im \ () \ JS No? Anais Nin Miles HUMANI by fictionemt ei peer tT ME TRE Seat can Meter SUT UBUC edit ie ait aT sey ae Meee ca iat aac Meat eh ee txt DCA Forename tel or) Crease ee enreccratet ae] scriitoarei, este o galeric a oglinzik Picco tence itcaae Med Bernt tert er Oe ac Caen tr bac cae intra in scend J Paes Met a Re lao aca RTecticaatoms la granita nebuniei, urmata Spovedanic™ a acestei pasiuni inter- Sir aner un oe (reat rane amantului — Otto Rank, Exist: Cid toeteirac lel eerrtt) i Tolloeees eee rae SMe y Cora ges Ni hoeeet ccm ea Tite Fee tie ae Peerrercarrar Pte ene ut wikia nu pot fi nicicind separate, intrucdt FT mentul matern gi felul in care el frecwint tat Raftul Colectie coordonata de DENISA COMANESCUANAIS NIN Incest Din Jurnalul dragostei necenzurat 1932-1934 Cu o intraducere de RUPERT POLE si nate biografice de GUNTHER STUHLMANN Traducere din engleza de LUANA SCHIDU HUMANITAS fictionCoperta colectici de GABI DUMITRU Redactor RALUCA POPESCU ANAIS NIN From “A Jonna of Lo the rgated Diary of Anais Nin Harcourt Brace Jovanovich, Publishers, New York—Sam Diego~ Londra, pe @ 1992 by Rupert Pole, as Trustee under che Last Will and Testa Anais Nin Notes copyright © 1992 by Gunther Stuhl Some material previously appeared in The Diary of Anai ted by Gunther Stuhlmann, copyright © 1966 by Anais copyright @ 1986 by Gunther Stuhlmann, ron pages 80-85 was first published in its entire- An Inzermational Journal, copyright © 1989 by Gunther 1931-1934, edi- |, Introduction Stuhlmann Excerpted letters from Henry Miller to Anais Nin (except for the selection on pages 80-85) first appeared in their entirety in A Literate Passion: Letters af Anais Nin and Henry Miller, 1932-1953, edived and with an introduction by Gunther in, copyright G 1987 by Rupert Pole, as Trustee under the Last Wi Testament of Anais} entission of The Anais Nin t. The leuer on pages 116-117 was published in its encirety in Henry Miller: edited and with an introduction by Gunther Stuhlmann. Nin, copyright renewed 1984 by The Anais Nis Trus n of The Anais Nin Trust. Some of che dream py raghout this book were first p in their entirety in Volum An fnternational foxmmal, copy 1992 by Gunther Stuhlmann. ea ae ie permission of The ‘Trust, Photogeaphs and illustrations courtesy af The Anais Nin Trust. By arrangement with Barbara W, Stuhlmann, Author's Representative © HUMANITAS, 2006, pentru prezenta versiune romaneasea Deserierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei NIN, ANAIS Incest: din Jurnaltl dragostei necenzurat/ Anais Nin: trad, din englez’ de Luana Sehidu; introducere de Rupert Pole; note bibliografice de Gunther Stuhlmann. - Bucuresti: Humanitas, 2006, ISBN (10) 973-30-1355-X; ISBN (13) 978-973-50-1355-4 1, Sehicu, Luana (trad) TL Pole, Rupert (pret) UL Stuhlmann, Gunther (ed. 821.11(73)-94=135.1 Introducere Incest: din ,Jurnalil dragostei“ continu’ povestea lui Anais Nin inceputa in Henry gi furte (1986), Acoperind pe- rioada zbuciumata din viata lui Anais Nin din octombrie 1932 pina in noiembrie 1934, jurnalul completeaza primul volum (1966) al furrmadseled let Anats Nin, din care, din mo- tive personale si juridice, Anais a exclus atit de mult din viata ei amoroasai, Acum, cind practic toti oamenii pome- niti in /neest au murit, nu mai exista nici un mativ sa aprim publicarea jurnalului aga cum a dorit Anais: in forma ne- cenzurata. Materialul a fost redactat pentru a realiza o car- te de dimensiuni rezonabile, dar nu s-a omis nimic legat de evolutia emotionala a autoarei. ‘is isi considera jurnalul confidentul suprem gia seris in el fara intrerupere din 1914 pana in 1977, Din 1914 pana in 1931 a seris fara a avea de redat vreo emotie profunda in dragoste. Apoi, la Paris, in 1932, |-a gisit pe sertitorul/aman- tul pe care jl cdutase ata vreme: Henry Miller. Aceasta dra- goste, ale carei etape initiale au fost descrise in Henry gi fune, a produs o dubla trezire — Anais femeia si Anais s rea. Aceasta trezire pasionata este foarte bine prin’ lul adesea salbatic pe care il vom gasi in jurnalul necenzurat — 0 proza pe care unii cititori o vor considera, fara indo- jal, surprinzator de diferita de proza poetica slefuita a jur- nalului cenzurat, $A ne amintim ins% ¢4 Anais seria in jurnal cu ineandescenta, imediat dupa ce aveau loc evenimentele pe care le descria.In Incest relapia de drageaste cu Henry Miller continua, dar nu va mai avea niciodata aceeasi intensitate. Anais plins experienta dureroasi dea deveni femeie, siacum ,ochii ei sunt deschisi catre realitate — catre egoismul lui Henry“. Relatia esentiala explorava in v olumul de fata este aceea dintre Anais si tatal ei, un celebru pianist si donjuan care a divartat de mama ¢i $1 s-a csatorit cu o mogtenitoare boga- ti cand Anais era doar o copila. De fapt, Anais gi-a inceput jurnalul la varsta de unsprezece ani, sub forma unor scrisori citre taral ei in care il implora sa se intoarea la familie, Spre deosebire de mama si de fratii ei, Anais refuza si-si judece taral, si-] vada oumai in alb si negru. Este hotarata sa-] ,des- copere". Relatia este oarecum tragicomica: tatil simte o in- cununare a carierei sale de donjuan incercand sa-si seduca fica, dar Anais stie ca ea actioneaza la sfatul psihanalistu- lui (si amantului) ei, dr. Orto Rank = sa-si seduca taral si apoi sa-l paraseasca, pedepsindu-l astfel pentru ca o aban- donase cand era mica. Ca si primul volum al jurnalelor cenzurate, acest volam se sfarsegte cu povestea de acum celebra a avortului pe care |-a suferit Anais. Aici apare ins’ intr-un context nou = intr-o lumina noua, care scoate in evidenta relatia lui Anais cu Henry Miller si cu tatal ei. Cand seria jurnalelor necenzurate ale lui Anais Nin (,Jurnalul dragostei*) va fi incheiata, vom avea o relatare extraordinard, acoperind durata unei vieti intregi, a evolu- tiei emoyionale a unui artist creator, a unui scriitor care po- seda tehnica de a-si descrie cele mai profunde emotii si curajul de a le dezvalui lumii intregi. RUPERT POLE Executor, Trustul Anais Nin Los Angeles Februarie 1992 Nota asupra editiei Textul Jacestef? este luat din caietele-jurnal numerele e, aga cum au fost treizeci si sapte pana la patruzeci si ele numerotate de Anais Nin. Titlurile date de ea acestor zece caiete au fost: ,,La folle lucide", , Equitibre’, , Uranus", »Schizoidie si Paranoia*, ,"Triumful magiei — magia alba si magia neagra", ,Flagelare“, ,,« lar in ziua a saptea s-a odih- nit de toate lucrurile sale pe care le-a facut », citat neglijent dintr-o carte pe care n-am citit-o hiciodati" » »Audace*, »Aparitia clara a Demonului™ si ,Curgere — copilarie — re- nagtere®. Degi Jncest a fost seris aproape in intregime in limba en- gleza, in text exist o serie de pasaje extinse in franceza sau spaniola, Ag vrea s4-i multumesc lui Jean Stewart pentru ex- celenta traducere a acestor pasaje, care