatati organizarea pe santierul dumneavoastra? + Ce opfiuni exist pe santierele cu spafiu limitat? 3.2 Ordinea pe santier Ca muncitor, putefi avea o contribufie major la siguranta condifiilor de pe santier, prin atentia pe care 0 acordafi ordinii. Exist’ multe accidente care se produc din cauza impiedicirii, alunecdrii sau ciderii peste materiale si echipamente care au fost lsate in dezordine, ca gi cilearii pe cuiele ale cdiror varfuri ies din scénduri. Asigurafi-va c& afi luat urmatoarele misuri: « Facefi curat in urma dumneavoastra, pe misuri ce lucrafi ~ nu Lisafi gunoi si resturi pe care s le curete urmitoarea persoani care trece pe acolo. + Menfineti gangurile, platformele de lucru si scirile libere de echipamente si materiale care nu sunt de utilizare imediat®. + Curitati ulejurile si grisimile scurse pe jos (figura 6). + Depozitafi resturile de materiale intr-un loc special amenajat. + Scoateti sau indoifi toate cuiele pe care le vedefi iesind din scAnduri (figura 7). Figura 6. Curitafi uleiurile si grisimile Figura 7. indoiti cuiele pe care le vedeti iesind care s-au scurs pe jos din sefinduri De retinut + Un gantier dezordonat este un santier peticulos. Discutie + Care sunt cele mai bune metode de a indeparta gunoiul si resturile de pe santier? Sunt cle folosite pe santierul dumneavoastri? + Cum putefi imbunat3ti ordinea de pe gantier?4. Excavatii 4.1 Maisuri generale 4.1.1 Pericole ‘Majoritatea lucririlor de construcfii presupun excavafii pentru fundafii, canalizare gi alte instalafii subterane. Excavafiile sau stiparea sanfurilor pot fi foarte periculoase - pan si unii dintre cei mai experimentafi muncitori s-a intimplat si fie prinsi de surparea brusc si neasteptat a peretelui nesustinut al unui sant. ingropat sub un metru cub de sol, nu vefi putea respira din cauza presiunii de pe piept, si chiar ficdnd abstractie de orice alt rand fizicd, va veti sufoca rapid si vefi muri, deoarece chiar gi aceasta cantitate relativ mica de sol cAntireste peste o ton. Lucriirile de excavafii presupun indepirtarea solului sau a unui amestec de sol si rocii ‘Apa este aproape intotdeauna prezent’, fie si numai ca umezeali in sol, iar ploile torentiale sunt 0 cauza frecventi de alunecari de teren, Posibilitatea inundafiilor reprezinta un pericol suplimentar, care ar trebui intotdeauna si fie luat in considerare. Se mai pot produce erépaturi din cauza diminuatrii presiunii odata cu indepiirtarea solului, sau din cauza uscdirii pe o vreme foarte cilduroasi. Solurile variazd ca si consistenfa (de exemplu, nisip fin care curge usor, sau argilé tare care este mai compacta), Cu toate acestea, nici un tip de sol nu prezinta siguranta in sustinerea propriei greutafi si trebuie late intotdeauna masuri pentru a preveni pribusirea malurilor unei excavafii de peste 1,2 m adancime. 4.1.2 Cauze ale accidentelor Principalele accidente si incidente care rezulta in urma lucrdirilor de excavafii sunt: + muncitori pringi si ingropafi intr-o excavafie din cauza prabusirii malurilor; + muncitori loviti $i accidentafi de materiale care cad in interiorul excavaticis + muncitori care cad in interiorul excavatieis + cli de aceces nesigure si mijloace de salvare insuficiente in caz de inundatii; + vehicule cdizute in interiorul excavafiei sau care au ajuns prea aproape de marginea acesteia, in special mergind in marsarier si cauzdnd prabusirea malului excavatiei; + asfixierea sau otrivirea cauzate de gazele mai grele decat aerul, care stafioneazA in partea de jos a unei excavafii, de exemplu gaze de esapament de la motoare diesel sau pe benzin’. 4.1.3 Masuri de siguranti pentru prevenirea cAderilor si prabusirii excavatiilor Perefii unei excavafii sau ai unui sant trebuie si fie inclinafi sau batatorifi la un unghi de siguranfa, de obicei de 45°, sau si fie sprijiniti cu lemn sau alte mijloace potrivite pentru a preveni pribusirea. Tipul de suport necesar va depinde de tipul de excavate, de natura solului si de condifiile legate de pinza freatic’. Planificarea este vital. Asigurafi-va ci exist suficiente materiale pentru a susfine {intreaga lungime a santului care trebuie spat, deoarece materialul de susfinere trebuie instalat fara intérziere, pe masurd ce Incriirile de excavatie avanseazi.Cel putin o sustinere aleatorie in lemn sau stivuire este necesara in toate excavatiile, dar excavatiile mai adénci de 1,2 m trebuie previzute cu o susfinere in lemn sau cAptusire adecvata (figura 8), Imbracarea sau cAptusirea sunt necesare daci solul este instabil sau lipsit de coeziune. Nu lucrati niciodatd dincolo de zona de sant care este sprijinita. Susfinerea trebuie instalat, modificati sau indepartata numai de muncitori competenti, care lucteaz sub supraveghere. Ori de cate ori este posibil, susfinerea va fi instalata inainte de se excava pana la adancimea final a gantului — este necesar s& se inceap’ inainte ca santul si depaseascd 1,2 m adancime. Excavarea gi instalarea susfinerii ar trebui apoi si se produc’ in etape, pind la atingerea adancimii finale. Este necesar si cunoasteti bine procedurile de salvare ale unui coleg prins de pribusirea unui mal de pamént. Figura 8. Sustinerea malurilor unei exca pentru a preveni prabusirea acestora, cu Figura 9. Bariere instalate de-a lungul marginilor de lemn sau de ofel si ciptuseali de scanduriintre _unei excavatii, pentru a preveni ciderea grinai muncitorilor TERIA | i] Muncitorii cad adesea in interiorul excavatiilor. Ridicafi bariere adecvate, suficient de fnalte (adic& de aproximatiy 1m) pentru a preveni c&derile (fig. 9). Grinzile de sprijin care sunt mai inalte decat sanful pot fi de asemenea folosite in acest sens. 4.1.4 Inspectia Excavafiile trebuie inspectate de 0 persoan& competenta inainte de inceperea lucriii si cel pufin o data pe zi atunci cand lucrarea se afld in curs de desfiisurare. Ele trebuie examinate in aminunt de c&tre 0 persoand competent, o dati pe s&ptimdnd, si rapoartele acestor inspeefii trebuie pastrate.4.1.5 Clidirile alaiturate Ori de cate ori este posibil, o excavatie nu ar trebui si se fac& atét de aproape si de adane incét si afecteze o cladire sau structura adiacent’. Trebuie luate masuri de protectie, prin sprijinirea malurilor etc, pentru a preveni alunectri sau prabusiri atunci cand stabilitatea unei clidiri sau structuri poate fi afectat de o lucrare de excavafie aflaté in desfigurare (figura 10). Figura 10. Excavatie in apropierea unei cli 4.1.6 Marginile excavatiei Nu trebuie depozitate sau mutate materiale sau echipamente in apropierea marginilor unei excavatii. Pericolul poate proveni att din ciderea materialelor peste muncitorii care lucreaza in interiorul excavatici, cat si din cresterea presiunii asupra terenului invecinat, care poate face si cedeze structura de sprijin a peretilor excavatiei, Materialul excavat si grimezile de deseuri trebuie de asemenea sa fie mentinute la distanti de marginile excavatici. 4.1.7 Vehicule Ar trebui s& existe butuci de tamponare adecvafi si bine ancorafi, care si prevind ciderea vehiculelor in interiorul excavatiei. in timpul basculérii — un pericol deosebit care apare atunci cand vehiculul este condus in marsarier (figura 11). Butucii trebuie asezati la 0 distant suficient de mare de marginea excavatiei, pentru a evita pribusirea acesteia sub greutatea vehiculului. 4.1.8 Accesul Asigurafi-va c& exist mijloace sigure de acces si de evacuare, ca de exemplu o scart bine sprijiniti, atunci céind lucrafi in interiorul excavatiei. Acest Iucru este deosebit de important in cazul existenfei unui risc de inundafie, cnd evacuarea rapida este esenfialA. 4.1.9 Tuminatul Zona din jurul excavafici trebuie iluminat& adecvat, in special in punctele de acces si la deschiderile barierelor.Figura 11, Butuei de tamponare care previn risturnarea vehiculelor in interiorul excavatiei ia timpul bascularit De retinut: + Nu lucrati niciodata in afara zonei sprijinite a trangeei, chiar daci lucrafi la instalarea cptuselii malurilor. + Aparentele pot fi ingelitoare. Faptul c& 0 excavatie are o adancime relativ mic& sau aparenta soliditate a solului nu reprezinté neapdrat garantii de siguranti. * Sanfurile adénci rata periculos, dar cele mai multe accidente soldate cu morfi au loc in sanfuri mai mici de 2,5 m adéncime. + Atunci cdnd lucrati in interiorul unei excavafii, purtati intotdeauna casca de protectie. 4.2 Instalatii ingropate sau subterane fnainte de a incepe orice lucrare de excavafii, fie ea manual sau cu excavatorul, amintiti-va c& in zona respectiva pot sa existe instalatii subterane care nu sunt vizibile la suprafafa. in zonele construite, trebuie si pornifi intotdeauna de la presupunerea cA exist’ cabluri electrice, instalafii de apa si de canalizare. in unele locuri ar putea s& mai existe si fevi de gaz. Uncle dintre aceste instalafii se aseamani intre ele, de aceea, atunci cind gisifi instalafii subterane, trebuie intotdeauna s& porniti de la presupunerea cea mai rea. Atingerea cablurilor electrice poate cauza moartea sau rini grave prin soc electric sau arsuri. Tevile de gaz sparte vor provoca scurgeri de gaze care pot duce la incendii sau explozii. Tevile de apa~ sau de canalizare, dac sunt sparte, pot produce pericole iminente prin inundarea unei excavafii sau prin prabusirea malurilor acesteia. 4.2.1 Cabluri electrice in fiecare an, muncitorii care sapi pe santierele de constructii suferé arsuri severe atunci cand lovese accidental cabluri electrice subterane aflate sub tensiune. Intotdeauna trebuie si considerafi ci aceste cabluri subterane sunt sub tensiune. fnainte de a incepe excavafiile, interesafi-vé la autoritatea responsabili cu electricitatea, la autorititile locale sau la proprictarul santierului si cerefi planurile refelei subterane de electricitate din zona. Chiar dac& aceste planuri exist, tinefi cont de faptul c& unele cabluri s-ar putea si nu apard fn plan sau s& nu se gaseasca exact acolo unde ar trebui conform planului, deoarece cablurile merg rareori in Tinie dreapta. Privifi in jur dup semne de circulafie, semafoare sau substafii care sunt de obicei alimentate prin cabluri ingropate. Folositi un aparat de localizat cabluri, dacd avefi unul la dispozifie — si amintifi-va c& atunci cdnd mai multe cabluri sunt aproape unele de altele, aparatul s-ar putea si nu le deosebeasca. Unele tipuri de cabluri nu pot fi localizate cu aparate, Odata gisit un cablu, anunfafi seful punctului de lucru si colegii de mune’. Pozifia cablului trebuie marcatii cu creti, creion sau vopsea sau, daci terenul este prea moale, cu pene de lemn (figura 12). Nu folosifi niciodat& piroane ascufite. Odati cunoscuti pozitia aproximativa a unui cablu ingropat, folositi unelte de mand pentru a-l dezgropa. Folosifi lopefi sau cazmale, nu furci sau timicoape. Urmariti cu grijé orice dovezi ale existenfei cablurilor ingropate, pe tot parcursul efectuirii sipaturilor. Uneltele actionate electric nu trebuie folosite la distant’ mai mic de jumatate de metru de un cablu. 