You are on page 1of 94
Das ist ein Lied Acesta e un cintec TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiti In germand, ca si in romand, verbul = Verb (la un mod personal) este nucleul propozitiei. Verbul poate fi conjugat la diferite persoane, forma lui modificindu-se. ist: este persoana a treia singular a verbului sein. sein: esie infinitivul, adicd forma pe care o gasiti in dictionar. das ist: indica obiecte si persoane. Infinitiv singular plural penoana persoand persoana intii persoana a doua (familiar) (politicos) persoana a treia | das ist Puteti spune: Dacé vreti sé numiti ceva Das ist ein Lied. ce vedeti sau auziti: Das ist ein Text. Das ist... . (+ substantiv). Daca vreti sa addugari de Das ist ein Lied cine sau al cui este ceva: von Klaus Hoffmann. Das ist ein Text von Goethe. Das ist . . . (+ substantiv) von... (+ nume propriu). In prima lectie auziti diferite exemple in limba germana pentru a va familiariza cu sonoritatea limbii, chiar daca nu intelegeti sensul cuvintelor, Auziti mai intii saluturi, apoi 0 numardatoare in versuri, cum fac adesea copiii cind se joacda, urmeaza stiri la radio, pe urmd un cintec si, in fine, un pasaj dintr-o celebra opera literard, “Faust” de Goethe. Ultimele doud exemple va sint explicate mai amdnuntit. 13 WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESII Guten Tag. Buna ziua. Liebe Horerinnen und Horer! Dragi ascultdtoare $i ascultdtori! das ist acesta e das Lied cintecul Das ist ein Lied. Acesia e un cintec. von de der Text textul Das ist ein Text. Acesta e un text. Auf Wiederhéren. La revedere. (numai la radio sau telefon) Nume: Goethe Faust Klaus Hoffmann UBUNGEN EXERCITH El Despartiti cuvintele si scrieti propozitia ce rezultd. DASIIST| EIN | LIED.__Das ist ein Lied. DASISTEINTEXT. DASISTEINLIEDVONKLAUSHOFFMANN.. DASISTEINTEXTVONGOETHE.. eee 14 Lektion zwei Hallo Taxi! Halo, taxi! Aceastd lectie are ca scop de a va face sd deveniti constienti de existenta anumitor tehnici care va ajutd la injelegerea unei limbi strdine. Sint tehnici be care le aplicaji automat si in limba romana. Vrem sd vd indemndm sa Solositi, pe toaté durata acestui curs radiofonic, capacitatea de a face legaturi logice. In acest fel puteti deduce sensul general al celor auzite, chiar daca nu injelegeti fiecare cuvint. Puteti ghici, de pildd, care este sensul cuvintului Tor daca il auziti pe fundalul sonor specific unui meci de fotbal. Va puteti da seama dupdi intonajie daca cineva e vesel sau trist. De asemenea, cunoasteti din romana sau din alte limbi cuvinte care sund asemdnditor cu cele germane si care au acelasi sens sau unul apropiat, de exemplu Taxi, in fine, cunoasteti anumite situatii care sint asemandtoare in multe parti ale lumii, astfel incit puteti bdnui care este confinutul scenei pe care 0 auziti, chiar daca nu injelegeti tot. In scena urmditoare este vorba de un taxi. Dr. Thiirmann, un vechi client al hotelului Europa, cheamd un taxi, urcd in el si spune soferului (= Taxifahrer ) unde vrea sa-l ducd. Dr. Thirmann: Hallo, Taxi! Taxifahrer: Guten Tag. Dr. Thirmann: Guten Tag. Hotel Europa bitte. Taxifahrer: Hotel Europa, okay. WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESII Hallo! halo! das Taxi taxiul das Hotel hotelul Hotel Europa Hotel Europa bitte ud rog okay in regula Also — bis bald! asadar, pe curind 15 Cuvinte pe care le cunoasteti, pentru cd seamand cu cele din limba romana: die Philosophie filozofia die Medizin medicina die Theologie teologia studieren astudia UBUNGEN EXERCITI Informatiile importante pe care le-ati memorizat cindva nu se uitd niciodatd. Intocmai ca atunci cind ascultati, puteti folosi aceste informatii si la citit, dacd tineti seamd de urmdtoarele: Nu incercati sd infelegeti fiecare cuvint. incercati doar sa injelegeti informatia sau informatiile principale. Incercati numaidecit, rezolvind exercitiile urmdtoare. Eh Ordonati informatiile de mai jos doud cite doud $i scrieti cifrele corespunzdtoare. 1. Incare este vorba de indicatii de timp? ® O 2. Incare este vorba de indicatii de directie? O O 16 Stabiliti corespondentele. Scrieti literele corespunzatoare. 1. Program de televiziune Ny Mod de intrebuintare Anun{ publicitar eo» SAT. tas ie ac Sercgeacs ‘eto Sat ‘Bik Stabiliti corespondentele. Ce profesiuni sint cautate in ofertele de serviciu? Scrieti literele corespunzdtoare. 1. Muncd de birou @ 2. Vinzdtoare la parfumerie CQ 3. Electrician OQ 4. Coafezd © 5. Telefonista O 6 Soferdetaxi O ° Ihr Wunsch: sare Gln Job im Biro Ra meee © (Coitteursasmin siete [este evabfung sia wird see ga Elettriker | Sesh rorsoniervice O ine oiasiat | o AEST El Notati, in romaneste, ce gen de institufii $i intreprinderi recunoasteti in anunturile urmdtoare: KURKLINIK GOLDMUHLEN- ad PRINZENBAD NOR a a Ghiciti sensul cuvintului incercuit. Dr. Thiirmann mit dem Taxi ins Hotel. IG Care sint cuvintele ce vd ajutd sd intelegeti sensul textului urmator? Subliniati-le. ‘Am 21. Dezember gegen 22.00 blicb im Anschlug an eine ‘Taxifahrt von der Schubertstra8e zur Stiftstra8e 22 eine Fototasche mit einer ‘Nikon 501'-Kamera plus Zubehér im Taxi. 19 Lektion dre [Tot Hotel Europa Hotel Europa TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiti bin este persoana intii a verbului sein. ich este pronumele personal pentru persoana intti singular. Infinitiv singular plural persoana persoana persoana intti ich bin persoana a doua Gamiliar) (politicos) persoana a treia das ist Puteti spune: Daca prezentati pe cineva: — o femeie, cu numele de familie Das ist Frau Berger. — 0 femeie, cu prenumele si numele de familie Das ist Hanna Clasen. — un bdrbat, cu numele de familie Das ist Herr Schafer. — un béirbat, cu prenumele si numele de familie Das ist Andreas Schafer. — un bdrbat, cu titlul Das ist Herr Dr. Thiirmann. In aceastd lectie aflati ca acest curs de limba germand se desfasoara intr-un hotel, Hotel Europa. In afara de aceasta, vd sint prezentate personajele principale ale cursului; Frau Berger: este sefa hotelului, fi place sd cinte. Andreas Schafer: este receptionistul sau portarul botelului. Dr. Thiirmann: — este un vechi client al hotelului, nu aude prea bine. Hanna Clasen: este cameristd. Ex: este un personaj imaginar feminin, cu un nume de fantezie: ‘ex” inseamndi in latind “din”. Ex este invizibild, in schimb 20 poate fi auzita foarte bine. Infelege si vorbeste germana. Veti afla mai multe despre ea in lectia 8. Crainicul = Sprecher si 0 colegd a sa vd explicd problemele de gramaticd si vd prezintd personajele cursului nostru de limba germand: Sprecher: Das ist Herr Schafer. Andreas Schafer. Das ist Herr Dr. Thiirmann. Das ist Frau Berger. Lisa Berger. Das ist Hanna. Hanna Clasen. Ex se prezintd singura. Ex: Hallo! Hallo! Da bin ich. Si repetd, in felul ei, numele personajelor principale ale cursului. Ex: Ich -und Andreas und Frau Berger und Hanna und Dr. Thiirmann. Andreas nu se prezintd, dar il auziti vorbind la telefon, la receptia botelului Europa. Andreas: Rezeption. Guten Abend. Hotel Europa, Rezeption. WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESI Das ist Herr Schifer. Acesta este domnul Schafer. Doktor (Dr.) Doctor (Dr.) Das ist Herr Dr. Thiirmann. Acesta este domnul doctor Thiirmann. Das ist Frau Berger. Aceasta este doamna Berger. Da bin ich. latd-md, aici sint. da aici, acolo ich eu und st die Rezeption receptia Guten Abend. Bund seara. Cuvinte pe care le cunoasteti, pentru cd seamdnd cu cele din limba romana: das Thema tema die Reportage reportajul der Student studentul 21 UBUNGEN EXERCITH Formati cinci propozitii folosind cuvintele de mai jos. Das ist Herr Schafer. AEN a HewSehafer [Klaus Hoffmann | ich | da | von | dasist | bin |_dasist Frau Berger |einLied | dasist | von | einText | Goethe das ist Punefi in ordine logicd propozitiile urmdatoare: Hotel Europa, okay. Guten Tag. Hotel Europa bitte. wne Guten Tag. Hallo, Taxi! » Al Cautati patru substantive in careul de mai jos. More deosebire de exemplul dat, ele sint in sirurile verticale. FTOPBPRINTAISTETT] oy Remco RiE|zl[eE[P[T| 1 [o[N AlPlu[R[z|a[s|T|B| u[ct[K[R/o|x/B/eE|mM s[P[r[e[o[i[c[clv 22 Ace Lectia Wer sind Sie bitte? Cine sinteti dumneavoastrd, vd rog? TABEL SINOPTIC Ce trebuie sa stiti 1. Verbul sein bist este persoana a doua singular (adresare familiara). sind este persoana a doua singular (adresare politicoasa). Formele verbului trebuie sd fie insotite intotdeauna de pronumele personale corespunzatoare, 2. Pronumele personal ich = cel care vorbeste du = celcu care se vorbeste (cind cel care vorbeste se adreseazd familiar sau amical unui prieten, unui copil, unui membru al familiei) Sie = cel cu care se vorbeste (cind cel care vorbeste se adreseazd politicos unei persoane necunoscute pe stradd, unui profesor etc). Infinitiv singular plural ‘persoanaintii | ich bi persoana a doua (familiar) du bist (politicos) Sie sind persoana a treia | das ist 3. Pozitia verbului in propozitie. Verbul se afla pe locul al doilea. Ich bin der Portier. Wer bist du? Wer sind Sie? Das ist Dr. Thiirmann. Jocul al doilea 4. Pronumele interogativ wer: se foloseste pentru a intreba cine e 0 anumitd persoand. 23 Puteti spune: = dacéi n-ati injeles cine e la telefon sau vreti sai stiti cine bate la usa Wer ist da? — daca vreti sd stiti cine este o anumita Wer bist du? persoand sau cum o cheama Wer sind Sie? Domnul doctor Thiirmann, unul din obisnuitii hotelului Europa, soseste la hotel, unde este salutat deosebit de amabil de doamna Berger, sefa botelului Frau Berger: Aah — Herr Dr. Thiirmann! Einen wunderschénen guten Abend. Thiirmann: Guten Abend. FrauBerger: Herr Schafer, das ist Herr Dr. Thiirmann. Andreas: Guten Abend, Herr Dr. Thiirmann. Ex: N’Abend. Andreas: Pst — Ex — pst! Putin mai tirziu, Dr. Thtirmann telefoneazd la receptia hotelului pentru a comanda bere. Nu uitati cd Dr. Thtirmann nu aude prea bine. (Telefonul suna, Andreas ridica receptorul.) Andreas: Rezeption. Guten Abend. Thiirmann: Wer ist da? Andreas: Rezeption. Hotel Europa. Thirmann: Wie bitte? Wer? Andreas: Hotel Europa. Rezeption. Thiirmann: Aha. Ich mochte ein Bier. Ein Bier bitte! Andreas: Ein Bier, okay. Und — wer sind Sie bitte? Andreas nu recunoaste numaidecit vocea doctorului Thtirmann, ceea ce il supard pe acesta din urma. Thiirmann: Thiirmann, Dr. Thiirmann. Und Sie? Wer sind Sie? Andreas: Ich bin der Portier. Thiirmann: Wie heifen Sie? Andreas: Andreas Schafer. Thiirmann: Aha. Schiifer, Schiifer—na ja... Pe deasupra, Ex, care e cam obraznicd, il tutuieste pe Dr. Thtirmann. Ex: Und wer bist du? Thiirmann: Du? Und wer bist du? Hm... Andreas: Entschuldigung! Entschuldigung! WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESII wundersch6n Finen wunderschénen guten Abend! Wer ist da? wer? Wie bitte? Aha. mégen/ich méchte das Bier Sie (pronume de politete) Wer sind Sie? minunat (V4 doresc) 0 searé minunata! Cine e acolo? Cine e? cine? poftim? aba! a dori/as dori berea dumneavoastra Cine sinteti dumneavoastra? der Portier portarul, receptionistul wie? cum? heifen asenumi Na ja! eida! du wu Entschuldigung! scuzati! UBUNGEN EXERCITI El Completati cu formele corespunzatoare ale verbului: bist / sind / bin / ist. Ex: 2. Dr. Thiirmann 3. Dr. Thiirmann: 1. Wer das? 2. Das Dr. Thiirmann. 3. Wer Sie? 4. Ich der Portier. 5. Wer du? 6. Ich Ex. Cum sund intrebdrile la care rdspunde Andreas (A)? (A: Ich bin Andreas.) (A: Ich bin der Portier.) : Rezeption. Hotel Europa.) 25 Formati propozitii din cuvintele de mai jos $i scrieti-le in tabelul aldturat. Wer> ist wer da? Wer ist da? Thiirmann ist das Herr Dr. bitte wer Sie sind Sie sind wer bin der Portier ich ein Bier méchte ich hei8en wie Sie SI AW RWS du wer bist El Scrieti rdspunsuri posibile. (Fard rezolvare in “cheia exercitiilor”). 1. Wer sind Sie? Andreas Schafer / Dr. Thirmann. 2. Wer bist du? 3. Wer ist das? 26 mae Lectia Das ist doch unh6flich! Asa ceva e nepoliticos! TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiti 1. sein + adjectiv Ich bin miide. / Das ist unhdflich. 2. particula doch doch nu schimbd sensul unui enunt ci numai il nuanteazd, de exemplu il intdreste: Das ist doch unhGflich. Puteti spune: Dacé vreti sa aprobati sau sd negati ceva: Ja. / Nein, Daca vreti sa multumiti sau sdi cereti ceva. Danke. / Bitte. Daca vreti sd vd scuzati: Entschuldigung!