sunt clar mareate. RP.23 actombrie 1932 Incotdeauna am crezut ca artista din mine este cea care wrajeste, Casa mea ezoterica, luminile, culorile, costumele, lucrarile meleJintotdeauna am stat indentru! unei mari co- chilii de artist activ, timorata si incanstienta de puterea mea Ce ficuse dr. Allendy ? Inlaturase artists, ingrijise gi iubise esenta mea, fara fundal, fara creatia mea. Am fost chiar pre- ocupata de aceasta lipsi de atagament fata de artist - am fost surprinsa ca cram atat de stapanita, arat de dépanillée de ar- tificiul meu, de tesaturile mele, de farmecele mele, de elixi- rurile mele, St astazi, singura, asteptand musafiri, imi privese acest sambure nou-nascut si ma gandese la darurile pe care i le-au facut Hugh, Allendy, Henry si June, Imi amintese ziua in care t-am daruit bijuterti surori lui Hugh, Ethel; iar i verigoara mea Ama Maria imi daruieste pietre pentru acvariu si un peste nou, cu aripi caraghioase, verzi, si imi spu- ne: , Vreau sa merg la Londra cu tine. Vreau sa seap de June™. Si ma las pe spate si plang de nemarginita recunostinta. asta Plec la Londra. Am forte not si trebuie sa infrang durerea ce reapare mereu. Am nevoie de mai multe zile in care s& ma plictisese putin in viata mea sau in care si. ma misc in interio- ral jurnalului men, al povestit mele. Nu pot infrange nebunia intr-o singura zi. Mai am inca momente cand ma zvarcolesc in durerea mea ca inte-un cuptor, gi asta se intampla atunci cand Henry imi spune la telefon: ,Esti bine ?* si eu rispund 9»Da". Sau cind cade piuneza dintr-un colt al fotografie: lui »Henry Miller, autor de gang" si imi dau seama cat de mule m-am indepartat de lesbianism gi cum fhrumai artista din mine, energia dominant, se extinde pentru a fecunda fe- mei frumoase pe un plan care este greu de inteles si care nu are absolut nici o legarura cu activitatea sexuala obisnuita‘d Cine va crede intinderea si inaltimea ambitiilor mele cand parfumez frumusetea Anci Maria cu cunoasterea, cu expe- rienta mea, cAnd @ domin gi o curtez pentru a o imbogan, pentru ao crea? Cine va crede c4 am incetat s-o mai iubese pe June cand am descoperit cA ea distruge in loc sa iubeas- cA? De ce n-am fost in extaz cand June, femeia magnifica, s-a facut mica in bratele mele, mi-a aratat teama ci, teama ei de mine si de experienta mea? Vintul simoun din seara asta. Involburare. E noapte si am fost puternica toata ziua. Nu trebuie sa fiu atat de sla- bita numai pentru cd e noapte si sunt obosita. Cand simt ca June este foarte geloasa pe ceea ce am f8- cut pentru Henry, fi spun: ,,Pentru tine am facut totul®. Si ea imi spune o minciuna: cA voia si ma vada inainte de a-l vedea pe Henry Dar minciuna mea e urmata de un adevar: imi amintesc c& m-a coplesit mila cand am citit in insemnarile lui Henry cea lucra pentru Henry si Jean (Kronski) $i ca o data, in- tr-o frenezie de oboseala si revolta, a exclamat: ,.Amandoi spu- neti ca ma iubiti, dar nu faceti nimic pentru mine!* fi amintesc de asta lui June gi simt cA ag vrea sf fac ceva pentru ea. Dar indata ce o spun dorinta mea piere, pentru ca sunt constien- ti ca este © dorinrd distructiva, cA nu am destula viralitate, cA am muncit destul pentru Henry, cd nu mai vreau sa fac sacrificii. Aga ea spontaneitatea mea piere, generozitatea mea devine o minciuna a carei raceala ma infioara, si as vrea ca tot trei si putem sa recuneagtem ca suntem istoviti de sa- crificii si istovigi s4 mai suferim inutil. 10 Cu toate acestea, eu sunt cea care munceste pentru Henr si June, dar intr-un spirit rebel. Congtienta cd nu am nici un motiv sA m4 impovarez sau sA ma pedepsesc, cA sunt, in sfarsit, absolvita de wina gi c& merit sa fiu fericit? June se agteapta si-i spun ce o sa facem maine-seara; June conteaza pe imaginatia mea; June o si ma lase si-mi tidez lipsa de experienta in ce priveste viata reala. Acum, ca. 0 am pentru @ seara, ce sa fac cu seara asta si cu ea [Pot sa seriu pagini fantastice, dar nu stiu cum sa le traiesc.( René Lalou este exuberant, viguros, locvace, spiritual. Era foarte atras de mine, impotriva vointei sale, caci puternicul sau echilibru |-ar fi tinut departe de intunecimile mele, Dar exuberanta lui fizica il constrangea. Pentru prima data eram constienta de puterea mea asupra barbatului cu mintea in- treaga — incetul cu incetul, dezinvoltura si spiritul lui se to- peau. Vedeam cum claritatea i se faramita, vedeam cum emotionalitatea sa crestea, Pana la sfarsitul serii, devenise René Lalou, omul in vinele caruia curgea singe spaniol. Am ras mult, dar imi era dor de iubirea mea, de natura mai densa, mat intunecata a lui Henry. Strilucirea lui Lalou, pasiunea sa pentru abstractie ma captivau, dar imi lipsea Henry — imi era dor de el. Lalou a combatut suprarealismul, apoi mi-a cerut cu in- sistenta paginile pe care le scrisesem despre June. Radea de munca minoritatit, apoi igi dorea si ma vada publicata unde- va unde sa fiu mai remareata decat in Transition. in dimineata asta primesc o scrisoare frumoasa de la Al- lendy care se incheie cu ,fe plus dévowé, peut-éere™, gi sime ce brazde adanci a sapat devotiunea sa ciudara, cat de subtil ma invaluie, fara tragism sau senzationalism. Ma simt ca o persoana care a fost dregata, nebuni, care se trezeste intr-o dimineara intr-o limpezime idilica — renascuta, Ce efort sa. ma smulg din intuneric gi sufocare, dintr-o mare si indbusitoare durere, dintr-o autosfasiere inchizitionala! aAllendy privindu-ma cu dragoste dubla — ochii lui ciudani, gura si mainile lui calde. Nu vreau s4 ma retrag si sa primese daruri, Capa mea neagra este la June, dar odata cu ea i-am dat prima mea frantura de ura. Nu sunt in puterea ei. |Fiecare dintre ci a gasit in mine o imagine intacta a lui in- susi, eul sau potential Henry a vazut marele om ce put fie, June personalitatea superba.JPiccare dintre ei se agara de propria-i imagine din mine pentru viafd, pentru putere. | June, care in esenga nu are nici o siguranta, nu-si poate defini maretia decat prin forta ci de distrugere. Henry, pana m-i cunoscut pe mine, nu-si putea afirma maretia decat ata- cand-o pe June. Se devorau unul pe altul — el o caricatur zafeal slabea protejandu-L{far dupa ce au reusit sa se distruga reciproc, Henry plangea pentru ca June murise, iar June plan- gea pentru cd Henry nu mai era un zeu, si ei ti trebuia un zeu pentru care sa tralasca. June vrea ca Henry sa fie un Dostoievski, dar eafil im- piedica si devina asta — fara si vrea, din instinet.{Vrea ca el reau nici macar sa mai das; ca Sa sa-i cdnte osanale, nu sa scrie o carte mare. Nu poate fi in- vinuitd pentru ca distruge. Respiratia ei, afirmarea vietii ei fiecare migcare a ego-ului ei — asta e ceea ce ii derute: diminueaza, it frange pe ceilalti, Ea este sincera, nevinova- ta, inocent, Eu |-am inalrat pe Henry. Eu pot face din el un Dosto- ievski. Eu ii insuflu forta.