Teste pregatitoare | pentru Evaluarea Nationala Aceasta lucrare este realizata Tn conformitate cu programa scolara aprobata prin Legea Educatie! Nationale Nr. 1/2011 si cu O.M. Nr, 6584/20,12.2012 pentru aprobarea Metodologiel de organizare a evaluarii competentelor fundamentale la finalul clasel a \V-a PIRLS LIMBA ROMANA Clasa a IV- a Itemi construiti dupa modelul: v evaluarti-pitot, Io nivel national, , de to Finalul clasel a 1¥-a (2012); ¥ evaludrilor internationale (PIRES).Oo M LD Awa Ce reprezinté testarea de tip PIRLS? PIRLS (Progress in International Resding Literacy Study), respectiv Progresul in Studiut ee Alfabotizari ta Citire/_ectura evalueaza, pe scurt. pecosmantele eleviltr do clasa a lV-a ia citireteeturé. Conceptil de Reading Literacy desemmeaza ,abilitatea de a infelege si a utiliza acele forme ale limbil sorise, cerute de catre societate si/sau valorizate de cétre individ’ Elevii evaluati sunt la finalul Invajamantuiul primar, Ei citesc pentru a invata. Geea ce evalueazd PIRLS vizeaza eficienta strategillor de citire/iectura ullizate de caire cititori In confruntarea cu o varietate de texte. In consecin’é, achizitia capacitatior de baza la citire (alfabetizarea pentru citire) este privita ca unul dintre procesele fundarnentale ale scolarzarii, deoarece, prin intermediul sau, se constitule baza nvatari tutyrorceloriatte discipline de studi. PIRLS Investigheaza Un aspect important al alfabetizaril la citire: procesele de comprehensiune. 4 rroeatin ial sieieaneate a UaseaNiee ie nee: 4, Identificarea si reg3sitea informatiel explicit formulate. Exemple de sarcinidecitire: ‘identificarea informatilor relevante pentru scopul specificat al procesului de citire; ‘urmarirea unoridel specifice; UO cdutarea definitiiior unor cuvinte sau expresii; ‘identificarea timpului silocului une} povestiri; ‘Tidentificarea temel sia ideii principale. 2. Formularea de inferente directa urmaregte tealizarea de daductil simple, po baza textulul citit. Exemple de sarcini de citire: Odeducerea faptului ca un evenimenta cauzatun alt eveniment: Bformutarea concluziel unei serli de arqumente; Didentificarea generalizaiiior facute in text; Cidestsieres leo inre aus pereonsa. %. Interpretares si integrarea idellor g1 Informatiilor urmareste utilizarea Intelegerit lumii, diparlentet antereere pontru gleitox dn concelUnl irallelle yl informaytie presents etext el Exemple de sarcinidecitiee: Ocompararea informatiilor din text: ‘distingerea mesajuiul global sau a temel taxtului; coer ide deducti logice la tonul sau atmosfera generaléa naratiunil. (4. Abordarea critic’ a textului, reflectarea asupra textulul si evaluares personala a continutului, sstructurij, a utilizarii limbajului, ainstrumentelor lingvistice,a perspectivel gia specificululautorutul. Exemple de sarcini de citire: ‘Devaluiarea probabilitatiica evenimentele descrise In text 34 aiba locin realitate; ‘Odescrierea modului in care autorul a construit un final surpriz’ pentru textul sau; ‘Odeterminarea perspectivel autorulul cu privire la ideea centrala atextulul, Scopurile majore ale citirii sunt: pentru experienta literara concepe Intregui demers ca pe relationerea cititorului cu textul, astfe!inc&t sA devin’ ,angajat” jn evenimenteie imaginate, sa relationeze cu personaiele, cu atmosfera, sentimentele, s8 aprecieze limbajul folosit. PIRLS. foloseste fictiunea narativa ca forma literars de baz3 a Sete Se pentru citire, 2. Citireallectura pentru dobndires 5i utilizsrea informatie concepe demersul ca pe relationarea cititorulul cu aspectele universulyi real, astfel neat cititorul s& Thieleaga lumea, sé Tsi explice modul sau de functionare si sa poalé accede dincolo de achizitia primar a informatiel, utilizand-o'n proprille rajionamente si agtiuni. PIRLS foloseste in acest scop biografii, relatari de evenimente, texte procedurale, articole tiintifice etc. aan Caractarsililetestutul do Gitrefiectur3: ‘Oformatul itemilor: itemi cu alegere muultipla (aproximativ 7-8), itemi cu rspuns constrult (4-5). Caiteva din motivete rezultatelor slabe ale alevilor roméini la testarile PIRLS: ‘lipsa de lectura generalizata; ‘lecture informationala nu exista tn curricula ramaneasca: ‘schimbarea succesiva a programelor, Dlipsa de obignuinta a slavilor de acili la prima vedere texte de dimensiuni lung! side a raspundela acesttip de intrebari. ‘Material informatly pentru invatator si paring DA A A \mn: @ a AX A TH Testul or. 4 Citeste cu atentie textul de maijos! Singur pe lume (fragment) dupa Hector Malot S-au scurs aga doi ani, si, cum nenea Acquin ma lua deseori cu el la targ, pe Chelul-cu-Fiori, sau pela florariile unde ne vindeam florile, ajunsesem sa cunosc Parisul_ Cu timpul i-am cunoscut monumentele, m-am plimbat pe cheiuri, pe bulevarde, prin gradini. |-am vazut statuile, am cdscat gura privind forfota multimii... Si mi-am facut treptato idee despre ceea ce este viata unui mare oras. Inainte de @ se face gradinar, Acquin lucrase la pepinierele de la Gradina Botanica, $i acolo, In vecinatatea carturarilor, i se trezise si lui gustul dea citi gi de a Invata, Ani de-a randul igi cheltuise banii pe carti gi igi petrecuse ceasurile libere citind. Dar dupa ce se insurase $i Incepuse si se inmulteasca familia, timpul liber se imputinase tot mai mult. Trebuia sa-si castige painea cea de toate zilele, cartile au fost date ultarii, darnu irosite gi nici vandute ci puse cu gnija intr-un dulap. Cea dintai iamna petrecuta de mine In sanul familiei Acquin @ fost tare lunga. Atunci, ca sa-mi mai treaca de urat in serile lungi pe care le petreceam la gura sobei, am $cos cArtile vechi din dulap. Fiind mai putin somnoros si curios din fire, citeam pana noaptea tarziu. Dorinta mea de a invata Ti reaminti gradinarului de vremea cand rupea cate doi gologani din cei destinati pranzului ca s3-si cumpere cArti, si, curaind, teancul din dulap se Imbogati cu alte cari noi, aduse special pentru mine de la oras. Alegerea lor 0 facea la intamplare sau dupa titluri dar oricum, efau carjil Au stamit ele la Inceput putina zapaceala in mintea mea lipsita de o calauza, insa, cu timpul, zapaceala s-a dus, iar ceea ce era bun in ele mi-a ramas pana azi. Cat este de adevarat ca orice carte bunaitifoloseste! Liza, mezina familie), nu stia Sa citeasca, dar, tot vazandu-ma mereu cufundat cu nasul in cdrti, a avut $i e@ curiozitatea sa afle ce ma interesa atat de tare la ele. Mai intai a veut sa-mi ia din mana c&rtile care ma Impiedicau sa ma joc cu ea. Apoi, vazand ca tot la ele ma Intorceam, m-a rugat sa-i citesc $1 ei, Aceasta ne-a legat si mai mult prietenia. Inchizandu-se in sine, cu mintea vesnic treaza, nefiind atrasé deloc de fleacurile $i palavragelile de toate zilele, Liza era facuta sa gaseasca in citit ceea cea si gaisit: hrana sufleteascé. ‘Cate ceasuri n-am petrecut noi astfell Ea stand In fata mea, cu ochil tinta fa mine, lar eu citindu-i, Deseori, cand intalIneam cuvinte sau pasaje pe care nu le intelegeam, ma opream si ma uitam la ea. Ram&neam asa cateodata multé vreme, cdutand amandoi intelesul; apol, daca nu-| gaseam, ea imi facea semn sd mergem mai departe, cu un gest care voila sa spuna: ,Lasa, mai tarziu". Am Invétat-o sa sideseneze. Adurat destul de mult sia fostgreu, darn cele din urma amizbutit. Desigur ca nu eram nici eu un dascal grozav. Ne Injelegeam insa, si buna injelegere dintre ‘invat&tor $i scolar face deseori mai mult decat talentul. Ce bucurie a fost pe Liza cand a desenat ceva din.care sa'se recunoasca ce voise sé faca! Acquin m-a Imbratisat cu multdrag. — Hei, Remi, spuse el, raz4nd, vezi ce prostie faceam daca te lasam sa pleci de la noi? Liza‘o Sate rasplateasca pentru asta mai tarziu. »Maltarziu", adicé atunci cand avea sa vorbeasca pentru cd el nu pierduse speranta ca ea sa-si recapele graiul. Doctorii snuneau ca deocamdaté nu se putea face nimic. Mai tarziu” insemna si gestul trist pe care mi-| facea c&nd ij cantam. Voise, de asemenea, s4 0 invat sa cante la harpa si foarte repede degetele ei se obignuisera sale imite pe ale mele. Fireste ca nu putea sa invete a canta din gura gi asta 0 necajea cel mai mult. De multe ori am vazut-o cu ‘ochil plini de lacrimi $i numai eu sliam cat sufera. Dar, blanda si buna cum era, supararea n-o {inea mult. [si stergea ochii si zambetul ei resemnat Imi spunea: /Mal tarziu". Vocabular: 1B pepinierd: piantatie de rasaduri sau puieti. Ww SS SF BF eaeDw 4 4 LF DT awe 1. De cat timp era Remi gazduit ta familia Aquin? a) din jarna; b) de-un an; ¢) de dol ani; d) de multa vreme. 2. In ce orag traia familia Aquin?: a) Paris; b) Franta; ¢) Remi; d) Cheiul-cu-Fiori. 3, Cum a reugit Remi s4-gi fac o idee despre ce tnseamna un oras mare? 4, Scrie doua motive pentru care domnul Aquin renuntase la lectura. 5, De ce Ti amintea domnutui Aquin dorinta lui Remi de a invata? 8) de vremea cand siatea In preajma carturarilor; b) de vremea cand économisea ban} pentru a-si cumpara crti; c) de Vremea cand era copil $i citea foarte mult; ¢) de vramea cénd cartile citite erau puse cu gnja intr-un dulap. 8. Numeroteazé enuntutile de maj jos th ordinea in care sau Intémplat evenimentele. Numarul 4 a fostrezalvat pentru tine. Remi 0 Invala pe Liza sa deseneze si sd cante la harp. 4. Remi cunoaste orasul Paris. Domnul Aquin Ti cumpéira carti lui Remi, — Remi Ts! petrecea mai tot timpul citind. Liza il roagé pe Remi sa-i citeascd ¢i ei. 7. Din ce motiv a Inceput Remi sa citeasca? a) pentru ca nu era somnoros din fire; b) pentru ca Ti placeau povestile; ¢) pentru 2 avea o preacupare In serile lungi de tama; d) pentru a o inveseli pe prietena sa, Liza. 8. De ce la inceput cartile produceau confuzie in mintea lui Remi? a) pentru ca citea prea multe carti in loc sa se odihneasca; b) pentru c& erau prea multe informati Tn ele: c) pentru ca nu intelegea anumite cuvinte sau pasaje: d) pentru ca lectura sa era la Intamplare,fara indrumare. 9. Ce intelegi din expresia prin citit gasise "hrana sufleteasca"? a) cititul {{i imbogateste cunostintele despre lume si viata; 'b) cifitul este o'sursa de idel si informalil pentru minte; ©) cititul este o sursa de trairi si sentimente pentru suflet; d) sufietul este hrana pentru trupul oamenilor. 10, Scrie un motiv pentru care Liza fi lua cartile din mana lul Remi. LAA A A VX GShn: =a Sa S& A GH 11, Ce a legat si mai mult prietenia dintre Remi si Liza? a) orele petrecute Impraund jucandu-se; b) ceasurile petrecute impreuné citind; ) ¢) timpul petrecut studiind F d) orele petrecute invatand sa deseneze. 12, Inlocuieste propozitia ,Liza avea mintea vegnic treazai’ cu una potrivité ca sens. a) Liza nu dormea niciodata; b) Mintea Lizei nu lenevea; c) Liza era atenta mereu; d) Liza era foarte inteligenta. 13. Din ce cauza crezi cd Lisa era inchisé in sine"? a) pentru ca nu era atrasa de fleacuri: b) pentru cd nu stia sa citeasca; ¢) pentru ca voia doar $4 se joace; d) pentru ca nu putea vorbi. 