CAPITOLUL XII
IGIENA FACTORILOR FIZICL
IN CONDITIILE CENTRELOR POPULATE
Controlul sanitar asupra poluarii sonore
In conditiile aglomeratiei urbane zgomotul apare ca un element
caracteristic. Totalitatea zgomotelor emise de diferite surse din te
ritoriul localitatilor alcatuiesc zgomotul urban. Elementele compo:
nente principale ale acestuia sunt: zgomotul strazii, al locuinfei si
industrial.
Zpomotul strazit este, generat de surse fixe (Industri, santiere,
construc(ii edilitare) si de surse mobile (mijloacele de transport de
toate tipurile)
Zgomotul locuintei cuprinde zgomotul stradal patruns in inte-
riorul incaperilor si zgomotul propritt locuintel, determinat de acti-
vitatile menajere, functionarea aparatelor electrice etc.
Caracteristicile zgomotului urban constau in intensit&ti mai re-
duse decat cele industriale, rispandirea mai intinsé. influentarea
unui numar mai mare de populatie, expunerea la actiune de Iunga
durati
Controtul sanitar preventiv, Pe teritoritle viitoarelor constructii
ale caselor de locuit si ale cladirilor obstesti se stabilese sursele
posibile de egomot, locul amplasdrii lor, nivelul zgomotului, distan-
tele dintre sursele de zgomot si zona locativa, casa de locuit, cla-
direa publicd. Se apreciazd corectitudinea calculelor gi rezulta-
tele lor efectuate de catre institutiile de proiectare, care trebuie si
find cont si de proprietatile de refinere a zgomotului de citre mate-
Tialele si elementele de constructie, de normativele igienice in vigoa
re etc. Deci in proiect trebuie sa fie prezentate nivelurile posibile de
zgomot al strizii si in incdperi, cAt si argumentele referitoare la
masurile de protectie prevazute. In zonele de locuit existente se fac
masurari ale nivelului de 2gomot al strizii dupii metoda descristi
mai jos.
Controlut sanitar curent. Include efectuarea mésurdrilor perio:
dice ale zgomotului strazif, in locuinte si incaperile publice, ce
tarea acfiunii zgomotului urban asupra’ populafiei, evaluarea igie-
nica poluarii sonore, elaborarea misurilor de combatere a zgomo-
tului side prevenire a influenfei lui nefavorabile asupra sénatatii
populatiei.
Mejodele de mdsurare a zgomotului sunt descrise in documente
speciale: 1) STAS 20444—85 «Zgomot. Torente de transport. Meto-
dele de delerminare a poluarii sonore»; 2) N.R.C. 11-12-77 «Pro-
319tectia contra zgomotului. Normele de proiectares; 3) Normativele
sanitare ale poluarii sonore in tncAperile de locuit, publice si pe
teritoriul zonei de trai a urbei nr. 3077—84; 4) Indicajii metodice
pentru institufiile sanitaro-antiepidemice cu privire la controlul asup-
ra respectarii .
Pentru determinarea nivelului de zgomot se folosese sonome-
trele, analizatoarele de spectru, iar in cazuri speciale — dozimetre-
le de zgomot, sonograiele etc.
Tn practica sanitard mai freevent se folosesc sonometrele de tip
ISV—I, «SUM—I», (Rusia), de tip S,
2RFT», '(Danemarca).
Sonometrele de tip SUM—1, S.M—2RFT oferd indicatii preci-
se numai asupra nivelurilor generale de zgomot (pe scara A), nu
si asupra specirului. Ele indica intensitatea zgomotului tn foni, 'adi-
c& in valori fiziologice (ceea ce percepe urechea din intensitatea
zgomotului). Deoarece normativele in vigoare prevad exprimarea
intensita{ii zgomotului in decibeli (4B), iar frecvenja in her{i (Hz),
irebuie cunoscut faptul cd in cazul determinaritor efectuate cu aceste
aparate rezultatele exprimate in font corespund cu cele exprimate
in decibeli. Conchidem c& sonometrele de aceste tipuri sunt valabile
pentru dofermindrile zgomotului urban (al strazii, in locuinfe, in
cladirile publice).