/ Entschuldigen Sie bitte! Daca vreti sd spuneti pdrerea: Ich bin erstaunt. Du bist unhéflich. Das ist doch unhéflich. Andreas duce berea comandata in camera domnului Dr. Thtirmann. Acesta e uimit de faptul cd a fost tutuit si ti da de injeles lui Andreas ca asa ceva e nepoliticos. (Cineva bate la usa.) Thiirmann: Ja? Bitte? Andreas: thr Bier bitte. Thiirmann: Danke. Sie sind doch der Portier, oder? Andreas: Ja. Thiirmann: Also — ich bin, ja, ich bin erstaunt. Warum sagen Sie ,du‘? Andreas: Wer? Ich? Thiirmann: Nein, nein, nein. Das ist doch unh6flich, junger Mann! Andreas: Entschuldigung! Entschuldigen Sie bitte! Dr. Thtirmann spune, pe jumdtate in glumd pe jumditate in serios, ca Andreas e un ghidus. Dupa aceea, fiind obosit, Dr. Thiirmann ii dai de injeles lui Andreas cd poate sd plece. 27 Thirmann: Andreas: Ex: Thiirmann: Andreas: Sie sind wohl ein Witzbold? Witzbold? Nein. Fin Kobold! Ich bin ein Kobold. Ach was ~ ein Kobold oder ein Witzbold oder — ich bin miide. Gute Nacht. Gute Nacht, Herr Dr. Thiirmann, In fine, Andreas poate sa-i spund lui Ex cd s-a comportat nepoliticos. Andreas: Ex? Ex? Ex: Ja? Bitte? Andreas: Also — du bist unhéflich. Ex: Ich? Unhéflich? Andreas: Ja, du! EX: Entschuldigung, ich... Andreas: Das ist doch unhéflich: ,Und wer bist du?" Ex: Ich bin miide. Andreas: Nein, du bist ein Kobold. WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESI ja da thr Bier berea dumneavoastra danke multumesc Das ist doch unh6flich! Asa ceva e nepoliticos! oder sau also deci, asadar erstaunt uimit, mirat Warum? de ce? sagen a spune nein nu unhéflich nepoliticos junger Mann tindr Entschuldigen Sie bitte! Scuzati, vd rog! Sie sind wohl ein Witzbold? Sinteti poate un ghidus? der Witzbold ghidus, glume, mucalit der Kobold Spiridus mide obosit Gute Nacht. Noapte buna! UBUNGEN EXERCITH Eh intariti sensul propozitiilor de mai jos introducind particula doch. 1. Sie sind der Portier? Sie sind doch der Portier? 2. Das ist unhéflich. 3. Ich bin erstaunt. 4. Das ist Andreas Schafer. * 5. Dasist ein Taxi. EA Cine pronunta propozitiile in cursul dialogurilor? Marcasi pdtratul corespunzdtor. Dr. Thiirmann, Andreas Ex 1. Thr Bier bitte. Oo Q a 2. Sie sind doch der Portier? o im oO 3. Warum sagen Sie du? Oo o ao 4. Ichbin ein Kobold. a Qa oO 5. Du bist unh6flich. Oo Qa o 6. Entschuldigen Sie bitte! a Oo Qo 7. Das ist doch unhGflich. QO Oo a Completati propozitiile folosind cuvintele unhdflich, miide, erstaunt. 1. Das ist 2. Dr. Thiirmann ist 3. Erist Ell Completati cu verbele corespunzatoare. 1. Sie doch der Portier, oder? 2. Warum Sie ,du? 3. Das doch unhéflich. 4. Sie wohl ein Witzbold? 5. Nein. Ich ein Kobold. 6. Ex,du unh6flich. 7. Nein, ich miide. 29 ktion sec Was machen Sie? Ce faceti dumneavoastrd? Lectia TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiti 1. Verbul studieren este forma de infinitiv a verbului, Infinitivul este forma sub care gasiti verbul in dictionar sau én vocabularul de Ja sfirsitul manualului. studier- este rdddacina verbului. Raddcina unui verb se obtine inldturind terminatia infinitivului-en. In germand, verbele au terminatii care se adauga la radacinda. Sie studieren este forma pentru persoana a doua singular, cu pronumele de politete Sie. Terminatia este-en. Formele verbului trebuie sai fie insotite intotdeauna de pronume personale. Infinitiv ‘singular plural persoana raddcina terminatia verbului verbului persoana réidéicina terminatia verbului verbului persoana intti persoana a doua| (familiar) (politicos) Sie studier en persoana a treia Putefi spune: 2. Pronumele interogativ was: se foloseste pentru a pune o intrebare in legdturd cu ceva, de pildd in legdturd cu o activitate. Daca vreti sa incepeti o conversatie: Daca vreti sa intrebati pe cineva ceva: Sagen Sie mal: . . . Was studieren Sie? Was arbeiten Sie? Was brauchen Sie? Dr. Thtirmann i-a spus lui Andreas sd vind in camera lui ca sd stea de vorba cu el. Dr. Thtirmann vrea sd stie ce face Andreas si ti pune intrebdri foarte precise. Andreas e student la ziaristicd si face reportaje. Dintr-un motiv oarecare, Dr. Thiirmann gdseste acest lucru foarte interesant. (Cineva bate la usa) Thiirmann: Ja, bitte. Andreas: Guten Morgen, Herr Dr. Thiirmann. Thiirmann: Morgen, junger Mann. Sagen Sie mal: Was machen Sie? Andreas: Studieren. Thiirmann: Studieren und keine Manieren, na ja. Was studieren Sie? Andreas: Journalistik. Thiirmann: Und was machen Sie da? Andreas: Recherchieren, Reportagen schreiben . . Thiirmann: Interessant, sehr interessant. Andreas lucreazdé la Hotel Europa pentru a cistiga banii necesari ca sd poata studia. Thiirmann: Und was machen Sie hier? Andreas: Arbeiten. Thiirmann: Was arbeiten Sie? Andreas: Ich bin Portier. Thiirmann: Arbeit ist neu fiir Sie, oder? Andreas: Ja. Thiirmann: Also, Sie studieren Journalistik, und Sie arbeiten. Sie brauchen doch das Geld, oder? Andreas: Ja. Klar. Thiirmann: Interessant, na denn — auf Wiedersehen. Andreas: Auf Wiedersehen, Herr Dr. Thiirmann. Jar Ex rezumd convorbirea intr-o forma versificatd. Ex: Studieren und recherchieren ~ interessant, sehr interessant. WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESIT Guten Morgen. Bundi dimineata. Sagen Sie mal: ... Ja spuneti-mi! Was? ce? machen aface Studien machen a face studi studieren astudia keine Manieren Sara maniere die Journalistik ‘ziaristica recherchieren acerceta, a ancheta 31 die Reportage, die Reportagen schreiben interessant sehr hier arbeiten die Arbeit neu fiir Sie brauchen das Geld Klar. Auf Wiedersehen. UBUNGEN reportajul, reportajele ascrie interesant foarte aici a munci, a lucra munca, lucrul nou pentru dumneavoastra 4 avea nevoie banii clar la revedere EXERCITIT Eh Puneti in dreptul intrebarii rdspunsul corespunzdtor. ‘Was machen Sie? Ww. ‘Was machen Sie da? studieren Sie? Die Arbeit ist neu fiir Sie? est a. b. c d. Und was machen Sie hier? e Defoe eet Po Journalistik. Ja. Ich bin Portier. Studieren. Recherchieren, Reportagen schreiben. Eh Ce rdaspunsuri sint posibile la intrebdrile urmdtoare? Was méchten Sie? Was brauchen Sie? Wer sind Sie? Wer bist du? Was machen Sie? aya w NS Was schreiben Sie? Ex arbeiten ein Taxi studieren ein Bier Frau Berger Dr. Thiirmann Reportagen ein Hotel Andreas 32 Formulati intrebdri cu wer sau was. 1. Was ist das? (ein Taxi) 2. (Andreas) 3. (Ex) 4, (Frau Berger) 5. (ein Lied) 6. (ein Hotel) El Formulati pentru fiecare rdspuns cite doud intrebdri, una cu wer, cealaltd cu was. 1, Wer méchte ein Bier? ‘Was méchte Dr. Thiirmann? (Dr. Thiirmann méchte ein Bier.) 2. (Andreas braucht die Arbeit.) (Andreas braucht Geld.) 4 (Dr. Thiirmann braucht ein Taxi.) Puneti intrebdri in functie de rdspunsurile din lectie. 1. Was machen Sie? Qournalistik studieren) 2. (Reportagen schreiben) 3. (Journalistil) 4 (Reportagen) 5. (Geld) 33 Lektion sieb Lectia Du bist seltsam Esti ciudatad TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiti Verbul sind: este persoana a treia plural a verbului sein. Verbele au terminatii. ich studiere: este la persoana intii singular. Terminatia verbului este -e. Pronumele personal este ich. du studierst: este la persoana a doua singular, adresare familiara cu du. Terminatia verbului este -st. du arbeitest: Verbele a cdiror radacind se termina in -t (vezi lectia 6) au la persoana a doua singular, adresare familiara, terminatia -est Infinitiv singular plural ‘Studieren persoana raddcina terminatia | persoana rdddcina terminatia arbeite: verbului verbului verbului verbului persoana inti | ich studier ¢ persoana a doua | du studier st (familiar) du arbeit est ! (politicos) Sie studier en persoana a treia Puteti spune: Daca n-ati inteles ceva: Wie bitte? Daca vreti sci-i spuneti cuiva cum eelsau cum e omul: Du bist seltsam/neugierig/ . . . Der Mensch ist sehr interessant. Andreas studiazd ziaristica. Ex studiaza” oamenii, zice ea. ~ Ex: Hallo, Andreas! Andreas: Was machst du hier? 34 Ex: Ich studiere. Andreas: Wie bitte? Studieren? Ex: Ja. Ich studiere. Andreas: Was studierst du? Ex: Menschen. Andreas: Aha, du studierst Menschen. Ex: Ja! Ich mache Studien. Ich studiere Menschen. Andreas: Ach, du bist seltsam. Ex: Menschen sind auch seltsam. Andreas filozofeazd asupra naturii umane. Ex crede cdi stie cum e omul: in primul rind ciudat si curios. Andreas: Menschen, hm, der Mensch, hm... . Wie ist der Mensch? EX: Unhéflich, miide, interessant und seltsam, Andreas: Wie bitte? Was? Ex: Der Mensch ist unh6flich, mide, sehr interessant, seltsam und — neugierig. WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESII der Mensch / die Menschen omul, oamenii Studien machen a face studii seltsam ciudat auch si, de asemenea Was? ce? neugierig curios UBUNGEN EXERCITN Eh Adaugati terminatiile corespunzatoare ale verbelor. 1, Was mach -St__ duhier? 2. Ich studier 3. Was studier du? 4. Ich mach —__ Studien. 5. Was mach —_ Sie? 6. Ich studier , und ich arbeit —_ . 7. Was studier Sie? 8. Ich studier —_ Journalistik. i Completati cu formele corespunzdatoare ale verbului sein. 1. Wie der Mensch? 2... Der Mensch _______ neugierig. 3. Du ——_ seltsam. 4. Menschen ______auch seltsam. 5. Das _— sehr interessant. 6. Sie —__________ woh ein Witzbold. 7. Ich ____. mide. 35 Completati propozitiile cu verbele potrivite la formele corespunzdtoare. 1. Ich —______ Menschen. 2. Was —_____ du? (Menschen!) 3. Ich —_____ ein Taxi. 4, Was —______ du? (ein Taxi) 5, Ich ________ Reportagen. 6, Was _______ du? (Reportagen) 7. Ich _arbeite hier. 8, Was —_____ du?_ (Ich bin Portier.) 9. Ich —_____ mide. 10. Was —______ du? (miide) Cautati in careul de mai jos cinci adjective. Spre deosebire de exemplul dat, ele sint pe verticald. MILIRIZ/U/S|TIS erstaunt UFO} IPININJE DIRIVINIBIEJUIL E|RIS|TIA/UIN|T MIN/BIE/Z/G|H|S RIE|Z|RITIEIOIA LIN|RIE|U/E|FIM S|U/M|S|B/RIL|P MIJE;S|SIA/T[ LIM N|UIDIAIZ|GIC|H B|P|UIN|W/S|H/U NU TJELTIO|M|S |Z 36 Lektion ac Lectia Woher kommst du? De unde vii? TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiti in aceasta lectie se repetd cele invatate pind acum. Adverbul interogativ woher: se foloseste pentru intrebdri in legdturd cu originea unei persoane sau a unui lucri. Puteti spun Daca vreti sd intrebati pe cineva Woher kommst du? de unde vine: Woher kommen Sie? Daca vreti sd dati de inteles ca un lucru este pentru dv. absolut clar, cd se intelege de la sine: Sowieso! In aceasté lectie vd sint prezentate cinci scene care se desfaisoara in sala pentru micul dejun a hotelulut Europa. Aflati apoi cum a venit Ex la Andreas. In prima scend facem cunostinté cu Hanna Clasen, care este camerista la Hotel Europa. Hanna scapé tava cu vesela. Un client amabil o ajuta. 1. junge Frau prima tinara 2. junge Frau = adoua tindra 1, Hotelgast = primul client al hotelului 2. Hotelgast = al doilea client al botelului Junger Mann = untindr Guten Morgen. Guten Morgen. (Tava cu veseld cade, féicind mult zgomot.) Hanna: O-nein! 1. Hotelgast: O-warten Sie! EX: Au weia! Alles kaputt! Hanna: Danke. Vielen Dank. Das ist sehr freundlich. Ex: Sehr freundlich. 37 In cea de-a doua scend, un barbat cam adormit inca soseste in sala pentru micul dejun. Hanna: Guten Morgen. 2. Hotelgast: Morgen. Hanna: Tee oder Kaffee? (Barbatul nu reactioneazd.) Hanna: Entschuldigen Sie, méchten Sie Tee oder Kaffee? 2. Hotelgast: Entschuldigung. Ich bin noch sehr mtide. Kaffee bitte. In cea de-a treia scend, Dr. Thiirmann intilneste intimplator un prieten pe care nu L-a mai véizut de multa vreme. 1. Hotelgast: Guten Morgen. Thirmann: Guten Morgen. 1. Hotelgast: Wer ist das nur? Seltsam, seltsam. Ja klar, das ist doch . . . Entschuldigen Sie bitte! Thiirmann: Ja, was ist? 1. Hotelgast: Sie sind doch Herr Thiirmann, oder? Thiirmann: Ja. Und du, ja, du bist doch . . . Stefan! in scena a patra, un tindr incearcd sd intre in vorbd cu o femeie punindu-i tot felul de tntrebari. Junger Mann: — Sagen Sie mal: Sie sind also Journalistin und machen Reportagen? Journalistin: Ja. Junger Mann: _Interessant. Sehr interessant. Das ist sehr interessant. Journalistin: Ja. Stimmt. Junger Mann: — Sagen Sie mal: Was machen Sie da? Journalistin: Ach, recherchieren . . . Ex: Recherchierenrecherchieren . . . In cea de-a cincea scena, doud tinere, dintre care una e studentd, constatd cd vin din acelasi oras, si anume din Augsburg, un oras situat in apropiere de Mtinchen 1.junge Frau: — Und was machst du? 2. junge Frau = Studentin: Ich bin Studentin. 