\Sunt congtienta de purerea mea, dar puterea mea este feminind; ea cere un meci, nu 0 victo- yie}Puterea mea este, de asemenea, aceea a artistului, aga ca n-am © nevoie personala de opera sa pentru a ma inalta pe mine, Nu am nevoie sa ma laude, c&ci cu sunt in primul rand artist, eu imi pot pastra cul, eul meu de femeie, in fundal. Acesta nu-i blocheaza munca. Eu sustin artistul din el. June nu vrea numai un artist, ci un amant si un sclaw. Eu pot abandona cerintele eului meu, pot capitula in fata artei, in fata creatiel - mai presus de toate in fata creatict. 12 Asta fac acum. fi creez pe June si Henry, fi alimentez pe amandoi, dandu-le credinta mea. In fragilitatea mea exista simbolismul acelei fragile realizari de care sunt bantuiti. June vede in mine femeia care a trecut prin iad, dar care ramane incactd — care vrea si rdm4ni intactd. Ea nu-si va pierde si- nele, sinele ideal. lar Henry vrea idealul dostoievskian. Ar in mine imaginea sinelui acestui ar tul. El gaseste st. Intreg, putern ne stingherit. [Eu nu am nevoie ca arta lui si ma ridice in slavi, Am pro- pria mea creatie}Ca sa fie mai putin egoista, June ar fi tre- buir sa fie artista. Datorita Ini Allendy, pot sa renunt la o simpla victorie. Tubese. li iubese pe amandoi, pe Henry si pe June. lar June, care ma ibeste orbeste, cauta si ma distruga si pe mine. Paginile mele despre ea, care sunt o opera de arta, nu o satisfac. Le ignora forta si frumusetea si se plange ca nimic din ceea ce am spus nu este adevarat. Dar nu sunt in- franta nici macar o clipa, Eu cunogteam adevarata valoare a acestor pagini, independent de June. Asadar, mai intai munca mea.\Daca forta mea ca artist este zdruncinata, ce alta fortaé mat am ?Stimularea mea naturala, vitalitatea mea, imaginatia mea autentica, sAnatatea mea, vioi- clunea mea creativa. Sice o si le faca June la toate astea ? Dro- guri. June imi ofera moartea si distrugerea. June ma vrajeste — imi vorbeste cu fata ci, cu mingaierile ci, ma ademeneste, se foloseste de dragostea mea pentru ea ca si ma distruga. © moarte dubla. Prospetimea trupului meu trebuie distru- pentru ca trupul meu sa devina ca al ei. Ea a spus: ,Cor- pul tau ¢ atat de proaspat, al meu atit de deteriorat®, Si astfel, pe nevazute, fara vind, cu inocenta, imi va ucide prospeti- mea, nestirbirea pe care o iubeste.\Va ucide tot ce iubeste) Si de unde aceasta cunoastere intunecata? Din clocote, nebunie, sampanie, intoxicare cu mangaieri, sarutari, exal- tare, Ne aflam in Porssow d’Or, ev genunchn inlinguiti sub masa, bete una de alta; s1 June ¢ beata de ea insagi. I-a spus 13lui Henry ca este un nimic, ca n-a reusit sa fie un zeu si nici si fie un Dostoiewski — cd ea ¢ cea care e zeita, propria el zeita, Acolo, miracolul este infaptuit, Amagirea, Henry este ucis. June si-a anihilat din nou partenerul. Henry“, spune ea, ,este un copil.“ Dar protestez si spun ca cu ered in Henry ca artist, apoi recunose ca il iubese ca pe un barbat. Cand m-afntrebar: , Ll iubesti pe Henry, nu-iaga ?* pant facut fui Henry cel mai mare dar al mest, Ochii mi s-au in- tunecat de durere. Am stiut ci prin aceasta recunoagtere Henry era salvat. El a redevenit un zeu — doar un zeu, a spus ea, putea fi iubit ce ea sau de mine, Aga cd Henry e un zeu. lar June intreaba, din inocenta autoimportantei ei: Esti ge- loasa pe Henry ?“ Dumnezeule — ev, geloasa pe dragostea lui Henry pen- tru June, sau geloasa pe dragostea lui June pentru Henry? Atunci devin fluida, dizolvara, {uyante. {mi iau zborul din tortura care ma asteapta ca un gigantic storeator de san- ge, presindu-mi carnea intre June si Henry, De aici evadez cu un efort supraomenese — ca sa evit autodistrugerea $1 nebu- nia. Pentru o clipa, sunt captiva. June vede imensa durere di ochii mei. Le-am facut amandurora cel mai mare cadou pe care-] puteam face — fi livrez pe unul celuilalt, oferindu-i fie- ciruia cea mai frumoasa imagine despre sine. Eu nu sunt altceva decat cea care reveleazd, care armonizeaza. Si pe ma- sura ce ei se apropie unul de aleul, it dau lui June un Dosto- iewski si lui Henry o June devenita creativa. Eu sunt anihilara numai uman. Amandoi m-au iubit. li iubese pe June si Henry mai putin raportat la rebeliu- nea mea impotriva suferintei. Simt cd iubese in ei o expe- rienté care nu m4 poate distruge — in care nu mai intru in intregime — pentru ca intentlonez sa indtese. Seara. A venit Henry si la inceput conversatia noastra a fost rensionata. Apoi a vrut s4 ma sarute si eu nu |-am lisat. Nu, nu puteam suporta asta. Nu, nu trebuie si ma ating’; m-ar 14 durea. A fost descumpani rea mai mult ca ort _Tirezistam. Mi-a spus ci ma do- And, ca June i-a deve mele doua nopti cu ea n-a putut simti ni atunei fusese ca tstraina, ca in pri- io pasiune. Ca de um s-ar fi dus la o curva. Ca ma tubea si calnumai cu mine simtea o legatura intre imaginea lui men- tala si doringa luil— c& nu era posibil sa iubesti doua femei, ca cu o dislocasem pe June. Inainte de a termina si-mi spuna toate astea, capitulasem — apropicrea mis-a parut extrem de fireased - nimic nu se sebimbase, Eram uluita, parea atat de neschimbat. $i crezusem ca legatura dintre not va parea irea- la sica legatura fireasca dintre Henry si June se va reinnoi. El nu poate nici macar s& se obisnuiasea cu trupul lui Jun probabil numai pentru ca nu exista apropiere. Cercetam toate astea ca pe un fenomen. Auzindu-le de la Henry, pot erede in fidelitatea dragostei. Citesc ultime- le lui pagini despre intoarcerea ei si sunt goale de orice emo- wie. I-a epuizat emotiile, i le-a extennat, Apoi totul devine pentru mine ireal si mi se pare ca Henry este cel mai sincer dintre toi $1 cd June si cu mine, sau numai eu, il inselam. Nu mai e nimic tragic. Rad impreuna cu Henry de mul- tiplcle complicatii ale relagici noastre! Mire frica de ce mi se intampla, Pric& de raceala mea. Mi-a epuizat Henry si mie emotiile, torturandu-se fara voie cu gdndul ca June ne ameninta permanent fericirea? Sau poate adesea o bucurie mult asteprata, prea mele do- rita te lasd buimacit $i cu o senzatie de insatislactie cind so- seste in sfargit? June fi spune lui Henry ca am zis ca-liubese. Fl pare sur- prins. Probabil crede ca eram beata. — Cum, ce vrei sf spui, June? — A, doar ca te iubeste, nu ci vrea sa se culce cu tine. Radem. Dar ma si deranjeaza sa vad ca June crede ait de mult in dragostea mea incat asta a vrut s& spuna cand m-a in- trebat: Esti geloasa pe Henry ? as vrea si-l elimin pe Henry, sa-] urasc pe Henry, din cauza iubirii mele pentru ea. 15imi amintese mangaierile noastre in taxi, aseara, capul meu dat pe spate, abandonat sarutului ei, ea atat de palida gi mana mea pe sanul ei, lar ea nu gi-a imaginat nici o singura clipa scena de azi. Si ba e ea cea pacalita, ba Henry, ba eu. lar singurii barbati sinceri din lume, Allendy si Hugo, stau de vorba in momentul asta, gelosi pe mine. Hugo nefericit, Henry ¢ gelos nu pe