4.2.2 Alte servicii Ca gi in cazul refelelor electrice, interesafi-va la autoritatile relevante si la proprietarul santierului daca exist planuri ale refelelor de gaze, api, canalizare gi cabluri telefonice, dupa care folosifi metode de lucru asemaniitoare. Niu folositi excavatoarele mecanice la mai putin de jumatate de metru distant de o feava de gaze. Daca simfifi miros de gaze, asigurafi-va c& nu exist surse de foc in preajma, cum ar fi o figara aprins& sau un motor de autovehicul pornit. Indepiirtati-va din zona, avertizati-i si pe ceilalfi s& se indepairteze si anunfati compania de gaze. Nu folosifi utilaje sau echipamente grele deasupra sau in apropicrea unei fevi de gaze, deoarece s-ar putea ca aceasta si se fisureze. Toate fevile si cablurile aflate la vedere trebuie susfinute corespunzitor pe toatl perioada cat excavafia este deschist. Nu le folosifi pentru a sprijini echipamente sau pe post de trepte pentru a intra gi a iesi din excavafie. Atunci cfind umplefi la loc un sant in care se afl’ o conduct de gaze, asigurafi-va ci solul de sub conducti este bine compactat, pentru preveni tasatile ulterioare care ar putea duce la fisurarea conductei. Discutie + Enumerafi masurile de precautie care trebuie late inainte s& se poat intra intr-un sant ‘sau intr-o excavatie. + Care sunt condifiile care influenjeaza stabilitatea malurilor unei excavajii? + De ce multe din accidentele care au loc in lucrarile de excavafii se soldeaz cu morfi? + Enumerafi pericolele potenfiale care pot fi intAlnite intr-o excavatie de mare adéncime.* Daca malurile unui sant se pribusesc si ingroapi un coleg de munca, cum acfionafi? * Ce precaufii sunt necesare pentru a evita pericolele reprezentate de instalafiile subterane? De retinut: + Sipafi cu grija, deoarece cablurile pot fi imediat sub suprafafa solului. + Folosifi cazmaua sau sapa, nu furca sau timacopul, si nu infigeti uneltele in pmdnt. + Daca gisiti un cablu ingropat in beton, nu-l t8iafi, ci cerefi sfatul cuiva. + Dac un cablu este deteriorat fie'si foarte putin, nu va atingeti de el. + Nu luctati cu pieptul descoperit. Echipamentul de lucru obisnuit vi poate proteja de arsurile provocate de scfintei. Figura 12. Localizarea cablurilor electrice ingropate folosind un plan si marcarea pozitiei acestora5. Scheliria 5.1 Pericole Caderea unei persoane de la indljime, ca si a materialelor $i a altor obiecte, reprezinti cel mai serios risc de securitate in sectorul constructiilor. Un procent ridicat din accidentele mortale este reprezentat de c&deri. Multe dintre acestea se produc din cauza locurilor de muned neasigurate sau din cauza cdilor de acces nesigure la unele locuri de munca. Acest capitol al manualului, ca si urmitoarele, care se referd la scari gi respectiv la operatii periculoase, isi propune si contribuie la rezolvarea acestei probleme. Schelaria poate fi definité ca o structuri temporara care sustine una sau mai multe platforme si care este folositi fie ca loc de munca, fie pentru depozitarea unor materiale pe parcursul unei lucrari de constructii de orice tip, inclusiv de reparafii sau de demolare. Acesta este sensul cu care termenul este folosit in acest manual. Atunci cAnd nu se poate lucra in siguranfii de pe sol sau de pe cladirea sau structura aflata in constructie, ar trebui intotdeauna s& existe o schellirie adecvata si suficient’. Aceasta trebuie construité corect, din materiale trainice, de o rezistenfi adecvat pentru a asigura atat siguranfa accesului ct si a lucrului pe schela. Schelele trebuie ridicate, modificate sau demontate numai de cétre persoane competente si sub supraveghere, iar acest manual traseaza principiile generale pentru cdteva dintre tipurile de schele cele mai rispandite. Dup& montare, schelele trebuie inspectate cel pufin o dat& pe saptiménd si rapoartele scrise ale acestor inspectii trebuie arhivate. Existi multe materiale care se folosesc la construcjia schelelor, cum ar fi ofelul, aluminiul, lemnul sau bambusul. Indiferent de material, principiile unei schelarii sigure rimén aceleasi — si anume: trebuie si aib& o rezistent& suficienti pentru a suporta greutatea si presiunea exercitati de muncitorii care vor lucra pe ea, ca si de operafiile desfigurate de acestia; sk fie bine ancorati si stabild; si fie proiectati astfel incdt si prevind ciderea muncitorilor si a materialelor. Proiectarea si montarea schelariei din tuburi metalice, care este din ce in ce mai raspandité pe plan mondial, este dati ca exemplu in acest manual: 5.2 Schele de fatadi autoportante O scheli de fajadi autoportanti consti dintr-o platforma de lucru care se sprijind pe tuburi orizontale, numite de obicei traverse, care sunt fixate la un unghi de 90° fapi de fajada clidirii si sunt prinse la ambele capete de doua siruri de montanfi, sau stalpi verticali, ca gi de alte doua siruri orizontale de tuburi, numite adesea si grinzi, care sunt paralele cu fatada cladirii. O scheli autoportant, desi trebuie s& fie ancorat de clidirea sau de structura respectiva, nu se bazeazi pe acestea pentru a-si asigura rezistenta (figura 13). Montan{ii unei schele trebuie asezafi pe teren solid si plan, pe tilpi sprijinite la randul lor pe scdnduri de calare. Acestea asigura distributia greutitii preluate de fiecare montant pe o suprafati ceva mai mare, prevenind astfel scufundarea montantului in pamént si dezechilibrarea schelei. Nu folosifi niciodat’, ca suport pentru montanfi, materiale care se pot sftirdma sau migca, cum ar fi cdrdmizi sau plici de pavaj sparte. Montanfii trebuie si fie amplasafi la distanfe egale si trebuie conectafi intre ei si fixafi prin grinzi de rigidizare; pentru a creste rezistenta, rigidizaile trebuie amplasate altemativ. Traversele trebuie asezate deasupra grinzilor si in unghi drept cu acestea si cu fafada clidirii.a Distanjele pe orizontala dintre doua traverse succesive situate la nivelul platformelor de lucru- vor depinde de grosimea scdndurilor folosite pentra platforme, care se sprijina pe ele. Pentru scnduri cu grosimea de 38 mm, traversele trebuie spafiate astfel incét dou scdnduri aliturate s& nu se suprapuna cu mai mult de 150 mm sau cu mai putin de 50 mm. Grinzile gi traversele nu ar trebui si iasi in afar’ mai mult decét este necesar fata de planul general al schelei, pentru a nu deveni un pericol pentru pietoni sau pentru vehiculele aflate in trecere. Instalarea unor contraforturi diagonale este esenfiali pentru mirirea rezistenfei schelei si pentru prevenirea deplasirilor laterale, gi trebuie s& se fact in diagonala, de la o grinda la alta sau de Ja un montant la altul. Contraforturile pot sa meargii paralel unele cu altele sau si urce in zig- zag. Daca un contrafort trebuie demontat la un moment dat pentru a face loc de trecere pentru muncitori sau materiale, aceasta se poate intmpla numai intr-un singur loc gi el va fi imediat pus la loc dupa aceea. Figura 13. O scheli de fatadi autoportanta, care nu se sprijind pe clidire pentru a-si asigura rezistenfa. Are doua siruri, interior si exterior, de montanti sau stilpi verticali 5.2.1 Ancorari Asigurati-va ci schela este ancoratii dé cladire la intervale potrivite, astfel incét sii nu se poati deplasa. Tinefi cont de faptul c& efectul vantului este mai mare pe o schela prevéizut cu plas de protectie si el poate face ca o schela care nu este suficient de bine ancorati si se indeparteze de fajada cladirii si s& se pribuseascd. Ancoririle trebuic uneori indepartate pe parcursul lucriilor (de exemplu pentru montarea geamurilor), dar aceast& operafie ar trebui si se faci indepdirtind o singura ancorare o dati, prima ancorare fiind montat& la loe inainte ca a doua si fie indepirtata; dup montarea geamurilor poate fi necesar si se foloseasca un alt tip de ancorare, Ca regul generala, aria de schelirie corespunzitoare unei singure ancoriri nu ar trebui sii fie mai mare de 32 metri patrafi, respectiv 25 metri patrafi in cazul unei schele prevazute cu plasi de protectie.nee "5.2.2 Platforme de lucru si coridoare de acces Scéndurile care compun o platforma de lucru a unei schele trebuie s& se sprijine in mod stabil si uniform pe traverse, pentru a reduce riscul de impiedicare. La intdlnirea a dowd scanduri, traversele trebuie si fie dublate si astfel spatiate intre ele, incdt nici una din scdnduri sii nu depiseasca ultima travers cu mai mult decat de patru ori propria sa grosime. O depiigire mai mare ar putea face scAndura si se incline atunci cAnd se piseste pe ea, in timp ce 0 depasire prea mic& (sub 50 mm) ar face ca scdndura si fie dislocati de la locul ei cu prea multi usurina. in mod normal, fiecare scdndur’i trebuie s& aiba trei suporfi, pentru a preveni indoirea sau deformarea. Spafiul dintre muchia platformei de Iucru i suprafata cladirii ar trebui si fie cdt mai mic posibil. Lajimea unei platforme de lucru trebuie si fie suficienti pentru a permite desftigurarea muncii respective, iar lungimile recomandate sunt: ~ nu mai pufin de 60 cm daca se foloseste numai ca suport pentru lucratori; ~ nu mai pufin de 80 cm dacdi se foloseste si pentru depozitarea de materiale; ~ nu mai putin de 1,1 m daca este folositi ca suport pentru o platforma asezat pe capre. Coridoarele sau pasarelele trebuie si aiba lafimi adecvate scopului lor si este de preferat si fie orizontale. Dac& unghiul de inclinare depigeste 20°, sau daci suprafafa ar putea deveni alunecoasi din cauza ploii, trebuie montate palplanse la un unghi de 90° de-a curmezigul pantei, laséndu-se la mijloc un mic spajiu de trecere pentru roata roabei. in fine, trebuie Iuate masuri pentru a preveni dislocarea seandurilor in caz de vanturi puternice. 5.2.3 Balustrade si borduri Figura 14, Platformil de lucru dotata eu balustrada si bordurd; intervalul dintre acestea este asigurat eu cu sit metalica. balustradele ct si bordurile trebuie fixate pe interiorul montanfilor. Balustradele trebuie montate la indltimi situate intre 90 cm si 115 cm deasupra platformei de Iucru, pentru a preveni ciderea att pe deasupra cat si pe dedesubtul balustradei. Bordurile, care au si menirea de a preveni clderea accidentala a materialelor de pe platforma de lucru, trebuie si se ridice la cel pufin 15 cm deasupra nivelului platformei, iar dacd exist materiale depozitate la mai mult de 15 cm inaltime, trebuie adaugate scdnduri suplimentare sau intervalul respectiv trebuie asigurat cu siti metalic (fig. 14). Daca 0 balustradé sau o bordurd sunt indepiirtateSL temporar pentru a permite trecerea materialelor, ele trebuie montate Ia loc cat mai curind posibil. 