is iS 5 Pro Editura si TipogeafieErnst H. Gombrich ISTORIA LUMIITITLUL ORIGINAL: Eine kurze Weltgeschichte fir junge Leser COPYRIGHT © 1998, DuMont Buchverlag GmbH und Co, Kommanditgesellschaft, Cologne TRANSLATION COPYRIGHT © PRO Editura gi Tipogeafie, 2006 Toate drepturile pentru editia romana a acestei cArti sunt rezervate PRO Editura si Tipogratie. Reproducerea partiala sau integral ‘textului sau imaginilor fara acordul scris al edliturii este interzis si se va pedepsi conform legilor in vigoare. Redactare Dan Ogrezeanu ——— Descrierea CIP a Bibliotecii N GOMBRICH, ERNST H. Intoria lumii / Erast H. Gombrich ; trad Nicolae Constantinescu Nucurest Po: aitura, 2006 ISHN (10) 973-8951 34-8) ISBN (13) 978-973-8951-34-1 A fost odata... Trecut gi ami fara viafd + Soare faird pamant + Ce este istoria? tre + Inainte de a exista oamenii « Sopacle gigantice + Pamant Toate povestile incep cu ,a fost odata’. Istoria noastra vorbeste doar despre ce a fost. Iti amintesti? A fost odata cand erai mic. Cand, tinandu-te pe picioare, abia reuseai s-o prinzi de mana pe mama ta. Povestea ta ar putea si inceapi astfel: ,A fost odaté un baiefel - sau o fetita. Acest copil sunt eu’. Dar, inainte de a fi copilag, ai fost un bebelus. Despre asta nu-fi pofi aminti, totus sti, Inaintea ta, tats tau si mama ta au fost ji ei mici, dupa cum au fost si bunicii bunicele tale mai demult. Totus), side toate acestea esti constient. Nu spunem despre ei ca sunt batrani? Dar gi ei au avut bunici gi bunice. $i ei spuneau: ,A fost odati,” Am putea continua si ne intoarcem astfel in timp. in spatele fiecirui ,a fost odata" se va afla mereu un altul Te-ai agezat vreodata intre doud oglinzi? Te sfatuiesc s& incerci Vei vedea un sir de oglinzi, din ce in ce mai indepartate, mai mici si din ce in ce mai neclare, o infinitate de oglinzi dintre care nici una nu este ultima, Chiar dacd nu le mai deslusim, alte oglinzi uurmeaza dupa cea pe care o credeama fi ultima. Desi nu le vezi, sti totugi ca se aflé acolo, dincolo de ceea ce veri. Exact acelasi lucru se intampla cu ya fost odata". Nu ne putem imagina ca se poate increrupe firul la un moment dat. Bunicul buni cului bunicului bunicului... Nu-i aga cé-ti vine ameteala? Totus mai spune-o 0 data, lent de data aceasta, si vei reusi si-ti imaginezi Repetand, ajungem repede la perioade din ce in ce mai vechi. Te afunzi in timp ca in girul nesfarsit de oglinzi. Nici in acest caz.nu vom ajunge vreodata la inceputul timpului, deoarece in spatele fiecirui inceput exist intotdeauna un nou ja fost odati E ca un put férd fund, Te cuprinde ameyeala daca te uitiin el? $i pe mine! De aceea vom arunca o hartie aprinsa in acest put infinit de adane, Hartia va cddea lent, va cobori din ce in ce mai jos. Totus in ‘caderea ei, va lumina peretii putului. © vezi coborand? Acum aajuns atat de departe, incat seamana cu 0 stea mica de tot in mijlocul intunu vei ajunge niciodata la bun sfarsit. eee ericului, Apoi se face si mai mica i pana la urma nu o mai vedem, La fel se intampla cu amintirea. Ea ne lamineaza cunoasterea trecutului. Mai intai, lumineaza propriu nostru trecut, apoi facem apel Ia amintirile celor in varsta, cau:am scrisori ale persoanelor decedate, Cautim alte ,lumini care, ce fiecare data, se vor revarsa peste un trecut din ce in ce mai indepartat. Exist cladiri unde sunt depozitate o multime de documente vechi, scrise cu foarte mult timp in urma, numite arhive. Printre aceste arhive, gisim scrisori datand de cateva sute de ani. Intr-o zi, intr-unul dintre aceste locuti, mi-a cAzut in mana o scrisoare continand doar aceste cuvinte: ,Draga mimico, ieri am avut trufe delicioase la masa de pranz. Semnat: Gaetano”. Fusese scrisi in urma cu patru sute de ani de un printigor italian. Trufele sunt o bunitate de ciuperci! Dar timpul pentru citirea acestui mesaj a durat doar o clipa. Pentru ca lumina coboara din ce in cz mai repede. 1.000 de ani 2.000 de ani, 5.000 de ani, 10.000 de ani... $iin vremea aceea existau copii cirora le pliceau mancarurile gustoase, numai ca ei nu stiau 18 nerie. 