14. Ce speran{ avea domnul Aquin tn privinta Lizel? a) c& va Invala sa citeasca; b) c&-gi va recapata graiul; ¢) c& va invaja sa deseneze; d) ca-gi va recdipata vazul, 15. Ce o necajea pe Liza cel mai mult? a) cd nu putea desena; b) cd nu putea canta din gura; ¢) cd nu putea canta la harpa; d) ca nu putea citi. 16, FiecSrui persongj fi corespund doua insusiri. Alege raspunsurile desenand 0 sageatd ce uneste numele personajulul cu insusirile potrivite, asa cum reies ele din text. Remi Liza 17. Liza a avut diferite star sufletesti in povestire. Sctie doua stari difetite pe care le-a avut si explica din ce motive. 18. Ai aflat din text ca “orice carte buna Tti folosegte". Ce crezi ca Inseamna acest lucru? 19. Alege-{i personajul preferat. Descrie de ce fi-a placut $i dé doua exemple din text care s4-i motiveze alegerea.4 4 & Mae Citegte cu atentie textul de mai jos! Testul mr.2 Intaia zi'de scoala. fragment din vot. "Cuore, inima de copil” de E. de Amicis Azie intaia zi de scoala! Ca un vis au trecut, la tara, cele trei luni de vacanta! Mama m -a dus azi dimineataia scoala, ca sa ma inscrie inclasa a [V-a primard. Pe toate ulitele misunau copii. Cele doua librarii erau pline de parin{i, care cumparau: ghiozdane, calete, condeie. In fata scolii se ingramadise: atta lume, incat portarul $i politistul abia puteau sd tind o randuialé la poarta, Pe cand stam langa poarta, simtii cd-mi pune cineva mana pe umér. Era profesorul meu din clasaalil-a, cel cu p&rul rogu si zbarlit, vesel, ca de obicei. El imi spuse: — Va sa zicd, Enrico, iata-ne desparjiji pentru totdeauna! Lucrul acesta-t stiam si eu, dar cuvintele lui tot ma intristara, Patrunseram cu greu. Domi, doamne, femei din popor, mestesugari, Ofiteri, buniti, servitoare, fiecare cu cate un copil de mana si cu certificatele de promavare in cealalta, umpleau coridoarele si scara, facand atta zgomot incat parea ca intrau la teatru. Era agitatie mate. Profesoarele treceau In sus'¢t In jos. In jurul directorului se aflau femei foarte ‘ingrijorate, fiindcd nu mai erau locuri pentru copiii lor. Bagai de seama ca barba Ini era mai carunta decatin anul trecut. Mise paruca uni din baieti crescusera, alti se Ingrasasera. Laetajul de jos, unde se gi facuseré impartirile, erau copilasi din clasa |, care nu voiau saintre in clasa si se opinteau ca niste magarusi. Trebuia sa-| traga Induntru cu de-a sila. Uni fugeau, altli, vazand pe parintii lor ca pleaca, incepeau sa plang si acestia erau siliti sa se Inapoieze, ca sa-i mangdle sau s8-tia ou dangii. Pe fratiorul meu il Inscriseserd in clasa profesoarel Delcati, pe mine In aceea a profesorului Perboni, la etajul de sus. La ora zece eram cu totii in clasa: cincizeci $i patru ja numar, intre care Derossi, acela care ia intoldeauna premiul |. Ce mica si tristé mi se paru scoala pe lAnga padurile $i muntii unde-mi petrecusem vara! Profesorul de acum e inalt, parul le carunt $i lung, are o dunga adanca pe frunte. Glasul Tieste g7os, 5é vita {inta [a noi ca si cum @rvreasa ne ghiceascd gandurile, Nu rade, Profesorul Perbonise pogori de pe catedra si ne dicta ceva plimbandu-se printre banci, Vazand un copil rosu la fata si cu chipul plin de bubulite, inceté indatai de a mai dicta, se opri, apucd obrazul bdiatului cu méinile, 1! privi adanc, il intreba ce are si-i pipal fruntea, casa vada daca ards. In timpul acesta, un baiat, care states la spatele lui, se ridicd i inceput s se strémbelael. Else intoarse fara de veste, balatul se opti repede si-si plecd usor capul, asteptandu-si pedeapsa. Profesorul i puse o mana pe cap sifizise numaiatat: — Sa nu mai faci asa! Apoi se sul iar pe catedra $i incepu sa dicteze. Cand sfarsi de dictat, se ull c&tva fimp la noi fara a vorbi si apoi ne zise Incetinel cu glasul lui cel gros, dar bland: Ascultati, copii! O sa pelrecem un an Impreuna, Sper s4-| petrecem bine. Invatat! st fii bunil Eun-am familie! Voi ‘sunteti familia mea! Va am numal pe voi pe lumea aceasta! Nu mai am alta dragoste, alt gand, decat al vostru! Eu_va iubese; iubiti-ma si voi pe mine! N-a§ dori sa mé vad silit s& pedepsesc nici macar pe unul din voi, Aratali-mi cd sunteti baieti de inima. Scoala noastra sa fie o familie, voi sa fiti mangaierea sifala mea, Nu va cer s& -mi fagaduiti acestea prin vorbe. Sunt ‘sigur ¢4 In inima voastra fiecare din voi a gi raspuns .da”; de aceea va $i multumesc! Se suné sfarsitul orei. tesira cu tofii In liniste. Baiatul care se strambase, se aprople de-el si Ti zise cu sfiala: —lertati-ma, domnule profesor! Profesorul il saruta pe fruntesi-lraspunse: —Dirte, copilul meu! Ma intorsei acasa Inveselil pentru c& Imi era tare drag noul meu profesor, Perboni. Scoala mi se parea actim tot aga de frumoasa ca inaintel A a A NK “GSDae @e AA VK TDW 1. Cum fl cheamé pe baiatul care povesteste prima zi de scoala? a) Perboni; b) Delcati; A Cuore; d) Enrico. 2. De ce pe toate ulitele orasulul ,misunau copii’? 2) se Inchela vacanta de vara; b) era prima zi de 7 c) se incheia anul scolar; d) aveau intalnire la scoala. 3. Ce cumparau parintii din tibrarii? a) cli, caiste, creioane, b) ghiozdane, caiete, condeie; ¢) cari, ghiozdane, oreioane; d) uniforme scolare $i rechizite. 4, Cine ordona lumea la poarta gcolli? 8) profesoarele si profesoril; b) directorul $i parinti: ¢) portarul si politistul; d) elevil si profesorii. 5, De ce crezi ca barba directorului era mai carunta-decat in anul trecut? 2) era mai batran cu un an; 5) devenise mai nervos; ¢).pentru ca intinerise: ) era mult mai ingrijorat. 6. Scrie patru feluri de persoane care erau pe coridoarele colli. 7. De‘ce gcoala semana cu intrarea la un teatru? 2) datorité asemanarii celor dou constructii; b) pentru cd amandoua au ferestre si scaune; ¢) filndea amandoua aveau director; d) din cauza aglomeratiel si zgomotulul. 8. Cti copii erau fn clas8? a) doudzeci gi patru: 9. Cum arata profesorul Perboni?- @) scund. cur parul scurt gi carunt, cu-o dunga adanca pe frunte; b) Inalt, cu pArul cérunt si lung, cu'o dunga adanca pe frunte; c) inalt, cu parul canit si lung, cu o dunga adanca pe frunte d) sound, cu parul lung si carunt, cu o dungé.adanca pe frunte, 10. De ce crezi ca profesorul Perboni |-a cercetat pe copilul cu chipul rogu si plin de bubulije? a) credea ca Ti glie chipul de undeva; b) vola sa vada ce fel de bubulite are pe chip; c) era ingrijarat ca ar putea fi boinav; | d) I atragea alentia sa fie atentla ora. DB 1/1 2 2 | aaaOo fm fw 11. Scrie dou’ motive pentru care profesorul Perboni nu dorea sa pedepseasca niciun copil. 12. Copilul care se strambase in spatele profesorulul gi-a cerut lertare. Din ce motiv? a) nu voia ca profesorul sa Tl mai certe o data; b) voia sa-l imbuneze pe profesor pentrua nu-! c)arealizat ca dovedise lisa. derespect al dass d)si-a datseama cd profesorul se supdrase rau pe el. 13. Numeroteaza enun|urile de mai jos in ordinea Tn care s-au intamplat evenimentete. Numarul 1 afostrezolvat pentrutine. “| Laclasaa IV-a este repartizat profesorul Perboni . 1. Baiatul cu mamase patrund cu greu in scoala aglomerata. \{Unelevsestramba in spatele profesorulul. Copii din clasa| nu volau sa intre in salle de clasd.. ( Profesorul Perboni le deciara copillor dragostea ce le-o poaria: 14. Bifeaza, din lista de mai jos, patruinsusiti care ise potrivesc profesorului Perboni_ méandru — Cigrijuliu iubitor ifericht bland Mfricos: Cinepoliticas a ree 15, Alege osituatie din text in care copili nu voiau sa intre In salile de clasa. Explica de ce. 16, Sctie un motiv pentru care scoala ise parea mica gi trista lui Enrico. 17, Care au fost sentimentele tui Enrico de-a lungul povestirii? La Inceputul povestini Enrico se simjea tru cA La sfargitul pavestini Enrico se simjea pentru ca 18, Aivrea sa fil in locul lui Enrico? Alege si explicd doar una din cele doud situatii. Da, pentrucahn. a a A i GH Testul nr.3 Citegte cuatentie textul demaijos! Porumbul adaptare dé pe http://ro,wikipedia.orgiwiki/Porumb Planta cultivata pentru semintele comestibile, aflate pe stiulete, Este a treia cea mai importanta dintre cereale, dupa grau si orez. Porumbul provine din America Centrala si se considera ca era cultivat Incepand cu 7000 deani inaintea erei noasire, Constituia hrana de baza a maiasilor, aztecilor sia incasilor. Dupa legend, Zeul Soare a trimis "grindina de aur’ (porumbul) pentru a hraini camenil. In Europa a ajuns in secolul XV, in timpul lui Columb, impreuna cu alte curiozitati aduse din Lumea Noua. La inceput era numit ,grau indian’. In secolul al XVi-lea a inceput 4 fe cultivat de catre jtalieni gi francezi. Datorita spaniolilor si portughezilor porumbul a.ajuns in Africa. La Inceput, porumbul nu era prea popular, se utiliza doar faina produsa dinacesta. De abiain secolul al X|X-lea a Inceputsa fie cultivatmasiv. Desi unele varietati de poruimb pot creste pana la 7 metri in inaltime, porumbul comercial este Cultivat la 0 inditime de aproximativ 2 metri. Porumbul dulce este de obicei mal scurt decat variatatile de porumbde camp. Are tulpina inalta si groasa, neramificata, care se numeste popular “cocean”, cu frunze lungi gi asoutite la varf, aspre. Pe aceeasitulpina se gasesctlori feminine $i flori masculine. Florile masculine se gasesc in varful tulpinii, grupate in inflorescent& sub forma unui spic, Florile feminine se gasesc mai jos pe tulpina, grupate in inflorescenta, numita stiulete. Pisiilul este foarte lung gi formeaza matasea porumbului, Fructul este o capsula care contine amidon, substante proteice siuleiuri. Porumbul este bogat in vitaminele din grupa B. mai ales th vitamina 81, care are efect asupra functionarii sisternului nervos, 3 muschilor, a inimii si asupra productiei de globule rogii, Mai canting multe hidrocarburi, amidon, albumine, vitamina E, fier, fosfor, magneziu, zine sipotasiu. ‘Astdzi porumbul are o ulilizare foarte variata in limentatie, Din faina de porumb (malal) se coc paine si prajituri, Se adauga la salats. jar flarbinte se serveste cu felurile de mancare pe baza de came. Se consuma si sub forma pop-comului sau fulgi de cereale. Continutul ridicat de grasimi (peste 6%) in gerrnenii de porumb face din porumb o planta din care se extrage ulel de foarte buna calitate, folositin alimentatia dietetica. Mamitiga este un preparat traditional de mancare din Romania facut din malai. Consideratas mancarea \aranilor, data find ugurinta cu care se prepara, era des folosita ca substitut pentru paine in perigadele de vard cand munca grea efectuté la camp nu mai permitea prepararea painil de casa. Ih perioada moderna, stiinta alimentatiel considera mamdliga ca avand un aport bogat de vitamine, aceasta find recomandata mai ales persaanelor suferinde de bali de plamani, afectiuni ale caile respiratorii, anemicilor, etc. In industrie, boabele de porumb constituie materia prima pentru fabricarea spirtulul, amidonulul si glucoze!. In hrana animalelor porumbul se foloseste sub diferite forme: boabe concentrate, fura), fan, coceni. Recaltele de porumb sunt mai sigure decatia alte plante filnd rezistent la seceta si avand putine bali sidaunatori, Important deosebita a\porumbulul decurge si din alte avantaje ale culturil lu: d& producti foarte mari, poate ficultivat cu bune rezultate in conditii foarte variate de.clima si sol, lasa terenul curat de buruieni, poate fi cultivat caa dova cultura dupa plantele cu recaltare timpurie, necesita o-cantitate mica de samanta pentrusemanat, nu se scutura la reoaltare ete. In tara noastra porumbul cultivat pentru boabe detine, printre celelalte culturl, locul cel mai important. Prin suprafate cultivata si prin productiile mari obtinute, tara noastra se situeaza in randul {Arilor mari cultivatoare de porumb, ocupand looul intai in Europa silocubopt in lume. Vocabular: @ pistil-organ femeiesc al plantel; @infiorescenta -totalitatea floriior dispuse pe un lujer, B substituit-inlocultor. S / 2B LL aru4. Dince zona a lumii provine porumbul? Incercuieste litera corespunzatoare réspunsului corect! a) din America Centrala; b)Africa; ¢) Europa; d) Lumea Nowa. 2. Care parte a plantei este comestibila?: Incercuieste litera corespunzatoare raspunsului corect! a)radacina; b)tulpina; ¢)frunzele; d) semintele. 