5.3 Schele incastrate Un tip de scheli care se foloseste in mod obignuit pentru lucriri de mai mici dimensiuni este schela cu un singur rand de montanfi sau schela incastrat&, care consti dintr-o platforma de lucru sprijiniti pe rigle transversale (numite traverse in cazul schelelor autoportante), fixate la 90° in raport cu fafada cl&dirii (figura 15). Capetele exterioare ale riglelor transversale sunt sprijinite pe grinzi orizontale, montate paralel cu fatada si sprijinite Ja randul lor pe un singur sir de montanfi, paralel cu perefii. Capatul interior, plat, al riglelor transversale se sprijina fie direct pe perete, fie in giuri date in perete. Reiese de aici c& schela nu se poate sustine rd sprijinul constructici respective. Schelele incastrate se folosesc la constructia cladirilor din cAramida. La construirea lor se aplic& in general aceleasi principii de securitate ca gi la schelele autoportante. Este esenfial ca sirul unic de montanfi si se sprijine pe o baz solida, iar tilpile acestora vor trebui de asemenea si fie montate pe scdnduri de calare — iar 0 scndurd de calare trebuie si fie suficient de lung’ pentru a susfine cel putin doi montanfi. Distanfa dintre doi montanfi consecutivi nu trebuie s4 depiseascii 2 m iar distanta de la fafada la siral de montanti si fie de 1,3 m pentru o platforma format din 5 scdnduri. Grinzile trebuie montate pe partea interioard a sirului de montangi, la o distant’ care pe verticala sii nu depageascd 2 m — pentru unele tipuri de luerari ar putea fi necesara o distanfi mai mici — si trebuie lisate in pozitia inifiala chiar atunci cfd schela creste in indi Riglele transversale trebuie si se sprijine pe grinzi si si fie prinse de acestea, la distanfe orizontale care depind de grosimea scfindurilor folosite —_nu mai mult de 1,5 m pentru scdnduri ‘de 38 mm — iar capetele lor dinspre fajada clidirii trebuie fie s& se sprijine pe suprafafa zidétici, fie si intre in perete la o adancime de cel pufin 75 mm. in cazul realizirii unor reparafii la zidarie veche, capetele riglelor transversale se pot sprijini vertical in imbindri ale zidiriei. Ancorarea de clidire este si mai important decat in cazul schelelor independente, deoarece riglele pot capita joc la capatul care se sprijind de zidarie. La acest tip de schelA, este necesari contrafortuirea de-a lungul intregii fafade si pe toati inaltimea schelei. Contraforturile trebuie si fie instalate la un unghi de aproximativ 45° gi la intervale de 30 de metri, Cerinfele descrise mai sus pentru platformele de lucru ale schelelor autoportante, ca si cele referitoare la pasarele, balustrade si borduri se aplica si in cazul schelelor incastrate. O scheli nu trebuie lsat in stare partial construita sau parfial demontatl, decat dact este prevazuta cu inscriptii adecvate, care si avertizeze impotriva folosirii ei si toate punctele de acces pe schela sunt blocate. fn cazul ambelor tipuri de schele, apare adesea necesitatea de a le dota cu folii, panouri, plase sau cu elemente de protectie care si previni ctiderea materialelor de pe scheld in strada sau intr-un alt loc public (figura 16). Schelele sunt adesea usor accesibile din strad& si de aceea ar trebui luate misuri concrete, ca de exemplu indepartarea scirilor de acces, Pentru a preveni urcarea copiilor pe schele, mai ales dupa incheierea programului de lucru,Figura 15. scheti incastrat®, cu un singur sir exterior de montanti, care este partial sustinuti de cladire Figure 16, Proteetie impotriva ciderii materialelor - ecran si plas de protectie De retinut: + Atunci cénd nu putefi lucra in siguranti de pe sol sau de pe o parte a clidirii, este mai bine si folositi o scheli adecvati, decét 0 scar’. + Folosifi schela numai pentru scopul pentru care a fost construiti si asigurati-va ci este ancorat& sau legati bine de clidire. + Nu suprainc&rcaji schela, mai ales cu utilaje si materiale, dacd nu a fost construiti pentru acest scop. Nu finefi niciodat& materiale pe scheli, decat daci acestea sunt necesare pentru lueru in urmatorul interval (rezonabil) de timp. + Asigurafi-va cd lemnul folosit pentru schelrie nu este vopsit sau tratat astfel incfit eventualele defecte si fie ascunse. * Nu folositi bambus care di semne de putrezire sau de infestare cu insecte; examinafii funiile pentru a descoperi eventuale semne de degradare si evitafi sti folositi materiale de calitate indoielnica.5.4 Picioare de schela Un picior de schela consti dintr-o platform& care se sprijina pe grinzi orizontale conectate la patra montanfi, care Ja rindul lor sunt sustinufi de tilpi, dac& schela e staticd, respectiv de rotile in cazul unei schele mobile (fig. 17). Este destinat& zugravilor si altor muncitori care efectueaza lucrari usoare, pe o durati limitat, in general intr-un singur loc. 5.4.1 Cauze ale aceidentelor Accidentele pot si survina atunci cand un picior de schel& se ristoarnd. Aceasta se poate intdmpla in urmatoarele cazuri: - raportul dintre inalfimea piciorului de scheld si Litimea bazei acestuia este prea mare; Figure 17. Pieior de seheli mobil ~ rotile trebuie blocate pe perioada folosirii schelei; scara de acces trebuie si fie pe interior. ~ platforma de lucru este supraincircat’, ficdind ca piciorul de scheli si devin& instabil; exist 0 scar sprijiniti de platforma de lucru a schelei, pentru a extinde si mai mult inaljimea acesteia; in partea de sus a schelei se executi lucriri Ia care se folosese utilaje cu percutie, care produc o forfa orizontali sau lateral, al carei sens este indreptat spre exterior; © scheli mobili este deplasati avand persoane sau materiale pe platforma superioara; schela este utilizata pe un teren in pant sau cu denivelari; schela nu este legaté de clidirea sau structura aflati in constructie, acolo unde acest lucru ar fi necesar; = accesul pe platformi se face prin exteriorul schelei. 5.4.2 Limite de indltime Prima misuri de precautie care trebuie luatii referitor la un picior de schel este realizarea stabilitafii. Pentra aceasta, raportul dintre inaljime si bazi n-ar trebui sa fie mai mare de 4:1 pentru o scheli fix’, folosita in interior. Pentru o schel& fixé folosita in exterior, raportul se reduce la 3,5:1, iar pentru o scheli mobili pentra exterior, mu ar trebui si depiiseascé 3:1.- Orice incarcare a platformei va ridica centrul de greutate al schelei, iar 0 greutate prea mare fi va periclita stabilitatea. Un picior de schelé fix nu trebuie si depaseasci 12 m indltime, atunci cand este independent, iar dac depaseste aceasta inaltime, trebuie si fie legat de cladire. Picioarele de scheli mobile nu trebuie si depaseasca 9,6 m inaljime atunci cénd sunt independente si 12 m atunci cAnd sunt ancorate de o cldire sau structura. 5.43 Structura Piciorul de schela trebuie s& aib& o pozifie vertical, o singuri platforma de Iucru $i s& fie folosit numai pe 0 bazi solida si plang, iar in cazul schelelor fixe, montanfii trebuie s& fie agezai pe tilpi adecvate. Dimensiunile pot varia in funcfie de nevoi, dar montanfii din colfuri nu ar trebui s& fie la distanfe mai mici de 1,2 m unii de alfii. Montanfii schelelor mobile trebuie prevaizufi cu role de cel pufin 125 mm diametru, fixate de baza montanfilor. Rolele trebuie si fie previzute cu sisteme de blocare sau cu frdne care si nu permit deblocarea lor accidental; trebuie si va asigurafi ca frdnele se afld in pozitia blocat ori de céte ori schela este in pozitie fixa. 5.4.4 Platforma de lucru Platforma trebuie si fie echipata cu un capac pentru trapa corespunzitoare sc&rii de acces; acest capac trebuie s& poati fi fixat att in pozitie deschis, ct si in pozifie inchis, cu ajutorul unui zAvor. Aceasta masura previne accidentele care s-ar putea produce cdilcdind din gteseald in trapa respectiva. Capacul trebuie si fie previzut cu un méner adecvat, care st ofere susfinere atunci cand se urc& prin trap. Parfile laterale ale platformei de lucru trebuie si fie prevazute cu balustrade si cu borduri, ca si la schelele autoportante. Scara de acces la platforma de lueru trebuie pozifionati in interiorul piciorului de schela, pentru a preveni nistumarea acestuia (fig. 17). 5.4.5 Deplasarea Nu deplasafi niciodata un picior de schel4 mobil daca exist persoane sau materiale pe platforma de lucru. Deplasafi un picior de schela impingind sau tragdnd de baza acestuia, nu prin remorcare la un vehicul. De retinut: + Ancorafi piciorul de schela de structura cea mai apropiat8, ori de céte ori este posibil. * Ori de cate ori schela este folosita, rolele trebuie si fie blocate. + Nu urcafi pe o schela mobili daca rolele nu sunt blocate si schela nu se afl’ pe 0 suprafafa plana. + Nu finefi decdt minimum de material pe platforma de lucru. + Tineti schela departe de cablurile aeriene de inalta tensiune si verificati c& nu exist obstrucfii pe deasupra unei schele mobile inainte de ao deplasa. + Evitafi folosirea unui picior de schela pe vant puternic sau in alte condifii climaterice extreme,5.5 Schele pe capre Schelele pe capre sunt simple platforme de lucru sprijinite pe cadre in forma de A” sau de un tip asemanitor de suport pliant. Amintiti-va c& schelele pe capre, indiferent c& sunt fixe sau pliante, trebuie folosite numai pentru lucriri usoare, de durata relativ scurtd (fig. 18). Caprele pliante trebuie folosite numai pentru schele cu un singur nivel, iar platforma de lucru trebuie si aibai o litime de cel pufin 430 mm (2 Kitimi de scéndura). © treime din inilfimea caprelor trebuie si fie deasupra platformei de lucru. Caprele fixe nu trebuie folosite pentru schele cu mai mult de dous niveluri, iar in cazul in care o platforma de lucru depigeste 2 m indltime, trebuie instalate balustrade si borduri. Schelele pe capre nu sunt potrivite pentru situafii de Iucru in care 0 persoandi ar putea si cada de la mai mult de 4,5 m indltime de pe o platforma. Ca si in cazul altor tipuri de schele, schelele pe capre trebuie agezate pe teren plan si solid gi trebuie fixate bine pentru a preveni deplasarea. Asigurafi-vii de montarea corectit a caprelor, astfel incat si fie asigurati rigiditatea acestora si si se prevind deplasarea. Caprele trebuie sf fie la distanfe de cel mult 1,35 m fntre ele, in cazul folosirii scndurilor cu latimea de 38 mm, gi la distane de cel mult 2,45 m pentru scfinduri de 50 mm. Sunt posibile si intervale mai mari, in cazul folosirii unei marci specializate de schelirie; acest gen de schelirie este de altfel preferabil scéindurilor obisnuite. Caprele trebuie verificate inainte de utilizare si nu trebuie folosite daci au componente lipst sau defecte, balamale rupte, deteriorate, sau cu suruburi lipsi. De retinut: + Nu folosii niciodata scdnduri de lungimi diferite pentru platforma de lucra + Off de céte ori este posibil, lucrati din pozitia sezénd. Figura 18. O scheli pe eapre, potriviti numai pentru lucriri usoare, cum ar ficele de curafat sau de zugrivit~ 5.6 Schele suspendate Schelele suspendate sunt folosite cel mai adesea pentru lucrul la cladiri inalte sau structuri situate deasupra unor stréizi aglomerate, sau in alte situatii in care nu este posibil sau este neeconomic si se construiasc& schele care pomesc de la pamant. Schelele suspendate sunt de doua tipuri principale: - platforme suspendate, ancorate sau independente; = nacele, Toate acestea sunt suspendate de cladire prin intermediul unor brifiri, senile sau carlige de parapet. Accidentele in cazul folosirii oricrui tip de schel suspendat& au loc din urmatoarele cauze: - dificultatea de a intra/iesi din nacela suspendata; ~ contragreutiti insuficiente sau care nu sunt bine asigurate; - cabluri de suspendare care cedeazi; ~ intrefinere deficitars. 5.6.1 Accesul pe scheli Accesu! normal ar trebui si fie la nivelul solului sau la nivelul acoperigului. Dact accesul se face pe la nivelul acoperisului, balustrada platformei (sau a nacelei) trebuie s& fie la nivelul acoperigului sau al parapetului, iar intrarea/iesirea de pe platformi trebuie si se fact cu cate o persoani odata. 5.6.2 Cablurile de suspendare Pentru a preveni accidentele produse prin sectionarea cablurilor, trebuie folosit un dispozitiv de blocare a c&derii, instalat pe un al doilea cablu de siguran{’. Toate cablurile trebuie examinate de 0 persoand competent’, cel pujin o data la sase luni. 5.6.3 Platforma Platforma de lucru sau nacela trebuie inspectate inainte de fiecare utilizare si cel pufin o dat pe siptiménd. Trebuie marcata clar greutatea maxima admisa in condifii de sigurang’. 