1. junge Frau: — Und woher kommst du? Studentin: Aus Augsburg. 1.junge Frau: — Echt? Ich auch! Studentin: Was?! Du kommst auch aus Augsburg? Apoi Ex il intreabd pe Andreas de unde vine el, iar Andreas, la rindul lui, 0 intreaba in glumd de unde vine ea. Ex: Andreas, woher kommst du? Andreas: Ich komme aus KéIn. Und du? Woher kommst du? Ex: Ich? Ich komme aus . . 38 in cea de-a saptea scend aflati de unde a venit la Andreas Ex, care e invizibila dar a carei voce se aude foarte bine. Andreas citea 0 carte intitulata “Spiridusii din Kéln”. Potrivit legendei, spiridusii veneau intotdeauna noaptea, cind meseriasii dormeau, si isprdveau munca in locul lor, spre marea bucurie a locuitorilor din KéIn. Citind, Andreas oftase adinc, zicindu-si ca si el si-ar dori un astfel de ajutor, dar ca vremurile de aur au trecut ‘oricum’(sowieso). La acest cuvint magic, din carte a sdrit un mic personaj feminin pe care Andreas La botezat Ex, ceea ce inseamnd in latind ‘din’, tocmai pentru cd iesise din carte. Dar Andreas nu stie caé‘sowieso’ e un cuvini cu puteri magice. Andreas: Ich méchte auch so . . . Na ja— das ist sowieso vorbei! Ex: Hhmm, hhmm. Hallo! Hallo! Da bin ich. Andreas: Wer bist du? Ex: Ich bin... Andreas: Wer bist du? Ex: Ich bin ich. WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESIT warten aastepta O-warten Sie! 0, asteptati! Au weia! aoleu! Alles kaputt! toate s-au spart! Vielen Dank. multe mulfumiri! freundlich amabil der Tee ceaiul oder sau der Kaffee cafeaua noch inca Ja klar. clar, bineinteles Wer ist das nur? Cine-o fi? die Journalistin ziarista die Studentin studenta woher? de unde? kommen aveni aus (Berlin) de la, din (Berlin) Echt? (expresie familiara) Das ist sowieso vorbei. sowieso Ich bin ich. zau? intr-adevar? e adevdrat? Ei,da. Asia a trecut trecut, terminat, sfirsit Asta oricum a trecut. oricum Eu sint eu. 39 UBUNGEN EXERCITN El Ce spun oamenit in diferitele scene? Marcati rdspunsurile corecte. Ein Gast = uw client Frau = doamnd Ex Hanna Ein Gast Q Naja. Q Das ist sehr interessant. O Kaffee bitte! O Alles kaputt. O Das ist neu. O Tee bitte. O Alles okay. 0 Das ist sehr freundlich. O Ein Bier. Ein Gast Frau O Das ist doch Herr Thiirmann. O Ich bin Portier. O Du bist doch Herr Thtirmann, O Ich bin mide. O Sie sind doch Herr Thiirmann. 1 Ich bin Studentin. Completati. Ich Augsburg. Woher kommst du? Berlin. Koln. onneun Das weift du doch! Dar stii tu asta! TABEL SINOPTIC Ce trebuie sa stiti 1. Verbul Andreas wohnt in Aachen. wohnt: este forma pentru persoana a treia singular. Terminatia e -t. Er arbeitet in Aachen. arbeitet: /a verbele a cdror rdddcind se termind in -t (vezi lectia 6), terminatia la persoana a treia singular este -et. Infinitiv singular plural wohneit ‘persoana ridécina terminatia | persoana rédécina terminatia arbeite: verbului_verbului verbului verbului ‘persoana intii | ich wohn e persoana adoua| du wohn st (familiar) du arbeit est! (politicos) Sie wohn en Sie arbeit en ‘persoana a treia | er wohn t er arbeit et! 2. Pronumele personal er este pronumele personal pentru persoana a treia singular. Er inlocuieste un substantiv masculin, asadar cu articolul der, sau un nume propriu. Dr. Thiirmann wohnt in Berlin. | Der Text ist von Goethe. Er wohnt in Berlin. LEr ist von Goethe. 3. Prepozitia in Er wohnt in Berlin. aus — Er kommt aus Leipzig. Puteti spune: Dacd vreti sa intrebati de unde vine cineva: Woher kommt er? Woher kommst du? Daca vreti sd spuneti de unde vine cineva: Er kommt aus Leipzig. Daca vrefi sd spuneti unde locuieste cineva: Er wohnt in Berlin. Daca stiti ceva: Das weif ich. Dacé nu stifi ceva: Das weifs ich nicht. Daca spuneti cuiva ca stie ceva: Das weifst du doch! Ex, care e curioasd, vrea sd afle cit mai multe despre Dr. Thtirmann. De aceea cautd, impreund cu Andreas, in fisierul botelului. Ajungind la numele si prenumele doctorului Thtirmann, incep sd vorbeascd de propriile lor nume. Andreas: Ex: Andreas: Ex: Andreas: Ex: Andreas: EX: Andreas: Ex: Hier, also — Name: Thiirmann. Das weif§ ich doch! Weiter! Vorname: Lukas. Vorname? Ja. Vorname, Wie ist dein Vorname? Das weifst du doch! Andreas. Und dein Vorname? Das weif ich nicht. Aber ich! Ich weif§ das! Vorname: Ex, Name: Hex. Nein — nein! Dupd aceasta divagatie, cei doi continud sd vorbeascd de Dr. Thiirmann, care e medic,s-a ndscut la Leipzig si locuieste la Berlin. Andreas: Also weiter: Beruf. . . Ex: Was macht er? Andreas: Er ist Arzt, er heift ja Dr. Thirmann. Ex: Was ist dein Beruf? Andreas: Student und Portier. Ich studiere, und ich arbeite als Portier. EX: Weiter: Geburtsort! Woher kommt er? Andreas: Er kommt aus Leipzig. Ex: Weiter: Wohnort! Andreas: Moment: hier — Berlin! Er wohnt in Berlin. WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESII der Name numele Das weif§ ich doch! Dar eu stiu asta! weiter mai departe der Vorname prenumele Das weifst du doch! Dar tu stii asta! dein Vorname prenumele tau Das wei ich nicht. Asta nu stiu. 42 nicht nu aber dar, insé Ich weif§ das. Stiu asta. die Hex(e) vréjitoarea der Beruf meseria, profesia er el der Arzt medicul Er hei&t ja Dr. Thiirmann. I cheama dealtfel Dr. Thtirmann. der Student studentul Ich arbeite als Portier. Lucrez ca portar (receptionist) der Geburtsort locul nasterii der Wohnort localitatea de domiciliu Moment! Un moment! wohnen alocui in (Berlin) in (Berlin), la (Berlin) UBUNGEN EXERCITH El Completati cu verbul potrivit (wohnen sau kommen). Aveti grijd ca verbele sd aibd terminatiile corespunzdatoare. 1, Woher ______ Dr. Thiirmann? 2. Dr. Thiirmann ________ aus Leipzig. 3. Dr. Thirmann —____ in Berlin. 4. Woher _______ Andreas? 5. Andreas ______ aus Kéln. 6. Andreas _______ in Aachen. Eh Completati cu prepozitia potrivitd (in sau aus). 1. Dr. Thérmann wohnt —______ Berlin. 2. Er kommt ______ Leipzig. 3. Andreas kommt —_______ K6In. 4. Er wohnt —_______ Aachen. 5. Die Studentin studiert ______ Augsburg. Completati cu pronumele personale $i formele verbale corespunzdtoare. das Geld. 1. Andreas _______ Portier im Hotel Europa. 2. 3, ——____. _______ auch. 4, Er —______ Journaliistik. 5. . 6 . 7. Ex Studien. recherchieren |brauchen | studieren | sein [machen| studieren | Reportagen | schreiben 43 El Completati cu pronumele personale potrivite (ich / du / Sie / er). 1. Dr. Thtirmann ist Arzt. ________ wohnt in Berlin. 2. Sagen —________ mal: Was machen —_____ ? 3, _____ studiere Journalistik. 4, _______ schreibe Reportagen. 5. Ex, was machst —______ hier? 6, —_____ studiere Menschen. Und —______ ? 7. ________ arbeite. 8, ________ arbeitet, ________ studiert, _______ ist Portier und Student. Puneti intrebdrile $i rdspundeti cu una din propozitiile aldturate. (Fard rezolvare in “cheia exercitiilor”) Woher kommst du? Das weif ich nicht. Woher kommen Sie? Das weif§ ich. Was machst du? Das weif8t du doch. Was arbeitet er? 44 tion zehn Moh) Ist noch ein Zimmer frei? Mai e o camerd libera? TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiti Intrebdrile la care se poate rdspunde cu “da” sau “nu” se formeazd fara pronume interogativ. Verbul se pune pe primul loc in propozitie. Du arbeitest viel. Atbeitest Bs du viel? Puteti spune: Daca vreti sd stiti cit costa ceva: Wie teuer ist das Zimmer? Daca vreti sa stiti cita vreme rdmine cineva: Wie lange bleiben Sie? Andreas rezolvd unele lucrari de birou. Ex il asalteaza cu intrebari Ex: Du, Andreas, arbeitest du? Andreas: Ja. Ex: Du, Andreas, arbeitest du viel? Andreas: Ja. Ex: Andreas, bist du gliicklich? Andreas: Hm. Ex: Was heift hm? Ja oder nein? Andreas: Fragst du immer so viel? Ex: Immer! Andreas: Pst— da kommt jemand! La hotel soseste un nou client, care intreaba daca mai e vreo camera libera si cit costa camera. Clientul, domnul Meier, vrea sa ramind doud sau trei zile. Andreas: Guten Abend. Gast: Guten Abend. Ist noch ein Zimmer frei? Andreas: Ein Einzelzimmer oder ein Doppelzimmer? Gast: Ein Einzelzimmer bitte. Andreas: Mit Bad? Gast: Ja. Andreas: Wie lange bleiben Sie? Gast: Zwei oder drei Tage Andreas: Okay. Zimmer zehn ist noch frei. Gast: Wie teuer ist das Zimmer? Andreas: Hundertzwanzig Mark. Mit Friihstiick. Gast: Gut. Andreas: Thr Schliissel — und einen schénen Abend noch, Herr Meier! Gast: Danke. Pe cit se pare, domnul Meier e muzician, deoarece din camera lui se aud sunete de flaut. Andreas: Wie schén! Ex: Ruhe! Ruhe bitte! WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESIT viel mult gliicklich fericit fragen a intreba immer intotdeauna, oricind, mereu so viel atit(a), atitia, atitea jemand cineva das Zimmer camera frei liber das Einzelzimmer camera pentru o persoanad das Doppelzimmer camera pentru doud persoane mit cu das Bad baia Wie lange? cit timp? bleiben ardmine zwei doi, doua drei trei der Tag / die Tage ziua/zilele zwei oder drei Tage doud sau trei zile zehn zece Wie teuer? cit costa? hundertzwanzig o sutd doudzeci die Mark marca das Friihstiick micul dejun Gut. bine, bun der Schliissel cheia Einen schénen Abend noch! Seard placutd! Ce frumos! Liniste! UBUNGEN EXERCITIL Eh Indicati rdspunsurile corecte la intrebdri. 1. Ist noch ein Zimmer frei? a. Hundertzwanzig Mark. 2. Wie lange bleiben Sie? b. Zimmer zehn ist noch frei. 3. Wie teuer ist das Zimmer? c. Zwei oder drei Tage. aan pees F Entrebati cit costd cele de mai jos $i dati rdspunsuri, (Fard rezol- vare in “cheia exercitiilor’) Wie teuer ist das Taxi / das Hotel / das Bier / der Tee / der Kaffee . . 2 Entrebati cit timp vrea sd rdmind cineva (clientul unui botel, un prieten) si dati rdspunsuri. (Fard rezolvare in “cheia exercitiilor”) Wie lange bleiben Sie? _______ Tage. Wie lange bleibst du? _______ Tage. Completati cu cuvintele care lipsesc. 1: Guten Abend. Ich méchte ein —_____, 2. Ist noch ein Zimmer —_____? 3. Méchten Sie ein —_____________ oder ein —_____________? 4, Méchten Sie ein Zimmer mit —______? 5. Hier bitte, Ihr und einen sch6nen —_______ noch. Transformati propozitiile in intrebdri. 1, Das ist das Hotel Europa. Ist das das Hotel Europa? 2, Andreas arbeitet da. 3. Erist Portier. 4. Erarbeitet viel. 5. Sie studieren Journalistik. 6. Sie brauchen das Geld. 7. Sie sind der Portier. 47 @ Ordonati propozitiile in tablourile urmatoare. Tineti cont de locul verbului in propozitie. Ist noch ein Zimmer frei? Wie lange bleiben Sie? wy Wie teuer ist das Zimmer? Bist du ghiicklich? Andreas weif das nicht. Er fragt Ex: SI AWS Fragst du immer so viel? Herr Meier bleibt zwei oder drei Tage. Ist noch ein Zimmer frei? Wie lange bleiben Sie? 48 Rea [Ror] Schon wieder so ein Zimmer! Iardsi o camerd intr-un asemenea hal! TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stitt Articolul In limba germand existd articole. Ele precedd substantivele si indica genul lor. Existd trei genuri: masculin, neutru si feminin. Exista articole hotdrite si nehotdrite, Articolul hotdrit este pentru substantivele masculine (mJ): der —der Schliissel pentru substantivele neutre (n_): das —das Zimmer pentru substantivele feminine (f.): die—die Flasche Articolul nebotdarit este pentru substantivele masculine: ein — ein Schliissel pentru substantivele neutre: ein —ein Zimmer pentru substantivele feminine: eine — eine Flasche Articolul nehotdrit se foloseste daca persoana sau obiectul nu este cunoscut sau precizat. Este adesea cazul atunci cind persoana sau obiectul este mentionat pentru prima oard. Cind ceva este cunoscut sau precizat, se utilizeaza articolul botarit. Da ist eine Flasche — die Flasche ist ja noch halbvoll. singular masculin (m.) neutru (n.) Seminin (f) nominativ acuzativ nom. ac. nom. ac. (nom.) (ac.) hotarit der das die nehotdrit | ein ein eine 49 Puteti spune: Daca ceva v-a suparat: So ein Mist! Daca vreti sé atrageti cuiva atentia asupra unui fapt pe care il cunoaste: Das kennst du doch! Das kennen Sie doch! Hanna, camerista de la Hotel Europa, care tocmai face curditenie in camere, e foarte supdratd din cauza dezordinii ce domneste in camera unui client. Hanna: Hallo, Frau Berger! Frau Berger: Guten Morgen, Hanna. Hanna: Ach nein — schon wieder so ein Zimmer! So