3. Cespune legenda? Incercuieste litera corespunzatoare raspunsului corect! a) Zeul Soare a trimis “graul indian” pentru ahrdni camenil b) Columb a adus, cao curiozitate, porumbul in Europa. ¢) talienii sifrancezij au cultivat porumbul in secolul al XVI-iea. d)Zeul Soare atrimis "grindina de aur’ pentru a hrani oamenii, 4. Cand aajuns porumbul in Europe? Incercuieste litera corespunzatoare réspunsului corect! a) secolul XV; b)secolul XIV; ) secolul XVI: d) secolul XIX.. 5. Ceinditime are porumbul comercial? Incercuieste litera corespunzatoare raspunsului corect! a)7 metri, b)2metri; ©) 5metri;, d) i metru. 6.Alege din lista, cu ajutorul s8getilor, cuvintele potrivite pentnia completa informatilie. stlulete, cocean, matasea porumbului, spic Pistilul lung formeaza, Florile masculine se gasesc in varful tulpinii, grupate tn inflorescenta, sub forma unui Tulpina inalta, groasa neramificata se numeste Fiorile feminine se gasesc mai jos pe tulpina, grupate in inflorescenta, numita. 7, Din ce motiy faranii preferaumamaliga? Incercuieste litera corespunzatoare raspunsului corect! a) este mai gusteasa decat painea; b) are mai multe vitamine decat painea; ¢) se prepara mai ugordecat painea; d)aveau mai multa fina de porumb. nh. = Sa A “hehe a SS A A GD 8.De cedin porumb Se extrage ulei de foarte buna calitate? te litera corespunzatoare raspunsului corect! a) datorita existentel tehnologiai adecvate; ) datorita continutului bogat in graisimi ¢) datoritd continutului bogatin vilamine; d) datorita cereti foarte mari din magazine. 9. Serie patru substante nutritive pe care le contine porumbul. 10. Ai aflat din text ca porumbul este bogat In vitamina 81, Marcheaza cu X, in tabel, asupra caror parti din organism are vilamina B1 efecte benefice. “1 sistemul nervos: sistemul osos OC mugchi O globule rosii (1 rinichi O globule albe O ficat Cinima 11. Grupeazé etichetels in perechi potrivite: 12. De ce recoltele de porumb sunt mai sigure decd! ale altor cereale? litera corespunzatoare raspunsului corect! 8) Necesita mai pulind munca pentru ingrijirea lor, b) stint mai fntinse pe teritoriu! Romaniei; c) sunt mai rezistente la seceta, au mai putine boli si dunatori; d) NU au nevole de paznici pentru protejarea lor. 13, Culturile de porumb prezinté numeroase avantaje. ‘Serie doua motive care sf sustiné aceasta informatie din text. 14, De ce Rom@nia:se situeaza in randul {arilor mari cultivatoare de porumb? 15. Cealafatdintextul citit? litera corespunzatoare raspunsului corect! a) informatii despre porumb; b) 0 poveste despre porumb; c) informatii despre mamaliga; d) 0 poveste despre graul indian. SF a Le Le Le& 42 aaa Giteste cu atentie textul de maijos! Testulnr.4 itil din teza fragment-din val. "Hatin luna” de Laura Olteanu Rafoiul Mac si maimuta Cocofifi eraui tare Ingrijorati. De cAteva zile se mutase in apartamentul vecin marele profesor de aritmetica Plus. Daca ar fi venit un profesor de dans sau de muzica, ar fi fost cu totulalteeva, dartocmaide aritmetica? Pe acesti profesori nu:i intereseaza daca elevii sunt simpatici - si'ei erat - $i nicl daca acestia se Imbraca mai nu stiu cum - si el se imbracau - vor sa stie doar cat de repede rezolva problemele de matematica, Asta este, ei confunda copili cu calculatoarele. Un asemenea vecin era foarte periculos. Putea s8-i puna la incercare in orice moment. Sa le ceara, de exempli,, in ascensor, ca de la etajul patru pané ta parter 84 rezolve 0 problema. De aceea Cocofifinici nu mai mergea cu ascensorul, urca $i cobora pe soar. Darpe lumea asta mai suntsi ghinioane. Intr-o dimineata, tocmal cAnd Cocofif, agezatd pe o treaptd, copia in grabé rezultatul unel probleme din caietul lui Mac, a cobordtsiprofesorul Plus pe scara, In primul moment, profesorul entuziasmata laudat-o; —Ce eleva silitoarel Doar ca, dupa aceea, rasfoind caietul lui Cocofifi, se spune c3 profesorul Plus s-ar fi facut galben, apoi violet, dupa care, de furie, ar fi Inceput s& strige: ,Ruginea secoluluil Sa respir acelagi aer cu elevi care chinulesc matematica si chinuiesc si bietele cifre!” Cativa pulsori care erat de fata au ramas si ei cu clocU! deschis, multide indignare. Ba, cand Macsi Cocofifi coborara scara, se daduré lao parte, ca §1cAnd le-ar fi fost teama sa nu ia vreo boalé malipsitoare, Apoi, In soapta, spusera unul spre altul :.Ce rugine! Ce rugine!” Dar profesorul Plus i-a invitat pe cei doi certati cu matematica, in elicopterul ce-| astepta la poarta. Mac $i Cocofifi, conving! cd -a iertat, au inceput nerabdaitori s3-Intrebe unde fi duce la plimbare. Cand au aflat destinatia era prea trziu ca s& mal sara din elicopter. Ce s& cauteelin Tara Aritmetici? Cum era acolo? — Trebuie mers, pentru ca e greu de povestit |e spuse profesorul. Dar cine doreste sa fac o asemenea excursie 84 se pregateasca din timp: moneda cu care acolo pati obtine orice este doar calculul aritmetic. Taxa la tramvai sau autobuz este rezultatul corect la 0 operatie aritmetica. Nu-! stil, esti catapultat afara. Vrei s4 cumperi o paine sau 0 inghelata, un balon sau un caiel, trebule s8 rezolvi alte calcule. Nu e-al rezolvat, pleci cu mainile goale. Mac si Cocofifi erau disperati. Ce se faceau daca profesorul Plus fit3sa in TaraAritmeticil? Ins norocul parea sa le surada din nou: o multime de afise colorate anuntau «Marele meci*. Cocofifi, vesefa I ruga pe profesorsa-i duca si pe eila meciul de fotbal. —Poate vrei sa spul la Intrecerile de matematica! ofamuri profesorul.Aicinuse facintrecer ale piciearelor, ci meciuri ale mintil, a continuatel, < — Suporterii ce or fi strigand, se intrebara elevii nostri: «Nu te lasa, Diferental, Hai, Totalule!, Fault, Inmultire? — Cala superficialitate! nu se putu abtine profesorul Pius si fi lua grabit spre o cladire care Th mod evident era spital si nea unul de urgenta, pentru ca masinile Salvarit intrausliegeau. —Nusuntem boinavi, se trase Inapoi Mac. —Stiu, dari-ati imbolnavit pe alti, os vedeti! In fafa opri o magind plina cu raniti. Targile nu mal pridideau sa care cifre rupte, schilodite, cocosate! —De unde fi aduceti, dela razbol? se interesa Cocofifi. —N-0 88 ma credelj, dar tot transportul asta vine dintr-un singur calet de teza, ti {muri brancardierul. Am umplut trei masini cu raniti. —A\ cui e caletul? intrebara curiosi cei doi. —Alelevei Cacofifil Cum s-a terminat excursia in Tara aritmeticli nu mal conteaza_ Intamplarile acestea s-au petrecut demult, adica tn urma cu o s8ptamana. Acum Covofifi std la masa si-sirezolva singura problemele. lar daca |se intmpla s8 mai serie stramb cate o cifra isicere scuze: «Stal s4-{\ indrept piciorusul», si 0 redeseneaza frumos. Aga ca nu e chiar atat de rau sa ai printre vecini un profesor de aritmetica. lar daca 1) cheama si Plus;e gi mai grozav! naa a WA . “GHln. = A A A. DW Vocabular: B teza: lucrare de control semestriala la clasele V-XIl; B aritmetica -ramura a matematicii care se ocupa cu studiul numerelor si al operatiilor. 1.De ce ratoiul Mac gi maimuta Cocofifi erau ingrijorati ? a) in apartamentul vecin se mutase un profesor de muzica; 'b) in apartamentul vecin se mutase un profesor de aritmetica; c) in apartamentul vecin se mutase un profesor de dans; d) in apartamentul vecin se mutasera doi puigori, 2. De ce era periculos pentru Mac si Cocofifi un astfel de vecin? a) putea sa-j oblige oricand sa-si facd temele ta matematica; b) putea sa le ceara sé nu se mai imbrace fistichiu; c) putea s-i pund la Incercari legate de maternatica oricand; d) putea $4-i certe ca nu prea invétau la matematica. 3. De ce crezi cd s-a suparat Plus dupa ce i-a rasfoit caietul lui Cocofifi? 4. De ce puisoril s-au ferit de Mac $i Cocofifi cand au coborat scara? 5, Ge cuvinte iji spun c& Mac gi Cocofifi nu invatau bine la matematica? @) .cifre nupte, schilodite, cocosate” b) .confunda copiii cu calculatoare! ¢) ,cei dol certati cu matematica’; d) ,Mac gi Cocofifi erau disperati”. 6. Unde |-a dus cu elicopterul Profesorul Plus pe Mac $i Cocofifi? a) in Tara Marelui Meci; b) In Tara Tezelor; c) in Tara Matematicii; d) in Tara Aritmeticii. 7. Da doua exemple din text prin care sa aratic& moneda in Tara Aritmeticii era. un calcul aritmetic. 8, De ce erau deznadajdulti Mac si Cocofifi c& profesorul -ar-fi putut asa in Tara Aritmeticil? a) nestiind sa calculeze depindeau de profesor: ; b) erau speriali de severitatea profesorului; ‘¢) Nestiind fara nu se puleau descurca singuri; d) se temeau sa nu plece profesorul singur cu elicopterul. 9. In ce consta ,Marele meci’? @) intracer\ de atietism,; b) intreceri ale picioareior; &) intreceri de fotbal; d) intreceri de matematica.a LF LD Lm AW AAD 4a 10. Cine erau ranitii? a) exercitil $] probleme gresite; b) cifre rupte, schiladite, cocosate; ©) cifre strambe, cocosate, rupte; d) numere rupte, sohilodite, cocosate. ‘V1. De unde veneau ranitii? a) de pe stadjonul de fotbal; b) de la razboi; c) din masinile Salvarii; d) din caietul de teza al lui Cocofifi. lia. Numeroteaza enunturile de mai jos in ordinea In care s-au Intamplat evenimentele. Numéarul 1 a fost rezolvat pentru tine. | Profesorul ii duce pe Mac si Cocofifi in Tara Aritmeticii, 1. Profesorul de aritmetica Plus este noul vecin al ratofulul Mac $i al maimutel Cocofifi. ) Cocofifi tsi rezolva singura problemele la matematica. ( Profesorul Plus se supara cand ii vede caietul de matematica al lui Cocofifi. ( R&nitil proveneau din caietul de teza al elevei Cocofifi. 13, Cum s-a schimbat comportamentul lui Cocofifi de-a |ungul povestirii? La inceputul povestiri Cocofifi era pentru c8 La sfargitul povestirii Cocofifi era pentru ca, 14. Care este mesajul desprins din enuntul urmator? "Rusinea secolului! Sa respir acelasi aer cu elevi O00¢ care chinuiesc matematica si chinuiesc si bietele cifrel” a) Profesorul nu putea inhala acelasi aer cu elevil sai; ‘b) Profesorul nu voia sa stea alaturi de elevi certafi cu matematica; ¢) Profesorul e mandru de elevii sai foarte buni la matematica; d) Unii elevi nu Invata la matematica si gresesc exercitile. 