5.6.4 Instalare si formare Indiferent de tipul de schela suspendatd folosit, sunt necesare serviciile unei persoane competente, care si supravegheze construirea $i utilizarea ei ulterioari. Ridicarea schelei trebuie efectuatd numai de catre o persoand cu experientd. Singurele persoane care pot lucra pe o scheli suspendatd sunt cele care au fost instruite pentru a utiliza echipamentul si dispozitivele de siguranja ale acestuia si care sunt constiente, in termeni practici, de ce inseamnd incércdtura maxima admisa in condifii de siguranti, ca gi de procedurile de urgenté. Amintiti-va ca, dac& Iucrafi pe o schela suspendat&, trebuie si purtafi intotdeauna un tip de harnasament de siguranti aprobat, legat la un cablu ancorat ferm de cladire. De retinut: + Nu lucrati pe o schela suspendata dacd nu afi fost instruit in acest sens. + Nu urcafi sau coborafi niciodati pe cablurile de suspendare pentru a intra sau a iesi de pe o platforma sau nacela." “Sccuritatea si sinataiea muneli pe santierele de construcfii Discutie + Ce se infelege prin cuvantul “schelairie”? * Cfind este nevoie si existe o schela in locul unei scari? + Ce misuri de siguranja trebuie uate pentru a asigura accesul muncitorilor si al materialelor? + Ce diferenta exist intre o scheld incastrata gi o schel autoportanta? * Care sunt principalele cauze ale accidentelor in cazul folosirii acestor doud tipuri de schele si ce masuri de precautie trebuie luate? + Cum asigurafi menfinerea integritAfii unei schele pe toat durata utilizirii ei? + Ce masuri sunt necesare pentru asigurarea stabilitiii unui picior de schela? + Din propria dumneavoastré experienfi, ce tipuri de schele nepotrivite sau nesigure afi vazut c& sunt utilizate, care erau pericolele potentiale si ce masuri ar fi trebuit luate pentru a inlatura pericolele?6. Scari fn fiecare an, mulfi muncitori mor sau sunt rénifi grav in timpul utilizdrii scdrilor de diferite tipuri. Deoarece o scara este atit de accesibila si de ieftind, dezavantajele ci sunt cu usuring trecute cu vederea. Deci prima intrebare care trebuie pusi este: poate fi ficuta aceeagi lucrare folosind alt echipament in locul scarii? De exemplu, o platforma de lucru adecvati poate deseori si asigure realizarea lucrarii respective mai repede si mai eficient. 6.1 Dezavantaje Daca va ganditi sa folositi o scar, aminti AA c&, folosita in mod corect, ea: - permite unei singure persoane si urce sau s coboare la un anumit moment; - permite unei singure persoane si lucreze pe ea la un anumit moment; + daca nu este legata in partea de sus, este nevoie de 2 muncitori pentru a o folosi — unul pe scar si celalalt la baza acesteia; - lasa o singurdi mana liber; urcatul uneltelor sau al materialelor pe scar este dificil gi periculos, iar greutatea care poate fi urcati pe scara este mult limitati. Mai exista si riscul de a scdipa obiecte, care s& cada pe trecitori; - limiteazi migcarea; - trebuie si fie pozifionati in siguranja si legatd; ~ poate fi folosita la o inalfime limitata. 6.2 Asigurati-va scara Mai mult de jumitate din accidente sunt cauzate de alunecarea scarii, fie la baz fie in partea de sus. De aceea, asigurafi-va c& baza sci este agezat pe teren ferm si plan. Nu fixati niciodata cu o pana unul dintre picioarele scarii daca terenul este denivelat. Daca este posibil, nivelafi terenul sau ingropafi in pamént baza scirii. Dac& terenul este moale, punefi o scandur& sub baza scirii. Nu transportati niciodatd scara tindnd-o de treapta de jos — numai de pirjile laterale. Partea de sus a scirii trebuie si se sprijine pe o suprafafa solid’, capabila si suporte greutatea scdrii si a persoanei care se urc& pe ea; in caz contrar, folosifi o contravantuire. Ori de cate ori este posibil, legati scara in partea de sus ~ cineva trebuie si find scara de partea de jos in timp ce facefi aceasti operatie (figura 19). Dac& acest lucru nu este posibil, asigurafi scara la baz, legind-o de stilpi infipfi in pimént sau folosind saci de nisip (figura 20). Dac& nici acest lucru nu este posibil, un coleg trebuie si stea la baza scarii pentru a o impiedica s& se miste in timp ce lucrati pe ea — dar aceast masura de precautie este eficientA numai dacd scara are cel mult 5 m lungime. Colegul trebuie s& stea cu fafa la scard, cu cdte 0 mand pe fiecare din stalpii scérii si cu un picior pe prima treapta. Montarea unor tilpi antiderapante pe picioarele scirii previne alunecarea la nivelul bazei scr.Figure 19. Scarf logatd in partea de sus si care Figure 20, Scari legatl la bazi, pentru a depaseste nivelul platformei de lucra impiedica deplasarea De refinut: + Asigurafi-va c& scara este legat, fie in partea de sus, fie la baz, inainte de a urca pe ca. 6.3 Utilizarea in siguranta a scarilor Utilizarea in siguranfa inseamna aplicarea urmitoarelor masuri de precautie: ~ asiguraji-va c& nu exist cabluri electrice aeriene cu care scara ar putea si vind in contact; ~ scirile de lemn cu stalpii ranforsafi cu metal trebuie folosite astfel incdt partea metalic& sii fie pe fala opusi celei pe care se urcd; legiturile dintre scar gi armitura metalic& trebuie si fie dedesubtul si nu deasupra treptelor; ~ scara trebuie si urce cu cel putin 1 m mai sus decét nivelul platformei de lucra, sau decat nivelul celei mai inalte trepte pe care se va sta ca si se realizeze lucrarea; in caz contrar, trebuie sa existe un punct de prizi adecvat pentru mana, care s& ofere un sprijin echivalent (figura 19). Acesta este necesar pentru a preveni balansul excesiv la urcarea si coborarea de pe sara, in partea de sus a acesteia; ~ ar trebui s8 puteji cobori de pe scara pe platforma de lucru, fird sd fie nevoie si trecefi peste sau pe sub o balustrada, sau peste o borduri. Cu toate acestea, spafiile in care balustrada i bordura lipsese trebuie reduse la minimum; ~ nu folositi niciodata o scara prea scurt’ si nu urcafi niciodata scara pe obiecte cum ar fi cutie, caramizi sau o canistra de benzind, pentru a céstiga indltime; - asezafi scara la un unghi sigur de aproximativ 75° cu orizontala, ceea ce inseamn’ aproximativ 1 m ecart la baz’ pentru fiecare 4 m indltime; ~ stafi cu fata eatre scara atunci cnd urcafi sau coboréti: ~ asigurafi-va c& exist suficient spafiu in spatele treptelor pentru a va putea sprijini bine tilpile pe trepte;~ fn cazul scarilor extensibile, asigurafi-va c& afi lasat 0 suprapunere de cel putin dous trepte in cazul in care cele doua parti ale sc&rii au pana la 5 m lungime, si de cel putin tei trepte, in cazul celor care depiisesc 5 m (figura 21); ‘ntotdeauna ridicafi si coboriji scdrile extensibile stnd pe sol si avefi griji ca ZAvoarele sau cétligele si fie blocate corespunzitor inainte de a incepe sf urcati pe scara respectivas inainte de a urea pe scard, asiguraji-va ci nu avefi incaljZimintea murdara de noroi sau vaselin’; dacai este posibil, transportafi uneltele in buzunare sau intr-o centura sau geanti pentra scule, pentru a avea ambele maini libere ca si va tineti de scara (figura 21); {ncereati pe cat posibil si nu cdrati materiale atunci cand urcafi pe scard — folosifi un troliu pentru ridicarea acestora; ~ 0 cauzi frecventi de accidente este balansarea prea puternicd sau intinderea, aga c& nu este bine s& va intindefi prea departe (fig. 21); este mai bine s& mutati scara. De retinut: + Asigurafi-va cai scara de care dispunefi este suficient de lung’ pentru lucrarea care trebuie efectuata. + Evitafi s& clirafi unelte sau materiale in mand, atunci cand urcati pe o scar. + Curtitati-va incdl}imintea inainte de a urca pe scar. Figura 21. Folosirea in siguranta a scdrilor — asigurati o suprapunere suficienti in eazul scirilor extensibile; transportati uneltele in sigurantd; nu vi intindefi prea departe6.4 intrefinerea scdrilor {intretinerea corect a scirilor presupune luarea urmatoarelor masuri: - scirile trebuie verificate periodic de o persoand competenti, iar scirile deteriorate trebuie scoase din uz. Scirile din lemn trebuie verificate si nu aiba crapaturi, aschii sau deformari, iar scirile metalice trebuie verificate s& nu aiba deformari mecanice. Fifi atenti la trepte lips, trepte care se clatin’ sau sunt tocite; - scarile trebuie si fie etichetate sau marcate astfel incdt fiecare dintre ele s& poatt fi identificata; - sc&rile care nu sunt in uz nu trebuie lasate si stea pe pmfnt, expuse la ploaie gi intemperii; ele trebuie depozitate corespunzitor pe rafturi, intr-un loc adipostit si situat deasupra solului, iar scdrile de peste 6 m lungime trebuie sprijinite in cel pufin trei puncte pentru a preveni indoirea; = o scarA nu trebuie si fie at&mata de trepte sau de unul dintre stalpi, deoarece exist’ riscul dislocarii treptelor; - scdrile din lemn trebuie depozitate in spafii bine aerisite, ferite de cildura si umiditate excesive; = sc&rile si alte echipamente din lemn pot fi acoperite cu lac transparent sau cu o substanf& conservanti, dar nu trebuie vopsite, deoarece vopseaua poate ascunde eventualele defecte; = sc&rile din aluminiu trebuie acoperite cu un strat protector adecvat atunci cénd exist posibilitatea ca ele si vind in contact cu acizi, substante alcaline sau alte substante corozive. De retimut: * Verificafi intotdeauna scara inainte de ao folosi. + Scoateti din uz sedrile deteriorate si asigurafi-va cd sunt reparate corespunzator. Daca acest lucru nu este posibil, atunci scara respectiva trebuie distrusa. 6.5 Scarile duble Scatile duble trebuie intinse la maximum $i asezate pe o suprafafé plana. Ori de eéte ori este posibil, ele trebuie asezate in unghi drept fafi de suprafata de lucru. in timpul lucrului, muncitorul nu trebuie s& stea pe platforma sci, decat daca exist o extensie care si fi ofere 0 prizi adecvat pentru mana. Sforile, lanfurile sau cablurile care impiedicd scara si se desfacd trebuie s& aibi 0 lungime suficienti, si fie egale intre ele si si fie menfinute in bund stare. Atunci céind folosifi © scar dubla in cadrul unei usi, trebuie si va asigurafi c& usa este blocata in pozitia deschis. Discutie * Care sunt avantajele si dezavantajele folosirii scarilor? + Pentru ce tipuri de lucrari sunt ele cele mai potrivite? * Care sunt cele mai freevente cauze ale accidentelor care apar in timpul folosirii sc&irilor? * Ce proceduri trebuie urmate pentru a intrefine o scar’? + Ce masuri de precautie trebuie luate atunci cdnd se utilizeaz o scari dubla?7. Lucrari periculoase 7.1 Lucrari de montaj acoperiguri in absenta unor misuri de precaufie adeevate, Iucririle de montaj acoperiguri sunt printre cele mai periculoase lucrari de constructii. Cele mai frecvente accidente sunt: - cliderea de pe marginea acoperigului; - caderea prin deschideri in acoperis; - cliderea prin acoperiguri confectionate din materiale fragile. Desi majoritatea accidentelor se intémpla Iucrdtorilor specializati in montarea de acoperiguri, exist $i mulfi muncitori implicafi doar in intrejinerea gi curitarea acoperisurilor. Pentru a Iucra in siguranfé pe acoperig este nevoie de cunostinte si experienti, ca si de echipament special. Inainte de inceperea lucririi, trebuie planificat un sistem de securitate a muncii. Trebuie luate miisuri pentru a reduce riscul cfiderii muncitorilor si, in cazul in care 0 cadere totusi se produce, pentru a impiedica rinirea grav a persoanei respective. Masurile care trebuie luate depind de tipul de acoperis, ca si de natura lucririi care trebuie efectuati. 