ein Mist! Frau Berger: — Was ist, Hanna? Hanna: Ach — das Zimmer ist wirklich ein Saustall! Frau Berger: — Das kennst du doch. Hanna: Stimmt. In timp ce adund sticle si goleste scrumiere, Hanna se linge de impartirea nedreapta a rolurilor: barbatul fumeazd, femeia curdfa. Hanna: Typisch — eine Flasche, noch eine — oh, die Flasche ist ja noch halbvoll. Der Aschenbecher — voll! Na klar: Der Mann raucht und trinkt, die Frau putzt. EX: Und singt. Hanna: Was? Ist da jemand? Ex, mereu curioasd, a pornit sd exploreze hotelul. A vdzut si a auzit tot si-si bate joc de clientul muzician, numindu-l “muzicant”. FrauBerger: — Alles okay, Hanna? Oh ~ eine Flote! Ex: Ein Musikant — chaotisch und charmant. Hanna: Ist da jemand? FrauBerger: Ist da jemand? Komisch... WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESIT schon wieder iardsi So ein Mist! Ce porcarie! Was ist? Cee? wirklich adevéirat, intr-adevdr Das ist wirklich ein Saustall! Asta eo adevaratd cocina! kennen a cunoaste stimmt asae typisch tipic 50 die Flasche halbvoll der Aschenbecher voll Na klar! der Mann rauchen uinken die Frau putzen singen die Fléte der Musikant (depreciativ, pentru “muzician”) chaotisch charmant komisch Bis zum niachsten Mal! sticla pe jumatate plin(a@) scrumiera plin(a) Clar! Evident! Bineinjeles! barbatul afuma abea Semeia a curdta a cinta (cu vocea) flautul muzicantul haotic sarmant, fermecdtor, incintdtor ciudat, bizar Pe data viitoare! UBUNGEN EXERCITI Scrieti substantivele (cu articol hotdrit) in coloana corespunzdtoare, m. a f. das Frithstiick Friihstiick (n) Tee (m) Kaffee (m) Lied (n) Flite () Text (m) Beruf (m) Arat (m) Portier (m) Student (m) Studentin (f) Rezeption (f) Zimmer (n) Mann (m) Geld (n) Cel > Grd KO Portier (m) Schliissel (m) Frau (f) Taxi (n) 51 Completati cu articolele corespunzdtoare. . Das ist —ein____ Taxi. 2, Das__ Taxi ist neu. . Das ist —____.. Zimmer. 4, ______. Zimmer ist frei, . Das ist —______ Lied. 6, —_____ Lied ist wunderschén. Das ist _________ Flasche. 8. —______ Flasche ist voll. . Das ist —_______ Arzt. 10, —_____ Arzt arbeitet viel. . Das ist —____ Frau. 12, ______ Frau arbeitet im Hotel. a Completati cu articolele corespunzatoare. Continuati apoi presupunind cd este vorba de o femeie. Mann kommt in Mann fragt: ,Ist noch Einzel- oder Doppelzimmer?* _______ Mann méchte ________ Einzelzimmer mit Bad. —____- Portier sagt: ,Okay." _______ Mann méchte —________ Taxi. Portier sagt: , _______ Taxi ist gleich hier.“ ________ Mann wartet, er raucht und sagt: ,Vielen Dank.“ Zimmer frei?* _______ Portier fragt: Frau kommt in ———___ Hote], __________ 52 Lektion zwolf Lectia Student oder Portier? Student sau portar? TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiti Verbul wir studieren —_ este persoana intii plural a verbului stadieren. Terminatia verbului este -en. Pronumele personal este wir. Infinitiv singular plural ‘persoana nidécina terminatia | persoana ridacina terminatia verbului —verbului verbului —verbului persoana inti | ich studier€ wir studier_ en persoana a doua (familiar) du studier st (politicos) Sie studier en persoana a treia_ | er studier Puteti spune: Daca vreti ntrebati care e motivul: Warum sagen Sie: Cind vreti sa intrebati dacd cineva Spune mereu acelasi lucru: Sagen Sie immer: Dacd presupuneti ceva: Ich glaube: . . Andreas 0 cautd pe Ex si aude vocea ei in camera in care dereticé Hanna. Asa fac cunostintd Andreas si Hanna. Dar Andreas trebuie sa-i explice doamnei Berger ce cautd acolo. Frau Berger: Komisch. Ex: Was ist komisch? Frau Berger: Ist da jemand? Ex: Ja. Wir! Andreas: Pst — sei doch still! Frau Berger: Was machen Sie denn hier? Ex: Wir studieren. Hanna: Wie bitte? Andreas: Ja. Nein, also wir... (bilbfindu-se)— ich bin nur neugierig. 53 Frau Berger: Interessant! Sagen Sie mal: Sie sind doch allein. Sagen Sie immer ,wir' und meinen , ich’? Andreas: Nein, nattirlich nicht. Andreas se prezinta Hannei ca receptionis camerista, Doamna Berger se amuza. si student. Hanna spune cd eae Hanna: Sie sind neu hier, oder? Ich glaube, Sie sind der Portier. Andreas: Stimmt! Hanna: Und warum sagen Sie ,wir studieren? Andreas: Ich bin Student. Hanna: Was denn: Student oder Portier? Andreas: Student und Portier. Hanna: Ach so. Na ja —also, ich bin Hanna. Das Zimmermadchen. Andreas: Und ich bin Andreas. Frau Berger: Also —an die Arbeit! Hanna: Okay. Tschiis! Ex: Ciao! WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESIT wir noi Sei doch still! Taci din gura! Stai linistita! still linistit(@) Was machen Sie denn hier? Ce faceti aici? allein singur meinen a gindi, a crede, a fi de pdarere Natiirlich nicht! Fireste cd nu! Bineinjeles cd nu! glauben acrede Was denn: ...? Ce, atunci? das Zimmermidchen camerista An die Arbeit! La treaba! Tschtis! Pa! La revedere! Ciao! Ciao! UBUNGEN EXERCITI Ell Scrieti formele de infinitiv ale verbelor din propozitiile de mai jos. Cfinitivul este forma sub care gdsiti aceste verbe in dictionar.) 1, Wie heien Sie? heigen 2. Wer sind Sie? 3. Arbeitest du viel? 4. Ich arbeite und studiere. 5. Das kennst du doch! 6. Der Mann trinkt Kaffee. 7. Wir brauchen Sie. 8. Herr Meier bleibt zwei oder drei Tage. 9. Was glaubst du: 10. Singt Hanna gern? 11. Ich meine: ja! 12. Bist du miide? EA Completaji cu terminatiile corespunzatoare. 1, Hanna arbeit€t als Zimmermidchen im Hotel Europa. 2. Frau Berger frag__ Andreas: 3. ,Was mach Sie denn hier?“ 4. Ex sag: 5. ,Wir studier. “6, Hanna frag____: 7. ,, Warum sag____ Sie wir studier___ "8, Da frag Frau Berger: 9. Sag_ Sie mal: Sag___ Sie immer ,wir' und mein , ich“ 10. Hanna mein : ,Ich glaub__ , Sie sind der Portier.“ Scrieti cuvintele care lipsesc in spatiile aldturate. Cele mai multe cuvinte sint din lectia 12. Literele din cea mai lungd coloand verticald indicd meseria Hannei. 1. Istnoch ein Zimmer _ frei? 1 zt [MIM[E [R 2. Ex sagt: _______ studieren. 2. 3. Sagen Sie immer ,wir und sich? 3. 4, Was ist ____ ? 4. 5. Ich —______ : Sie sind der Portier. 5. 6. sagen Sie: Wir studieren’? 6. 7, Stimmt _ 7 8. Andreas hei&t Andreas 8. 9. Er ist —_______ und Portier. 9. 10. Was ________ Sie denn hier? 10. 11. Sie sind neu _________ , oder? 11. 12. Sie sind doch —_____ 12. 13. Ich ____ nur neugierig. 13. Hanna ist 55 Lektion dreizehn Rohr) Hier bitte — mein Schlissel Poftim, iatd cheia mea! TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiti Adjectivul posesiv Adjectivul posesiv aratd cui apartine ceva. De exemplu: mein Geld: baniti mei. Sint banii care imi apartin mie. meine Arbeit: — munca mea. Munca pe care 0 fac eu. dein Hotel: hotelul tau. Hotelul in care locuiesti tu: Adjectivul posesiv precedd substantivul. El inlocuieste articolul nebotarit si are acelasi gen ca el: der/ein/mein Schliissel die/eine/meine Arbeit das/ein/mein Hotel singular masculin (masc.) | feminin (fem.) | plural neutru (n.) persoana inti mein meine persoana a doua (du) dein deine (Sie) Ihr Ihre persoana a treia (masc.) (fem.) Puteti spune: Dacdi dati ceva cuiva: Hier bitte - Thr Paf/Thre Brille. Daca intrebati pe cineva ce mai face: Wie geht es Ihnen?/Wie geht’s? Dacé raspundeti la intrebare: Danke. Gut./Gut./Es geht. Scenele urmdtoare se desfasoard la receptia hotelului Europa. Scena 1: Domnul Meier preda cheia camerei sale la receptie. Andreas: Guten Morgen, Herr Meier. Wie geht’s? Meier: Danke. Gut. (Domnul Meier da cheia lui Andreas.) Meier: Hier — mein Schliissel! Andreas: Danke. Und einen schénen Tag noch. Meier: Auf Wiedersehen, 56 Scena 2: Andreas restituie pasaportul unei cliente. Andreas: Guten Morgen Frau: Guten Morgen. Andreas: Hier bitte — Thr Pag! Frau: Ach ja, danke. Auf Wiedersehen. Andreas: Auf Wiedersehen. Scena 3: Andreas dé o scrisoare doctorului Thtirmann. Acesta n- poate citi pentru cd nu-si gdseste ochelarii, De fapt, ti are pe nas. Guten Morgen, Herr Dr. Thiirmann. Wie geht es Ihnen? Morgen. Danke, es geht. Hier ist ein Brief fiir Sie. So - ein Brief. Meine Brille — meine Brille ist weg! Woher kommt denn der Brief? Aus Berlin. Entschuldigen Sie bitte, Herr Dr. Thiirmann, da ist ja Ihre Brille! Na, so was. . . ich bin doch alt Scena 4: Ex fl sictie pe Andreas care are de rezolvat lucrari de birou. Ex: Hm, hm, Andreas: Das ist mein Filler! Ex: Dein Filler? Ach so, das wei ich doch nicht. Ist das auch deine Brille? Andreas: Nein! Ex, sei still! Ich arbeite. Ex: Arbeiten, arbeiten, der Mensch arbeitet immer. . . WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESIT Wie geht’s? Ce mai faci? Gut. Bine, mein Schlussel cheia mea Einen schénen Tag noch! (VG doresc) 0 zi placuta! der Pa pasaportul Thr Pag pasaportul dumneavoastra Wie geht es Ihnen? Ce mai faceti? Morgen. (= Guten Morgen.) ‘neata! (= Bund dimineaja)) Es geht. Merge! der Brief scrisoarea die Brille ochelarii meine Brille ochelarii mei weg disparut, pierdut Da ist ja Ihre Brille! Tata ochelarii dumeavoastra! Na, so was... Ja uite! Una ca asta! 57 alt baitrin der Fiiller stiloul dein Filler stiloul tau UBUNGEN EXERCIJU El Marcati rdspunsul exact, asa cum Lati auzit la radio. 1. Cerdspunde domnul Meier? , Wie geht's?* O Ja. 0 Alles okay. QO Danke. Gut 3. Ce spune Andreas doamnei? O Hier bitte - thr Pas. © Hier bitte - thr Schliissel. O Hier bitte - Thr Brief. 5. Cum reactioneaza Dr. Thtirmann? QO Ichbin doch neugierig. O Ichbin doch erstaunt. QO Ichbin doch alt. Completati propozitiile Ex il intreaba pe Andreas. Ist das _dein _ Filler? Ist das _______ Brief? Ist das ______ Kaffee? Ist das —______ Arbeit? Ist das ______ Geld? Andreas spune unui client: a. Bitte, das Pag. c. Bitte, di Flote. e. —_____ Taxi ist da. g ———_ Arzt ist da. 58 2. Ce raspunde domnul Thiirmann? »Wie geht es Ihnen?* QO Nein. QO Gut. QO Danke. Es geht. 4. Ce-i spune Andreas domnului Thiirmann? 1 Daistja Ihre Brille. 6. Ce intreaba Ex? O Ist das auch dein Brief? O Ist das auch deine Brille? 1 _Ist das auch dein Taxi? Andreas raspunde: Ja, das ist _mein_ Fiiller. b. Bitte, das ist Schliissel. d. Bitte, das ist _______ Tee. f. Brille ist da. Completati cu articolul posesiv in functie de pronumele personal. 1. Das is Das ist Das ist 2 Das ist —__ Das ist Das ist 3. Das ist Das ist Das ist mein_ Geld. Reportage. Arbeit. Flasche. Arbeit. Kaffee. Arbeit. Friihstiick. Zimmer. 59 Lektion vierze’ Lectia Thr kommt doch nach Aachen? Veniti la Aachen, nu-i asa? TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiti 1. Verbul ibr kommt este forma pentru persoana a doua plural a verbulut kommen. Terminatia verbului este -t. Pronumele personal corespunzator este ihr. Infinitiv singular plural (kommen: > persoana ridécina terminatia | persoana radacina terminatia verbului — verbului verbului — verbului ‘persoana inti ich komm e€ wir komm en persoana a doua (familiar) du komm st ihr komm t (politicos) Sie komm — en persoana a treia | er kommt 2. Subiectul (Determinare in nominativ) In fiecare propozitie exista o determinare in nominativ numitd “subiect”. Subiectul poate fi exprimat prin diferite feluri de cuvinte: substantiv precedat de articol, nume propriu, pronume etc. Nominativ-Erganzung Subiectul Ein Student braucht immer Geld. Die Arbeit ist neu. Dr. Thirmann kommt aus Berlin. Thr kommt doch nach Aachen? Das ist sehr teuer. 3. Particula wohl wohl exprimd o presupunere: Er raucht und trinkt wohl gern. = ich glaube: Er raucht und trinkt gern. 60 Puteti spune: Daca vreti ca pdrerea dumneavoastra sai fie confirmata: Thr wift doch: ... Daca respingeti ceva: Das geht doch nicht! Dacd presupuneti ceva: Das ist wohl (+ adjectiv) Andreas scrie o scrisoare parintilor sdi. Le vorbeste despre munca lui la Hotel Europa si despre oamenii pe care-i observd, de exemplu Dr. Thtirmann si domnul Meier. Liebe Eltern, Thr wit doch: Ein Student braucht immer Geld. Ich arbeite also wieder — als Portier im Hotel Europa in Aachen. Die Arbeit ist neu und interessant. Immer kommt jemand und méchte ein Zimmer, ein Bier oder ein Taxi... Oder jemand fragt: , Wo ist mein Geld, meine Brille, mein Paf8 . . .?