45. Realizeaz& corespondenta Intre personaje si afirmatiile lor. Crocofifi Ce eleva silitoare! Mac Ce rusine! Profesorul Pus De unde ii aduceti, de ta razboi? . Puigorii Nu suntem boinavi! 46. Alege din text un persona] care ti-a placut / nu ti-a placut. Desorie cs tina placut / nu ti-a placut sida doua exemple din text care s8-ti motiveze alegerea. AA AA \ “SEnha = AG Xi GD Testul nr, 5 Citeste cu atentie textul de mai jos! Decembrie de Mircea Sintimbreanu Cred ca sunteti de aceeasi parere: cel mai frumos anotimpejama. Darnu | iama guie, fara zapada. O iarna sadea, aga cum e in calendar pe fila lui decembrie; cu zapada groasa, pe care se vad pierzandu-se in zare niste urme de schiuri, Eh, dar anul asta calendarul meu e mincinos. $i mor de | necaz. Tocmai in decembrie e mincinas. Unde-i zapada? E drept, zilele trecute a incepul sa fulguiasca, Un sfert de ceas m-am tot uitat la nori. Urmaream stelutele de nea ce se cerneau de sus $i ma durea inima de toi fulgil care poposeau in baltoace, in fantand sau chiar pe nasul meu, topindu- 88, Ag fi vrut sa cada toti unul peste altul, s4 creasca zipada mare, mare, vaz4nd cu ochii. Dar dupa vreo jumatate de ord fulguialas-a oprit. De atunci s-a mai pomit s@ ninga rar de vreo cateva ori, Cum vedeam un fulg ratacit prin vazduh, deschideam radioul sA ascult buletinul meteorologic. Auzeam aceeasi gi aceeasi poveste: .Ninsoare in munti". In munti, In munti! Darin sud-estul taril? Eh, 1a urma urmei, bine ca cel putinscade temperatura. Cand ma trezeam dis-de-dimineaja, drumul era Tnghetat, santul boena, toate baltoacele —ochi de gheata. Si o stergeam cu patinele in santul din fata casel. Dar dupa doud-trei ture se facea ora opt, trebuia 54 plec la scoala. Cu nici un pret in fata casei nu mai puteam ramane. Ma lua mama la zor, Imi luam traista: cu carti si patinele si-o stergeam pe ulitd In sus, spre scoala. Unde vedeam o palma de gheafa, ma opream, legam la repezeala patinele, $s... In sus si-n jos. Dar pe la zece, gheata se inmuia gi atunci ma duceam si eu la scoala. Am incercat $i cu saniuta pe dealul din dosul satului. De acasa parca zaream din loc In loc niste peticele de z4pada. Darde-abia prindea saniuta sa zboare, cA se $i poticnea si apoi lupta-te s-o scoti. Peurma, in cateva zile, halal decembrie, s-a topit si pojghita asta. Ct despre schiuri, s4 nu mai vorbim. In decembrie asta, rareor| aveam norocul sa gasesc 0 partie pentru amandoua. Cand isi lua vant o talpica, cealalta se incleia In noroi si — pac! —cadeam in nas. Lise slabisera cataramele, jegaturile, vreo trei suruburi s-ausi pierdut. Radeau copilide mine. Dar ce, n-aveam dreptate? Socatiti si voi 3... 5... 8... 10 decembrie, gi nici o zapada ca lumea. Eram sigur, de altfel, cd nici n-o'sa mai ninga. Si culmea! fer dimineala cand m-am trezit, alb peste tot. Cazuse o z@pada grozava: de unsprezece centimetri jumatate, dar afanata, nu se putea schia, nici patina, Atuncl m-am dus la scoala. Dar toata vremea ma uitam pe geam $i-mi crestea inima: ningea intruna! De la ora 9 n-am mai avut raigaz s8 privesc pe geam. M-a scos domnul profesor de matemalica la lecjie. Temele nu le scrisesem, iar de fractii n-aveam habar. Nici de luptele persilor cu grecii, laistorie, nicide complement, la gramatica, nicl nu desenasem arta Roméniei la geografie. Va spun drept, nu-mi prea venea la indemana, dar ma gandeam: .incao ord, si zburd cu schiutile pe deal”. Bine c-a veniliamal Siceiama! Insfarsit, clopotelul a sunat. Ne-am ridicat ca tatil In picioare. Primul la us am fost eu. Dar nu puteam iesi. Pe umarul meu selasase mana domnul diriginte; — Andrei, tu ramai la pregatire pan la orele doud gi, dupa masa, de la trej jumatate, Aj ramas inurmala toate discipiinele. Ce era $4 fac? Am ramas in clas4. Am venit $i dupamasa. Pe la patru, auzeam copili chiuind pe ulite, iar domnul diriginte Imi dadea un exercitiu, apol inca unul, siinca unul, Ma trezeam cu creionul chimic intre dinti, privind pe fereastra. Departe, printre prunil din livada se zareau nite mogaldete migcatoare: schioriil Acum urca... S-au oprit... Coboara! Tii, ce alunecal Am ajuns acasé seara, cu inima catranita si dinti violeti. M-am astemut pe fractil. $i pe complement. ‘Am stat pnd seara tarziu, La orele unsprezece, din aparatul de radio se auzea: ,in sud-estul {ariininge bogat’. —N-are decat sa ningé. larna asta n-are nici un farmec. Pe campuri, zapada e de doud palme, dar prea sunt grele fractille astea. Uf, de nu le-orfipusia primavara? De ce taman in decembrie... cand ninge atatde bogat? @ £1 fa LM Le Maea LT a A aes 1. Ince lunaa anuluise desfasoara povestirea? ajianuarie; b) nojembrie; ¢)decembrie: d)martie. 2. Din ce cauza tt ,durea inima" pe Andrei? a) pentru cd avea multe teme de efectuat pentru a dova zi; 'b) pentru ca fulgiise topeau neformand zapada; c)pentru ca schiurilorlise slabisera cataramele, legaturile; d) pentru ca fh fiecare zi, pela ora zece, se topea gheata. 3. Ceasculta la radioAndrel? a) buletinul informativ; b) muzica sistiri; ¢)teatru radiofonic, d) buletinul meteorolagic. 4, Cum era dis-de-dimineata afara? 5.Cine erau ,mogaldetele migcatoare"? a) schiorii; 6. Scrie doa aclivitati pe care le facea Andrei in orele cand lipsea dela scoala. 7. Transcrie din text cate © propozitie potrivita pentru Tntrebuintarea fiecdrul obiect din tabel. Patine | Saniuta Schiuri 8. De ce jl oprise dirigintele peAndrei in scoala? @) pentru ca trebuia sa facd ordine in clasa; b) pentru cd nu-gi facuse temele; ¢) pentru cd ramasese in urma cu lectille; d) pentru ca fusese indisciplinatla ore. 9. Ai aflatdin text cd tn zive ninsoril Andrei nu invatase si nu-si facuse temele. Realizeazé corespondenta, cu ajutorul sAgetilor, intre discipline gi temele lor. geografie complement istorie fractii eee. harta Romaniei luptele persilor cu grecii hha a ea AW VN “GZhh Ea 2 & XA “DW 11. De ce nu mai avea ama nici un farmec pentruAndrei? 12. Numeroteaza enunturile de maijos in ordinea in care s-au intamplat evenimentele. Numarul 1 a fost rezolvat pentru tine. 1 Profesorul diriginte Tlopreste pe Andrei la scoala. _ Balatu! incearca patinele, sania si schiurile In loc sa mearga la scoala. . (Incepe sa ninga. 1. Andrei este suparat ca nu este zapada in decembrie. “Andrei e suparat pentru cd nu poate iegi afara. 13. Serie doud greseli pe care crezi ca le-a facutAndrei astfel incata ramas in urma cu lectiile. 14. Care din variantele de maijos ar putea fi.un final de poveste potrivit cu imagine data? a) Andrei chiuleste de la scoala si schiaza printre prunii din livada. b) Andrei participa la un concurs de schi organizatde ¢coala sa. ¢)Andrei a recuperat leciiile neInvatate iaracum se bucuradezapada. d)Andrei fuge de la scoala gi se duce la munte pentru aschia, 15. Cealttitiu aialege pentru acest text? a) Inasteptarea zapezii; b) Buletinul meteorologic; c)Profesorul de matematica; d) Ce nustiaAndrei? 16. Aivrea sa filin locul lui Andrei? Alege si explica doar una din cele doud situatii. ————___— Oo S' Da, pentruca Nu, pentru caTestul nr.6 Citeste cu atentie textele de mai jos! Termitele hittp://traveters-way.com/Curiozitati/termitete.htm! Termitele sunt insecte impropriu denumite ,furnicl albe". De fapt, sunt [iPivusurai din Austrata rude cu gandacii. Termitele traiesc in colonii, oa si albinele sau furicile, de = circa 400.000 de indivizi pe culb. Ele pot fi Intalnite pe toate continentele, exceptie facaind doar Antarctica, in stepele si padurile din {rile calde, Existé 2300 de specii de termite in intreaga lume. Unele atacé anumite tipuri de lemn, altele nu mananca lemn deloc. C&sutele castorilor se pare cA nu sunt cele mal inalte constructii ‘¢unosclite In regnul animal, Casa" termitelor este atat de solida, cd rezista $i la greutatea unui elefant, daca acesta se tranteste peste ea, Pe dinafara, termitiera seamana cu o ciuperca uriasé sau cu o coloand cioplita neregulat. Ating indltimi-de pana ia 15m, cu un diametru de doua ori mai mare decat lajimea, aproplindu-se astfel de dimensiunile unel constructii omenesti cu 4-5 etaje. Fiecare specie de termite isi construieste termitiera-altfel. In unele regiuni ale globulul pamantesc Tsi grupeaza locuintele, formand adevarate orase; pravazute cu strazi si treceri subterane, Aceste orage se Intind pe zeci de kilometri si ddinule multe secole. Permanent, in interiorul locuintei termitelor, se mentine o anumitd temperatura, realizata insusi prinsistemul constructiel. In termitierd se profileazé tot felul de arcade boltite, culoare, sali spatioase. In ,incpetile” de pe margine termitele cultiva cluperci, Tn cele interioare depoziteaz’ oud si cresc Jarve, In centrul constructiel se afld o camera deosebit de IncSpatoare, cu pereli grosi. Aici Jocuieste matca tuturor termitelor, o fiinta de dimensiuni enorme. Savantii au supranumit-o .regina” fiind dé 30 de ori mai corpolenté decatrestul indivizilor. Th furictie de rolul pe care ii au in cadrul coloniel, exista termite-lucrditoare, care nu sunt mal mati de 3 milimetr, si termite soldati care pazesc toate trecerile. Acestea din urma sunt cu mult mai mari, atingand chiar si 2.centimetri.Lucratoarele construiesc cuiburlle propriu-zise, folasindu-si saliva drept ciment. Soldatil sunt cei mai agresivi membri ai familiel, Inarmati cu faici puternice si cu dinti ascufiti, el pazesc fortéreata de invadalori, de pilda de furnicile razboinice. Ei indeplinesc si rolul de garda personald, cate sd le apére pe lucratoare atunci cand acestea pleaca tn cdutarea hranei. La nevole, soldatii recurg la un razboi chimic: o glandé specializata actioneaza asemenea unui pistol cu apa, lans&nd un lichid toxic: Regina depune cate un ou pe fiecare minut gi din aceasta cauza nu'se deplaseaza decat foarte tar si pe distante foarte mici, Regina este Ingrijita si hranita de celelalte termite, Populatia termitierei creste vertiginos, Ca sa-i asigure spatiu! necasar, termitele construiesc mereu incaperi nai in vechea locuinta, pe care o Inalta neincetat.Termitele- rod tot ceea ce le lese in cale, dar in mod deosebit le place lemnul. Singurul lemn pe care nu-| pot roade este cel de tek, acesta filnd extrem de tare. In regilinile in care nu au la Indemand lemne de ros, ele ataca constructiile de orice fel. Care este atunci motivul pentru care termitele invadeaza asezarile omenesti? Oamenii s-au mutat in habitatele termitelor i au indepartat cea mai mare parte a resurselor vegetale folosite de acestea. Pentru a trai, termitele trebuie sa manance ¢i atunci se hranesc cu constructille din lemn create de om, ca de exemplu case si hambare. Exceptand pagubele pe care le pot aduce constructilor, termitele sunt Vieluitoare folesitoare. Termitele mentin echilibrul ecologic, jucand un ral important in mentinerea sanatatii padurilor tropicale. De asemenea ele rod copacii céizuti, lemmnele si frunzele putrede, ierburile rupte. Nenuméaratele galerii si locuri de trecere din locuintele lor afaneaza pamantul, I aerisesc si ajuta la formarea solurilor fertile. Termitele reprezinta o importanta sursa de hrana pentru felurite pasari. numeroase mamifere sireptile. Mugurol arboreal 4 ‘din'Mexic r= | Sah. “.hn a SA ~ GD 1. Care este mediul de viata al termitelor? a) desertul african; b) stepele si padurile din tarile calde; ¢)zona rece aAntarcticii, d) padurile de tek. 2, Cum suntorganizate termitele? a) Inroiuri, b) inturme; c)incolonii; d)instoluri. 