7.1.1 Acoperiguri plane Acoperisurile plane sunt acoperigurile cu o pant& de pani la 10°. Toate marginile si deschiderile care permit o cidere de peste 2 m trebuie si fie protejate cu balustrade si borduri, construite dupa aceleasi standarde ca si cele descrise in Capitolul 5 pentru schelarie (figurile 2 si 23). in cazul deschiderilor, alternativa este de a le prevedea cu capace suficient de solide pentru a sustine greutatea unei persoane, si care si nu fie usor de inlaturat. Scopul amplasérii acestor capace trebuie marcat clar si vizibil pe capacul respectiv. Daci la marginca acoperigului exista un parapet suficient de solid, de el se pot fixa fevi obisnuite de schelarie care si sus{ind balustrade si borduri. O alti varianté este folosirea unui sistem simplu de contragreutifi turnate pentru a susfine protecfia marginilor acoperisului, sau o serie de cadre de ofel tubulare triunghiulare; situate-la-aproximativ 2,4 m distant unele de altele, imbinate cu fevi de schelarie obisnuite gi ancorate de acoperis cu contragreutafi din beton tumat. Figura 22. Protectia marginilor unui acoperis pianSecuritatea $i sindtatea munei pe santiereie de constructii : Figura 23. Protectia marginilor unui acoperis plan - un exemplu concret 7.1.2 Acoperisuri inclinate Protectia marginilor este necesara in cazul tuturor acoperisurilor inclinate, adi panta de peste 10°, sau care au o suprafati alunecoasi i de pe care exist posibilitatea cderii libere mai mari de 2 m de la marginea acoperisului. Protectia trebuie si constea in instalarea unor bariere sau borduri suficient de inalte si de solide pentru a opri c&derea unei persoane care se rostogoleste sau aluneci pe panta acoperigului (fig. 24). Suprafata acoperigului poate fi alunecoasi din cauza materialului din care este construit acoperigul sau din cauz c& acesta este acoperit cu muschi sau licheni, sau poate deveni alunecoasd din cauza ploii sau a 2Ape Dac& suportul invelitorii nu este suficient de solid si nu reprezinta el insusi un sprijin suficient pentru mani si picior, trebuie folosite scari sau scdnduri special construite (figura 25), chiar si numai pentru inspectarea acoperisului sau pentru Iucriri de scurta durata. 7.1.3 Acoperisuri fragile fnainte de a folosi un acoperis drept cale de acces sau loc de munca, asigurafi-vl c& nici © parte a acestuia nu este acoperiti cu materiale fragile. Unele placi de acoperis dau o falsa senzafie de siguranfa si impresia ci suprafata este destul de solida pentru a sustine greutatea unui om, dar nu vor putea susfine o presiune concentratii cum este aceea care se creeazA atunci cénd va sprijinifi pe cailedi, sau atunci cdnd va impiedicati sau cidefi. Un exemplu frecvent il reprezinta placile subtiri de tip azbociment, care se pot sparge foarte usor. Nu faceti greseala foarte rispanditd de a crede cé este mai sigur dack pasii pe sirurile de suruburi care le fixeazi. Alte exemple de materiale fragile sunt sticla armati cu plasi de sérmi, plicile de material Plastic ondulat folosite pentru acoperirea elementelor de iluminat de pe acoperis, tabla= ondulata ruginiti si placile de izolafie neranforsate. Uneori, materialele fragile nu pot fi recunoscute, fiind acoperite cu vopsea sau gudron, in special atunci cénd au fost folosite pentru a petici sau repara un acoperig. data identificat materialul fragil, sau dact suntefi in dubiu, folositi cel pugin doua sedinduri sau scéri de acoperig, ca si putefi sta pe una dintre ele in timp ce o mutafi din loc pe cealalta. Precautii speciale sunt necesare atunci céind un jgheab sau o streasind sunt folosite ca locuri de acces, iar suprafafa al&turat& de acoperis este acoperiti cu material fragil. Trebuie instalata 0 acoperire, sau o balustrada, pentru a preveni ciderea in caz de alunecare sau impiedicare. in apropierea acoperisurilor fragile trebuie instalate afige de avertizare cu o bund vizibilitate. De retinut: + Nu lucrafi niciodata pe un acoperis care nu este previzut cu o protectie adecvati a marginilor + fnainte de a incepe s& lucrafi pe un acoperis, asigurafi-va ci afi identificat ce parti ale acestuia sunt confectionate din materiale fragile + Nu pasifi niciodatd pe un acoperis fragil. ‘Figura 24, Acoperisuri tn panta: doud metode de a asigura protectia marginilor 7.1.4 ScAnduri si scdri pentru acoperis ScAndurile si scarile pentru acoperis (fig. 25 si 26) trebuie proiectate si construite corespunzator, si nu din resturi de materiale gasite pe santier. Scandurile trebuie si aiba sipci transversale de cel putin 32 mm grosime, situate la distanfe de cel mult 380 mm, care trebuie Si fie bine fixate. Sistemul de ancorare sau cérligele de la partea superioar’ a scéindurii sau a scérii nu trebuie si se bazeze pentru stabilitate pe coama acoperigului, care se poate sparge, ci trebuiesi se sprijine pe panta opusi sau si fie legate cu sfoard. Jgheaburile de la streasind nu trebuie folosite ca suport pentru picior sau pentru scar, deoarece nu sunt suficient de solide. 1 de acoperis pentru lucriri pe acoperis inclinat sau deasupra unor materiale Figure 26, Sear de acoperis cu suport special de ofel re trece peste coama acoperigului Discutie + Care sunt tipurile de accidente cel mai frecvent intAlnite in cazul lucrailor pe acoperis? + Ce misuri de prevenire trebuie luate? + Descriefi moduri de a asigura protectia impotriva c&derii de pe marginile unui acoperis. + Care sunt caracteristicile pe care trebuie s& le aiba o scdnduri sau scar’ pentru acoperis?7.2 Construcfii metalice Ridicarea unei structuri metalice sau a scheletului metalic al unei clidiri necesita lucra Ja indltime si in pozifii expuse. Rata de incidenfa a accidentelor si deceselor la muneitorii care Iucreaz& in construcfii metalice este mult mai ridicata decat pentru muncitorii din intregul sector construcfii, desi si acestea din urma sunt destul de ridicate. Deoarece timpii petrecufi in punetele propriu-zise de lucru sunt adesea relativ scurfi, deseori schela de acces nu este folosita si munecitorii din construcfii metalice realizeaza multe sarcini de lucru in condifii inutil de periculoase, de multe ori avand impresia gresita cai sunt invulnerabili. 7.2.1 Proiectarea Daca lucrafi in constructii metalice, ar trebui s& stiti ce masuri de sigurant’ trebuie | intotdeauna inainte de a incepe munca pe santier. Este esential ca securitatea muncii in constructiile metalice si inceap& din faza de proiectare. Proiectanfii de structuri metalice trebuie s& aiba suficienta experienti de santier pentru a infelege in profunzime problemele care apar in decursul montérii structurilor metalice, cum ar fi pozitia imbindrilor care afecteazA succesiunea pasilor in ridicarea structurii, accesul Ja imbinari, montarea platformelor de lucru, c&ile de acces, ca $i relatia dintre greutiti si capacitatea macaralei. Proiectantii trebuie si furnizeze suficiente informatii astfel inc4t contractorul lucririi si fie constient de precaufiile care trebuie Iuate pentru a asigura stabilitatea structurii pe perioada montirii. Contractorul la randul stu trebuie si intocmeasc& un plan care si descrie metoda propusi pentru montarea structurii si si inainteze proiectantului acest plan spre aprobare. O metoda de lucru sigura trebuie sa includa identificarea pericolelor si a dificultatilor care ar putea conduce Ja abateri de la succesiunea planificata, 7.2.2 Supervizarea Deoarece fabricantii si-montatorii-de structuri metalice provin adesea de la firme diferite, este necesar sa existe un supraveghetor din partea contractorului principal, care si verifice realizarea in bune condifii a tuturor procedurilor, verificarilor si inspectiilor, inclusiv aprobarea oriciror modificiri care s-ar putea dovedi necesare. 7.2.3 Pregatirea lucrarilor Deoarece montajul constructiilor metalice are loc de obicei in stadiile inifiale ale unui proiect, inainte ca santierul si fi fost bine organizat si pregatit, organizarea depozitirii gi manipuliii prefabricatelor metalice este adesea lasatd la voia intimplarii, si de multe oti nu existi cdi de acces potrivite si libertate de migcare pentru transportul materialelor si pentru macarale, Daci fnainte de inceperea lucririlor de montaj se toarnk plicile beton de la parter, caile de acces si locurile de parcare, aceasta va facilita utilizarea macaralelor, a picioarelor de schelai si a platformelor mobile si va face santierul mai curat si mai sigur. Organizarea locului de stocare al materialelor folosite pentru structura metalic trebuie si permiti miscarea autovehiculelor si a macaralelor, fir pericol de coliziune. Pentru a ajuta la ridicarea si manevrarea in siguranti a elementelor metalice de structuri cu ajutorul macaralei, sau cu alte dispozitive acolo unde nu se poate folosi macaraua, trebuie ca greutatea pieselor de transportat si fie clar precizatd si, acolo unde este posibil, s& fie marcate puncte de ancorare. Ori de cate ori este posibil, in timpul migcdrii piesa trebuie si fie legati si cu un cablu manevrat manual.Condifiile atmosferice trebuie monitorizate in mod continu, atat in ceea ce priveste vantul cat si ploaia. Utilizarea macaralelor pe vant puternic este periculoasa, iar in construcfiile metalice este periculos si se lucreze pe vant si pe suprafete ude. Suruburile de fixare se instaleaz de obicei inainte de sosirea lucratorilor in constructii metalice, iar importanfa lor este adesea subestimat. Erorile de pozitionare, aliniere sau nivel pot duce la improvizatii, si de aceea este necesard o verificare minutionast inainte de a incepe lucririle de montaj. Pe parcursul primelor faze ale construcfici, guruburile pot fi suprasolicitate gi existé pericolul ca ele s cedeze, daca nu sunt sprijinite temporar cu ajutorul unor stalpi sau cabluri, Multe cazuri de pribusire se datoreazi fie lipsei de sprijin adecvat, fie indepartirii de la masurile de asigurare a stabilitdtii, planificate initial. Planificarea lucrarilor de montaj trebuie si includ& dotarea cu o provizie suficienta de cabluri, stalpi, contravantuiri si racorduri temporare. in timpul lucririlor de montaj in care se foloseste macaraua, la cele dou capete ale piesei de ofel de transportat trebuie atasate dou cabluri manevrate manual. Muncitorii care controleaza amplasarea piesei respective cu ajutorul acestora trebuie s& fie pozifionafi in siguranfé, la cel putin 5 m distant de punctul de amplasare. De retinut: + Incercarea de a economisi timpul de folosire al macaralei, prin reducerea numarului de suruburi folosite la imbinari, este o practica periculoass. + Nu lucrafi pe vant putemie sau atunci cAnd ofelul este ud. Figura 27. Platformele hidraulice mobile oferd o cale sigur de acces pentru muncitorii jn construefii metalice je acces in zonele de lucru Din cauza convingerii gresite cd muncitorii din construcfii metalice sunt o categorie special, capabili si-si poarte de grija in orice situafie, practici periculoase cum sunt c&tiratul direct pe elementul metalic, mersul pe grinzi (cu picioarele pe talpa superioara) sau clare (cu picioarele pe talpa inferioard) sunt foarte rispandite. in general, nu existi dificultayi tehnice sau practice care si impiedice montarea si utilizarea unor platforme de lucru sau a