20.000, 50.000 de ani. Oamenii spuneau si-atunci, ca not .A fost odata", Acum, lumina amintirii noastre devine mica de tot gi la un moment dat, nu mai lumineaz’. Totusi, stim ca ea iyi continua drumul pana in timpuri gi mai indepartate, cand omul nu exista, cand mungii nu aratau aga cum ii vedem astazi. Unii erau mai inal dar, de-a lungul timpului, ploaiai-a erodat pana cand au ajuns simple coline. Alti munti inc nu existau, dar au iest lent la suprafata din coceane, efort care le-a Iuat milioane si milioane de ani Inainte de aparitia acestor munti, au existat animale foarte dife astazi, Erau gigantice si semanau cu balaurii, De unde rite de cele de stim? Uneori le gisim oasele ingropate adanc in pamant. De exemplu, ia Muzeul de Istorie Naturala din \jiena (Austria), poti si vezi un diplodocus. Un nume foarte ciudat, nu-i aga? Dar animalul este si mai ciudat. N-ar fi putut s incapiintr-o camera din casa ta, nici macar in douat Era inalt cat cei mai inalti copaci si avea 0 coada lunga cat jumatate dintr-un teren de fotbal. [ti inchipui ce zgomot facea o astfel de soparla gigantic’ — pentru ca diplodocus era o soparli enorma ~ cand mergea prin padurea virgina? Dar tot nu am ajuns la inceputul timputilor. Ne tot intoarcem cu milioane de ani. Usor de spus! Totusi, gandeste-te un moment. Stii cat dureaza o secunda? Cat numeri repede pina la trei. $i cit dureaza o mie de milioane de scunde? Treizeci si doi de ani! Acum e randul tau si-ti imaginezi cat dureaza o mie de milioane de anil Pe Uriasa sopérla Dipladacus, care a trdt pe pint cu mult inainte de aparitia omuui sia muntilor din zina de astazt. Desi extrem de puternicd, era neagresiva se hranea cu plantevremea aceea, nu existau animale mati, ci doar melci $i scoici. $i daca ne depastam si mat mult in timp, nu mai gasim nici plante. Intreg pamantul era ,degertic gi fara viata. Nu exista nimic. Nici un copac, nici un tufis, nici un fir de iatba, nici ofloare, nici cel mai mic colt de verdeati. Doar un desert plin de piette si marea! O mare fara pest, fara scoici si chiar fara mal. Dar, atunci cand asculti valurile, ce-ti spun ele? ,A foat odata". Acest ,odata" te trimite la 0 epoca in care Pamantul nu era poate decit o masa gazoasé, o nebuloasa, precum acelea, mult mai mari, pe care le putem vedea astaizi cu telescopul, Timp de miliarde si miliarde de ani, fird stanci, fara aps, fara viata, aceast§ nebuloasd s-a rotit in jurul Soarelui. $i inainte? Inainte, Soarele, draguful nostru de soare, nu exista nici el. Doar nigte stele necunoscute cu dimensiuni enorme gi corpuri ceresti mai miei se Foteau intre nebuloase, in spatiul infinit A fost odata...” Daca ma aplec mai mult, iar ma cuprinde ameteala. Haide, vino cu mine! E preferabil si ne intoarcem cit mai repedte sisi revenim spre Soare, Pamant, frumoasele oceane, plante, scoici, soparle gigantice, spre muntii nastri gi, in sfarsit, spre oameni Prumul inapoi ne da acelagi sentiment ca acela pe care il avem atunct Cand ne intoarcem acasi? Pentru ca de acum inainte sa nu mai fim tragi din nou spre adancurile nevazute ale putului de acest ,A fost odata’, ne vom gribi de fiecare data si adaugim: ,Stai putin! Cand sa intamplat asta? i mai exista o intrebate, care gi ea ne trimite le istorie: ,Ce sa intamplat?" Bineinfeles, nu vorbim de orice istorie, ci de acea pe care © numim istoria lumii. $i cu ea vom incepe acum, Cei mai mari inventatori care au existat vreodata Maxilarul inferior al omului de Heidelberg + Omul de Neandertal « Preistoria + Focul + Unltele + Oamenii grotelor + Limbajul Pictura « Magia « Pevioada glaciar¢ paleoliticul inferior « Neoliticul « Constructile pe piloi + Oameni ca mine gica tine 1-0 zi, la Heidelberg, a fost spat o pivnita, Oamenii au gisit acolo un os; adanc ingropat in pamaht. Era un os uman, Maxilarul de jos. Numai ca nici o fiinta emeneasca nu are astizi un maxilar atat de puternic cu dintii atat de tari! Ne imaginim cu ugurinta ca ‘omul inzestrat cu un astfel de maxilar era in stare si muste zdravan. Acest om a trait, dupa toate probabilitatile, cu foarte mult timp in ‘urmé, altfel niciodata acest os nu ar fi fost ingropat atat de adane in pamant! In alta 2i, tot in Germania, la Neanderthal, a fost descoperit un craniu uman. Acest craniu era foarte interesant deoarece nimeni nu are astazi unul aseminator. Fruntea era ca sa spunem aga