3, Gseste pentru fiecare notiune numarul corespunzator. indivizi 2em speci 2.300 termite-soldati 15m. termitiera 400.000 termite-lucratoare 3mm 4. Unde locuieste regina tenmitelor?. a) Incamera de pe marginea termitierel; b) in camera din centru, incapatoare,cu pereti grosi; cc) in camerele interioare cu oud silarve; d)incamera cu temperatura cea mai ridicata. 5. Grupeaza etichetele in perechi potrivite: 6, Explica, pe baza textulul, cat de rezistentd este "casa" termitelor. 7. Cuce poate fi comparata o termitiera ca dimensiune? a)cuun labirint; b)cu inaltimea unui elefant; ¢) cuunoras omenesc; d) cu oconstructie omeneasca; 8.Aiaflat din text ca, in unele regiuni, termitete isi grupeazé locuintele, formand adevarate "arase”. Serie dou caracteristici ale acestor’orage” pe baza informatilordin text. 9, Care suntarmele termitelor-soldati? @) numartil mare de indivizi din fiecare colonie; b) saliva folosita drept ciment pentru constructia peretilor; €) falci puternice, dinti ascutiti, o glanda cu lichid toxic; d) culoarele, trecerile subterane intortocheate din muguroi. @& / £2 LO LavaOF A ae, av ttm regina se deplaseaza foarte rar si pe distante foarte mici? a) pentru ca nu are loc suficient in camera sa; b) pentru ca depune cate un cu pe fiecare minut; ¢) pentru c& roade tot ceea ce ji iese in cale; d) pentru ca este prea corpolenta, 11. Serie cate 0 Insusire a termitelor desprinse din enunturile de mai jos; Lucratoarele construiesc cuiburile si pleacd in cdutarea hranei. La nevoie, soldatii recurg la un rézboi chimic. 12. Din ce cauza termitele nu pot roade lemnul de tek? a) este extrem de moale; b) este extrem de parfumat: c) este extrem de tare; d) este pazit de oameni, 13. De crezi ca termitele construiesc mereu incaperi noi? a) pentru ca fiind mici au foarte multa energie; b) pentru ca trebule s& roada permanent ceva; { ¢) pentru ca populatia termitierei cregte vertiginos; | ) pentru ca termitiera sa creasca in inaltime.. 45, Cum se pot Intinde termitierele pe zeci de kilometri? a) construiesc cuiburile propriu-zise, folosindu-gi saliva drept ciment; b) consiruiesc mereu incaperi in vechea locuinta, pe care o inalta neincetat, ¢) construiesc si unesc nenumarate galerii si locuri de trecere; d) grupeaza locuinjele, formand orase cu strazi si treceri subterane. 16. Din int ile din text ai aflat c4 termitele mentin echilibrul ecologic din p&durile tropicaie. 44. Din informatille din text al afiat cA termitele atacd agezarile omenesti. Care este motivul? | Scrie doua motive care sa sustina aceasta afirmatie. | 17. Ce al afiat din textul citi? a) informatil despre termite; b) o poveste despre regina furnicilor; | ¢) informatii despre insecte; d) 0 poveste despre muguroiul gandacilor. hea aA \ |lLlmbh Ea a & i WH Testulnr.7 Citeste cu atentie textul de mai jos! Veveritele Maga, Dasa si Sasa dupa Virginia Waters Veveritele Masa, Daga si Saga traiau odinioara in Marile Paduri, impartind o locuinté intr -un ‘copac batran si trainic. In fiecare toamnd topaiau prin Marile Paduri, in cautare de alune pe care sa le manance In timpul iernii geroase. Cum nu era destul loc In casuta lor ca sa Incapa toate proviziile adunate, ascundeau o parte din alune intr-o scorbura de copac de pe cealalta parte a pajistii. Intr-o zi friquroasa de ama, veveritele se trezira flamande. Se dezmeticira bine, cascara si se strecurara din cminul forcald in frigul necrutator al dimineti. »Mi-e atat de foame, incat as fin stare s4 mananc un copac intreg cualune”, spuse Maga, ,Mie imi atatde foame inc&tas manca un cal’, adauga Dasa. Nu vorbiti prostii! Veverijele nu ar ménca niciodata un cal, doar suntem vegetariene”, spuse imediat Saga. .Si mal ales, nu vom manca nimic daca tot stam aici, gandindu-ne la ce am putea manea.", continud ea. "Haisa nemigcam!" Pornira de-a lungul pajistii Inzapezite Inspre copacul lor cu hrand. Ajungand ele cam ta jumétatea drumului, se oprira ingrozite de o priveliste teribila: niciodata nu le mai fusese dat sé vada aga ceva, Igi dadurs seama cd drumiul le era blocat de cel mal mare perete de zSpada pe care |-au. vazut vreodata: parea ca ajunge pana In cer. fara inceput si cu siguranta fara de capat. Sice credetica au facut ele atunci? Maga era deja furioasa. Se gandea‘ ,Nu suport sa vad zidul Sstade zapada in fata ochilor! Nue drept'sa se afle aici, nici n-a fost aici Inainte. Nu suport s8 nu obtin ceea ce doresc. Trebuie sa am alunele acelea! Le merit! Cine a pus zidul asta aici, ar trebui sa fie distrus! In timp ce Maga g4ndea astiel, se tot invartea In cerc, pana ce ameti, apoi Incepu sa loveasca peretele cu lbutele si cu capul provocAndu-si ditamal durerea de cap. Dasa se intrista, gandind: ,Este groaznic ca peretele asta a apSnit aici, E cea mal groaznica treaba care mi s-ar fi putut Intampla. Nu o s@ mal ajung niciodata la alunele acelea. Probabil ca nu'vol mai ajunge vreodala s4 m&néinc. Perelele va ramare aici pentru toldeauna, eu vol muri de foame $1 totul este din vina mea. Ce prostie din partea meas. ascund aluneie in partea cealalta a pajistii! Ar fi trebult sa Imidau seama ca asa cevaosa seintample!” Dasa era aga de suparata pe ea insdgi incdt se aseza In zApada In fata peretelui, plangand: sNu-s buna de nimic! Chiarca nu-s buna de nimic!” Saga Incapu sa Tsi spuna: ,mmm. Un parete, cAtde ciudat! Mi-ar placea s& nu fie aici, pentru cd imi e foame; dar la urma urmel e deja aici si nu vad de ce nu ar trebui sd fie doar pentru ca mie nu Imi place. E Un ghinion si nu-mi convine, dar supérandu-ma din cauza asta nul vol face sa dispara si cred ca treburile ar putea sta simai prost.” Astfel, Saga decise sa accepte ca exista peretele mai degraba decat s4.se incapataneze in dorinta ei ca acesta sa dispard, cum fScuse Masa sau sa faca din prezenta lui o catastrofa, dupa cum reactionase Dasa, Ca urmare, ea nici nu s-a ales cu o durere de cap.ca Masa, dela lovitura data in zid, nicl cu degeraturi ca Dasa, din cauza sezutulul In zapada. Incepu s4 se gandeasca la ce ar fide facut In situatia data. Cate solutii ag putea gasi pentru aceasta problema? Sa astepti pana ce soarele va topi zapada, ‘Sa sapio gaurd prin parete. Sate caleride cealalta parte a peretelui, Sd incerci sa ocolesti petetele. S3 cautialunealtundeva. ‘$8 te mui in regiuni mal insorite, fara zapada, Sa adormilaloc, casa vezi daca totul nuedoarun vis, Atunci Sasa le yorbi suratelor: “Continuand aga, nu facati decat sa Inrautatiti situatial Furia sau supararea va ‘impiedicd s4 gasili o solutie la problema! Terminati i ajutat- § malasapat!” eo + SLD aim” MF hi i te awa Asadar, cu toate au inceput sa sape in zidul de zapada. In timp ce sdpau, din ce In ce mai vesele, chitcdiau un cantec de lucru al veveritelor si aproape incepea si le fac placere munca aceasta. Nu peste mult timp erau deja de partea cealalté a peretelul, Imbulzindu-se spre copacul unde ascunseserd alunele, Sper sa invatatio lectie din intamplarea asta!" zise Saga. "Pentru furioase sau care se supéré, nici alune nu se scutura! Asa ca daca vrefi de mancare, stati calme sifitirationale!” Vocabular: B rational: cumpanit, chibzuit, cu judecata, 1. De ce veveritele si-au adunat provizille in copacul de pe cealalta parte a pajistii? a) pentru ca le placea sa topaie prin Marile Paduri; b) pentru ca era un copac batran si trainio; ¢) pentru ca nti Incdpeau in scorbura lar; d) pentru ca erau mai in siquranta acolo. 2. Dece oveverita nu poate manca un cal? a) pentru cd este prea mica; b) pentru ca este vegetariana; c) pentru ca aceasta came nu e comestibila; d) pentru cd iama nu exista cai in padure. 3. Ce hotaraste Sasa pentru a potoli foamea siesi $i suratelor sale? a) sa plece spre proviziile deiarna adunate de ele; b)s8 manance niste resturide mancare;, ¢)SAse roage sa vina primavara mai devreme; d) sa culeaga alune din copacil Marilor Paduri. 4, Cu ce problema se confrunté veveritele la jumatatea drumului? 5. Cum reactioneaza fiecare veverita In fata problemeiivite (drumul blocat de peretele de zapada)? Completeaza tabelul dupa model. Cesimte? Ceface?, Cegandeste? Maga) Nu suport sé vad zidul asta de zapada in fata ochilor! Nu suport sa nu obtin cea ce doresct Daga| 7 Daga era aga de suparala pe ea insasi incat se ageza In zApada in fata peretelui, "Nu-s buna de nimic! ‘Sasa preocupare 6, Numeroteaza enunturile de mal jos in ordinea in care s-au intamplat evenimentele, Numérul1 a fostrezalvat pentrutine. \ Veverifele pomesc sa-si ia proviziile de alune. Veverifele hotarésc sé sape in zidul de zapada. — Drumul veveritelor este blocat de un zid de zapada "\Fiecare veverita reactioneaza diferit in fata obstacolului . 1. Veveritele Masa, Dasa gi Saga traiau intr-un copac din Marile Paduri. >a =a A Q Q SHnh! a a A A GW 7. Cum reugesc veveritele sa ajunga la alune? a) au agteptat sa se topeasca zapada; b) au lovitzidul cu labutele; c)ausdpatinzidul de zapada; d)s-au ctarat pe zidul de zapada. 6. Veveritele rau vesele dupa gasirea solutiei problemei|or. Foloseste doua situatii din text pentru a sustine aceasta afirmatie. 9, Ce spera Saga? a) ca Maga si Dasa sa fie mai atente la ce le spunea ea; b) sa nu se mai intélneasca vreodata cu o asemenea situatie; c) Suratele el sa invete a lectie din aceasta Intamplare; d) sd ajunga cat mai repede la copacul cu alune- 10. Fieearui persona) fi corespund doua insusir. Alege raspunsurile desenand 0 sdgeata ce uneste numele personajului cu insusitile potrivite, Masa Dasa Saga 11. Care este mesajul desprins din enunturile de mai jos? Pentru veverije furioase sau care se supara, nici alune nu se scutura! gf | } Asa ca daca vreti de mancare, stati caime si fiti rafionale!” a) Nu poti gasi alune daca esti furios sau suparat, b) Pentru-a gaisi solutia la o problema trebuie s& fii calm si rational. c) Unele veverite sunt furioase si suparate, altele sunt calme si rationale. d) Numai cei calmi si rafionali gasesc mancare, 12. Ce alt titlu ai alege pentru acest text? a) Veveritele flamande; b) Zidul inspaimantator; c) O lectie de viata; d) Supararea veveritelor. 