unor schele pentru lueririle de montaj. in majoritatea cazurilor, lucririle pot fi planificate astfel incét s& fie prevazute platforme care s& fie montate la nivelul solului, ridicate odati cu barele de ofel si apoi indepartate cu ajutorul macaralei, dupa utilizare. in general, nu exist motive care si impiedice utilizarea pentru accesul vertical a scirilor fixate de montanti, inainte de ridicarea acestora la pozitie. Dac& scara ¢ prinsa in urechi atasate de grinda metalic’, nu este necesar si va punefi in pericol pentru a 0 indepirta, dupa folosire; ea poate fi indepartata cu ajutorul macaralei, dupa ce afost legatd cu cabluri de ancorare. Planificarea constructiei trebuie s& cuprind’ intotdeauna, cét mai devreme posibil, amenajarea unor cai de acces orizontale intre diferitele puncte ale structurii, prin intermediul unor sc&ri permanente si a unor pasarele previzute cu balustrade. fnainte de aceasta, se pot folosi placi lungi din metal sau scdnduri care si functioneze ca pasarele temporare. Atunci cand lucrul se desfagoara la peste 6 m inaltime, sau de la etajul 2 in sus, trebuie instalat& o podea temporari din scAnduri lipite una de alta. Deseori este posibil si se foloseasca schele mobile sau platforme hidraulice mobile extensibile, care oferd 0 siguranté sporiti (fig. 27), in special daca santierul este curdjat, exista cai de acces, au fost turnate placi de beton la parter si au fost instalate podele temporare, cit mai devreme posibil. Daca exist suficiente puncte de ancorare si ele sunt folosite corect, atunci plasele de siguranga, centurile de siguranfé si hamurile pot salva vieti sau preveni accidente grave datorate ciderilor, iar avantajele lor depisesc orice posibile inconveniente pe care le-ar putea aduce (fig. 28). Un ham trebuie folosit cu prioritate in locul unei centuri. O plasd de siguranta trebuie instalata intotdeauna atunci cAnd potentiala indltime de cadere este mai mare de dou’ etaje (fig. 29). Constructiile metalice presupun o mare cantitate de muncd manuala si multe activitati de ridicare, avand ca efect multe accidente ale coloanei vertebrale, ca si prinderea mainilor sau a picioarelor. Avefi nevoie de o instruire adecvatd cu privire la metodele de ridicare si manevrare siguri si trebuie si purtafi intotdeauna echipamentul individual de protectie adecvat. De retinut: + Daca va cAfirafi sau pisifi pe direct pe elementele metalice, mai devreme sau mai tarziu vefi cldea. Figura 28. Folosirea centurilor de siguranta si a hamurilor — diferite moduri de a realiza 0 ancorare temeinicd pentru cablurile de sigurantaDiscutie + De ce este att de mare incidenta accidentelor in lucririle de construcfii metalice? * Descrieti ce se poate face pentru a imbundtiji securitatea muncii inainte de inceperea lucririlor de montaj. + Care sunt principalele cai de prevenire a accidentelor in lucrarile de montaj? + Cum se pot rezolva problemele legate de securitatea cailor de acces si a zonelor de lucru? + Ce echipament de protectie individuala trebuie folosit in timpul lucrizilor de montaj? 7.3 Lucrari deasupra apei Caderea in api, urmati de inec sau de antrenarea de citre curenfi, reprezint& un pericol mereu prezent atunci cAnd se lucreaz lang apa sau deasupra acesteia. Chiar daca suntefi un bun inotator, urmiitoarele masuri de precaufie trebuie luate intotdeauna: ~ Asigurafi-va c& platforma de lucru este sigur si nu prezinta pericol de a va impiedica de unelte, sérmi, lemne sau cirdmizi. Suprafefele devin curdnd alunecoase si trebuic tratate imediat prin curafare sau presfrare cu sare grunjoas& sau nisip. - Verificati c& scdrile de acces, balustradele si bordurile sunt bine fixate.~ Purtafi tot timpul casca de protectie ~ dacd va lovifi la cap si c&defi in ap’, suntefi {ntr-un pericol deosebit. - Purtati vesta de salvare si asigurafi-va cd este bine fixati. - Folosii toate plasele si hamurile de protectie pe care le avefi la dispozitic. ~ Verificafi ci existi la indeménd colaci de salvare legafi cu frénghii, care pot fi aruncafi in caz de nevoie. ~ Asiguraji-va ci exist o bared de salvare cu o persoand in ea pe toat durata lucrului efectiv deasupra apei — daca va aflati deasupra unei zone de flux sau deasupra unui rau cu viteza mare, barca trebuie sa aiba un motor cu dispozitiv de auto-pomire. ~ Asigurafi-vi.c4 cunoastefi procedurile de alarmare si de salvare. De retim * Atunci cand lucrafi deasupra apei, nu lucrafi singur. + Verificati in mod regulat numérul de muncitori prezenfi, pentru a vi asigura c& nu lipseste nimeni. Discutie * Ce afi intreprinde dac& un coleg ar cAidea intr-o api adancd sau cu curenti puternici? 7.4 Demolarile Cauzele principale ale accidentelor survenite in timpul demolérilor sunt: ~ alegerea unei metode incorecte de demolare; ~ un loc de munca nesigur; - prabusirea neintenfionatii a cladirii aflate in curs de demolare sau a unei structuri adiacente acesteia, din cauza lipsei de sprijin temporar. 7.4. Planificare si formare Demolarea in condifii de siguranté a unei cladiri depinde in mare misuri de cunostintele si experienfa dumneavoastra, ca sef de punct de lucru, si de indemfnarea pe care 0 aveti ca muncitor la demolati. Cu toate acestea, exist cffiva pasi foarte importanfi care trebuie intrepringi de cétre conducerea santierului, inainte ca dumneavoastra si ajungeti pe santier. Demolarea trebuie si fie supervizati de persoane cu cunostinje foarte solide, nu numai fn materie de demolatri, ci si de principii de construire a cladirilor. In primul rand, trebuie studiate caracteristicilor fizice si planul cladirii care trebuie demolat&, pentru a se alege o metoda siguri de lucru. Structura oricdrei clidiri cuprinde in interiorul su diferite forje gi tensiuni, indiferent daca clidirea este construiti din beton, carimida, zidirie, ofel sau lemn. Atunci cfind clidirea este intreag’, aceste forfe si tensiuni se afl in echilibru, si de aceea clidirea insisi este echilibrata si stabila. Indepartarea unui element portant al clidirii poate dezechilibra aceste forfe, distruge echilibrul si conduce la prabusirea intregii clidiri sau a unei Plrfi a acesteia, fn cazul unora dintre clidirile mai noi, existi probleme speciale generate de faptul c& acestea sunt structuri post-tensionate sau structuri care au fost tensionate progresiv, pe masura ce constructia a avansat. Dac& se fac cercetiri preliminare pe ling’ client sauautoritifi locale, se pot descoperi astfel de probleme. Propunerea de demolare trebuie si fie formulata sub forma unui plan scris, care si descrie metoda folositi, s& confini desene sau schife care si arate succesiunea operatiilor, s& precizeze utilajele gi masinile folosite, ca si echipamentul individual de protectie. Demolarea este un proces periculos in sine, de aceea dumneavoastri, ca si toate persoanele de pe santier, trebuie s& purtafi echipament individual de protectie care sé includ’ cascd, manugi si incalfiminte speciala (vezi Cap. 12). Din cauza prezenfei molozului si a prafului, dar si pentru operajii cum sunt tiierea suruburilor si a niturilor, este necesar’ protectia ochilor cu ajutorul ochelarilor sau a vizierelor de protectic. Folosirea echipamentelor individuale de protecfie este 0 component’ esenfiala a instruirii dumneavoastri in domeniul principiilor si metodelor de bazii ale securitiii muncii in demolatri. Tnainte de inceperea lucririlor de demolare, clidirea trebuie deconectat de Ia toate tile. in caz contrar, pot avea loc socuri electtrice, intoxicafii cu gaz, explozii, incent inundafii. Trebuie luate masuri de a menfine circulafia pietonala cAt mai departe posibil de santier, iar ori de cate ori este posibil, santierul trebuie inconjurat cu un gard de cel putin 2 m inaltime. De retinut: + Planificafi inainte de a incepe demolarea si demolati respectnd planul. + Intocmiti un plan scris care si descrie metoda de demolare. 7.4.2 Procesul de demolare Scopul principal este de a alege o metoda care s& nu va expuna ciderilor de la inalfime. {in general, o reguli sindtoasi este de a reduce progresiv inaltimea clidirii si de ao demola in ordinea inversi procesului de construcfie; cu toate acestea, exist metode mai rapide si mai economice - cum sunt prbusirea provocati, folosirea adecvatA a explozibililor, macaraua cu Dili, berbecul — dup care nu mai rimén de efectuat decat lucriri la nivelul solului. Este periculos s& Lisafi in picioare perefi izolafi sau parti ale unor pereti, care se pot pribusi din cauza vantului puternic. Indiferent de metoda adoptatd, molozul nu trebuie lsat s& se strang& jn cantitati prea mari ling perefi sau pe plangee, deoarece exist riscul suprasoliciticii neintentionate a structurii. Pentru moloz este mai bine si folosifi jgheaburile, decét si-1 aruncafi la intamplare de la indltime, chiar si pe un santier izolat. Ori de cate ori este posibil, evitati si lucrafi direct de pe acele parti ale cladirii pe care le demolafi, de exemplu sténd pe un zid de cirimida, Daca facefi aceasta, de obicei aveti puncte de sprijin pufine si nesigure, atat pentru mAn& cat si pentru picioare. Atunci And lucrarea nu poate fi efectuat& in siguranf de pe clidire, trebuie folosita o platforms de scheltirie, autoportanta si independenta de cladirea aflati in curs de demolare (fig 30). in special in cazul structurilor din cérimidé sau zidarie, multe dintre lucréri pot fi efectuate de pe asemenea platforme, iar molozul poate fi aruncat in interiorul cladirii. Pentru lucrul la indlfime, pot fi folosite, de asemenea, ascensoare sau platforme electrice mobile. in unele cazuri, este necesar si se foloseasc plase sau hamuri de protectie.Figura 30, Platformi de schelirie de pe eare demotarea se poate realiza in condifii de siguranti 7.43 Tancuri si rezervoare Utilizarea in demoliiri sau dezmembriri a procedeelor calde cum este t&ierea cu flactira, in cazul unor cladiri industriale care confineau materiale inflamabile, a produs multe decese si accidentiri grave. Este esential ca astfel de tancuri sau rezervoare s& fie aduse intr-o stare sigur inainte de inceperea lucririlor, si trebuie si folosifi intotdeauna un sistem scris de permise de lucru. De obicei este mai usor si asigurati ca in interiorul unui tanc si nu existe 0 concentrafie de vapori care si duc& la incendiu, decdt si curafafi tancul de reziduuri. Reziduurile care iau foc in timpul demolarii sunt ceva frecvent. fn cazul unor rezervoare de capacitate mica, de pan’ la 50 de metri cubi, att vaporii ct si rezuduurile pot fi indepartate cu ajutorul aburilor, dar aceasti metoda este adesea impracticabilS pentru rezervoare mai mari. Natura si distribufia reziduurilor reprezinta factori cheie in alegerea metodei care trebuie folositi. Amintifi-va c& exist si procedee reci de taiere a tancurilor si a rezervoarelor si analizafi oportunitatea folosirii acestora, inainte de a vi decide pentru un procedeu cald. 7.4.4 Pericole pentru sinitate Pericole ingelitoare si neasteptate ameninté in mod frecvent sdnatatea in timpul demolatiilor, din cauza expunerii la praf si gaze. Efectele pe termen scurt al gazelor toxice, sau intoxicafiile acute, au loc atunci cénd o cladire industrial este decopertat fiir si fi fost in prealabil bine izolati sau curifata, sau atunci cnd un rezervor este introdus in cladire fara a se lua masuri de precaufie. O alta cauz& posibila este