* Die Leute glauben wohl: Ein Portier weif alles. Da mache ich Studien, studiere Menschen: Da ist z. B. Dr. Thiirmann, ein Arzt aus Berlin. Er ist nett, aber er fragt sehr viel. Und da ist noch Herr Meier, ein Musiker. Er raucht und trinkt wohl gern... Auch ich rauche immer noch, und das ist sehr teuer, leider. Ihr kommt doch nach Aachen? In acest punct, Ex il intrerupe pe Andreas, intrebindu-l cine sd vind la Aachen. Ex isi exprimd de asemenea regretul cd ea nu este menfionatd in scrisoare. Ex: Wer denn? Andreas: Meine Eltern. Ex: Und ich? Wo steht: Ex ist meine Freundin? Andreas: Ach so, du meinst .. . Ex e de péirere ca Andreas ar trebui sd scrie ceva parintilor sai si despre ea, insa Andreas refuzd. EX: Jal Andreas: Ach, Ex, das geht doch nicht! “EX: Warum nicht? Andreas nu raspunde la aceasta intrebare, ci isi termind scrisoarea. Bis bald Euer Andreas WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESIT Liebe Eltern! Dragi péringi Ich arbeite wieder. Lucrez din nou. wieder din nou, iarasi 61 die Leute Die Leute glauben wohl. . Er weifg alles. das Beispiel z. B. = zum Beispiel nett gem der Musiker immer noch leider nach (Aachen) Wo steht... .? die Freundin Das geht doch nicht. Warum nicht? bis bald Euer Andreas SUNGEN oamenii, lumea Oamenii cred probabil... Lumea crede probabil... EI stie tot. exemplul de ex. = de exemplu amabil, simpatic, placut cu pldcere, bucuros muzicianul inca din pdcate, din nefericire la, spre (Aachen) (aici:) Unde scrie? prietena Asta nu se poate. De ce nu? pecurtnd Alvostru, Andreas EXERCITI El Subliniati verbele din scrisoare lui Andreas. Eh Completaji tabloul cu subiectele propozitiilor din scrisoarea lui Andreas, respectiv din dialogul sdu cu Ex. persoana intit a. ersoana a doua (familiar) b. (politicos) c persoanaatreia— d e - f, wir mein arbeit@) mein) SS komm@) brauch brauch| h. glaub@n) rauch| Cdutati subiecte potrivite pentru propozitiile urmdtoare. Andreas arbeitet als Portier. ist interessant. heifst Dr. Thirmann. fragt Andreas: studiert Menschen. macht Studien. wne brauchen das Geld, oder?* * aw 7. Exsagt:, —_______._ studieren.“ 8 so glaubea: —_____ wei alles. Ell Transformati afirmatiile din propozitiile urmdtoare in presupuneri utilizind cuvintul wohl. Andreas glaubt: 1, Herr Meier raucht gern. Herr M. raucht wohl gern. 2, Hanna ist nett. 3. Frau Berger singt gern. 4, Musiker sind chaotisch. Menschen sind neugierig. Frau Berger arbeitet viel. Nay Dr. Thiirmann ist seltsam. 63 Verkaufst du auch die Kassetten? Vinzi si casetele? TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiti 1. Pluralul substantivelor In germanéi, cele mai multe substantive isi schimbai forma la plural. Exist cinci posibilitati de formare a pluralului. Una din ele este atasarea la forma de singular a terminafiei -n sau-en. Articolul botdrit este la plural pentru toate genurile die: die Kassette — die Kassetten / der Mensch — die Menschen 2. Pronumele personal sie este forma pentru persoana a treia plural. La plural, toate substantivele in nominativ $i acuzativ pot fi inlocuite cu sie. Die Kassetten sind alt. Ich verkaufe die Schallplatten. Sie sind alt. Ich verkaufe sie. 3. Negatia cu nicht Cu nicht se neagd enuntul unei propozitii. Nicht se pune intotdeauna dupa verb: Ich hére die Kassetten doch nicht. Puteti spune: Dacéi nu stiti ceva: Ich weif nicht. Daca nu sinteti sigur: Ich glaube nicht. Andreas e acasdi si alege lucruri vechi pe care vrea sd le vindd la piata de vechituri. Oricine poate vinde acolo lucruri de care nu mai are nevoie. Ex urmdaireste ce face Andreas. EX: Warum liegen die Sachen da? Andreas: Ich verkaufe sie. Ex: Was? Verkaufen? Wo denn? Andreas: Morgen ist Flohmarkt. Ex: Flohmarkv? Flohmarkt? Verkaufst du Fléhe? Andreas: Nein. Ich verkaufe — die Ex Hex. Ex: Nein, bitte nicht! 64 In continuare, Ex intreabd dacdé Andreas vinde si discurile si casetele. Andreas nu s-a hotarit inca. Ex: Verkaufst du auch die Kassetten? Andreas: Ja—sie sind alt. Ich hére sie doch nicht. Ex: Und die Schallplatten? Verkaufst du auch die Schallplatten? Andreas: Ich weif nicht. Ich glaube nicht. Ex: Sind sie neu? Andreas: Nein, natiirlich nicht! Ex: Spielst du eine Schallplatte? Andreas: Na gut. WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESIT liegen asta, ase afla die Sachen lucrurile verkaufen avinde sie ei, ele Wo denn? Unde? morgen, miine der Flohmarkt piata de vechituri, talciocul der Floh/die Fléhe puricele/puricti Bitte nicht! Te rog, nu! die Kassette caseta héren aasculta die Schallplatte/die Schallplatten discul/discurile Ich wei nicht. Nu stiu. Ich glaube nicht. Nu cred. Nattirlich nicht! eine Schallplatte spielen Na gut. Ich hore sie doch nicht. UBUNGEN Fireste ca nu! @ pune un disc (la picup) Bine. Ei bine, fie! Nici macar nu le mai ascult. EXERCITH El Care e forma corectd: ist sau sind? Die Flaschen voll. Der Mann unhéflich, Menschen neugierig. Die Sachen alt. Der Aschenbecher halbvoll. Die Flasche voll. Die Flaschen sind voll. 65 Ed Raspundeti la intrebari folosind adjectivul din paranteza. Sind Menschen unhéflich? (héflich) aes Raspundefi la intrebdri evitind sd repetayi substantivele. (Folositi pronumele.) Sind die Kassetten neu? (alt) Nein, sie sind alt. Sind die Flaschen voll? (halbvoll) Sind ,Musikanten* chaotisch? (charmant) 1. Brauchst du die Sachen? ___Nein, ich brauche sie nicht. 2. Verkaufst du die Schallplatten? 3. Horst du die Kassetten? 4, Schreibst du die Reportagen? 5. Kennst du die Namen? El Puneti intrebari $i rdspundeti la ele. die Flaschen die Brillen die Fléten die Kassetten Verkauft ihr die Flaschen? Nein, wir verkaufen sie nicht. nicht verkaufen Ce pdrere aveti? Puneti intrebdri $i rdspundeti cu ajutorul cuvintelor $i propozitiilor de mai jos. Was meinst du? Ex —charmant? Was meinen Sie? Dr. Thirmann ~ interessant? Ich weif nicht. Hanna — neugierig? Ich glaube nicht. Andreas — raucht? Nattirlich. Dr. Thiirmann —singt gern? —_Nattirlich nicht. Frau Berger —spielt Fléte? Ja. Was meinst du? Ist Ex charmant? 66 ktion sech [Re Probieren Sie mal! Incercati mdcar! TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stifi 1. Verbul: pentru rugdminte sau indemn se foloseste imperativul. Daca se exprimd o rugdminte sau un indemn, se poate folosi forma de imperativ a verbului. La exprimarea politicoasd (cu “dumneavoastra”) forma imperativului e identica cu aceea a infinitivului, dar verbul se afla pe primul loc in propozitie, ca in propozitiile inierogative. Probieren Sie das Tuch! 2. Particula mal mal atenueazd caracterul categoric al unui ordin sau indemn, dind imperativului un caracter mai amabil: Probieren Sie mal das Tuch! 3. Pronumele personal €s este pronumele personal pentru persoana a treia singular neutru. El poate inlocui un substantiv neutru, asadar un substantiv cu articolul botdrit das. Das Tuch | ist chic. Ich nehme | das Buch. Es ist chic, Ichnehme | es. Putefi spune Dacéi vreti sd rugati pe cineva ceva sau vreti sd-l indemnati la ceva: Sehen Sie mal! Probieren Sie mal! Zeigen Sie mal! Andreas si-a expus lucrurile vechi de vinzare la piata de vechituri. Din intimplare, prin piatd se plimbd si doamna Berger. Andreas incearca s-o convingd sa cumpere un batic. Andreas: Tag, Frau Berger. Wie geht’s? Frau Berger: Tag. Danke, gut. Andreas: Méchten Sie vielleicht ein Tuch? Hier — sehen Sie mal: Es ist sehr chic. 67 Frau Berger: Nein, danke. Andreas: Frau Berger: Andreas: Schade! Probieren Sie mal — hier ist ein Spiegel. Nein. Wirklich nicht. Vielen Dank. in acest moment, doamna Berger descoperd printre lucrurile lui Andreas 0 carte pe care o cduta de multd vreme si vrea s-o cumpere. Frau Berger: Andreas: Frau Berger: Was kostet es? Andreas: Eine Mark. Frau Berger: Gut, ich nehme es. Oh — das ist ja toll! Genau das Buch suche ich! Zeigen Sie mal! Ach, die ,Heinzelmanncher“... Ex nu vrea insd ca Andreas sé vindd cartea, pentru ca datoritd ei s-au cunoscut. EX: Nein! Das Buch verkaufst du nicht! Frau Berger: Wie bitte? Andreas: Tja, Entschuldigung, Frau Berger. Ich verkaufe es doch nicht. Entschuldigung. Frau Berger: Warum liegt das Buch dann da? Na - dann tschtis! Andreas: Ex —was ist? Ex: Das ist doch . . . Das ist doch unser Buch! Ich liebe es. WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESIT Tag. (= Guten Tag.) ‘nd ziua (= Bund ziua) vielleicht poate das Tuch baticul, basmaua Sehen Sie mal! Uitati-va! sehen aprivi, ase uita chic sic, elegant probieren a incerca, a proba der Spiegel oglinda Wirklich nicht. Intr-adevdr nu. Schade! Péicat! toll grozav, formidabil suchen acduta das Buch cartea genau das Buch exact cartea zeigen aarita kosten acosta es (pronume personal neutru) el, ea nehmen alua unser Buch cartea noastra lieben a iubi, atinela 68 UBUNGEN EXERCITIT El Scrieti propozitiile in tabelul corespunzdtor. 1. Ich sehe das Tuch. 5. Mochten Sie vielleicht ein Tuch? 2. Sehen Sie das Buch? 6. Probieren Sie mal das Tuch! 3. Sehen Sie mal: ... 7. Frau Berger probiert das Tuch nicht. 4, Das Tuch ist sehr chic. 8. Was ist? Ich sehe das Tuch. I I Eh Cereti ceva cuiva in mod amabil. ein Bier trinken Trinken Sie mal ein Bier. ein Tuch probieren eine Reportage schreiben Fléte spielen mein Geld nehmen ein Lied singen Aree Raspundeti folosind cuvintele din intrebdri cu propozitii care incep cu dasau nu. 1. Ist das Taxi frei? Ja, ¢s ist frei. Nein, es ist nicht frei. 2. Ist das Zimmer frei? 69 3. Ist das Hotel gut? 4, Ist das Lied schon? 5. Ist das Buch interessant? 6, Ist das Tuch chic? 7. Ist das Frihstiick teuer? Ell Formulati cu ajutorul grupurilor de cuvinte de mai jos intrebari $i rdspunsuri. das Lied die Kassetten | dieMenschen 2. { das Tuch das Buch die Schallplatten das Hotel das Hotel 3 | die Sachen 4, { das Buch das Taxi die Schallplatten 1, Lieben Sie das Lied? Ja, ich liebe es. 3. Nehmen Sie das Hotel? Nein, ich nehme es nicht. 70 Lektion siebzehn Lectia Vier Tassen — das macht vier Mark Patru cesti —asta face patru marci TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiti 1. Verbul Die Deutschen finden Gartenzwerge toll. Sie finden este forma pentru persoana a treia plural a verbului den. Terminatia verbului este-en. Persoana a treia plural a verbului este insotita de un substantiv la plural sau de pronumele sie. Zeig mal! Komm! _ sint forme de imperativ care exprimd un ordin, indemn sau rugdminte. Un ordin, un indemn sau o rugdmite pot fi exprimate asadar cu forma de imperativ a verbului. La persoana a doua singular, adresare familiara (cu“tu"), forma imperativului e identica cu rddaécina verbului, iar pronumele du (‘tu’) nu se mai pune. Infinitiv singular plural persoana radacina terminatia | persoana réddcina terminatia arbeiten verbului—verbului verbului —verbului (persoana inti ich studier € wir studier en ‘persoana adoua | du studier st ihr studier ¢ (familiar) du arbeit est ihr arbeit et (politicos) Sie studier en Sie studier en persoana a treia | er studier sie studier en er arbeit__et! 2. Pronumele personal sie este pronumele personal pentru persoana a treia singular feminin. Un substantiv feminin (cu articolul hotdrit die) poate fi inlocuit cu sie. Die Bluse | isttoll. Ichnehme | die Bluse. Sie isttoll. Ichnehme sie. 71 3. Complementul direct (Determinare in acuzativ) itd verbe care, in afard de subiect (determinare in nominativ), trebuie sé aibd si un complement direct (determinare in acuzativ), deoarece alifel propozitiile nu sint corecte gramatical. ‘Subiect Gerb> Complement direct Die Frau probiert die Bluse Probier sie mal! Ich liebe das Buch. Die Deutschen finden Gartenzwerge toll Er verkauft die Kassetten. Er hort sie nicht. Putefi spune Daca vreti sd cereti cuiva sa facd ceva Sau sd rugati pe cineva ceva: Komm!