13. Ai vrea sa fil in locul uneia din veverite? Veverita Completeaza numele veveritei alese de tine. Alege si explic& doar una din cele doud situatil. ; = sau Da, pentruca Nu,pentrucaCiteste cu atentie textul de maijos! (Cum il facu Cepelica sa planga pe Cavalerul Patlagica fragment din vol, "Aventurile lul Cepelica” de Gianni Rodari Mos Dovieac tsi ispravise cdsuta de-abie Tn ajun, si trebule sa stiti cd Inca de cand era copil nu visase decatla asta: sa aiba patru pereti ai lui. Fiind sdrac, a putut sa economiseasca doar cate o caramid& pe an. A reusit d-abia spre batranete sd se apuce de construit. Muncise astfel toata viata pentru a reusi sé termine micuta casa ca un porumbar, Mos Dovieac tocmai fi povestea lui Cepelica prin ce greutati a trecut, cand la celalalt capat al satului se inalta un nor de praf. Se auzeau peste tot zgomote de usi si ferestre inchise in graba. Toti se ascundeau in case ca In preajma unei furtuni. Norul de praf se rostogolea cu repeziciune pe ulita salulul, bubuind asutzitor $i ajunse in dreptul casei lui Dovieac. Era o caleagea trasa de patru armasari, mai precis, de patru Castraveli, caci precum desigur ati observat in fara aceasta toti erau legume sau fructe. Din caleasca cobori un personaj matahalos, invesmantat intr-o mantie verde, peste care capul, ca pe o tipsie, aparea rosu gi umflat ca un fruct prea copt. Era cavalerul Patlagica, mare administrator al casteluluj conteselor Ciresiamare. Cepelicd socoti ca noul venit nu putea fi un om prea cumsecade, de vreme ce toti fugeau din calea {ui si, prevazator, se trase mailao parte. Deocamdata cavalerul nu facea nimic InspaimAntator. Numai ochil Ti fulgerau. Nu scotea nicio vorb&, ci doar clétina din cap si 7l {intuia cu privirea pe mog Dovieac, Pe batran fl treceau toate naduselile, —Nememicule! striga Patlagica. Hotule! Rebelute! Thi inchipui ca ai sa huzuresti, ai, in palatul pe care ai avut nemaipomenita neruginare sa {j-I cladesti pe terenul conteselor? — inailimea voastra, ingaima mos Dovlea, Tnsug! domnul conte Cireaga mi-a dat Ingaduinta s8-micladescaici cdsuta. — Contele Cireasa a raposat acum traizeci de ani, odihneasca-i samburele in pace. Terenul acesta este proprietatea conteselor! Hal, ia-{i talpasital Gural Mai vrei ceva ? —Ticdlosule! Talharule! se auzi un gias. —Cine a cracnit? Lasa ca gasesc eu ac de cojocul tau! —Parca de cojocul tau n-o sa se gaiseasca un act se facu auzita din nou vocea misterioasa. Cavalerul vazu deodata rasarind in fata lui pe Cepelica dar nici prin minte nu-i trecea ca prichindelul acesta, cu tot aerul lui tantos, ar fiavut cutezanta sa-l vorbeasca astfel. || lua totus! la rost: —De unde te-ai mai infiintat situ ? De ce nu estila lucru? —Eu-spuse Cepelicé-suntstudent. } —Sice haiba studiezi? Unde+ti sunt hartoagele? — Eu, Indiltimea voastra, Ti studlez pe ticdlogi, Vedeti chiar adineauri mia legit unul Th cale si vreau s4-{ cercetez maj indeaproape. —Unticalos ? Aici toti sunt ticalogi. Daca ai gasit vreunul nou, arata-mi-| si mie... —Cuplacere inaltimea voastra, raspunse Cepelica, clipind strengareste din ochi. Siscotéind din buzunaro oglinjoara +-o vari dints-odata sub nas. —ala, inaitimea voastra. priviti-!! Patldgica privi curios si zr In ogiinjoara un chip’ rogu ca para foculuj, cu gura taiala cao 5 despicéturd gi cuo pereche de ochi mici, carepriveau = iscoditor si plini de rautate, intr-un. cuvant propria-i mutra. Asadar, prichindelul isi batuse jocde el. Cavalerul igi jegi din minti, se repezi la Cepelica si-|infipse mainile in chic’. —Au, aoleu! se vaicarea Cepelica, fara sd-3i piarda ins cumpatul. Inaitimea voastra, pe onoarea mea, aveti prea multa forta pentru un singur ticdlos, i Zu, parc-ali fiun batalion de ticalogi! ae y hw A SA A NShaa a ® A DW —Te invat eu minte!sitrase atat de tare Incat ramase cu un smocde parinmana. Si se Intémplé atunci ceea ce nu putea sa nu se intample fiind vorba, fa urma urmei, de parul unej cepe. Cumplitul Cavaler simti mai intai o usturime grozava in ochi, apoi tacrimile incepura sa-i curga ca dintr-un izvor sirgindu- in cascade pe obraji. Strada se umezi si ea de parca trecuse masina de stropit. Fiind un om fara inima, cavalerul nu avusese pana atunci prilejul sa planga iar ceapa nu curatase in viata lul. Sari naucin trdsura sl porn| in goana, Cepelica se tavalea de ras. —Multumese, multumesc mult! rosti mos Dovleac tn timp ce isi stergea alurit sudoarea de pe frunte. Una dupa alta, se redeschiserd toate ferestrele. Mesterul Strugure trase si el obloanele sistriga cuprins de entuziasm: — Pe legea mea, jata-| pe unicul care a reusit 3-i stoarca lacrimi cavalerului. De unde esti, baiete? 1. De cine era trasa trasura? a) de patru armasari; ¢) de Patlagioa; b) de patru castraveti; d) de un cavaler. 2. Cum era césuta lui mos Dovieac? a) era mare cat un hambar; ¢) era mica precum un porumbar; b) era construita illegal: d) era veche de treizeci de ani. 3. De ce a durat atat de mult timp constructia casei lui mos Dovieac? 4. Ce sunt personajele din text? a) dulciuri si fructe; c) produse lactate; b) fructe si legume; d) fiinte omenesti. 5, Cum gi-a dat seama Cepelica fara sa vada pe Patlagica ca acesta era rau? a) tipa la mos Dovieac; ¢) avea och iscoditori; b) toti fugeau din calea lui; d) era un personaj matahalos. 6. Cu ce compara autorul capul lui Patlagica?- a) cu 0 tipsie; b) cu o mantie verde; ¢) cu un persona] matahalos; d) cu un fruct prea capt. 7. Cu ce se ocupa Patlagica? 8. Ce cuvinte iti spun c& mos Davieac era inspaimantat de Patlagica? a) .muncise toata viata” b) ,nu visase decal la asta” Cc) ,igi stergea sudoarea de pe frunte" d) ,jl treceau toate naduselile” 9. Cum descopera Cepelica .ticalosul"? a) cercetand ,harloagele” de student; b) luptandu-se cu cavalerul Patlagica: c) clipind strengareste din ochi, d) punandu- pe Patlagica sa se uite in oglinda. Oo 4S 8 LL LamDY + & & I ff 44 10. Pe cine a vazut Patlagica in oglinda? a) pe mos Dovieac; b) pe el Insusi; ¢) pe Cepelica; d) pe inamicul sau. 11, Cum a reactionat Cepelic’ cand a fost tras de par de Patlagica? 12. Explic& motivul pentru care Patlagica a izbucnit tn tacrimi. 13. Ce simtea mog Dovieac fata de Cepelica in finalul povestirii? a) vinovatie; 14. De ce era entuziasmat mesterul Strugure? 15. Intalnirea cu Cepelica a fost importantd pentru mos Dovieac. Explica de ce. 16. Numeroteaza enunturile de mai jos in ordinea in care s-au intamplat evenimentele. Numarul 4 a fost rezolvat pentru tine. “| patlagicd furios 1! trage de par pe Cepelica. 'Toata lumea se ascunde {a venirea cavalerului Patlagica . Cavalerul o ia la fuga plangand. Patlagica Ti cere lui mog Dovieac sa-gi paraseasca casa. Cepelica fl ironizeaza pe cavaler. 1. Mog Dovieac Isi terminase de construit casa. Ww. beetle fapta) prin care Patlagica dovedeste ca este un personaj rau, Demonstreaza cu un enui Model: Patlagica voia sa-1 goneasca pe mos Dovieac din casa sa. Ei a spus: ,Terenul acesta este proprietatea conteselor! Hai, ia-{i talpagita!” 18. Ai citit despre isprava Jui Cepelica. Descrie ce {(-a placut la el si da doua exemple din text care sd motiveze parerea la. LAAN NGha. = 2 Testul nr.9 Citeste cu atentietextul de maijos! text adaptat dupa hits Koala este un animal micut si simpatic. Este numit frecvent ursul koala * sau ursul australian, dar nu apartine famiiliel ursilor. El este un mamifer marsupial, ca multe alte specii de pe teritoriul australian. Koala atinge doar 80 de crn lungime si arata ca un ursulet de plus. Ajuns Ja maturitate, cAntareste aproximativ 14 kilograme. In salbaticie, poate trai 20 de ani, in captivitate, pand la 12 ani, Enciclopedia australiand descrie o imagine fascinanta a ursulyi Koala: “Koala are corpul robust, bland deasa si matasoasa de culoare gri-cafenie, | uréchi rotunde si mari, si un bot mare, dur, asemandtor unei trompe” La felca By si cangurul australian, koala este un marsupial (marsupium jn latina inseamna “buzunar’ sau “punga’). In momentul in care se nasc, puil nu au @ biana, sunt orbi si nu au nici urechi. Nefiind complet dezvoltati intra, fara. s& fie ajutati, in marsupiul mamei. Acestia cresc si sé dezvolta in urmatoarele 6 luni, hranindu-se exclusiv cu laptele matern. Puii raman dependent de mamele lor pana la 12 luni. Dupa 6 luni, mama incepe s&-si hraneasca puiul cu o substanté numita “pap”, In completare cu laptele, care fl ajutd pe acesta sa treacd mai usor de la lapte la frunzete de eucalipt. In aceasta perioada puiul urea pe spinarea mamel sale, tinandu-se cu putere in timp ce aceasta se calara pe copaci. Numele koala provine dintr-un cuvant indigen care face aluzie la faptul ca animalul bea foarte pujind'apa. Dar cum poate el tral fara apa? Asimiland roua $i umezeala din frunzele de eucalipt cu care se hraneste. Koala mananca aproximativ 50 de soiuri diferite de eucalipt. Un koala adult consuma zilnic aproximativ un kilogram de frunze, mestecéindu-le bine, fara graba. Dintii sunt adaptati la dieta erbivora, Ei isi petrec cea mai mare parte a timpului-sus in eucalipti, coborand doar pentru a se deplasa ia un alt copac. Frunzele de eucalipt au valoare nutritiva scazuta, de aceea koala face eforturi pentru a-gi conserva energia, Somnul lung este una dintre metode, iar metabolismul lent fi ajuté sao pastreze cat mai mult. Ritmul metabolic fiind lent, etunci $i animalul este destul de Incet in miscari. Este un bun catarator, darpe sol este stangaci. Fiecare urs Koala are un copac preferat, Acest animal isi marcheaza copacul $i teritoriul side asemenea, isi petrece o mare parte din timp comunicand. Mamele si pull comunica intre el folosindu-se de un {ipat asemanator plansului unui copil, care este un semnal de avertizare sau de primeidie. Intrucat sunt animale nocturne, cea mai mare parte a zilei o petrec dormind, cocotati pe cele mai inalte créci ale copacilor. Incomod? Se pare cA nu, iar pozitia aceasta le ofera o protectie excelenta impotriva eventualelor animale de prada. La inceputul secolului existau milioane de koala pe lian, Populatia de koala din Australia a suferit, in ultima perioadé, un declin important din cauza mal multor probleme: vanatul excesiv pentru bland, dezvoltarea urbana, Incaizirea globala, incendiile dese, defris4ri care olasa fara singura sa sursd de hrana, eucaliptul. Daca se lau masurl pentru prevenirea distrugetil lor irationale, este posibil ca perspectivele sate de supravietuire s& creasca. Vocabuli Berbivor: care se hraneste numai cu plante; metabolism: totalitatea transformanilor chimice si biologice, pe care le suferé substantele intr-un organism viu. In urma acestui proces rezulté energia necesara corpului. Binutritiv: hranitor, bogatin substante hranitoare. 281. Ce fel de animal este koala? a) mamifer marsupial; b) urs australian; c) animal micut; d) ursulet de plus, 2. Ce'semnifica numele koala"? a) animal catarator; b) animal care bea putina apé; ¢) animal care sta in eucalipt; d) animal cu marsupiu. 3. Ince ras a toad tréieste koala? @) in Afri b)in Seoul australian; ¢) in Australia; d) in padurlle de eucalipt. 4. Ince parte a zilel devin activi koala? a) dimineata; b) dupa-amiaza; c) la pranz: d) noaptea, 5. Cu ce sunt hraniti pull nou-nadscuti? a) cu frunze de eucalipt: b) cu muguri de eucalipt; ¢) cu lapte; d) cu diferite speci de plante. 6. De ce dupa nastere puii intra In marsupiul mamei? 7. Cum poate Supravietui koala cu foarte putind apa? 8. Ce partea corpului este adaptata la dieta erbivord? a) membrele; b) inti; c) blana; d) capul, 9. Scrie doua informatil din text care explica dependenta puiului fafa de mama sa. 10. Din ce mativ koala face eforturi pentru a-gi conserva energia? a) pentru ca le place sa doarma foarte mult; b) pentru ca se deplaseaza greoi pe sol; ¢) pentru c& frunzele de eucalipt sunt putin hranitoare; d) pentru c nu sunt animale active. TN SS OD |nha Am AW XA “DW 11. Scrie doua metode prin care koala Tsi conserva energia, 12. Ce reprezinta sunetul emis de koala asemanator tipatului de copil? a) un semnal de adunare a grupului de koala; b) un seminal de avertizare sau de primejdie; ¢) un semnal de gasire a hranel; d) un semnal de marcare a teritoriului. 