tdierea cu flacdré a unei hale care a fost acoperitA cu vopsea pe baz de cadmiu sau zinc. Intoxicafiile pe termen lung pot surveni atunci cénd se taie cu flacdrd ofeluri acoperite cu vopsea pe bazi de plumb, ca si prin inhalarea de pulberi sau gaze din depozitele de produse chimice. Prin studiul inifial al santierului, trebuie si se evalueze aceste riscuri, iar in planul de lucra trebuie si se stabileasca eeun sistem de permise de lucru, si se impund folosirea unor aparate de respirat si dotarea cu - echipament de salvare. Expunerea la materiale care contin azbest reprezintd la ora actuala un rise deosebit in lucrarile de demolai. Intr-adevair, se poate spune ci suntefi intr-un pericol mai mare de a fi expus la azbest decit orice alti categorie de lucratori in construcfii. Aceasti afirmatie este valabila in special in ceea ce priveste expunerea la azbestul albastru, care era folosit in mod curent in izolafii, fiind aplicat prin pulverizare pe coloane gi pe partea inferioara a tavanelor gi a acoperisurilor, pentru a asigura protectie impotriva incendiilor sau izolare termica. Trebuie luate miisuri severe de protectie pentru a evita contaminarea atmosferei gi inhalarea prafului de azbest. Materialele care contin azbest trebuie indepirtate printr-o operatie separatd de celelalte lucriri, pe durata clreia trebuie si purtafi aparat de respirat cu presiune pozitiva si imbricdminte de protectie; este de asemenea necesar si fifi instruifi pentru utilizarea acestora, ca gi in domeniul tehnicilor de indepiirtare a azbestului (Cap. 12). Ori de edte ori este posibil, metodele umede de indepirtare a azbestului trebuie preferate celor uscate. Molozul contaminat cu azbest trebuie aruncat in locuri special amenajate. De retim + Nu lucrafi niciodata la dezmembrarea unui tanc sau rezervor fiir si avefi un permis de lucru scris. + Intotdeauna verificati daca existi azbest in clidirea pe care urmeazi s-o demolafi. Discutie * Ce trebuie flicut inainte de a incepe demolarea? + Cum trebuie si se desftigoare demolarea? * Care sunt cele mai frecvente pericole si ce misuri de siguranfé trebuie uate? * Ce pericole pentru sinatate exist si ce misuri trebuie luate in acest sens? 7.5 Spatii inchise 7.5.1 Pericole in fiecare an, au loc accidente foarte serioase sau chiar mortale, produse de persoane care intra in spatii inchise fari si se fi ficut testele necesare sau fird si fie previzute cu echipament adecvat de protectie si de salvare. In multe cazuri, incercarile de salvare au condus la tragedii, survenind moartea salvatorului insuficient echipat, ca i moartea persoanei care ar fi trebuit salvaté, Desi un tanc inchis cu o deschidere limitati pentru acces este un exemplu tipic de spatiu inchis, pe langa el mai exist si guri de vizitare, canalizari, santuri, piloni forati, evi, conducte, subsoluri si alte locuri in care nu exist ventilafie adecvata. Medii periculoase se pot crea acolo unde exist un deficit de oxigen sau sunt prezente gaze toxice sau inflamabile. Acestea pot fi gaze rezultate din activitatea unei fabrici sau gaze de esapament, dioxid de carbon care se formeaza in solul calearos, gaze de descompunere a resturilor dintr-o canalizare, scurgeri dintr-o conduct de gaz metan, gaze care apar ca urmare a ruginirii unor materiale metalice, sau ca urmare a prezentei motorinei gi a altor resturi in spafii industriale si comerciale. $i unele lucréri executate intr-un spafiu inchis pot face ca acestea si devind periculoase ~ de exemplu vopsitul, folosirea adezivilor pentru plicile de pardoseala si curdjatul cu lichide speciale.- Multe dintre aceste accidente ar fi putut fi prevenite dac& sefii punctelor de tucru si muncitorii ar fi fost instruifi corespunzaitor si dacii ar fi fost instituit si aplicat un sistem de pemnise de acces si de permise de lucru. Daci sunteti implicat activ in lucrari executate in spafii inchise, trebuie s& fifi intr-o forma fizic& bund gi bine instruit pentru acest tip de lucriri, si trebuie s& aveti echipament individual de protectie adecvat. Trebuie si tinefi minte ci un deficit de oxigen poate s& va faci si va pierdeti cunostinfa, fumul toxic poate cauza amefeala si o senzafie de riu, in timp ce gazele pot fi inflamabile sau explozive. 7.5.2 Masuri de siguranta Unmatoarele masuri sunt esenfiale inainte de a intra intr-un spatiu inchis, indiferent de lucrarea pe care 0 avefi de executat: - Nu intrati niciodata fara a primi instructiuni de la seful punctului de lucru si far un permis scris de acces sau de lucru. -Trebuie si existe echipamente care si monitorizeze calitatea aerului din incinta respectiva, la intervale mici de timp, si aceste echipamente trebuie si fie folosite de o Persoand competent. Nu trebuie si intrafi in spatiul inchis inainte ca persoana ‘competent si fi verificat ca totul este in regula. ~ Trebuie si existe ventilafie forfati pentru indepartarea sau diluarea gazelor periculoase si pentru aport de aer proaspiit. ~ Monitorizarea trebuie si continue pe durata desfiisuririi ucririi gi trebuie si pirdsiti imediat incinta daca vi se spune s-o faceti. + Trebuie s& fi urmat un curs de formare in care si fi fost instruit in legaturi cu masurile de precautie necesare, inclusiv utilizarea aparatului de respirat de urgenfi. ~ Toate persoanele care lucreaz intr-un spatiu inchis trebuie si poarte hamasamente de siguranfa cu cabluri legate intr-un punct din afara spatiului respectiv. ~ Acolo unde are loc o lucrare intr-un spafiu inchis, trebuie si fie prezente cel putin doui persoane. Una dintre acestea trebuie si stea in afara spafiului inchis, si supravegheze persoana dinduntru gi si ofere ajutor sau asistenta in caz de urgent. De asemenea, trebuie si fie disponibile in scurt timp mijloace si personal suplimentar pentru caz de urgenfa sau accident. - Trebuie s& existe procedura de salvare in caz de urgent, care si cuprind’ sarcini specifice pe persoane. Dac sunteti implicat intr-o asemenea procedurd, asigurati-va ci ati infeles bine ce veti avea de ficut. Chiar dac& credefi ci exist viefi in pericol, trebuie si urmafi intocmai procedura si si nu sarifi peste pasi. ~ Atunei céind lucrafi intr-o guri de vizitare situaté pe o strada sau intr-un loc public, asigurafi-va cd intrarea este bine protejati cu parapefi de protectie si bine semnalizata. ~ Asigurafi-vi cd afi primit o instruire adecvatd de la 0 persoand competent pentra folosirea echipamentului de siguranta si de salvare. Unele dintre aceste aspecte sunt ilustrate in figura 31.Figura 31. Atunci cind intrati intr-un spatiu inchis, ancorafi-va cu un eablu finut de o a doua persoani si folositi un aparat autonom de respirat 7.8.3 Echipamentul de siguranti side salvare Ori de cite ori se Increazi intr-un spatiu inchis, trebuie si existe urmitoarele echipamente: * un aparat de misurare a compozifici aerului (exist marci brevetate de aparate de masura si kimpi); * doud hamasamente de siguranfé prevazute cu cabluri de lungime suficient4, in raport cu pozifia punctului de lucru; + torfe sau limpi de ménd speciale, care se pot folosi in siguranfi in spafii cu gaze inflamabile; + cel putin un set de aparaturi de respirat (cu cartus, canistri sau filtru) gi un set de respirat de urgent’; + echipament de prim ajutor; + aparat de stins incendiis +0 alarma sonora care se poate folosi pentru a chema ajutoare; + echipament de resuscitare; + mijloace de comunicare cu muncitorii de la suprafata. De refinut: + Nu lucrafi niciodata singur intr-un spafiu inchis. + Nu va bazafi niciodata pe simfuri pentru a stabili daca aerul dintr-o incinta este sau nu periculos. + Nu incercafi niciodata si indepartati fumul i gazele cu oxigen pur, deoarece exist riscul de a va trezi inftigurat intr-o flacird, daca exist o sursi de foc. Nu va bazafi niciodat pe aparate de respirat pe baz de cartus, canistra sau filtru atunci | cnd va aflafi intr-un spatiu inchis.~ Discutie + in ce tipuri de lucrari de constructii putefi intélni spatii inchise si medii cu atmosferd periculoasa? + Afi lucrat vreodat& intr-un spatiu inchis — care era acesta? au fost respectate masurile de precautie de mai sus? + Un muncitor lesind intr-un spatiu inchis — ce facefi? 7.6 Piloni 7.6.1 Masuri generale Exist cdteva pericole care sunt comune tuturor tipurilor de lucrati de montaj piloni si urmitoarele mdsuri de precautie sunt necesare: - operatorii care lucreaz pe masini trebuie si aibi peste 18 ani si si fi beneficiat de o instruire adecvata; - fnaintea inceperii lucratilor, toate utilitafile subterane trebuie localizate si asigurate. Trebuie ficuti o verificare pentru a se stabili c& nu exist beciuri, cursuri subterane de apa sau alte condifii de sol care ar putea produce accidente, - trebuie si existe o suprafafi plana si solid’ pentru amplasarea macaralei, sau si se puna le dispozitie standuri speciale pentru macara; - trebuie purtata casc& de protectie, ca si mijloace de protectie pentru ochi si urechi atunci cfnd este necesar; - toate macaralele, dispozitivele si accesoriile de ridicat trebuie si aiba certificate adecvate care s arate ci au fost testate si examinate minutios si trebuie sa fie suficient de mari pentru a executa lucrarea respectiva; - trebuie acordata 0 atentie deosebita riscului de deteriorare a accesoriilor de ridicat prin contactul cu muchii ascutite; - macaralele folosite pentru ridicarea si coborirea muncitorilor trebuie si fie prevazute cu manete de tip “om mort”, iar cobordrea trebuie si se facd sub tensiune; oamenii trebuie transportafi in nacele bine construite, care nu se pot invarti sau inclina; ~ contractorii lucrarilor de instalare a pilonilor trebuie si elaboreze un plan scris, care s& confind si misurile de siguranfa potrivite tipului de piloni folositi; - instruirea la angajare si informafiile care va sunt oferite dumneavoastra ca sef de punct de lucru sau muncitor trebuie sa fie direct legate de acest plan. De refinut: + Purtati in permanent echipamentul individual de protectie atunei cdnd lucrati la piloni.7.62 Piloni forati S-ar putea si fie necesar si intrafi intr-o gaurd de sonda pentru a o inspecta sau curdfa gi exist unele masuti care trebuie luate inainte de a intra: = gaura trebuie s& aiba un diametru de cel puin 75 cm; ~ gaura trebuie considerat8 spatiu inchis si trebuie aplicate aceleasi misuri de siguranf’; - resturile de material scoase din gaura trebuie depozitate departe de aceasta; - cobordrea in gaura de sond& se face cu nacele, lanfuri sau custi special proiectate, prevazute cu un dispozitiv anti-risucire. Sursa de curent a instalatiei de ridicare trebuie menfinuti in functiune pe toati perioada de timp c&t se afla o persoand sub pimént; - pentru a lucra intr-o gaurd de sonda trebuie s& purtaji harnasament de siguranf; = tofi muncitorii implicafi trebuie instruifi astfel si fie competenti in realizarea operafiunilor de salvare din gauri de sondi adénci; la intervale regulate trebuie desfigurate exercifii de salvare; - un semnalist trebuie si fie prezent in permanent la gura pufului si si va urmireascd; - trebuie si existe un iluminat adecvat Ia tensiune redusi de siguranfa si mijloace de comunicare cu suprafafa. Ori de céte ori este posibil, intrarea muncitorilor in gaurile de sonda trebuie evitata, fiind inlocuita de folosirea camerelor video si a altor mijloace de inspectie la distant’. Discutie * Care sunt pericolele lucrarilor de montaj piloni si ce ar trebui ficut pentru a le depaisi?8. Vehicule 8.1 Cauze ale accidentelor Cauza initial a majorititii accidentelor de trafic de pe santiere consti in egecul de a planifica un sistem adecvat de securitate a muncii si de a instrui muncitorii cum sil foloseascd. Cele mai freevente cauze directe sunt insi urmatoarele: ~ tehnicile de sofat defectuoase, mai ales mersul in marsarier fri asigurare; ~ neglijarea sau ignorarea unor pericole speciale, ca de exemplu lucrul in apropierea cablurilor electrice aeriene sau a excavatiilor; ~ transportul pasagerilor neautorizatis ~ intrefinerea deficitara a autovehiculelor; ~ suprainclrcarea sau inclrcarea gresiti; ~ aglomerarea santierului; ~ proasta planificare a traficului pe santier; - lipsa unor cdi de acces adeevate, combinati cu prezenja denivelarilor de teren si a molozului. 