/Zeig mal! Daca vreti sa spuneti ca dumneavoastra sau Ich finde die Bluse toll. altcineva gdseste ceva foarte frumos sau foarte bun: Andreas findet das toll. Urmdtoarele patru scene se petrec la piaja de vechituri, unde lumea se duce sa gdseasca lucruri ieftine sau raritdti. In prima scend, o femeie se tirguieste ca sa obtind mai ieftin o bluzd. Werkaufer = vinzdtor) Junge Frau: Ich finde die Bluse toll. Freundin: Zeig mal! Hm. — Probier sie mal! Ja. Gut. Junge Frau: Was kostet die Bluse? Verkaufer: Zwolf Mark. Junge Frau: Zwélf Mark? Das ist sehr teuer. Acht Mark Verkaufer: Elf Mark. Junge Frau: Ich nehme sie - fiir zehn Mark. Verkaufer: Okay. Zehn Mark. In scena a doua e vorba de cumpararea unor cesti. Junger Mann: Wie findest du die Tassen? Freundin: Es geht. Junger Mann: — Was kostet eine Tasse? Verkaufer: Eine Tasse eins fiinfzig. Zwei Tassen kosten zwei Mark. Junger Mann: Ich nehme vier Tassen. Verkaufer: Vier Tassen — das macht vier Mark. In scena a treia este vorba de un copil care isi cauta mama. O femeie vrea sa-1 ajute s-o gdseascd. (Kind = copil) Kind: Mama! Mama! Mama, wo bist du? Frau: Wo ist deine Mama? Kind: Ich weif nicht. Frau: Komm, wir suchen sie. 72 In scena a patra, Ex descoperéi un “pitic de gratdina” (figura decorativd din ceramicd sau plastic), despre care crede la inceput cd e un spiridus. Ex: Andreas, schau mal: ein Kobold! Andreas: Nein, Ex, das ist ein Gartenzwerg. Ex: Wie bitte? Andreas: Du weifst doch: Die Deutschen finden Gartenzwerge toll. Ex: Ich auch, Bitte, ich méchte auch . . . WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESIT finden (etwas/toll/finden) @ gdsi (ceva/grozav/a gasi) die Bluse bluza Zeig mal! Arata! die Tasse ceasca Das macht vier Mark. Asta face patru marci. die Mama mama Komm! Vino! Schau mal! Uite! Uitd-te! der Gartenzwerg piticul de gradina UBUNGEN EXERCITI Scrieti rdspunsurile. 1. Was kostet die Bluse? — Ftinf Mark. Gut. Ich nehme sie. 2. Was kostet das Buch? - Eine Mark. 3. Was kostet die Brille? - Zwei Mark. 4, Was kosten die Kassetten? — Acht Mark. 5. Was kosten die Tassen? - Vier Mark. 6. Was kostet das Tuch? — Eins fiinfzig. 73 Eh Ce verb se potriveste? probieren sau spielen? Scrieti rdspunsurile folosind imperativul. Wie findest du die Schallplatten? Wie findest du die Fléte? Wie findest du das Frithstiick? Wie findest du die Brille? Wie findest du die Kassetten? AwRwne Alegeti unul din rdspunsurile posibile. 1. Wie findest du die Bluse? (toll) Ich finde sie toll. / Ich finde sie nicht toll / Es geht. Wie findest du die Bluse? Probier sie mal! 2. Wie findest du die Studentin? (nett) 3. Wie findest du Ex? (neugierig) 4, Wie findest du das Buch? (interessant) Wie findest du die Tassen? (sch6n) Ww 6. Wie findest du das Hotel? (wunderschén) 7. Wie findest du deine Arbeit? (interessant) El Puneti verbele din parantezd la forma corespunzdtoare. 1, Warum —_________._ die Sachen da? (liegen) 2. Ich —________ sie nicht mehr. (brauchen) 3. Ich __________ sie. (verkaufen) 4. Die Deutschen ________ Gartenzwerge toll. (finden) 5, Ex —________ sie auch toll. (finden) 6. Wo __________ meine Mama? (sein) 7. Komm, wir ____________ sie. (suchen) 8. Eine Tasse ___________ eins fiinfzig. (kosten) 9. Vier Tassen —_________. vier Mark. (kosten) 74 Lektion achtzehn Lectia Keine Sachen, kein Gepack Nici lucruri, nici bagaje TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stifi 1. Negatia substantivelor kein/keine cu aceste articole, numite “negative”, pot fi negate in germand substantivele. kein/keine se pun intotdeauna inaintea substantivului $i au aceeasi forma ca articolul nehotdrit ein/eine. masculin neutru feminin plural articol | einRasierapparat_ | ein Buch | eine Zahnbirste negatie | kein Rasierapparat | kein Buch | keine Zahnbiirste | fntotdeauna keine 2. Verbul haben (a avea) Infinitiv singular plural haben persoana persoana persoana intti ich habe persoana a doua (familiar) du hast (politicos) persoana a treia | er hat T Putefi spune Dacd n-aveti chef sau timp: Ich habe keine Lust/keine Zeit. Dacé n-aveti nici o idee: Ich habe keine Idee. Daca vreti sa stiti ce se intimpla: Was gibt’s? Cind vreti sd stiti daca cineva aaflat ceva: Wei8 das die Chefin schon? Edis-de-dimineaja, Dupd un sfirsit de sdptamina liber, Andreas a luat repede micul dejun si vrea sd plece la serviciu, la hotel. Se grabeste. Ex n-are chef sé plece cu el. Andreas: Ex, ich fahre jetzt. Kommst du? Ex: Ich habe keine Lust. 75 Andreas: Okay. Du hast keine Lust, und ich habe keine Zeit. Dann bleib zu Hause! Tschtis! Ex: Andreas, bitte warte doch. Ich komme ja. La hotel il asteapta Hanna, camerista, care e agitatd. Pe cit se pare, domnul Meier a plecat fard sa plateasca. Hanna: Andreas, komm schnell! Andreas: Was gibt’s? Hanna: Herr Meier ist weg! Andreas: Was? Hanna: Er hat nicht bezahlt! Komm, schnell! Hanna ii aratd lui Andreas camera goald. Nu mai e acolo decit flautul domnului Meier. Cei doi se hotdrdsc sd se ducd la sefa hotelului. Hanna: Hier — das Zimmer ist leer. Keine Sachen mehr, kein Gepick. Andreas: Das Bad ist auch leer: kein Rasierapparat, keine Zahnbiirste. Hanna: Der ist weg! Andreas: Das glaub’ ich nicht! Hey, schau mal; Die Flote ist noch da! Hanna: Und jetzt? Hast du eine Idee? Ex: Kommt Zeit, kommt Rat. Andreas: Weif die Chefin das schon? Hanna: Nein. Andreas: Komm, wir fragen die Chefin. WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESII Ich fahre jetzt. Ma duc acum. fahren ase duce, a merge (cu un vebicul) jetzt acum Kommst du? vii? Ich habe keine Lust. N-am chef. Lust haben aavea chef, pofta, dorinia haben aavea Ich habe keine Zeit. N-am timp. Zeit haben aavea timp die Zeit timpul keine Zeit nu-i timp, n-am timp dann atunci, apoi Bleib allein zu Hause! Ramii singur(a) acasa! zu Hause acasa Ich komme ja. Vin acum. schnell repede Was gibt’s? Cee? Er hat nicht bezahlt. N-a platit. 76 bezahlen a plati leer gol, goala mehr mai, mai mult das Gepiick bagajul kein Gepack nici un bagaj, nici bagaje der Rasierapparat aparatul de ras die Zahnbiirste periuta de dingi die Idee ideea Kommt Zeit, kommt Rat. Timpul e cel mai bun sfatuitor. (proverb) wissen asti die Chefin sefa UBUNGEN EXERCITII Eh Completati cu verbul haben la forma corespunzatoare. 1. Ex —hat_ keine Lust. 2. Andreas keine Zeit. 3. Hanna fragt Andreas: ,, du eine Idee?" 4. Andreas keine Idee. 5. Hanna auch keine Idee. 6. Dann sagt Andreas: ,Ich doch eine Idee: Wir fragen die Chefin.* Eh Raspundeti la invitatii. Alegeti un rdspuns potrivit din urmatoarele: (Fard rezolvare in “cheia exercitiilor”) keine Lust / keine Zeit / keine Idee haben Komm, wir trinken Kaffee. Danke. Ich habe keine Zeit. Komm, wir trinken Tee. Komm, wir singen ein Lied. Komm, wir rauchen eine Zigarette. YR ON Komm, wir schreiben eine Reportage. Eh Scrieti contrariul (cu ajutorul cuvintelor kein/keine). 1. Hier ist ein Zimmer frei. Hier ist kein __ Zimmer frei. 2. Jetzt ist ein Taxi frei. Jetzt ist leider ________ Taxi frei. 3. Hert Meier hat eine Arbeit. Herr Huber hat _________ Arbeit. 4, Dr. Thiirmann braucht eine Brille. — Andreas braucht —______ Brille. 5. Hanna hort Kassetten. Ex hort ______ Kassetten. 6. Andreas kauft eine Zahnbirste. Ex kauft ________ Zahnbiirste. 7. Dr. Thiirmann hat Gepick. Hanna hat ________ Gepiick. 7 El Completati informatiile secundare. Orice text, orice convorbire are un “schelet” de elemente de constructie, importante pentru desfasurarea acfiunii. Acestea sintinformatitile principale. Celelalte informatii sint mai putin importante. Acesteinformatii secundare precizeaza informatiile principale. In coloana inti gasiti informatiile principale. Completati coloana a doua cu informayii secundare, Hanna: Hier — das Zimmer ist leer. Keine Sachen mehr, kein Gepick. Das Bad ist auch leer; kein Rasierapparat, keine Zahnbiirste. Hanna: Der ist weg! Andreas: Das glaube ich nicht! Hey, schau mal: Die Fléte ist noch da! Hanna: Und jetzt? Hast du eine Idee? Andreas: Wei die Chefin das schon? Hanna: Nein. Komm, wir fragen die Chefin, 78 1 2. Zimmer: Zimmer: leer =| Sachen Gepiick Rasierapparat Zahnbiirste v Meier: Meier: weg weg Aber Sooo eI v. Ad Chefin: Chefin: fragen fragen Lektion neunzehn Lectia Ich mochte schlafen As dori sé dorm TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiti Verbul modal mégen / ich méchte Mégen exprimd o dorinja: As dori sd dorm. In german, verbele modale prezinta urmatoarele particularitdfi: 1. Persoanele intii si a treia singular au aceeasi formd: ich méchte / er méchte 2. Verbele modale cer o completare. Aceasta poate fi fie un complement direct (completare in acuzativ): Ich méochte ein Zimmer (iar in acest caz verbul modal e de sine statdtor), fie un al doilea verb: Ich méchte schlafen. 3. Aldoilea verb este intotdeauna la infinitiv si sta intotdeauna la sfirsitul propozitiei. infiniti__| Ich méchte bleiben. Ich méchte noch eine Nacht bleiben. Vielleicht méchte er jetzt bezahlen? Puteti spune: Cind nu sinteti sigur dacd ceva este posibil: Geht das? Dacé vreti sd accentuati cd ceva este foarte simplu: Das ist doch ganz einfach. Dacé aveti o dorinta: Ich méchte schlafen. Hanna si Andreas relateaza sefei hotelului, doamna Berger, ca domnul Meier pare sd fi plecat fard sa pldteasca. Cei trei fac presupuneri. Doamna Berger e de /parere cd domnul Meier este pur si simplu pufin haotic, dar aceasta nu e motiv de agitatie. Hanna sustine ca a plecat pentru totdeauna. Andreas e sigur ca isi va cduta flautul. 79 Also bitte — keine Aufregung! Sie wissen doch, Herr Meier ist ist ein bif8chen chaotisch. Der ist weg! Fiir immer. Aber die Flote ist noch da! Ach so... Er sucht sie doch sicher. Bestimmt So eine Fléte ist sehr teuer. Er kommt bestimmt noch mal. Sowieso! So? Na ja, warten wir noch ein bi&chen. Na gut. Intr-adevatr, domnul Meier se inapoiazd seara la hotel, mort de oboseala. Ex: Schau mal: Da kommt Herr Meier! Andreas: Gott sei Dank. Ex: Vielleicht méchte er jetzt bezahlen? Andreas: Pst — Ex - pst. Guten Abend, Herr Meier. Wie geht’s? Meier: Schlecht. Ich bin sehr miide. Ich méchte schlafen, schlafen . . . Ich méchte noch eine Nacht bleiben, geht das? Andreas: Moment bitte! Ja. Meier: Gott sei Dank! Ach, noch etwas: meine Fléte . .. Haben Sie meine Fl6te? Andreas: Ja—Frau Berger hat Ihre Flote. Meier: Gott sei Dank! Andreas: Dann schlafen Sie gut. Meier: Oh - danke, danke! Ex: Und wann bezahlt er? Andreas: Pst, Ex! WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESII die Aufregung agitatia, zarva Keine Aufregung! Fardé agitatie! Fara zarvd! ein bichen pufin Der ist weg! Aplecat! fiir immer pentru totdeauna sicher sigur Bestimmt! precis, categoric, cert! noch mal (= noch einmal) inca o data Gott sei Dank! Slavé Domnului! schlecht Jemandem geht es schlecht) schlafen eine Nacht bleiben die Nacht Geht das? noch etwas Wann? 80 rau, prost (a se simpi rau) adormi a rdmine o noapte noaptea Se poate? incd ceva cind? UBUNGEN EXERCITU Eh Stabititi corespondenje intre propozisii. Existd mai mutite solutii posibile. 1. Ich méchte noch eine Nacht bleiben. 2, Warum hat Herr Meier nicht bezahlt? a. Das weif§ ich nicht. 3. Herr Meier ist weg! Fiir immer. b. Geht das? 4, 5. Warum ist die Fléte von Herrn Meier noch im Hotel? c. Das glaube ich nicht. Herr Meier ist ein biSchen chaotisch. 1 b 2. 3. 4, 5. BB Raspundeti cu jasau nein. Méchten Sie 1. ein Taxi? Ja, ich méchte ein Taxi. Nein, ich méchte kein Taxi. 2. ein Bier? 3. ein Zimmer? 4. ein Buch? 5. eine Fléte? Formati propozitii i scrieti-le in tabloul de mai jos. 1. noch eine Nacht Herr Meier bleiben méchte 2. Frau Berger warten méchte noch 3. jetzt bezahlen Herr Meier méchte vielleicht 4. morgen Hanna eine Bluse kaufen méchte 5. trinken er jetzt ein Bier méchte 6. vielleicht der Mann die Tassen méchte verkaufen 7. héren Schallplatten Ex méchte die Gerba infinitiv Herr Meier _| moc! noch eine Nacht leiben. El Cum exprimati o presupunere? Alegesi dintre diferitele posibilitati de a exprima o presupunere. Afirmatie: Presupunere: Herr Meier ist weg. a. Er hat wohl kein Geld. b. Ich glaube: Er hat kein Geld. c. Er hat bestimmt kein Geld. d. Er hat sicher kein Geld Er sucht die Flote. Er kommt noch mal. Er ist chaotisch. Die Fléte ist sehr teuer. 