13. Koala igi marcheaza teritoriul, De ce crezi cd fac acest lucru? a) pentru a cauta o sursa de hrana; 'b) pentru se hrani cu frunze de eucalipt; c) pentru a sti celelalte specii ca acela este locul sau; d) pentru ca traiesc tn locuri protejate. 14. Serie modul de protectie a lui koala impotriva pradatorilor. | 15. Ai aflat din text ca puii devin independenti dupa varsta de 12 luni. Ce crezi ca inseamna acest lucru? } a) Australieni fi iau in ocrotirea lor; b) [gi cauté singuri hrana si adapost; c) Traiesc alaturi de parinti; d) Vor fi protejati in rezervatii naturale, 16, Completeaza descrierea lui koala pe baza informatillor din text, Lungime | | Blana | Greutate | al Botul este dur, asemanator cu 17. Din informatiile din text, ai aftat c& specia koala este pe cale de disparitie. Scrie trei motive care s& sustind aceasta afirmatie. 18. Ai aflat din text cauzele care au condus la micsorarea numarulul de koala. ‘Transmite un mesaj oamenilor pentru a salva aceasta specie. 5 19. Ce ai aflat din textul citit? a) informatii despre dugmanii lui koala; : b) informatii despre viata lui koala; ' c) 0 poveste despre ursuletii koala; d) 0 poveste despre Australia, MD & aaa+ 4 & fa MMA Citeste cuatentie textul de mai jos! Testul mr. 40 Mica sirena A fost odata, ca niciodata 0 mica siren. Traia in adancul marii intr-un, palat superb de corali. Toate animalele mérii_o iubeau deoarece era tare draguta $i ajuta pe toata lumea. Acum, sigur c& mica sitend traia foarte fericita in mijlocul prietenilor ei in palatul minunat. Ei, daca credeti acest lucru, va ingelati. Mica siren era foarte nemultumita de soarta ei, deoarece nu-i placeasdfiesirené. Cea mai maredorinté a ei era sa fie un copil obignuit. intr-o zi, cand mica sirend ofta amamic, dintr-odata a aparut In fata ei o zané fermecatoare carei-a spus; — Draga mea, am venit pentru ca esti o sirend foarte buna si doresc sa-ti Indeplinesc cea maj arzatoare dorinta pe care o al. Gandeste-te bine ce-ti doresti, pentru cd odata pronuntata dorinta nu mai poate firetrasal — Nu trebule s@ ma gandesc mult, deoarece de ani buni imi dorese sd fiu un copil adevarat! Asoulté, te rog, dorinta mea, znd buna! Vreau sd am picicare in loc de inatatoare pentru a deveni un copiladevarat. — Dorinja {i se va indeplini. Pacat doar ca nu ti-ai dorit sanatate. Sanatatea este comoara cea mai scumpa pe pamant. Dar, Tf dorese noroc! Sa fil un copil la fel de bun, cat de bund esti ca sirenal a spus z4na gia disparut. Deodata s-a aulzit un zgomot si un vajait teribil. Apo! totul's-a intunecat. Mica sirena nici n-a apucal sa-si la ramas bun de la prietenil sai, animalele din mare, ca s-a §i trezit imediat intr-o casuta de tamarginea oragului_ — Ce frumos este aicil striga fericita. Ce repede mi s-a indeplinit dorintal Ce binee sa fiom! Flindca era o creatura inteligenta, a invatat foarte repede obiceiurile oamenilor si si-a facut muli prieteni. Tntr-o seara, mica sirena, care n-a mal simtit pana atunci nicio durere, avu o durere ingrozitoare demasea, — O, mai bine ramneam sirena! se pléngea ea. Vai mie! Vai mie! E bine sd fil copil, dar doar daca esti snatos. Vai mie, vai mie! De ce n-am ramas sirena? Si intr-uin tarziu, adormiplangand. Adoua zi dimineata insd durerea disparuse. Mica sirena |-a povestit Cristingl, prietena el, cat de tare a durut-o maseaus seara trecuta. —Trebuie s8 mergila dentist! a spus Cristina. Chiar daca acum nu te mal doare maseaua, Daca nu, atuncl durerea va reveni mult mai tare. Mica sirenda palit. — Cum? La dentist?! Nici nu stiu cum e dentistull Deunde sa fi stiut? Pe vremea cand era siren nu avea nevoie de niciun felde medic. — $tii ce? a intrebat Cristina. Sane jucaim de-a denttistull Atunci ffi vel putes Inchipul cum/e la dentist. Sinu Itiva mai fi ftic’. Dacé omul cunoaste ceva, ace! ceva devine mai putin infricosator, —Mi-e frica side gandul de a porni fa dentist. Sis8 ma agez in scaunul dentistulul! Sé-mideschid gura! Nu, nu, nu! Vreau's4 ma intorcin mare! De-as firamas sirenal — Cat esti de fricoasa! Nu tagadulesc c si eu sunt putin emotionatd, cand trebuie sa ma duc la fMmedicul stomatolog. NU pot $4 spun ca este Un llieru placut, dar nici atat de groaznic ca sa fil atal de speriata. Hai sa ne jucam de-a dentistull Asaza-te comod Tn scaunul acesta cu spatar si gandeste-te la ceva frumos. De exemplu la jocul tau preferat, orila cineva pe care-liubesti mult. —Bine, imediat ma yoi andila ceva frumos, se bucura micasiren3. —Acum imagineaza-ti ca ne ducem la dentist. Acum, mica Sirena s-a putut gandi mult mai usorla drumul spre dentist. Urmatorii pasi: a suna la usa, a intra in salonul de asteptare. a intra in sala de tratament, a se aseza In scaunul dentistutul, au urmat fara nici o problema. —Acum deschide-{i gural Eu vol bazai ca o museca. Gandeste-te cd o mused bazéie langa tine. Dintr-o daté sunetul perforatorului nu va mai fi atat de neplacut. Auzi cum zboara mustele in jurul tau? Bravo! Estifoarte curajoasal Nu putem nega ca sirenei nu-i placea jocul de-a dentistul. Bupa ce au exersat de mai multe ori, radea la gandul cd o musca aintratin gura el si acolo bazaia. oe oe oo oo |Lah. aa Sa \ “GE — Ce-| adevarat, e-adevaral ca tratamentul uneorl doare un pic. Dar mult mal putin decatte-a durutieri maseaua. Stil ceva? Azj trebuie s ma duc la dentist a anuntat Cristina. Poti veni cul mine si poli privi tratamentul, Cele doua prietene s-au dus la dentist. Au ocupat loc in sala de asteptare. “Interesant, nici nue ‘atat de Ingrozitor aici!” s-a ganditsirena In sinea ei, Aluato revista si privea imaginile interesante. Intre timp a vitat cu totul ca este la dentist, Atunci s-a deschis usa si asistentaa chemal-o pe Cristina. Cristina a rugat-o ca, In mod special, Sa poata intra si prietena el cu ea, Astfel mica sirena a intrat In sala de tratament. A vazut multe Instrumente si in mijiocul camerei scaunul dentistului, Cristina s-a agezat si a deschis bine gura. Doamna doctor |-a verificat pe rand dinfii. — Am gasit o carie buclucasa! a spus glumind doamna doctor si a apucat perforatorul. Asistenta a agezat In gura Cristinel o tevusea Indoita. “Prin conducta aceasta se absoarbe saliva” |-a explicat sirenel. Sunetul perforatorului n-a fost deloc o muzica placuta dar mica sirena s-a gandit ia jocullor sia z&mbit. Intimpul tratamentului, Cristina a stat relaxata si pe cAnd perforatonul ar fi pricinultodurere mai mare, a ¢i Incetat bazaitul, Doamna dentist a puso pasta alba in gaura facuta, adica o plomba, — Ce repede s-a terminal! a oftat Usurata sirena. Nu e'o distractie, dar nici nu trebule s8-mi fie teama! ‘Adoua zi, In timp ce se ducaa $i sirena la dentist se gndea la joc sila tot felul de lucruri placute. Astfel nu i-a fost greu sa fie foarte curajoasa cand doamna doctor i-a plombat maseaua, $i pentru ca s-a terminal durerea, mica sirena se bucuta din nou ca este copil adevarat. 1. Care era cea mai mare dorinté a siranei? a) sa fie iubita de oameni; b)sa plece departe de oameni; ¢)sd fie un copil abisnuit; d) sa fie iubité de vietuitoarele mari 2, Cine a ajutat-o pe sirena sa devina capil? 8) Zana fermecatoare: ¢)vietuitoarele mari: b) prietena sa, Cristina; d)doamna doctor. 3. Ce transformari s-au petrecut in corpul sirenel cand a devenit copil? a) solziiis-au transformatin picioare; b) branhiile s-au transformat In plamani; ¢c) aTnceputs-odoara maseaua; d)Inotatoarea s-a transformat in picioare. 4, Scrie doua propozitiidin text care redau magia facuta de zand. 5. Scrie un motiv care explica inteligenta sirenel. 6. Ce dorinta considera z&na ca este cea mai importanta? Explica de ce, alegand o situatie din text. 7. Cu cine a comparat sirena bazditul perforatonului? a) cu zgomotul unei motociciete; ¢) cu bazaitul unei muste; b) cu zumzetul une! albine; d) cu o muzica placuta. lm fF SF FT @ avaa Le i i fw in 8. Ce rol avea ,tevusca Tndoita” din cabinetul stomatologic? 3) dea acoperi gaura formata de perforator, b) dea absorbi saliva in timpul tratamentulul; c) de a gauri maseaua ce trebuie plombata; d) de aridica scaunul pe care stau pacienti. & Mica sirena a avut diferite stari sufletesti de-a lungul povestiril, Denui jutandu-te de nemultumita nu-| pldcea sa fie sirena. 10. De ce crezi ca a zambit sirena cAnd a auzit sunetul perforatorului? 11. Care este cel mai util lucru pe care il face Cristina? a) O ajuta pe sirend sa devina un copil adevarat; b) 0 ajuta pe sirena s-si depaseasca frica de dentist; ¢) sta cuminte cand merge la medicul stomatolog; d) se joaca cu mica sirené ,de-a dentistul". 12. Scrie doua lucruti pe care le invata sirena pentru a depasi frica de dentist. 13. Numeroteazé enunturile de mai jos'in ordinea in care:s-au Intamplat evenimentele. Numarul 1 a fost rezolvat pentru tine, : ( Sirenai ii era frica sa mearga la dentist. 4, Mica sirena igi dorea foarte mult sa fie fiinta omeneasca. ( Mica sirena merge cu curaj la cabinetul stomatolagic. Co Pe mica sirena o doare maseaua. (1 Cristina 0 ajutd pe sirand s4-si depageasca teama de dentist. ( Z4na o transforma pe sirena in copil. 14. Ce allt titlu potrivit ar putea fi pentru aceasta povestire7 a) Copilul si sirena; hh) Durerea micii sirene; ¢) Perforatorul infricosator; d) Teama de dentist. 