8.2 Masuri de precautie Pentru transport se pot utiliza camioane, basculante, tractoare cu remorci, ca si mici vagonete basculante. Ca sofer trebuie si fifi bine instruit, iar dacd scoatefi un vehicul pe un drum public, de obicei este necesar si avefi un permis de conducere national. Este o practica buna aceea ca tofi soferii si aiba permise de conducere in orice caz. Formarea soferilor ar trebui si includi modul de abordare a pantelor cu inclinare mare, astfel incat s& stiti, de exemplu, cd pe o pant vehiculul ar trebui s& se deplaseze, ori de cte ori este posibil, in sus si in jos si nu de-a curmezigul. Cail de acces trebuie si fie nivelate, marcate si proiectate in asa fel incat si evite potenfiale pericole cum sunt cablurile electrice aeriene i pantele abrupte. Ori de cate ori este posibil, trebuie instituit un sistem cu sens unic. Trebuie stabilite $i afigate clar limitele de vitezi; acestea trebuie reduse in cazul in care pe santier sunt conditii neprielnice, ca si in zonele unde sunt lucriri in curs de desfigurare. fn cazul in care caile de acces trebuie si treacd pe sub structuri suspendate sau cabluri de tensiune, contactul cu acestea poate fi evitat prin ridicarea unor bariere de avertizare de tip poarta (fig. 32). Bara transversal trebuie si fie din material rigid, de preferat lemn, vopsit in doua culori contrastante, de avertizare. in cazul cablurilor de tensiune, trebuie si existe dowd bariere, cate una pe fiecare parte a cablului, la o distanfa de cel putin 6 m pe orizontald una de cealalt. Dac folosifi o macara intr-o zonii cu cabluri de tensiune, asigurafi-va ci s-a incheiat © fnfelegere cu compania furnizoare de clectricitate, pentru intreruperea sau devierea curentului pe durata folosirii efective a macaralei. Muncitorii sunt adesea loviti de vehicule care se deplaseazi in margarier fri ca soferul si aiba vizibilitate in spate. Cerefi ajutorul unui coleg atunci cand mergeti in marsarier si aveti grija ca acesta si fie tot timpul in raza dumneavoastra vizuala, Dac’ nu este nimeni disponibil, coborafi din masini si verificafi cA este liber in spatele acesteia, apoi claxonafi inainte de a pomi in marsarier. Multe vehicule au acum un dispozitiv de avertizare sonori, cum ar fi unFigura 32. Porfi care obligi soferii s4 coboare braful macaralei sau al excavatorului, pentru a evita contactal eu cablurile de tensiune claxon sau o sirend de avertizare, care se aude atunci cAnd schimbatorul de viteze este in pozitia marsarier, ins dumneavoastra ca sofer n-ar trebui s& va bazafi numai pe acesta. Orice vehicul lsat nesupravegheat trebuie s& aibi motorul oprit si, cu exceptia cazului {n care se afl pe 0 pant cu inclinare mare, trebuie si fie scos din viteza si cu frdina de mana trasai; daca masina este intr-o pant, in afara de acestea mai trebuie blocate si rotile. Bena unei basculante trebuie si fie in pozitie coborité atunci cénd masina este nesupravegheat’; daca intr-o anumiti imprejurare este necesar si fie Lisatd ridicatd, ea ar trebui blocat pentru a preveni ciderea. Deoarece in mod frecvent au loc accidentari ale picioarelor soferului si ale ajutoarelor sale in timpul incarcaiii si descircitii, trebuie s purtafi pantofi sau ghete speciale. Operafiile de intrefinere a vehiculelor sunt de trei categs = © verificare zilnicd a apei, uleiului, benzinei, luminilor, presiunii din pneuri si a frdinelor - efectuata de citre sofer; - 0 verificare siptimdnal’, efectuat de un mecanic; - service periodic, conform cerinjelor fabricantului. Santierul trebuie si aibi o evidena scrisd a tuturor lucrarilor de intretinere si reparafii efectuate. De retinut: + Mentineti-va vehiculul in ordine si cabina liber de orice unelte gi materiale care ar putea bloca comenzile. + Respectati limitele de viteza. + Nu transportafi pasageri neautorizafi. + Nu conducefi de-a curmezigul unei pante.8.3 Rasturnarea vehiculelor C€derea unui vehicul in interiorul unei excavatii sau deschideri se intampla frecvent atunci céind vehiculul se apropie prea mult de marginea excavatiei, ceea ce produce pribusirea acesteia, sau atunci cand, pentru bascularea unor materiale peste margine, soferul se apropie prea mult si nu mai poate opri la timp. Masurile care trebuie luate in acest sens sunt utilizarea barierelor, a semnalistilor si a butucilor de tamponaré, asa cum s-a discutat in Cap. 4. Masinile folosite in construcfii sunt adesea instabile si capabile si se ristoarne, si de aceea este important si nu luati curbele cu viteze excesive. Vehicule ca tractoarele si autoinciircitoarele trebuie echipate cu mijloace de protectie care si prevind lovirea soferului de citre obiecte in dere sau aruncarea lui din cabind in eventualitatea ristumérii masinii. 8.4 incircarea Incarciitura trebuie si se incadreze in capacitatea masini, si fie distribuiti in mod uniform si asigurata corespunzittor, si nu trebuie si depiiseasca marginile acesteia. Dac’ totusi acest lucru nu poate fi evitat, el trebuie semnalizat clar cu ajutorul unor stegulefe. incdrcarea neuniforma poate duce la pierderea controlului Ja intoarceri sau la frinare, iar o incdreditur’ neasiguratii se poate clitina sau poate cidea din masini in timpul transportului. Bena basculantei trebuie sa fie intotdeauna pusi in pozifie coboréta inainte de a deplasa basculanta. incirearea si desc&rcarea trebuie si fie incluse in tematica cursurilor de formare a soferilor. De retinut: + Folosifi scatile, dac& exist, altfel folositi janta rofii pentra a cobori din cabin; nu sirigi + Nu ureafi sau cobordti niciodata dintr-un vehicul aflat in mers. Discutie + Care sunt principalele motive ale accidentelor in care sunt implicate vehiculele de pe santier? * Ce alte msuri de precaujie mai putefi Iua, in afara celor mentionate mai sus, pentru a preveni accidentele cauzate de vehicule?9. Transportul materialelor 9.1 Macarale Inainte de a se folosi o macara pe un santier, conducerea santicrului trebuie s& ia in considerare tofi factorii care ar putea influenfa siguranfa utilizarii acesteia, ca de exemp) ~ greutatea si dimensiunile incarcaturii, precum gi timpul in care va trebui si o ridice; - raza maxima de acfiune pe care va trebui si acfioneze; restrictiile, cum ar fi cabluri aeriene de tensiune, starea santicrului si tipul de teren; - nevoia de macaragii si semnalisti calificati. 9.1.1 Instalarea unei macarale Atat instalarea edt si demontarea macaralelor trebuie ficute de personal specializat, sub conducerea direct a unui sef de punct de lucru competent si cu experienfa. Instrucfiunile fabricantului trebuie respectate cu strictefe. Figu 9.1.2 Semnalizarea 33, Semnalele de man’ citre macaragii trebuie si fie clare gi distincte si si respeete un cod Macaragiii si semnalistii trebuie sau sistem recunoscut si aib& peste 18 ani si si fie suficient de instruifi si de experimentafi. Trebuie si existe intotdeauna un semnalist, sau un sistem de semnalizare ca de exemplu un telefon, in cazurile in care macaragiul nu poate vedea incircéitura pe tot parcursul cursei _acesteia. Semnalele de mand trebuie si fie clare si distinete gi si respecte un anumit cod sau sistem recunoscut (fig. 33). DIAGRAMA SEMNALELOR 9.1.3 Supraincdrcarea Supraincircarea, care duce a solicitarea unor parti vitale ale macaralei dincolo de capacitatea proiectati, poate interveni cu usuring% dac& nici macaragiul, nici seful punctului de luera nu sunt capabili si estimeze greutatea materialului de ridicat, fapt care este foarte probabil in cazul pieselor cu forme neregulate. Un macaragiu care nu este bine instruit mai poate apoi s& coboare o incrcaitura cu 0 vitezi prea mare, astfel incat, atunci cdnd frdna este actionata brusc, braful macaralei se poate rupe. Toate macaralele trebuie inscriptionate cu sarcina maxim’ pe care o pot transporta in condifii de siguranté si OPRESTE IMEDIAT N-AM INTELES (PERICOL) srunatri © aceasti limit nu trebuie depisiti in exploatare. fn cazul macaralelor Derrick, cu raza deactiune variabili, trebuie inscriptionate sarcinile maxime pentru fiecare valoare a razei de actiune, Vinciurile si palanele trebuie si fie inscriptionate in acelasi mod. 9.1.4 Indicatoare de siguranta Toate macaralele pivotante trebuie si aibi un indicator automat de siguranféi care alerteaz macaragiul, de obicei prin intermediul unei lumini, exact inainte ca sarcina maxima SA fie depisita, si alerteazi att macaragiul cAt si pe ceilalti lucratori din jur, de obicei printr-un semnal sonor, atunci cdnd sarcina maxima a fost deja depiigiti. Indicatorul de siguranti ajuti la operarea macaralei, dar nu garanteaz siguranfa acesteia. De exemplu, el nu ia in considerare efectul vantului sau al solului slab. Atunci céind ridicati o sarcina despre care stifi sau credefi ca este aproape de sarcina maxima, nu procedafi dintr-o dati la ridicarea ei completa. Ridicafi-o pe o distant scurtd si oprifi-va pentru a verifica stabilitatea macaralei, inainte de a continua ridicarea, Amintiti-vi c& dac& o sarcind se balanseazA sau este ridicati rapid, raza brafului poate fi mirit neintenfionat prin indoirea acestuia. Existi si \dicatoare care opresc automat macaraua in caz de suprasarcina. Nu deconectafi niciodatd indicatorul pentru a ridica o greutate mai mare decat cea admis’. De retinut: * Daca nu putefi vedea incércéitura pe toatd durata cursei acesteia, avefi nevoie de un semnalist. + Aveti grija si nu depasifi greutatea maxim admis, atunci céind incercafi si eliberati o ‘incircdtura care s-a blocat, Figura 34. Macaralele mobile trebuie folosite eu picioarele de sprijin extinse, pentru a preveni risturnarea 9.1.5 Inspectie i intretinere Macaralele sunt supuse unor tipuri de uzuri care nu pot fi usor detectate: de exemplu, niturile si alte piese asemiinatoare pot fi supuse oboselii. Macaralele trebuie testate si examinate de o persoani competent inainte de a fi folosite pe santier, iar in decursul utilizirii trebuie inspectate la intervale regulate, conform legislafiei in vigoare, Trebuie respectate recomandirile firmei produciitoare in ceea ce priveste programul de verificiri si fntrefinere care trebuie realizat de catre macaragiu, si orice deteriorare sau defect trebuie raportate sefului de punct de lucru. Nu folosifi niciodati o macara daci considerati ci nu este sigur’. Componentele deosebit de supuse uzurii sunt cablurile de sirma, fréinele si dispozitivele de siguranta. Contactul continu al cablurilor cu rofile de scripete