82 Lektion zwanzig Sind Sie krank? Sinteti bolnav? TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiti Adjectivul posesiv pentru plural meine: Adjectivul posesiv are la plural intotdeauna terminatia -e. Puteti spune: Dacé vreti sd intrebati pe cineva ce mai face sau cum se simte: Wie geht es Ihnen? Raspunsuri posibile: Danke./Danke, gut./Schlecht./Es geht. Cind vreti sa intrebati pe cineva dacd e bolnav: Sind Sie krank? Haben Sie Schmerzen? Was tut Ihnen weh? Doamna Berger vrea sti stea de vorba cu domnul Meier. fl gdseste in pat, deoarece este, in mod evident, bolnav. (Doamna Berger bate la usa.) FrauBerger: Herr Meier? Herr Meier, sind Sie noch da? Herr Meier? Herr Meier: Ja. (Doamna Berger intra in camerii) Frau Berger: ‘Was ist, Herr Meier? Sind Sie krank? Herr Meier: Ja. Frau Berger: — Haben Sie Schmerzen? Herr Meier: Ja, ja. Frau Berger: Wo haben Sie Schmerzen? Herr Meier: Uberall. Alles tut weh. Frau Berger: Ich glaube: Sie haben Fieber. Moment bitte! Ich komme gleich wieder. Dr. Thtirmann, care e medic, il examineazd pe domnul Meier si stabileste ca are gripa. Dr. Thiirmann: Na, Herr Meier, wie geht es Ihnen denn? 83 Herr Meier: Schlecht. Wirklich schlecht. Dr. Thiirmann: Was tut Ihnen weh? Herr Meier: Mein Kopf, meine Augen, mein Hals —alles, alles tut weh. (Dr. Thiirmann il palpeazd pe domnul Meier.) Dr. Thiirmann: Tut das weh? Herr Meier: Ja. Dr. Thiirmann: Und das? Herr Meier: Nein. Aber meine Beine, meine Beine sind so schwer. Dr. Thiirmann: Nun, Sie haben eine Grippe. Das ist nicht so schlimm. Herr Meier: Gott sei Dank! Dr. Thiirmann: Gute Besserung, Herr Meier! Herr Meier: Danke. Vielen Dank! WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESIT krank bolnav Schmerzen dureri tiberall peste tot, pretutindeni Alles tut weh. Toate ma dor. weh tun adurea das Fieber febra gleich imediat wiederkommen ase intoarce, a reveni Ich komme gleich wieder. Ma intorc imediat. der Kopf capul das Auge ochiul der Hals gitul das Bein piciorul schwer greu Meine Beine sind so schwer. Picioarele mele sint atit de grele. die Grippe gripa schlimm grav Gute Besserung! Insdinditosire grabnica! UBUNGEN EXERCIVI Oh Puneti raspunsurile la intrebarile corespunzdtoare. 1. Wie geht es Ihnen? a. Alles tut weh. 2. Haben Sie Schmerzen? b. Mein Kopf, meine Beine. 3. Was tut Ihnen weh? c. Uberall. 4. Tut das weh? d. Ja./Nein. 5. Wo haben Sie Schmerzen? e. Schlecht. Wirklich schlecht. 1. € 2. 3. 4, 5. 84 Eh Completati cu cuvintele care lipsesc $i scrieti-le apoi in pdtrdtelele alatui Pe vorticald, literele incadrate cu linii mai groase formazd un cuvint. 1. Mein KOPF __ tut weh. 1, [KO |P}F 2. Nun, Sie haben eine 2. ] 3. Mein Kopf, meine a { alles tut weh 4. 4, Meine —______ sindsoschwer. 5. | 5. Haben Sie —__________? 6. 6. Was ist, Herr Meier? Sind Sie ? Ich glaube, Sie haben Stabiliti intre notiunile de mai jos o legdturd logicd care sdva permitd sd le retineti mai usor. (Fard rezolvare in “cheia exercitiilor) In cursul radiofonic, v-am dat urmdtorul exemplu: Cineva ekrank > areGrippe ~ si, de aceea, in multe cazuri, Fieber > iar Sebra este insotita adesea de Schmerzen ~ alles tut weh: der Kopf, die Beine, der Hals . . . weh tun] [Schmerzen] [ Beine ][Fieber |[ Kopf ][Hals_][Grippe] [Augen krank 85 Lektion einundzwanzig [aor Ich war in Essen Am fost la Essen TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiti 1, Imperfectul verbelor sein si haben Infinitiv singular plural singular plural persoana intti ich war ich hatte wir hatten persoana a doua (familiar) (politicos) Sie waren Sie hatten. persoana a treia | er war sie waren 2. Adverbul pronominal da da poate inlocui 0 indicatie de loc: Meine Freundin wohnt in Essen. Ich war da. Puteti spune: Dacé constatati ca exista (puncte comune: Dann hatten Sie ja auch Probleme. Daca vreti sd relatati ceva ce s-a petrecut in trecut: Ich war in Essen. Cind vreti sa intrebati pe cineva dacd s-a insdnditosit: Sind Sie wieder gesund? in sala pentru micul dejun, doamna Berger sta de vorba cu domnul Meier, care s-a vindecat de gripa Frau Berger: Guten Morgen, Herr Meier. Herr Meier: Guten Morgen. Frau Berger: Sind Sie wieder gesund? Herr Meier: Ja. Danke. Gott sei Dank! Frau Berger: Na, das ist sch6n. Ach, tibrigens: Ich habe noch Ihre Fléte. 86 Herr Meier: Ja, ich weik. Frau Berger: Gehen wir doch in mein Biiro! Da ist auch Ihre Fléte. Herr Meier: Ja. Gern. Apoi doamna Berger aduce vorba despre disparitia lui. Domnul Meier se scuzd sivrea sé plateasca numaidecit. Frau Berger: Wissen Sie: Das war seltsam. Ihr Zimmer war leer, alle Sachen waren weg, Sie waren weg... Herr Meier: Und ich habe nicht bezahlt! Ich verstehe Ihr Problem. Frau Berger: Na? Dann ist ja alles gut. Herr Meier: Entschuldigen Sie bitte! Ich bezahle sofort. Domnul Meier vrea sé explice amanuntit ce s-a intimplat: A fost la Essen, la prietena lui, cu care s-a certat. Herr Meier: Also: Ich war hier in Aachen. Frau Berger: Ja, ich wei8. Herr Meier: Ich hatte ein Konzert in Aachen. Frau Berger: Ach — interessant. Herr Meier: Und dann war ich in Essen. Frau Berger: Sie waren in Essen? Herr Meier: Ja. Meine Freundin wohnt da. Aber wir hatten Streit. Frau Berger: Dann hatten Sie ja auch Probleme. Herr Meier: Und wie! Ex isi vede confirmatd pdrerea. Ex: Es war einmal ein Musikant, er war chaotisch und charmant. WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESIT gesund sdinditos das Biiro biroul Gehen wir! Sci mergem! gehen amerge das Problem problema verstehen. a injelege das Konzert concertul Dann ist ja alles gut. Atunci totul e bine. sofort imediat Streit haben a avea o ceartd, ase certa der Streit cearta Probleme haben a.avea probleme Und wie! Siincd cum! 87 UBUNGEN EXERCITI Eh Priviti barta de la inceputul cartii. Scrieti ce orase vd intereseazd. (Fard rezolvare in “cheia exercitiilor”) Ich méchte gern nach Eh Puneti formele potrivite ale verbului sein la imperfect si dati rdspunsuri negative la intrebari. 1. Sie auch so erstaunt? 2. Nein, ich __war__ _nicht _ erstaunt. 3. Sie auch so miide? 4. Nein, ich —_____ ______ mide. 5, Sie auch so neugierig? 6, Nein, ich neugierig. 7. erkrank? 8. Nein, er —______ _________ krank. 9, —_____ ercharmant? 10. Nein, er —_____ ______ charmant. 11. er glticklich? 12. Nein, er _______ _________ gliicklich. Alegeti unul din rdspunsuri. (Fard rezolvare in“cheia exercitiilor”) Warum waren Sie nicht da? keine Lust haben / keine Zeit haben / Probleme haben / Streit haben Completaji cu formele potrivite ale imperfectului. 1, Frau Berger ein Problem. 2. Frau Berger sagt: ,Das seltsam. 3. Ihr Zimmer —______. leer. 4. Alle Sachen _______ weg. 5. Aber Ihre Fléte ________ noch da.* 6. Herr Meier _________ in Essen. 7. Herr Meier: ,ich _________ ein Konzert in Aachen, 8. Dann —________ ich in Essen. 9. Wir ______ Streit.“ Enlocuiti indicatiile de loc cu adverbul de loc da. 1 Ich fahre nach Berlin. Meine Eltern sind auch in Berlin. Meine Eltern sind auch da. Herr Meier war in Essen. Seine Freundin wohnt in Essen. Andreas wohnt in Aachen. Er arbeitet auch in Aachen. Ex ist zu Hause. Andreas ist auch zu Hause. 89 Lektion zweiundzwanzig Lectia Und seine Frau? Si sotia lui? TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd $titi Adjectivul posesiv pentru persoana a treia singular in germand, adjectivul posesiv pentru persoana a treia prezintd o particularitate. El se modifica dupa 1. persoana care posedd (posesor) 2. substantivul pe care il precedd (obiectul posedat) ihr / ihre se utilizeazd cind posesorul este o persoand feminina sein / seine se utilizeazd cind posesorul este o persoand masculind. iv care se pune in faja substantivelor feminine capata ihr Beruf sein Beruf ihr Zimmer sein Zimmer ihre Mutter seine Mutter Putefi spune: Dacé sinteti indignat: Na, héren Sie mal! Daca sinteti impresionat de cite stie cineva: Sie wissen ja alles! Daca vreti sti subliniati ceva: Wirklich (charmant, nett. . .) Daca vreti sa aratati interes pentru cele spuse de cineva: Ach was! Doud doamne stau pe fotolii in holul botelului si discutd despre cei care trec. Mai intii vorbesc despre Dr. Thiirmann. Frau Miller: Das ist er! Frau Hoffmann: Herr Thiirmann? Frau Miiller: Ja. Frau Hoffmann: Wirklich charmant! Und sein Beruf? Frau Miller: Na, héren Sie mal! Er ist Professor, Frau Hoffmann: Oh — Professor! Und woher kommt er? Frau Miller: Aus Berlin. Frau Hoffmann: Ach was! Sie wissen ja alles. Frau Miiller: Na ja. Frau Hoffmann: Und seine Frau? Ich meine: Ist er verheiratet? Frau Miller: Das weif ich nicht. Aber ich glaube, er ist nicht verheiratet. 90 Dr. Thtirmann trece pe lingd cele doud doamne si le saluta. Dr. Thiirmann: Guten Tag, die Damen. Frau Miller: Guten Tag, Herr Professor Thiirmann, Frau Hoffmann: Guten Tag, Herr Professor. Apoi vorbesc despre o tindrd frantuzoaica. Frau Miiller: Das ist sie. Frau Hoffmann: Wer? Frau Miiller: Na, die junge Dame von Zimmer zwolf. Frau: Guten Morgen. Einen wunderschénen guten Morgen. Frau Miller: Guten Morgen. - Eine Franzésin. Frau Hoffmann: Also, das hére ich doch! Ihr Akzent. Frau Miller: Thre Mutter ist Franzésin. Frau Hoffmann: Ach was! Und ihr Vater? Frau Miller: Er ist Deutscher, Ein Diplomat. Frau Hoffmann: Ach, wie interessant! Und sie — was macht sie? Ich meine: Was ist ihr Beruf? Frau Miller: Tja, das weif§ ich nicht. Vielleicht Studentin? Frau Hoffmann: Hm. Frau Miiller: Ach schauen Sie mal: Der junge Mann von Zimmer vierzehn! Ex isi spune si ea parerea, in versuri, despre cele doud doamne pe care le porecleste “duetul”. Ex: Das Duett spekuliert so nett! WORTER UND WENDUNGEN CURINTE $I EXPRESII sein Beruf meseria lui Na, héren Sie mal! Ta ascultati! Ce intrebare! der Professor profesorul universitar Sie wissen ja alles. Dumneavoastrd stiti tot. wissen asti verheiratet cdsditorit die Dame doamna die Franzésin frantuzoaica der Akzent accentul ibr Akzent accentul ei die Mutter mama der Vater tatal Er ist Deutscher. Fl este german. der Diplomat diplomatul das Duett duetul spekulieren. a specula 91 UBUNGEN EXERCIJI hl Formati propozitii cu informatiile de mai jos. Name: Thirmann Sein Name ist Thirmann. Vorname: Lukas Geburtsort: Leipzig Beruf: Arat Arbeit: interessant Name: Berger Vorname: Lisa Geburtsort: Essen Arbeit: toll EA Completati cu articolele posesive corespunzdtoare. 1. das Buch: Andreas Das ist 2. die Flote: Herrn Meier Das ist 3. die Brille: Herrn Thiirmann Das ist 4, der Pa: Frau Hoffmann Das ist 5. der Schliissel: Frau Miiller Das ist 6. das Gepick: Herrn Meier Das ist 7. das Biro: Frau Berger Das ist 8. die Zahnbiirste: Herrn Meier Das ist 9. der Rasierapparat: Andreas Das ist —sein__ Buch. Fléte. Brille. Pag. Schliissel. Gepiick. Biiro. Zahnbiirste. Rasierapparat. Formutlati intrebdri pentru rdspunsurile urmdtoare. Was ist er? yne veo 92 Er ist Professor. Er kommt aus Berlin. Er ist nicht verheiratet. Ihr Vater ist Deutscher./Ein Diplomat. Vielleicht ist sie Studentin. iundzwan. Wer spricht da? Cine vorbeste aici? TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiti 1. Verbe cu alternante vocalice In german, ca si in roman, verbele se conjugd primind diferite terminafii. La unele verbe, in cursul conjugdrii se modifica $i raddcina. Aceasta modificare se produce la persoanele a doua si a treia singular, unde vocala -e devine -i sau -ie, Infinitiv raddcina persoana a doua persoana a treia verbului singular singular lesen les- du liest er liest sehen seh- du siehst er sieht sprechen | sprech- du sprichst er spricht 2. Negatia cu nichts nichts neagd in ansamblu enuntul unei propozifii. Cuvintul pozitiv corespunzator este alles (totul): ich sehe alles / ich sehe nichts. 3. Particula gar gar fntdreste un enunt: Ich sehe gar nichts. Puteti spune: Daca vreti sa spunefi cai ceva se injelege de la sine: Das siehst du doch! Daca respingeti sau negati ceva in ansamblu: Ich sage / mache nichts. Dacd aprobati o idee: Das ist eine gute Idee. Dacd nu vreti sa destdinuiti ceva: Das ist mein Geheimnis. Ex il deranjeazd pe Andreas, care citeste o carte. Cind Andreas spune cd vede si ea ce face, Ex raspunde supdrata ca nu vede absolut nimic si cd e invizibila. Ex: Andreas, was machst du? Andreas: Lesen. Ex: Was liest du? Andreas: Ich lese ein Buch. Das siehst du doch! 93 Ex: Ich sehe nichts, ich sehe gar nichts. Ich bin unsichtbar und sehe nichts. Andreas: Ex sieht nichts und stért viel. Ex anun{é in gura mare ca fie foame. Doamna Berger— care voia de mult sa stie ce e cu aceasta voce ciudatd— aude. De aceea acceptd sd ia masa cu Andreas. Andreas a terminat de citit cartea. Andreas: So — fertig! Ex: Au, au — mein Bauch tut weh! Andreas: Ex, was ist? Ex: Ich habe Hunger! Andreas: Ex hat Hunger? Ex: Sowieso! Hunger! Frau Berger: Ich habe auch Hunger. Andreas: Guten Abend, Frau Berger. Ex: Gehen wir zusammen essen? Frau Berger: Das ist eine gute Idee! Aber sagen Sie mal: Wer spricht da? Ich sehe nur Sie. Andreas: Ich bin doch Bauchredner! Frau Berger: Soso! Interessant! Andreas: Aber — das ist mein Geheimnis. Ex: Los geht’s! WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESII lesen aciti nichts nimic gar nichts chiar nimic, absolut nimic unsichtbar invizibil(a) storen a deranja So - fertig! Asa- gata! fertig gaia Au! Au! der Bauch burta der Hunger foamea zusammen impreund essen, aminca essen gehen a merge la masa eine gute Idee o idee bund sprechen a vorbi der Bauchredner ventriloc das Geheimnis secretul Los geht's! Haideti! die Unsichtbare invizibila 94 UBUNGEN EXERCITIL Eh Refuzati totul, in general. 