15. Alege-{i personajul preferat din text. Explica aceasta alegere pe baza informatilior din text. hn ae a A \ GZaaa a A \ GD Testul nr. 11 Citeste cu atentie textul de mai jos! Wirea pe lume a unui greieras albastru fragment din vol. “Poznase intamplari cu un greieras albastru" de Sabin Opreanu Martie plutea cao rochie de mireasa. Voalul ej invaluia pur si mangaletor meleagurile din imprejurimile satului de munte, sat de oameni hamici. a caror vrednicie era curioscuta pand-n departan. La marginea satului nostru de munte, cine stie cum, un firicel de iarba se indltase de un cot ¢i tremura neajutorat in bataia vantulul. Deodala, se isc4 o ploale primavaratica. © picdtura cdzu grabita pe varful firuluide iarba $i acesta incepu sa vibreze ca o coarda de vioara. Ce-o fi care? O picdtura fermecata? Firul de iarbé se apleca ugor sub greutatea cereasca a picaturil de ploaie. Ca 0 palma parinteasca Tl ocroti si-| ascunse in caugul ei ptimitor. Dar, pesemne, minunea cazuta din nori nu era o picdtura de ploaie obignuita. Nici pomeneala! Ar fi trebuit s4 se simta bine in dulcea imbratigare vegetala, sub arpa asta de dor nemarginit. —Heilll Maistailocului, ca ma gadilil, fosni in batala vantuluifirul deiarba. Picdtura de ploaie nu aude si nu vede... Sau ceea ce face © nutnal pe intelesul ei Imparatesc. Doara cézut din imperiul nemarginit al bolfl ceresti 1 n-o.s8 find seamna toomal de chifaitul bietului firde: iarba! Foindu-se nervoasa intre peretii cazematei (agai se parea a fi caldura firului de iarba) se strecurd: caonevastuica siajunse pe lutulumed de lng tulpina firigorului de iarba. —Cri, cri, crill! t@sni, deodata, in aerul tare al padurii de la marginea satului nostru de muntte. Firul de iarba se facu stana de piatra din pricina fricii! Falnicii arbori clipira cu ramuri dezgolite si priviré nedumeriti in toate partile. Pasdirile incetara brusc sa mai bata din aripi si coborara pe a@eroporturile accidentate din padurea intunecoasa. Firul de iarba abia mai respira. Radacinile arborilor se cutremurau. Tot pasaretul era acum cuibérit In movilele cu ridicaturi gi adancituri de frunze vechi. —Cri, fi, cril se auzi, iargi in vazduhul vibrand ca olama de otel. —Ce-ofi? se intrebau cu toatele si cu totil. Strigatul Asta ne-a scos din fatanill! —Cri, cri, cri) fulgera inca o data. —Dragele mele, dragii mei, asa ceva nu s-a mai pomenit de c&nd ne stim! Din teama pe cate am simfit-o adineauri poate s4 ni se intample niste bazaconil nemaipomenite... Aga ceva nu poate fi cu putinta! Cine o fi monstrul care se apuca sa urle ori-cri in plina primavard?!... Ne-a bagat pe loti in sperieti de nu ne revenim pana la toampal... Si avem de lucru, nu gluma, dragi copill Trebuie s& Imbobocim, sa inverzim, s@ scoatem petale matasoase, sa ciripim peste dealuri si campiil Of, atatea avem de facut, dar, cu emotia de-acum, nu stim pe unde o sa mai scoatem cdmagall! —Cri, eri, cril!! Inspaimanta necunoscutul timpanele naturii, lubifi copii, trebule sd intru $i eu In poveste, dacd-miingaduiti. Ca autor al acestor randuri, sper sd-mi oferiti favoarea. Nu e nici o primejdie In tot ce s-a petrecut panaacum. Nu va speriati, dragii mel! §-a int&mplai cea ce trebula s4 se IntAmple, desi nu era prevazut in-calendarul naturi. Ei, se mai Ingeala siea, saraca, uneori... S-o intelegem, doare prietena noastra cea mai bunal Cum va spuneam, nu e prilej de intristare, ci de mare buourie. Pe acest meleag ales de ia marginea satului de munte, cu oameni buni si hamici, s-a ivit pe lume, din picatura de apa fermecata, un albastru, Da albastru, asemenes cerului senin de vara gi nu urat $i negru ca o hoaba de cafea | Ptiu, dar ce indrug eu aici?! Doar pricepeti foarte bine ce inseamna un greierug albastru. L-am luat binisor pe firavul greierug in causul palmelor. —Cine estitu, dragut greierus albastru? De ce al venit pe lume? — Eu sunt Gri, cti, cril Atentiune! Sunt semnalul de alarma care pune In migcare toate maginarille naturli! Rog: Sa se trezeasca toate masinariile naturiil SA se trezeasca la Viala toate plantele si toate gazele zburatoare sau nezburatoare! Randunicile si alte pasari cdlatoare s& bata mai repede din aripi si $8 Se grabeasca spre cuiburile lor de aici! Toti pomil fructiferi sa dea muguri degraba, fiindea e multa treabal Ghioceli sa cucereasca In cea mai mare viteza {inutull S4 se instaureze primavara! Cri, cri, cri! we Sf Fw me A amey 4 4 & @ M4 1. Cand se petrece intamplarea? a) inaprilie; b)intr-onoapte; c)inmartie; d)dis-de-dimineata. 2, Unde traiau oamenii vrednici? a) intr-un satde campie; b) intr-un oras de munte; ¢)pe meleaguri indepartate; d)intr-un sat de munte. 3. Dece vibra firul de iarba? a) din cauza vantului de primavara; b) din cauza greutatii picaturiide apa; ¢)din cauza tipatuluj necunoscut; d) din cauza ploii primavaratice, 4, Ce cuvinte iti spun cd fitul de iarba era infricosat? a) tremura neajutorat”; b),Se facustana de piatra”, c),.se indltase de un cot"; d),se apleca usor", 5. Undea ajuns picdtura de apa de pe firul deiarba?- a)pe pamant; b)invazduh; ¢) pe tulpings d) inte-o baits, 6, De ce crezi cé picdtura de apa era fermecata? 7. Cestare ficrea picdturii de apa caldura firului deiarba ? a) de neliniste; b)de spaima; 8. Explicd expresia din text” aeroporturile accidentate din padure” 9. Ce alt titlu ai alege pentru acest text? a) Greierasul si padurea; b) Pafania unui autor, c) Vestitorul primaverii; d) Picatura de ploaie. nA! eA \ WHSy a a ee 10. Grupeaza etichetele in perechi potrivite: 488 Imbobocim, sa inverzim" eee 41, Scrie doua stari prin care trec vietuitoarele naturii la auzul strigatului. Explica fiecare stare cu ajutorul unui enunt din text. 12. Explica de ce crezi cA autorul |-a luat pe greieras cu atentie In palme. 13. De ce venise greierele albastry pe lume? c) pentru a fi prietenul autorulul; d) pentru crea o magie in natura. 14. Serie trei modialitati prin care se puneau in miscare..maginarille naturii” 15, Explica de ce considera autorul cd natura se ingelase. 16. In povestire, autorul intrepatrunde elemente reale cu cele imaginare. ‘Scrie un lucru care ar putea fi real Serie un lueru care ar putea fl imaginar me SS FF fF TT & aaestulnn 12 Citeste cu atentie textul de mai jos! Delfinii http://www. lumeacopiilor.rofanimale/delfinil/delfinit.php Ca si rudele" lor (balenele), delfinii sunt mamiferé marine sinu pesti, cum ar lasa impresia infatisarea si comportamentul lor. Au sAngele cald (cu temperatura corpului intre 35 si 36 grade Celsius - apropiata de a oamenilor), asc pui vil si sunt animale foarte prietenoase, sociabile si extrem de inteligente, comparativ cu alte mamifere. Unde intainim delfini? Cele peste 35 de rase de delfini traiesc pe langa coastele marilor si oceanelor (mai ales In zonele cu clima tropicala). : Corpul delfinului este foarte bine adaptat pentru viata fn apa. Pielea este perfect neteda, ceea ce fi permite sé inoate usar si repede. Coada este puternica, formata clin mugchi, deffinii inotand prin migcarile sus-jos ale acesteia. De asemenea, coada mai este folosita de delfini si cao metoda de »vanare” a pestilor. Cand ,hrana” jese la suprafaté sau sare din apa, delfinul Joveste cu coada, ametind pestele, care este mancat cand cade inapoi in apa. Aripioarele da pe piept au rol de ,carma’, prin migcarea lor delfinul pastrand directia de inot. Totodata, deffinii se ating cu aceste aripioare, in timp ce inoata Impreuna - unul langa altul - ca semn al ,prieteniei". Ochii sunt acoperiti de o membrana lipicioasa, cu rolul de a-iferi de oblecte sau plante si de frecarea cu apa. Deffinil respira prin plamani si nu prin brani. Au un fel de gaura in crestetul capulul, prin care respira, iegind la suprafata. Sunetul care se aude cand expira seasemana cuun guieratde siren. Deifinii dorm putin, in reprize scurte, plutind la suprafata apel si ridicndu-se din cand in cnd pentru a respira. In timpul somnulul, creierul delfinului este activ pe jumatate, deoarece respiratia nu este involuntara -ca la oameni - ci voluntara, adica delfinul ,se gandeste” sa respire, lucru pe care noi il facemdin instinct. Comunicarea este tot 0 dovada a niveluluj Tnalt de inteligenta, delfinil folosind doua tipuri de sunete: vocalizele si aga-numitele ,ecouri". Sunetele sunt scoase prin gaura din cap, vocalizele facand posibila comunicarea intre delfini, .Ecoul" const in emiterea unor sunete, sub forma unor vibratii, care ajung la objectul sau animalul din fata, Intoreandu-se ca un ecou. Astfel, cand simte vibratille Intoarse, delfinul stie deja marimea, forma si viteza cu care se deplaseazd respectivul .obstacol”. Viata delfinuiui incepe dupa 12 luni de sarcina a femelei. Micul delfin are la nastere aproape un metru lungime si urmeaza sa stea aproape lipit de mama lui In urmatorii 5 ani. Delfinii au la maturitate peste 4 metri lungime. Media de viata a delfinilor este de 30 de ani In fot timpul ct puiul inoata alaturl de ea, mama-delfin este deosebit de protectoare $i afectuoasa cu el. Il invalé cum sa se hraneasca, cum s& comunice gi - cel mai important - sunetele pe care aceasta le scoate, pentru ca micutul sa se ‘obignuiasca cu ,glasul” ei. Un amanunt important este acela cd fiecare delfin scoate sunete specifice doar lui, care nl seamand cu cele ale oricdrul alt delfin. ‘Sunt foarte jucausi. Jocurile ocupa mult din timput delfinilor, Delfinii inoata repede ceea ce ii protejeaza de posibilil pradatori. Sunt foarte protectori unii cu ceilalti. In cazul in care sunt atacati formeaza manunchiuri de mai multi delfinipentrua se putea apara mai bine. Esudrile ,in masa” ale delfinilor se datoreazé, de obicel, ,pilotajului” gresit al unui individ'din gtup, care este boinav sau ranit. Delfinii actioneaza dupa principiul .toti pentru unul". Viata delfiniior este amenintata, in primul rand de cameni, care fj vaneazd sau ji captureaza, Alte amenintari sunt: poluarea marilor $i oceanelor, schimbarile climatice, reducerea resurselor de hrana ale delfinilor prin suprapescuit sau pescuit legal. Delfini) sunt neobignuit de prietenosi cu oamenii gi sunt interesati de actiunile pe care acestia le fac. Oamenii de stiinta considera c& legatura dintre om si delfin poate crea o punte de comunicare intre noi i lumeade sub ape.Nha: a Sa A 1. Ce fel de animale sunt deifinii? a) mamifere marine; ) crustacee; b) pesti; d)reptiie. 2. Unde traiesc delfini? a)ladelfinariurn; b)numai in apele curgatoare; ¢) pe coastele marilor $i oceanelor; d)insubmarine. 3. Ce parte a corpului este folosita cu rolde carma? a)coada; b)aripioarele de pe piept; c) muschii spatelui; d)capul. 4. Scrie cele doua atributii Indeplinite de membrana afiata pe ochii delfinului. 5. Care este semnul de prietenie intre defini? a)inoata impreuna; b) seating cu aripioarele; ¢)scotanumite sunete; d) plescaie din falci. 6. Serie doua parti ale corpului care sunt perfect adaptate la viata in. apa. Explica; folosind informatille din text, rolul acestora. t= pentru ca 2. pentru ca 7. Scrie doua lucrur| pe care le Invata puiul delamamasa. q 2. 8. Cand devin independent puii? a) dupa 12 |uni; b) dupa Sani; ¢)la30deani; d)niciodata. 9. Explica prin ce se deosebeste respiratia delfinului de cea a oamenilor. 40. Care sunt cele doua tipuri de sunete folosite de delfini pentru a comunica? a)semnelesi gesturile; b) vocalele si ecourile; c) tipetele si suieraturile: d) vocalizele si ecourile. b & FF £8 4a aDy + 4 & Miwa 11. Ce davedesc modalitatile de comunicare intre delfini? a) c& sunt organizati In grupuri; b) c8 isi dorese sa vorbeasca mereu; ¢) C3 au un nivel inalt de inteligenta; d) ca sunt adaptati la mediul acvatic. 12. Descrie, cu ajutorul informatillor din text, modul de functionare a"ecoulul". 13. Explica o metoda prin care delfinii ti procura hrana. 14. Cu ce Tgi ocupa o mare parte din timp deifinii? a) cu emiterea sunetelor; b) cu cdutarea hranei; ¢) cu ingrijirea puitor; d) cu joaca. 15. Scrie dowd insusiri ale delfinilor. Descrie-le cu ajutorul unor enuntuti din text. ee 16. Scrie trei cauze care ameninta viata delfinilor. +: 2 3. 17. Ai aflat din text c& detfini actioneazé dupa principiul ,toti pentru unul’. Ge intelegi prin asta? 18. Ai aflat din text cauzele care au condus la micgorarea numarului de deffini . Transmite un mesaj oamenilor pentru a proteja aceasta specie. ee 19. Ce ai aflat din textul citit? a) informatii despre viata delfinilor; b) informatii despre viata In mari si oceane; ¢) 9 poveste despre delfini; d) 0 poveste despre un mamifer marin - ha ae a & A BG