Orice tip de Sonometre are 0 schema-bloc, care include 3 parti
principale: traductor-transformator (microion), amplilicator si in-
dicator, Sonometrele au caracteristici de frecventa (liniar’ — Lin»,
A,B, C) si de timp (F-rapid, S-lent, I-impulsiv). La determinarea
nivelalui de zgomot (dBA) se foloseste scara A (de regula, nece-
sari in igiena mediului), la masurarea presiunit sonore se folosese
filtrele de octava pe gama 31,5—31500 herfi. Pozifia S se foloseste
la masurarea zgomotului constant sau a altor tipuri de zgomot pen-
tru medierea nivelului, pozitia 1—a zgomotului impulsiv, F —zgo-
motuluti inconstant.
Sonometrul se alimenteazi la 2 baterii tip «Crona
Vf>. La inceputul lucrului se instaleazi in pozitia «F». Comutato-
rul «Modul de lucrus se trece in pozifia «Daterias. Th acest caz
acul indicatorului trebuie si se afle in sectorul negru al scarii «dB»,
deasupra inscripiei «Bats. Dacd el se afl mai in stanga, bateriile
trebuie schimbate, Apoi comutatorul a’ scdrii inferioare .
La determinarea nivelului de 2gomot in dBA comutatorul «Mo
dul de Iucru> se instaleaz% tn pozifia A (vis-a-vis de acul de pe
corpul aparatului).
Daca se folosese analizatoare externe pentru determinarea pre
sitinii sonore, se alege caracteristica necesara (B sau C).
320Comutatorul , o diviziune a caruia este egala em
10 dB, se stabileste in pozitie ca acul sa se afle pe scara intre
0 si 10 dB. Tn acest caz nivelul de zgomot masurat va fi egal
‘suma indicafiilor scérii comutatorului si a dispo-
zitivului de inregistrare (indicatorului). De exemplu, daci comuta-
torul «Modul de lucrux se aflé in pozitia A, comutatorul «Diapa-
zon» —la cifra 70, arcul indicatorului — la cifra 6 spre partea dreap-
18 fata de 0, nivelul masurat de zgomot ya fi egal cu 76 dBA.
Alte tipuri de sonometre, indicate mai sus, pot masura:
— nivelul global al zgomotului in scérite A, B,C, acestea re-
prezentind curbele de sensibilitate a urechii pentru 3 ordine de ma
Timi ale presiunii acustice si sunt notate pe cadranul aparatelor;
— nivelul presiunii acustice, cu exprimare globald a zgomotu-
luis
— analiza spectralé a zgomotetor cu ajutorul filtrelor de octava
(necesara mai mult in domeniul igienet mancit}.
Sonometrul «V$V-003». Se alimenteaza din reteaua electrica
(iensiumea 220 V,"frecventa 50 Hz) sau la 5 baterii de tip 373
se stabileste in-
dicatorul sonometrului la gradatia a scalei 0—10.
Comutatorul «Modul de Iucrus se fixeazti in pozifia (rapid)
sau este gata de lueru,
De fiecare data inaintea masurdrilor si periodic in timpul masu-
rlrilor se efectueaza calibrarea electriea a aparatului
Preamplificatorul PM-3 cu cablul 5 m se uneste la priza apara-
tului,
Echivalentul P-16 se uneste cu preamplificatorul PM-3. Cu aju-
torul cablului 5F6.644.249 cu lungimea de 0,5 m se uneste echiva-
lentul P-16 cu priza 50 mV a aparatului de masurare.
Comutatoarele eparatului se stabilese in pozitiile:
«Divizors, dB 1—40;
, dB 2-50;
«Filtreles— Lin;
— F.
Nota: Inscriptia «Divizor> este generala pentru comutatoarele 1
si
Se apasd butonul «Calibrux si dupd min de la stabilirea regi-
mului de Iucru eu ajutorul potenfiometrului 5 se fixeaz acul in-
dicatorului la diviziunea 4 a scalei decibel. De refinut cé inainte
de calibrarea electricd este necesar de 2 determina pozifia aparatu-
21 Comands or. 60 abrJui in timpul lucrului (verticalé sau orizontalil) si de a stabili po-
zifia <0».
‘Mirimes semnalului de calibrare in acest caz va fi egalé cu 94
dB, ceea ce corespunde sensibilitatii capsulei M.101 de 50 mV
Pe“
Pentru comoditatea citirii rezultatelor se foloseste cadranul 1u-
minat, care fixeazd suma pozitiilor comutatorului se stabileste acul indicatorului pe pozifia—o-+10 dB con-
form tabelului 67.
‘Dupa calibrare se deconecteazé butonul «Calibrus.
Buloancle se stabileste in pozitia
, dB 2—50;
— Lin,