1. Machst du das? Ich mache gar nichts. 2. Kaufst du die Bluse? 3. Hérst du die Platten? 4. Weift du das? 5. Glaubst du das? 6. Verstehst du das? Eh Compiletati cu formele corespunzatoare ale verbelor sehen, lesen si sprechen. 1, du die Fléhe? 2. Fléhe? Nein, ich _sehe gar nichts. 3. Frau Berger —_______ auch nichts. 4. du das Buch da? 5. Nein, ich —________. gar nichts. 6. Meine Freundin —______ auch nichts. 7. du mit Frau Berger? 8. Ja, ich —_______ mit Frau Berger. 9. Andreas __________ auch mit Frau Berger. Formati propozitii punind cuvintele in ordinea corecta. unsichtbar Ex ist Ex ist unsichtbar, auch Frau Berger Hunger hat essen wir gehen zusammen Idee eine ist gute das da wer spricht Sie nur sehe ich Bauchredner doch bin ich SN AWRY HE Geheimnis mein das ist 95 Re aurea ad ae 1 zig Ror Moéchten Sie noch einen Kaffee? Doriti sio cafea? TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiti Complementul direct (determinare in acuzativ) exprimat prin substantiv masculin Anumite verbe trebuie sd aibd un complement direct (determinare in acuzativ) pentru ca propozitia sd fie completa din punct de vedere gramatical. Articolul substantivelor masculine se modifica la acuzativ. Articolul nebotdrit ein capdtd terminatia -en: einen. einen este articolul nebotdrit al substantivelor masculine in acuzativ. ein Salat Ich Céssé) einen Salat ein Kaffee Q@chten> Sie noch einen Kaffee? ein Orangensaft Ex Grrinkt) einen Orangensaft Pute}i spune: Daca vreti sd intrebati ce doreste sd mdnince sau sa bea cineva: Was méchten Sie essen? Was méchten Sie trinken? Dacé vreti ca cineva sd stea linistit: Sei doch endlich still! In Germania, multa lume merge sd mdnince la pizzerie. in aceste localuri italiene se manincd bine $i nu prea scump. Doamna Berger, Ex si Andreas stau acum la masa intr-o pizzerie. Doamna Berger doreste sé manince salatd si peste iar Andreas 0 pizza. Andreas: Was mdchten Sie denn essen? Frau Berger: Zuerst einen Salat und dann... und dann... und dann — Fisch! Und Sie? Was essen Sie? Andreas: Eine Pizza — mit Schinken, Kase und Tomaten. Ex: So viel? Frau Berger: Da ist sie ja wieder — Ihre zweite Stimme! Andreas: Ja. Sie ist ziemlich frech. 96 Acum se aleg bduturile. Andreas: Frau Berger: Andreas: Frau Berger: Ex: Andreas: Frau Berger: Andreas: Ja, und was mdchten Sie trinken? Ein Mineralwasser. Und Sie? Ein Bier. Und Ihre zweite Stimme? Einen Orangensaft. Sei doch endlich still! Ziemlich frech, Ihre zweite Stimme. Also, ich bestelle jetzt mal. Andreas cere chelnerului socoteala. In Germania, oamenii platesc adesea “separat”, cu alte cuvinte fiecare plateste ceea ce a mincat si a baut. $i doamna Berger vrea sé pldteasca singurd ce a consumat ea. Andreas: Frau Berger: Andreas: Ober: Andreas: Frau Berger: Mochten Sie noch einen Kaffee? Nein, danke. Ja dann — Herr Ober, die Rechnung bitte! Ja, ich komme sofort. - Zusammen oder getrennt? Zusammen bitte. Nein. Getrennt. (cdtre Andreas) Sie haben doch nicht so viel Geld. WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESII essen aminca zuerst mai inti der Salat salata der Fisch pestele die Pizza pizza der Schinken sunca der Kase brinza die Tomate / die Tomaten rosia/rosiile die Stimme vocea die zweite Stimme a doua voce frech obraznic(@) ziemlich cam, destul de das Mineralwasser apa minerala der Orangensaft sucul de portocale endlich in sfirsit, odata bestellen a@comanda der Ober chelnerul die Rechnung socoteala, nota de plata getrennt Separat 97 UBUNGEN EXERCITH Eh Cautati in careul de mai jos zece cuvinte care au legdturd cu mincarea, cu bdutura sau cu restaurantul. mjU[N[ I [R{PJA]! [Mlo|s[sle[R[T|T 1.[N[M[B/O{R{T|T fE(R|Tlu] 1. Pizza UIN|H{E[R/S|[C/HIN|A/F(T{P[U/Q|T 2.|iMit[s|c(H[1[N{[K{E|N|O|RIE|R|T [Ul 2. 3.|WIE[PJUIX{SIT/E|RIE|C/H|N/IUIN|G| 3. 4./BlU/O|P|S|TIO|M/A|T/EINIO|R/AlU) 4. 5.|V{B[U/RITIE|S|A/L/A|TJU/PIE|RIS| 5. S{O|MJA|T/I|S{E|WiUlY|1/PIA/KIE 6.[O/RIAINIGIE|N|S|A/F|T/O/WiU[RIT| 6. 7.[zZ[Al|B|M[BlE|z|U[S|A|M|M[E|N|M[ 1] 7. s.|Glol|H|1(N(U[F[I{S|C|H|FIL/E|S/H] 8. 9. |PJOLULLIN|K/A|SIE|LIN|T{D/R|TIU} 9. 1o.|M/E; i IN| 1 [o/BlE[R[U] I |Ss|ujwi Tx} 10. Frau Berger trinkt Bh Ce bepi? 1. (Bier) Ich trinke ein Bier. 2. (Kaffee) 3. (Tee) SESESAR GES esGEassRRESESRESRER) 4. (Mineralwasser) 5. (Orangensaft) Completati propozitiile cu articolele corespunzatoare in acuzativ. 1, Frau Berger iSt Salat. 2. Sie trinkt ________ Mineral wasser. 3. Andreas i®t —________ Pizza. 4. Ertrinkt _______ Bier. 5. Exméchte _________ Orangensaft. 98 El Ce puteti spune? Sie méchten ein Mineralwasser. Sie méchten einen Salat. Dann méchten Sie eine Pizza. Sie méchten einen Kaffee. Sie méchten die Rechnung. ays epee Sie méchten bestellen. Herr Ober, ich méchte bestellen. Rl cae}a) ndzw nzig Ich bezahle den Rest Eu pldtesc restul TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiti 1. Complementul direct (determinare in acuzativ) exprimat prin substantiv masculin Anumite verbe necesitd o determinare in acuzativ (complement direct). Articolul substantivelor masculine se modifica la acuzativ. Articolul hotdrit masculin derdevine la acuzativ den. der Salat Ich Gezahle den Salat. der Geldbeutel Ich Gfinde) den Geldbeutel nicht 2. Pronumele personal (inlocuitor de substantive masculine) la acuzativ ihn — este pronumele personal pentru persoana a treia masculin singular in acuzativ. Substantivele masculine (precedate de articolul hotdrit der) pot fi inlocuite la acuzativ prin ihn. der Salat Ich Qezahl® den Salat. Ich Chevahle> ihn. der Geldbeutel IchCfinde> den Geldbeutel nicht. Ich Giinde> ihn nicht. Puteti spune: Cind vreti sa intrebati daca cineva nu are intr-adevar ceva: Hast du den Geldbeutel (ihn) wirklich nicht? Daca sinteti supdrat pentru ca cineva v-a spus ceva prea tirziu: Und das sagst du erst jetzt? Dupd ce Andreas, doamna Berger si Ex au luat masa impreund intr-o pizzerie, doamna Berger pliteste ceea ce a mincat si a bdut ea si dd un bacsis chelnerului. Ober: Was bezahlen Sie? Frau Berger: Ich bezahle den Salat, den Fisch und das Mineralwasser. 100 Ober: Das macht zweiundzwanzig Mark fuinfzig. FrauBerger: — Fiinfundzwanzig. Ober: Vielen Dank. Andreas vrea sé plateasca restul, dar isi dd seama ca nu are la el portmoneul. (Chelnerul se adreseaza lui Andreas.) Ober: Und Sie? Andreas: Ich bezahle den Rest. Ober: Also: eine Pizza mit Schinken. Andreas: Ja. Und das Bier. Ober: Das macht zehn Mark fiinfzig. Andreas: Mein Geldbeutel! Ich finde meinen Geldbeutel nicht. Ich habe ihn sicher im Mantel. Finen Moment bitte! Andreas cauta portmoneul, dar degeaba. $i-a uitat banii la hotel! lar Ex stia! Andreas: Hast du meinen Geldbeutel? Ex: Nein. Ich habe ihn nicht. Andreas: So ein Mist! Ich finde ihn nicht. Hast du ihn wirklich nicht? Ex: Wirklich nicht! Andreas: Aber — wo ist er dann? Ex: Im Hotel! Andreas: Und das sagst du erst jetzt? Du bist wirklich frech! Ex: Sowieso! In cele din urmd, doamna Berger plateste intreaga consumatie. Frau Berger: Na gut, dann bezahlen wir doch zusammen. WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESII der Rest restul der Geldbeutel portmoneul der Mantel paltonul Einen Moment bitte! Un moment, vd rog! finden a gasi Und das sagst du erst jetzt? Si asta spui tu abia acum? 101 UBUNGEN EXERCIJI El Cine ce plateste? Completati cu articolele corespunzdtoare. 1, Frau Berger bezahlt den_ Salat, Fisch und Mineralwasser. 2. Andreas bezahlt Rest: Pizza und Bier. BB Completati intrebdrile $i rdspunsurile. 1, Méchtest du meinen Kaffee? 2. Ich trinke ihn __ nicht. 3. Méchtest du —______ Tee? 4. Ichtrinke _______ nicht. 5. Méchtest du —_______ Orangensaft?. 6. Ich trinke —_______ nicht. 7. Méchten Sie ________ Salat? 8. Ich esse —______ nicht. 9. Méchten Sie _______ Kase? 10. Ich esse ________ nicht. 11. Méchten Sie ________ Schinken? 12. Ich esse —______ nicht. Ce doriti sd mincati $i sd beti? Nu vreti sd cheltuiti mai mult de doudzeci de marci. (Fard rezolvare in “cheia exercitiilor”) Salat Pizza gemischter Salat DM7,50 mit Kase DM5,90 Tomatensalat DM 4,50 mit Kase und Tomaten DM 6,70 Salat mit Schinken DM 6,80 mit Kase, Tomaten und Schinken DM 8,00 griiner Salat DM 3,90 Getranke Mineralwasser 0,2 DM 2,20 Orangensaft 0,2. DM 3,10 Bier 0,4 DM2,50 Ich méchte Das macht Completaji cu articolele corespunzdtoare. 1. Was suchen Sie? — Eine Brille. Wie finden Sie die Brille? - Schén, 2. Was suchen Sie? — Spiegel. Wie finden Sie Spiegel? - Schon. 3. Was brauchen Sie? — Bluse. Wie finden Sie Bluse? — Es geht. 102 4, Mochten Sie die __ Ja, ich probiere 5. Méchten Sie Ja, ich probiere 6. Kaufen Sie Ja, ich kaufe 7. Trinken Sie Ja, ich trinke Brille probieren? Brille gerne. Fiiller probieren? Filler gerne. Mantel? Mantel. Kaffee noch? Kaffee noch. Scoateti verbele din exercitiul 4. Aceste verbe trebuie sd aibdo completare in acuzativ (complement direct). suchen 103 Lectia Ich lade Sie ein Va invit TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiti Verbele separabile Jn germand existd verbe care se despart in propozitie: Particula separabila trece la sfirsitul propozitiei. La infinitiv, cele doud parti ramin impreunda. Particula separabild este accentuatd. Infinitiv Verbzusatz einladen Ich | lade ie nach Berlin ein. anrufen Rufen Sie mich in Berlin | an. mitkommen Ich | komme mit. In propozitiile care contin un verb modal, verbul separabil trece la sfirsit, la infinitiv. Ich méchte Sie einladen. Méchtest du mitkommen? Puteti spune: Dacd vreti sd spuneti cuiva sa - mai reflecteze la ceva Uberlegen Sie noch mal Daca sinteti nehotdrit, daca ezitati: Mal sehen. La plecare, Dr. Thtirmann il intreabd pe Andreas daca nu vrea sd vind la Berlin. Dr. Thtirmann are o insdrcinare pentru Andreas. Andreas: Guten Morgen, Herr Dr. Thiirmann. Dr. Thiirmann: Guten Morgen. Also, ich reise morgen ab. Das wissen Sie sicher, Andreas: Ja, natiirlich. Dr. Thiirmann: [ch habe da noch eine Frage an Sie: Méchten Sie nicht mal nach Berlin kommen? Andreas: Wie bitte? Dr. Thiirmann: Ja. Ich habe einen Auftrag fiir Sie. Ich lade Sie natiirlich ein. 104 Andreas e foarte surprins de propunere si vrea amdinunte. Andreas: Dr. Thiirmann: Andreas: Dr. Thiirmann: Andreas: Dr. Thiirmann: Andreas: Thre Einladung kommt sehr tiberraschend. Sie wissen doch: Berlin ist interessant. Nattirlich . .. Und Sie haben also einen Auftrag fiir mich? Ja, ich méchte . Hm. Uberlegen Sie noch mal! Hier ist meine Telefonnummer. Rufen Sie mich in Berlin an! Gut. Ich rufe Sie an. Bineinteles, Ex vrea sd-l insoteascd pe Andreas la Berlin. Ex: Andreas: Ex: Andreas: Ex: Ich komme mit. Du méchtest mitkommen? Ja, bitte! Bitte! Mal sehen. Weift du noch? (Ex il imitd pe doctorul Thtirmann) Ex: ,Interessant, sehr interessant.’ Andreas: Stimmt! Stimmt genau! WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESIT abreisen a pleca (in caldtorie), a porni la drum der Auftrag insdrcinarea, misiunea, comanda einladen ainvita die Einladung invitatia iiberraschend surprinzdtor, pe neasteptate Uberlegen Sie noch mal! Mai reflectati! iiberlegen a roflecta, a chibzui die Telefonnummer numarul de telefon anrufen a telefona, a chema Ia telefon Rufen Sie mich in Berlin an. Telefonati-mi la Berlin. mitkommen a insofi, a veni cu cineva Mal sehen. Sa (mai) vedem! Stimmt genau! Absolut exact! 105 UBUNGEN EXERCITIT Eh Scrieti propozitiile asa cum le-a spus Dr. Thiirmann. 1, Ich (Dr. Thiirmann reist morgen ab.) 2. (Dr. Thiirmann hat noch eine Frage.) 3. (Er hat einen Auftrag fiir Andreas.) (Er ladt Andreas ein.) BB Raspundeti la intrebari. 1. Kommen Sie mit? __Ja, ich 2. Reisen Sie morgen ab? Ja, ich 3. Rufen Sie mich in Berlin an? __J@, ich 4, Entschuldigung, laden Sie mich ein? Ja, ich Completasi propozitiile cu cuvintele din parantezd. 1. Ichrufe an. (Sie) Ich rufe Sie an. 2. Ichrufe an. (Sie — morgen) 3. Ich rufe an. (Sie — morgen — in Berlin) 4. Ich lade Sie ein. (fiir drei Tage) 5. Ich lade Sie ein. (fiir drei Tage — nach Berlin) 106

You might also like