June, ci pe mine, gelos si temandu-se cA as iubi-o pe June -, sau pe Allendy. Simt in seara asta cd ag vrea sa tree prin foate experien- tele — cA pot face asta fara pericol, cd am fost salvata de Al- lendy. Ca voi tneerca orice si oriunde cu June. Serisoare cdtre Henry: A fost atat de bine ca am putut ride impreund, Henry. Tot ce exist intre mine si June nu face dle- cat s& scoata la suprafatd dragostea mea profunda, profunda fata de tine, E ca si cum ag trece prin cel mai mare test al iu- birii mele pentru tine = cel mai mare test al intregii mele viet. Si descopar c& pot fi beatd, drogara, vrajita — orice m-ar pu- tea face si ma pierd — dar Henry este mereu prezent... Nu te ‘ini pomenind de alii, Nu ai de ce sa fii gelos, Henry; vai mair Dar dragostea mea pentru Henry este un ecou profund, o prelungire profunda a unui ev al meu care vegnic are dowd feqe. Sunt o personalitate dubla. Exista dragostea mea adan- c8, devotata fata de Henry, dar ea deja poate fi cu usurin- ta preschimbata intr-o alta dragoste. Ti simet fncheierea, aga cum simt, de asemenea, cd dragostea lui Henry pentru mine se va sfarsi atunci cand va fi destul de puternic incat sa se descurce fara mine. Am facut o munca de analist — o mostra vie de clarifi- care si indrumare. Este adevarat, asadar, ce spusese astro- logia despre influenta mea ciudata asupra vietilor interivare ale celorlalti. Je prends conscience de mon pouvoir — de forta visuri- lor mele. Car despre June, ea nu are cu adewarat imaginarie, altfel n-ar avea nevoie de droguri; June e avid de imagina- 16 tie. $i Henry era avid. Si m-au imbogatit cu experientele lor. Mi-au dat amandoi atat de mult. Viapa. Mi-au dat viata. Allendy m-a trezit prin inteligenya, cdci sentimentele ma inundau, viata ma inunda. El mi-a dat forta cu care imi voi trai pasiunile si instinctele fara s& mor, ca inainte. Uneori ma doare ca trebuie si ai mai pugine sentimen- te si mai multa inteligenta. Paream mai sincera inainte. Dar, daca a fi sincer inseamna sa te arunci peste bord, era o sin- ceritate a infrangerii.[Sa te sinucizi ¢ ugor. esti fara un dumnezeu este mai greufBegia triumfului ¢ mai mare deca betia sacrificiului. Nu mai e nevoie si facatat de mult ca sa acopar ineficien- ta transmutirilor mele interioare, ca si gasese un swbstitver pen= tru intelegere. Trebuie si fac putine, dar cu foarte multa forta. Seara. Allendy asteapti s-o rap cu Henry. Imi dau sea- ma unde bat intrebarile sale. Asteptarea Ini ¢ nelinistita. lar astazi sunt tulburata de mangéierile lui, Sunt minunate. ii spun car fi datorez. El nu erede in mici un fel de dua- licate, Ar crede oare daca mi-ar citi jurnalele? Nu cumva unele dintre frazele pe care le seriu sunt mai reci decir isi imagineaza el ci sunt eu? Simt ca de data asca ma joc cu Allendy. De ced il sime mai sincer decat mine, Asta ma migca si ma sperie. Este ef barbatul pe care il voi rdni — primul - 36 de ce? Sau totul nu este decit o forma de aparare fata de puterea sa AStau aici, in seara asta, gi imi amintese de mainile Ini. Sunt pli- ne, dar varfurile degetelor sunt idealiste, Cum au urmat con- turul crupului meu, cum si-a ingropac capul la pieptul meu, adulmecandu-mi parul. Cum am stat inlanquiti si ne~am sa- rutat pana am ametit. Henry de mult mi-ar fi ridicat rochia ~ si-ar fi pierdut capul. Apoi ma intore acasa bine dispusa gi Hugh ma arunca pe pat, intr-o frenezie a gelozici, si ma reguleaza delirant, rupan- du-mi rochia ca sa mA muste de umeri, Lar eu simulez plice- rea, uluita de tragedia starilor care nu se mai potriveschPasiunea ilui Hugh a venit prea tarziudVreau sa ma aflu in bratele lui \Henry — apropierea |- sau in bratele luijAllendy — necunos- cutull Si intotdeanna am vrut sd-mi fie ruptd rochia! { Simt prea acut plecarile, intalnirile, prelungirile, noile scan- tei. In mintea mea e o plenitudine concentrata, de diamant, control ~ dar privese in jos la emotiile mele gi cle alearga in directii diferite, Eo tensiune de hiperactivitate, hiperexpan- siune, o dorinta dea atinge din nou acel apogeu al bucuriei pe care il atingeam cu Henry. Voi putea si ma topese in Allendy ? Nu ered, gi cea mat mare bucurie, dupi cum Henry stie acum, este apropierea, plenitudinea, absolutis- mul in pasinne. 'Cate apropiert exista pe lume pentru o femeie ca mine? Sunt 6 unitate? Un monstru? Sunt 0 simgurd femeic 2 Ce anume mi atrage la Allendy ? Pasiunea pentru abstrac- tie, infelepeiunea, echilibrul, forte, La Henry? Pasiunea — trairea, neineleapta si fierbinte, alipsei de echilibru a artistului, topirea si fluiditatea crea- torilor. \Mereu dot barbati - cel devenit si cel in deveniredme- reu momentul atins si urmatorul presimtit prea curand. Prea mutta Inciditate. Gelozia lui Hugh este arzitoare. Gelozie pe Allendy, Maine 0 sa-i spuna ca si-a recuperat nevasta — ci Allendy einfrant, cd Allendy m-a inteles foarte bine, pe cat de bine putea un om de stiinga, dar ca el, Hugh, ma posed@. Hugh stie cd Allendy a vrut sa-i stirneasea gelozia, o data pentru totdeauna, ca sa-si exprime agresivitatea fata de barbat in locul ama dragostei - s& se salveze delpasivitatea homosexuala, prin care le permitea altor barbati sa-i iubeas- cA sotta.lE] ste ca toate astea ar trebul si fie un joc psiho- logic jucat cu un scop definit, dar ca in acest caz nue un joc pentru ca Allendy este implicat sentimental. $i astfel lucru- rile crude pe care le va spune il vor rani cu adevarat pe Al- lendy! lar Hugh il va rani pe barbarul pe care il iubeste cel mai mult, ca sa-si atirme barbaria si dragostea pentru mine! 18 Si in timp ce imi spune toate astea, cu noua sa intuitie clara, sunt tacuta si nelinistita ca Allendy sa nu fie ranit. Imi propun s4 incere s4 atenuez efectul vorbelor lui Hugh — povestea lui despre rochia sfasiata. Totusi stiu ci Allendy nu poate fi ranit, c are o intuitie extraordinara care il pro- tejeaza. Este atat de siger ca nu-l iubese pe Hugh; sicu cata siguranta ma asteapta. $i fi admir ceribila stapanire de sine, felul in care isi dormina viata si durerea! Starsitul serii. Muzica orchestrei creste in intensitate; in- ciperea explodeaza, 31 eu Ia fel. Stau in picioare, imi acopar fara cu bratele si rad — rad cum n-am mai ris niciodata — gi rasul mi se frange intr-un suspin, un suspin puternice, tan- guitor. Pentru o clipa sunt nebuna = absolut nebuna. Hugh e infricogat, Vine la mine tandru si uluit: ,,.Biata mea pisicu- ta, ai fost prea fericita. Te-am facut fericica !“ June ¢ aventura si pasiunea mea, Henry ins& e dragostea mea, Nu ma pot duce ine la Clichy sa-iinfrunt pe amandoi, Lui June fi spun ca nu ma due fiindca ma tem ci nu ne vom putea ascunde de Henry sentimentele, iar Ini Henry ca ma fem ci nu voi juca teatru destul de bine in fata lui June. Ade- varul este ci ma uit la Henry cu ochi stralucitori si la June cu exaltare. Adevirul este ci ag suferi omeneste vazind-o pe June instalara alacuri de Henry — unde vreau sa fiu eu — caci apropierea dintre mine gi Henry e mai puternica decat ori- ee aventura. Allendy ¢ iubirea de maine. Acel maine poate fi peste ani de vile. Nu vrean 4 explorez spatii ori distante. MA las in vo- ii, Astazi nervii imi sunt zdruncinati. Dar sunt de ne- ia viel domolit. Seara. De neimblinzit. Gardenii albe pentru June. Am- bye de Delhi pentru June. June. June in bratele mele in taxi. Bratul meu care devine puternice, capul sau dat pe spate, eu 19sarutandu-i gatul. June se topeste ca o petala grea, Ma pri- veste ca un copil: ,Vezi, Anais, sune stingace. Ma sime mi in bratele tale“ Plecand, ii vad fata ca prin ceata dupa geamul taxiului. ‘Un copil chinuit, flamand, dorit si nesigur de dragoste, spe- riat, luptindu-se cu disperare sa manuiasca puterea prin mis- ter gi mistificaria Ea chiar crede c& Henry a fost mort, c& nu poate trai fra ea. Ea vine si stricd, creeazd complicatii art le, starneste oamenii unii impotriva altora, il manie pe Henry pana-ntr-atit incat il scoate de pe orbita si simte ca traieste, ca fi face gi pe altii s8 traiasca, simee ca asta e spectacolul, viata, $i to- tul e copilirese. Ea nu poate s creada, cu exceptia momentelor de fer- voare. Ea crede cind o tin in brate. Apoi mé lasi si se lup- ta pentru obiectivitate completa — ea si Henry discuta cu prudent, incercind si ma perceapa obiectiv, in afara cli- pelor de extaz si vertij. Strigatul perpetuu al lui June ca lui Henry nu i se poa- te incredinga adevarul. Vad o imagine atat de deformata a fiecaruia in ochii celuilale. Trebuie sa fac eforturi cumplite i pastrez pe Henry al meu gi pe June a mea. Tar ei vor sA ma implice in conflict, s4 ma asmuta impotriva unuia sau a celuilalt. June vrea spectacolul asta, pentru ca este o noua manifestare a atenqiel pe care i-o acordim; vrea ca Henry si cul mine sa ne luptam pentru ea. Asta i-ar oferi momen- tul de urd, sau de pasiune, in care crede numai ea. Ea nu poate trai in semitonuri, in sugestie, in adevar. Dumnezeule, sunt oare destul de puternica pentru ao ajuta? Allendy spune cA mi-am transferat marea nevoie de a-i ajuta si de a-i crea pe altii fntr-un fel de psihanaliza. Trebxie s& ajut, sa daruiesc, sa creez, si intervin. Dar nu trebuie si ma daruiese pe wine — trebuie sd invat sma stapanese. lar 20 hum vad ca poti sa ddrutesti cu adevarat numai stapinin- du-te, pentru cf a sterge sinele inseamna a sterge egoismul si simul pos [Asa ca daruiese gi, pentru ca revars mai putin din sentimentele mele sfagietoare, sunt mei puterni- ci, nu ma pierd, raman lucida, dérwiese cu adevarat. Ce pot sa le daruiese lui June si Henry ? Pot sa-1 redau unul altuia? Nu mi se pare corect. June crede ci Hen: smulat cand devine furios, balbair, ilogic; crede ca el e viu acum, in vreme ce el era viu jnain- te de aparitia ei, doar cd in adancul lui, In toata dragostea ei pentru mine rasuna aceasta nova de gelozie: vrea sa intirzie publicarea sigura acum a cartii lui pentru ca ¢ aranjati de mine, fl ataca pe Henry pentru ed nu mai accepta sfaturi de la ea. Trebute sé fiu atenta la toate astea chiar in clipa celei mai mari exaltari. Cand nu ma poate orbi, isi ofera trupul. Singura mea salvare este cd o dezarmez, o penetrez aproa- pe fara cuvinte, fi dizoly puterea pur si simplu privind-o lung. Nu pot si nu observ ca intotdeauna se pune pe ea in- sasi, ego-ul ei, inaintea dragostei pentru Henry. Noaptea. Henry a fost aici. Spune ca un lucru eclar: avem nevoie unul de alrul mai mult ca oricdnd, si vem fi bunt cu copii, June si Hugh. ‘Am fost uimita si-l vad imbatranind, aratandu-se protec- tor, Pentru el June este un copil patalogic — interesant ca atare, dar stupid si giunos. Deodata a aparut intre noi un sentiment de alianta pu- ternicd - un Henry schimbat, un Henry rinit c& oamenii cred ca nu poate serie decat ,partrete de vagine™, I-am spus ce-t datorez. Pentru ci m-a facut fericita ca femeie, m-a salvat de June si de disolugie, nu vreau sa mor. Sunt prea fericita. Ce conversatic ciudata — cum porneste de la dragostea noastra pentru a trece apoi la alte lucruri fara nici o impor- tanta, la aventuri superticiale. Avunci fi spun ca era adeva- rat ce spusese June, cd o sacrificase operei lui — se folosise 21de ea ca de un personaj pe care avea nevoie si-l creeze — dar 4 cu n-o sa joc pentru el gi n-o 88 creez vreun mister, fiind- c& noi avem nevoie de apropiere, si minciunile nu apropie. Aga am stat de vorba din nou, intr-un acord total — in- trebandu-ne de ce nu puteam s& fim fn dezacord. Nu. Stim de ce, Suntem neindoielnic apropiati, fesuti din aceeasi fib June e moarta pentru el fiinded nu exist deeat chipul lui June si corpul lui June. Henry spune atunci cajnu-si poate explica interesul meu fata de June decat ca unul lesbian — pentru chipul si corpul lui June — nimic altceva. Stie cd nu-i pot oferi lui June nici mintea, nici sufletul meu.{E mandru ea ajuns in punetul in care fi poate explica paginile mele despre Mona-Alraune lui June, in vreme ce pe ea acestea o uluiese si o deruteaza.! June interpreteaza paragraful meu despre camera de ho- tel oarccum literal — ca descriind o experienya cu un bar- bat intr-o camera de hotel — adica fara imaginatic, $i Henry, germanul greoi, ¢ cel care sesizeaza intelesul simbolic! Ana Maria ¢ inteleapta inainte de a experimenta viata. : curioasa. Vrea s-o cunoasca pe June. Incearcd si se puna in locul Ini Eduardo, s-si imagineze ce simte el pentru mine ~ in locul unui barbat. Incep sa-i explic delicat si abstract atitudinea masctlind la o femeie — semnificatia si valoarea ei, Nu vreau sa fie speriata. Vreau sa gtie. Cand i-am vorbit despre ea lui Allendy, el aspus: ,,vret s-o seoti la lumina® — dar imi arunca acuzatia obtuza for- mulata impotriva psihanalistilor: c dezlantuie instinctele oamenilor, $tie ca[procesul de dezlantuire nu este decat o 1 Paginile ,Mona-Alraune*, bazate pe relatia lui A. N. cu June Miller, au fost incluse in cele din urma in House of Fncest (1936) gi in nuvela »Djuna", care a aparut in prima editie a cirpii The Winter of Artifice (1939). 22 etapa a clibera rearea consolideaza fiinta la un ni- vel nou de idealism si sinceritate.s Vorbind cu Ana Maria, am vazut cum mintea ei limpede se deschide si evadeaza din mediul sau obignuit. Am fost co- plesita de bucurie cand am vazut intelegerea ci deschizdndu-se in cdteva ore, jucdndu-se cu faptele gi imaginile pe care i le dadeam, cu viata pe care i-o infatigam. «A spus: ,N-am mai vor- bit niciodata cu cineva ca tine, n-am mai vorbit niciodata aga“. Cand am sosit eu violete pentru Tia Anais, Ana Maria a stiut c4 erau pentru ca. Ce mult mi-a placut exclamatia ei de inc&ntare pentru ca am venit in costumul cel mai simplu pe care-l purtasem vreodata: un fulgarin negru matasos cu nas- turi de argint, palarie barbateasea din fetru negru ca a lui June. Tia Anais a vazut doar o capitulare in fata conven- tici. Eu stiam ca era dezarmarea profunda a exeentriciratii mele, o excentricitate pe care o purtam ca pe o deghizare -i sochez, si-i intimidez, si-i fac s& se simta stanjeniti si nelalocul lor pe cei de care ma temeam. Mergand in taxi cu Ana Maria, fi priveam fata tanara si ma intrebam :ICare e darul cel mai mare pe care 1-1 pot face,f luminez. viata sau sa fac ca lummea sd se cutremure pen- ¢ ea? Clipa aceea cind lumea se cutremuré si capul lui June cade ca o floare grea rupta de pe tulpind — arta tinde mereu ating’ iar $i iar © asemenea clipa, iar ingeleptil complotea- i dilua esenta. $i uram intelepeiunea hui Allendy, promitand in taina: daca pot, Ana Maria, voi face lumea s& se cutremure pentru tine! Hugh s-a transformat in astrolog si studiaza la biroul meu, lar acum sunt Linistica in privinga lui, Aceasta noua pa- stune scoate in evidenta cea mai buna dintre facultatile lui. Noua sa dragoste, violent si pasesiva, face din el un bar- bat puternic. [liubese pentru eforturile pe care le-a facut ca sd risipeasca vagul si intunericul — ceea ce m-a chinuit este calitatea esentialmente pasivd a firii lui. Henry spune ca 23Hugh a folosit jiu-jitsu cu mine ~ a folostt propria mea forti pentru a ma distruge, mea lasat si ma dau singura cu capul de podea cand voiam sa izbese im el, Mi-a evitat cu inteli- genta greutatea si apasarea, a eludat orice rezistenya — si eu am simtit vidul, disciplina, absenta inclestarii, Tocmai frde- fitetea lui este ceea ce-l face neschimbat, taciturn, limitat. Dar sunt linistita. N-o sa-l mai fac sa sufere. Ma tem ca va sti ci ¢ mana mea. Vreau sa-l fac omeneste fericit. (Omeneste, ¢ aga o ftingé perfecta //Numai perfectiunea lui ma limiteaza. Eacis- ienta lui este o limitare, Poate salvarea mea, caci viata la care renunt permanent pentru Hugh este singura mare discipli- nd pe care am cunoscut-o vreodata. A fi mereu tabita de zi- durile care ma inconjoara a fost singurul element care m-a silit 4 ajung la sublimare, Cata vreme, o Deoamne, cata vre- me voi putea sa-l fac fericit ? Ma ingrozese si tremur, acum cind Henry vorbeste de publicarea cartii sale si despre ple- carea noastra in Spania impreuna. Aproape ea sper si se in- timple vreo catastrofa care |-ar impiedica si-mi spund macar: »Acuin urmeaza-ma". Eduardo s-a retras: jignit si dispretuit — in mintea lui — de viata. Indragostit de Allendy gi stiind ca ¢ in zadar. Nici- odata resemnat cA nu m-a dominat. Incapabil s4 se arunce, ca André Gide, intr-o homosexualitate fecunda si plina de bucurie. Discutie amara, cruda cu el si Hugh, in care dezvalui epuizarea completa a compasiunii gi tandretii mele fata de Eduardo. fi urise ,spiritualitatea”, cu care se lauda, O urase pentru cd m-a ranit. El are senzatia cA, fiindea a avansat de la psihanaliza la astrologie, traieste, dar eu gtiu ca Allendy interpreteaza asta cao retragere si, chiar daca este o ascensiune in dezvolta- rea sa mentala, rimane intr-o stare de rationalizare. Esecul lui personal, imi dau seama acum, in afara de im- posibilitatea de a iubi, este durata scurtd a credintel sale. 24 Nu investeste suficienta credinta ca si realizeze miracolul. Nici un miracol nu este posibil fara credin Discutia nu-i era de nici un ajuter, stiu. N- cat sA ne scuturim de o ostilitate care ne sufoca pe amin- doi. Detesta influenta pe care o am asupra surorii sale, Ana Maria, iar eu detest si ma gandese cd am irosit ataria ani in- fuzandu-i credinra. Daca Allendy si cu mine la un loc nu L-am putut salva pe Eduardo, niment alteineva nu poate. Asearaa fost ultima mea tncercare, Siam facut-o nu din dragoste, ci dintr-o indignare amara ca acesta era unul din- tre barbatii pe care i-am iubit, un birbat pe care nu |-am purut inlatura niciodata complet din viaya mea. Si asta vreau sa fac: sa-l inlatur din viata mea cu tot trecutul meu dure: s si pustiu. Viata incepe astdzi. Spania cu Henry, proba- bil; dragostea inteleapra a lui Allendy; influenta dominatoare a Lunii, care ma face senzuala si impresionabil! Intelepciu~ ne gi senzualitate — acestea vor f{ marile mele aripi, ultimele care ma vor salva de influenta nebuloasa, hipnotica, viziona- ra.a lui Neptun, planeta ascendentului meu! Vis: Asist la nunta cuiva, Atrag atengia unui birbat inale, cu parul grizonat, Ma invita la masa. Discutii despre dragos~ te. Unele femei imi imita felul de 4 ma tmbraca, Mangaieri minunate din partea barbatului. Ma trezese scaldara in su- doare si palpitand. in horoscopul lui Hugh descopar ce ne desparte: el este in primul rand mercurial sau mental", my este supys Linc. Marea lui influenta este paterea; este un barbat regese — pa- siunea ¢ secundara! m facut de- Sunt inflacdrata de declaratiile lui Elie Faure [in Dans pe apd si foc]: ,imaginatia omului este cea care provoaca aven- turile sale, iar dragostea ocupa aici primul loc. Moralitatea condamna pasiunea, curiozitatea, experienta, cele trei eta- pe sangeroase in urcugul spre creatic". 25Allendy este barbarul care cristalizeaza, echilibreaza, opres- te — intelepciunea pura, imobili. Henry este barbatul care cunoaste ,,supunerea la ritm*. ,,Ritmul", serie Faure, ,este acel acord secret cu pulsul venelor noastre, sunetul picioa- relor noastre, cerintele periodice ale poftelor naastre, alter- narile regulate intre somn gi veghe... Supunerea la ritm ereste inalarea lirica, ceva ce permite unui om si ating’ morali- tatea suprema invadandu- $i inima cu sentimentul ametitor ci, suspendat i in noaptea $1 in confuzia unei geneze eterne, este singur in lumina gi dorinya, edurind libertatea." 30 octombrie 1932 Catre Henry: Tu intruchipezi toate calitatile atribuite de Faure marelui artist; randurile astea au fost scrise pentru a te deserie pe tine. Unele dintre cuvintele acelea sunt propriile tale cuvinte, de aceea te-au aprins; si ma aprind si pe mine. Inte- leg mai clar decat oricand motivul si bogigia razboaielor pe care le duci; inteleg de ce m-am lasat condusa de tine... Toa- te acestea sunt un mod de a te explica pe tine ca spargator de sabloane, ca revolugianar, ca amul pe care-I deserii in Fropr cul Cancerafui. Ag folosi uncle din randurile acelea in apara- rea cartii tal Mi-ar placea s4 ne unim fortele pencru a infrunta razboa- ie si drame mai mani, imense, pentru a lucra impreuna in arta aceca care urmeazd dramei 5i domina ,elementele neinlantui- te", si domind numai petri a incepe, a continua, a plonja din nou, nu pentru a se odihmi sau cristaliza... Avem nevoie unul de altul ca si ne hranim unul pe altul, Ceea ce June a numit »perioada ta moarta* era perioada ta de reconstructie prin gind gi munca - intre ele, macelul. Perioada fructuoasa care urmea- za rizboiului. Perioada exploziei lirice. Sifpoate cand iti vei fi epuizat toate rizboaiele vei porni unul impotriva mea, $i eu unul impotriva ta, cel mai cumplit dintre toate, apai fiecare impatriva lui insusi, ca sd facem o drama din ultima noastra fortareata, din extazul gi idila noastra... | Cétre Eduardo: Hai si privim obiectiv nowa neastra re- eun razboi fntre noi, Ne uraim cordial. Ne urim pentru lat 26 cAsuntem diametral opusi in emotii $i atitudini, Pana acum am comis greseala de a fi tandri unul cu celalalt din cauza nevoit noastre de dragoste,|N-am avut puterea sa te inlatur din viata mea cand, biologic, planetar, emotional, metatizie, psihanali- tie, ar fi trebuit, Lar gic ti-a lipsit puterea de a ma uri atunci cand ar fi fost cel mai bun lucru pe care [ai fi putut face. Ar trebui sa-mi urasti pozitivismul, absolutismul si senzualitatea, asa cum cu urasc pasivitatea ta, spiritualitatea ta si negativismul ciu|Suntem mai sinitasi si mai puternici ca adversari onesti, ca antiteze, decat ca prieteni\ Vreau sa ma inlaturi din viata ta. Aseara a fost ultima mea interferentd, simu s-a datorat afecriunii, ci uri: ag vrea ca birbatul pe care l-am iubit sa fi fost altfel. Asta-i egaism, nu dragaste. E un semn ca dragostea a murit, Suntem amandai destul de puternici ca sa ne descurcam ficeare si fara fobignuinta tandretit celuilalty A fost doar o abisnuint’, ca a legaturd matrimoniala\Semnificatia tandretii a pierit de mult.) Alaltaieri seara am fost destul de curajogi ca sa recunoastem asta, Am yazut ura tn ochii tai cand ai sesizat din nou 0 ma- nifestare a puterii mele (Ana Maria) si disprequl meu cand ai pomenit de ,societate® ca o insulta intentionata la adresa su- perbilor mei prieteni. (Dumnezeule, ce insult’ prapadira; nu pu- teai gsi una mai mare?) Presupun ca ai fi impiedicat-o pe Ana Maria sa se intalneascd cu D.H. Lawrence, fiul unui miner? S-ar putea sa ai intr-o zi surpriza si mA vezi maritata cu un fiu de croitor pentru c4 are geniu gi curaj Marte este in aseendenta astazi. Pentru tine nu ¢ decat 0 noua nebulozitate atmosferica mentala; pentru mine ¢ con- tinuarea unei experiente pasionate, fie ura, fie iubire. \Oamenii ca Eduardo, care nu pot 54 se waiste sau si tre iascd, devin matii sterilizatori, marile obstacole din viata al- tora\Eduardo vrea s8 o paralizeze pe Ana Maria. E innebunit cA nu-si poate exercita protectia negativd in timp ce eu exer- cit o anumita influenta pozit Alaltaieri seara am reugir si ascult ,Sweet and Lovely“ fara si simt nici macar un fior. Eram la Potsson d’Or cu June!lIm- presionabilitatea mea prelungeste ecourile altor tubiri mai mult 27decat e necesar — si uneori fac greseala si iau repercusiu- nile drept impuls real,\ca in cazul reaparitiet lui John Erskine cand traiam cu Henry. Jar acum imi dau seama: John este barbatul cu care ma aflam in rézbor (in contrast cu tntelegerea lui Henry), si ma tem cA ma voi afla in razboi cu superinyelepeiunea lui Allendy. imi blocheaza marea dorinta de a merge mai departe, de ama dispersa in pasiune, de a ma impragtia pierzindu-ma; ble- cheaza aventurile dorite de imaginatia mea — pericolele, To- tusi stiu c& sunt legata de el.tin fiecare moment de echilibru il voi iubi pe Allendy, Dar ma voi indeparta cu patima de el in haosul fecund si confuzia lui Henry. i jimi vat lua inspi- ratia de la Henry, aga cum si-o lua el de la June. Sunt arat de extraordinar de fericita. Apare cartea lui Henry; a seris despre Lawrence si Joyce. Trimite dupa mine, ma roaga sA-mi suflec manecile, sa-l ajut gi s4-I critic. June eo »opreliste’, si dintr-odata devine si el o opreliste pentru mine. Henry si eu si munea noastra. ,, Numai de-ar pleca June la New York. Am nevoie de libertate!* striga Henry. Vreau si zbor de la mine de-acasa pana la el. E zi libera. Hugh e acasa, Trebuie sa astept. Niciodata nu mi s-a parut oziatat de lunga. Trepidez, Cu o viteza cinematografica, vad artile lui, blandeyea lui, il vad pe periculosul, eruptivul Henry, pe nei doi in Spania — si tovul ¢ inceyogat, distorsionat, aug- mentat de marele demon calauzitor din amandoi, demonu literaturil. June ¢ un personaj, ¢ material, aventura, dar aceas- ta copulatic intre barbar si femeie in insusi cuptorul crea- tIVItAEL este O NOUA Monstruozitate a unui nou miracol. Va tulbura cursul planetelor, va altera ritmul lumii si va ,lAsa universului o cieatrice". Daca Neptun ma face clarvazatoare i prea impresiona- bila (pericolul in pasiuni, in sentimente te anuleaza; vointa e abandonata!), acunci imi dau seama ca influentele plane- tare ma afecteaza foarte clar si cd sunt perfect acordata la 28 ele, lata de ce nu-i pot rezista lui Allendy, care este men- tal mai puternic decat mine; dar am ales sa fiu hipnotizata mai degraba de Allendy decdt de June. |Dacd n-as avea sentimente ag putea deveni cea mai inteli- genta femeie de pe pamant4De indata ce sunt calma, viztunea mea se face acida gi stichiuitoare. Astazi, ascultind vorbaria lui June vreme de doua ore si atingind un grad suprem de plictiseala exasperata — aga incat nici fata, nici trupul sau nu ma puteau afecta. Si apoi devin femeia periculoasa de care se teme. Ag pu- tea serie despre ea mult mai distructiv decat a facut-o Henry. Despre inteligenta ei, care ¢ nula, despretinflatia ego-uluiei. Fara mild, le-am vazut. Fra je lut Henry care ti rod vani- tatea gi produc aceasta vorbirie potopitoare, atacun irelevan- te, presdrate de acele sclipiri de intuizie care |-au tot facut sa spere. In seara asta mintea mea se intinde pe tot inaltul ce- rului si nu sunt o fiinta omeneasca. Sunt un garpe care sasa i¢ revelatii despre imbecilitatea gi lipsa de ide a zeiget si tarfer June. As lua inapoi chiar darurile pe care le-am facut vidu- lui, nimicniciel, Si totusi eram imbatara. $i ochii lui June ardeau inca, si gi- tul ei puternic era alb, si genunchii ei se loveau de ai mei, dar duritarea si luciditatea din mine erau imense. [nea il mai au- zeam pe Henry spunind, aseara, ,sunt un zid de otel*. Cand m-am intalnit cu Henry in cafenea (inainte sa so- seasea i-am seris un bilet delirant despre cat de mult imi pli- ceau scrierile lu, intreband ce mai puteam face, intelegandu-i dispozitia bizara, abstract’, nerusinarea), ochii lui erau in- tunecati si severi. Era egoistud suprem amplificat, in exclusi- vitate artist, avind nevoie de trufia mea, de ajutorul meu — si cat de bine il intelegeam. Nu era nici un sentimentalism. Doar munca lui, devorind totul. Ma treceau fiori pe gira spi- narit, $i cum vorbea despre June. June era complet discredi- tata, respinsd, pentru ci era inutilé — aga cum voi fi si ew 29intr-o zi, cand va avea o noua nevoie.JToata lumea supusa legit miscarii, anihilata.{Si asta ingelegeam, iubeam, c&ci mi se parea ca fac acelasi lucru lao seara minora si 4 durerea pe care i-o provoe li Hugh e tragica, dar inevitabila pentru in- treg progresul viewii. June nu e destul de subtila ca sa vada ca atunei cand ce- dez la o afirmatie a lui Henry sunt ca un gsarpe care deja a museat. MA retrag dintr-o lupta directa cunoscand efectul lent al veninului. Prin cedare, pe cai ocolite ajung la ratiu- nea lui Henry, Nu ma impotrivese lui, nu-! infurii, nu-l fac siise lase prada emotiilor. $i cl poate gandi — si poate si fie adevarat,\nes' si galagioasa. La ea ,discutia® nu inseam- de acord sau nu culsinele June e diree na altceva decat despicarea firului in patru. Rezultatul — os- tilitate si ineficient: In acelasi timp, isi modeleaza comportamentul imitandu- | pe al meu. Aseard, in loc si iasa in oras, s-a spuna lui Henry c4 acum il intelege. $i de ce? Ca a doua zi si-mi poata raporta o impacare, 0 v ctorie: ,.Datorita mic Henry lucreaza sie tericit*, Cat de sigur o calauzcse instine- tele ei de femeie — dar nu destul de departe. Nu ¢ in stare sA simta ca Henry n-o mai vrea. Nu-l crede cind ii spune: »Pleaca, intoarce-te la New York. Lasa-ma in pace“. Nu vreau ea relatia mea cu June si degenereze intr-unul din razboaiele ei favorite. Pasiunea si compasiunea au fost placute. Ca namic ea nu este destul de puternica, nici des- tul de periculoasa. Ma tem ca nu ar face decat s4 dezvaluic aversiunea lui Henry faga de absolutism — gia mea, Nici unul dintre noi nu are curajul sa se elibereze. Nici eu, nici Henry nu putem s-o ranim pe June. Tot ce am vrut s8 descopar era: il iubeste June pe Henry ? Mi-am amintit noaptea in care i-am spus lui Henry ca daca ag descoperi vreadata ca June nu-l iubeste, ag comite o cri- ma ca sa-l eliberez. Anjenit. ntors umila sa 30 Dar minciunile lui June ma impiedica sa aflu, Gelozia ei este egoista (o chestiune de putere, puterea ei fata in fata cu a mea). Dragostea ci pentru Henry artistul este pur egoista (dorinta de autoslavire). Alaltdieri noapte am respirat pentru prima data lumea lor brutala. June fusese foarte bolnava = s-a trezit in mijlocul noptil, tremurand. L-a rugat pe Henry s-o ia in brate. Imagi- nea ei mea induiosat. Henry aspus: ,Stiu de ce fi era rau. imi parea rau pentru ea, dar asta-i tot. Eram mai degraba agasat* Si cand o vad pe June, ma intrebkeum se face ci nu poate si-ti fie mila de ea — e prea puternicaAAre momentele ei de slabiciune, dar in dimineata urmatoare ¢ din nou tiranica, sa- natoasa, neinfrinta, cu o si Forta lipsei lor de sensibilitave unul fa siadmirabila. Imi place simt propria lorta, de altul este noua stau aga si sa asist la lupta lor, sé-mi Inteleg ostilitatea lui Allendy. Allendy este civilizatia; Henry = barbarismul, razboiul. Allendy e mai mult decat ge- los pe Henry — uraste forta distructiva a lui Henry. Nicioda- ta doi oameni n-ar putea fi mai diferiti. Si stiu ca Allendy asteaptd ca cv sd md despart de Henry. De ce ma iubeste? in seara asta sunt din nou tulburaca, Nelinistea mi-e atat de intensa, incdt muzica ma face s4 pling. Am citit Gauguin, Avant et aprés. Mi-a amintit de Henry Hugh studiaza cu seninatate astrologia. © seninatate mi- nunata — de neatins. I-am adus in dar un compas. Fac cercuri pentru el. [mi place s4 ma minunez de cunostingele lui, im- penetrabile pentru mine. In tren m-au urmarit ~ obsedant — cinci perechi de ochi barbatesti, \Exista o fisura in conceptia mea, in trupul meu, in do- rintele mele, o fisura pentru toate timpurile| si nebunia va altot veni gi va pleca, va tot veni gi va pleca. Cartile sunt su- puse, paginile sunt sifonate; patul gemes Hiecare perfectiu- ne piramidata ¢ arsa prin presiunea sangelui.f Efortul pe care il fac pentru a schita, cizela, demarea, sim- plitica este imbecil| Trebuie sd md las sd curg ine mai musl- ic direct. Macar am invatat un lucru important: sa gandese, dar sa nu gandese prea mult — ca sa pot s4 ma desprind si ca, atunci cand apar evenimentele, s nu fi construit un ba- raj intelectual in calea lor, intervenind in fluxul vierii prin pregitiri scrupuloase. Gandese atat cit s4 mentin un strat superficial de inteligenta trea aldoar cind imi perii parul, imi eae fata, imi fac unghiile si seriu in jurnal — nu mai mult, In restul timpului lucrez, transeriu, lucrez, Silma las in voia impulsului Predonez,; ii hartuiese pe soferii de taxi mergand in sens opus traficului; fi sertu lui Henry un bi- let la jumatate de ora dupa ce |-am parasit si-] induplee cu vorbe dulci pe Hugh si se duca in mijlocul noprii cu ma- sina in centrul Parisului ca sa-i dea un bilet lui Fred Perlés pentru Henry = un bilet de dragoste pentru scrierile lui! Aceasta lunecare divina fi permite lui Henry si ma arun- ce pe patul lui June si s& azvarlim discuria despre Lawrence si Joyce ca pe un navod in spatiu, in timp ce noi ne rostogo- lim pe pamant. Hugh ma tine strans, ca pe o bucata mare de aur, iar ori- zontul lui este incareat de celesta speranta pentru ca i-am adus un compas. ‘at présagé des cercles. Motivul cercului in romanul meu. Fascinatia astrologiet. Cercul marcheaza rotatia pamantu- lui, si\nu-mi pasa decat de bucuria suprema de a ma tnvarti odata cu pamantul 1a muri de betie, de a muri in timp ce md invartese in loc sA mor retrasd|privind cum se invar- teste globul pamntesc de pe biroul cuiva, precum globu- rile de carton care se gasese de vanzare la Printemps cu 120 de franci. Neinsufletita. E mai costisitor asa. Vreau sa fiu su- “ fletul din glob si dinamita care explodeaza in tiparnita ina- inte chiar ca tipograful si fi stabilit un pret pe pagina.}Cand pamantul se invarteste, picioarele mele se desfac spre lava care tagnegte si creierul imi ingheata — sau invers — dar trebuie sa ma invartese, iar picioarele mi se vor desface mereu, chiar siin zona soarelui de la miezul noptii, cici eu nu agtept noap- tea ~ NU pot sd astept Noaptea —, nu vreau sa pierd nici ma- car o pulsatie a cursului sau, nici macar o frinrura din aceasta pulsatie.| Vis: Hugh si cu mine ne plimbiam prin noaptea inceto- gata. impreuni. Il parasese. Intru in casa si ma intind pe pat. Sunt constienta ci ma cauta, ci devine agitat, cd alearga nebu- neste in ceata, inotand in ea. Sunt inerta, Stiu ca sunt acasa. Cé el nu s-a gandit sa ma caute in pat, Stau acolo neatinsi de disperarea lui. Sunt, in acelasi timp, ceata, Sunt noaptea din jurul lui Hugh; trupul meu zace pe pat. Eu sunt spatiul din haral lui Hugh. fn acest spatiu, el alearga, cdutdndu-ma. Dimineata. Dragostea mea cea mai tandra e pentru Hugh — ceva inalterabil, neschimbat, fix: copilul. El are locul cel mai sigur, cel mat nroate, Am veut sa-i dau lui June tot ce iubeste la mine Henry, sa ma adaug ei, Nu pot sa cred cai l-am luat pe singurul bar- bat care a iubit-o vreodata cu adevarat. Simto mila covarsitoare pentrulsuferinta primitival iste- rica a lui June, pentru marea confuzie din mintea el. Dar nu e niciodata o suferinta ca a mea, niciodataé durerea de a-l pierde pe Henry, ci durerea esecului. A fost ingrozitor s-mi inteleg forta, amintindu-mi, in ace- lasi timp, cat de lotala am fost mereu cind i-am explicat-o pe June lui Henry. Biata de June, e atat de vulnerabila! Nu gasese nimie sa-i ofer in afara de dragostea mea, de care are nevoie. Asa ca 33