inexistenta, marcata doar de doua protuberante mari deasupra sprancenelor. Dar, dupi-cum se stie, in spatele fruntii se aflé centrul gandirii. Agadar, ne putem imagina ca, daca acest om nu avea frunte, probabil ca nici ‘nu gindea prea mult, sat cA ganditul il costa probabil mai multe eforturi decat pe noi. Am putea spune: ,Au fost odata niste oameni ‘care nu eraw in stare sa gandeasca la fel ca noi, dar erau inzestrai cu co dentitie mai buna ca a noastra pentru a manca’ Stai putin! vei zice. Nu asa ne-am inteles. Ag vrea sa stiu cind au trait acesti oameni, cine erau gi ce s-a intimplat cu ei Intrebarile tale ma fac sa rosesc de jena, pentru ca nu pot s4-ti rspund: inca nu stim cu exactitate. Dar, intr-o zi, vom sti cu siguranta. De altfel, cand vei fi mare, vei putea gi tu sa ne ajuti sa cautam. Nestiinta noastra provine din faptul c& nu avem nici o dovada scrisi de la acesti oameni: ei nu cunosteau scrisul. in plus, amintirea noastra nu poate ajunge atat de departe! (Cand reciteseacest capitol, scris cu multi ani in urma, am mai putine motive si rosesc. Chiar daca unele lucruri spuse aici nu mai sunt intru totul exacte, nu m-am ingelat in previziunile mele. in cursul ultimilor ani, cunoasterea noastr’ a progresat si astazi stim mult mai mult despre epoca in care au trait acesti oameni, Datorim acest lucru unor ‘oameni de stiinta care au descoperit c& unele materiale ca lemnul, fibrele vegetale si stinca vuleanica se transforma lent, dar regulat. Studiul acestui proces permite stabilirea momentului in care aceste materiale au luat nastere. De la aceste descoperiri in Germania, sapaturile arheologice s-au inmultit si au fost gisite alte oseminte umane. Astfel, in Asia si China, au fost gasite oase cel putin la fel de vechi ca maxilarul descoperit ta Heidelberg. Acei oameni cu doua cucuie mari in loc de frunte gi cu creier mic erau stramosii nostri ‘are, in urma poate cu dou milioane de ani, au inceput si foloseasca piatra drept unealta. Oamenii de Neanderthal au aparut in urmi cu 100 .000 de ani ¢i au populat Pamantul timp'de aproximativ 70.000 de ani gile datorez cdteva scuze. Chiar ¢aca fruntea lor se reducea Ja dou’ protuberante, cteierul lor era in realitate doar cu putin Mai ‘mic decat cel al majoritatii oamenilor de astizi. In ceea ce priveste grupul uman avand caracterele omului modern, acesta ar exista doar de aproximativ 30.000 de ani.) Dat, o si-mi replici tu, faptul c& folosesc mereu cuvantul ,aproxi mativ", fara sa dau nume si nici date precise, nu poate fi numit istorie. {Ai dreptate. Sunt lucruri anterioare istoriei. De aceea si vorbim de _preistorie", pentru ca avem doar 0 idee foarte vaga despre epoca in ‘are se petreceau toate acestea, Totusi, stim unele lucruri despre acesti ‘oameni, numiti preistorici, La fel ca oamenii din adevarata istorie (despre care va fi vorba din capitolul urmator), si acestia aveau deja nelte; pluguri ca sa are, cereale pentru paine, yaci pentru lapte, oi pentru lina, caini pentru tot ceea ce avem noi astiizi: haine, case gi vanatoare si paza. [si mesterisera are cu sageti, casca si scut ca sa se apere, Dar, vei spune tt, inainte de a ajunge aici, trebuie si fi fost lun inceput. Niste oameni s-au gandit cbligatoriu la ele! Adevarat. Nu e de-a dreptul extraordinar si-ti imaginezi cA a existat neaparat 6 71 in care un om preistoric a avut ideea ci ¢ mai usor s mananci 0 carnea animalelor dupa ce ai fript-o la foc? Poate cd ideea a avut-0 0 femeie! Dar cineva a trebuit si descopere cum si face focul, Intelegi cea reprezentat acest lucru? Sa fac focul! Tu ai facut focul? Evident, fara chibrituri. Pentru a inca nu existau chibrituri. Cu dowd bucdti de lemn pe care le freci una de alta pana cind se incalzesc din ce in ‘ce mai mult si in cele din urma’se aprind, Incearci si tu 0 data. Vel vedea cat e de greu ‘Sia mai existat un om care a inventat uneltele, Primele unelte au fost, dupi toate probabilitatile, niste simple crengi sat pietre. Dar, foarte repede, oamenti au avut ideea sa ciopleasci pietrele ca s& le facd taioase precum cutitele. Au fost gasite in pamant multe dintre aceste piétie cioplite. Deoarece pe vremea aceea toati din piatra, aceast& perioada a fost humita ,epoca pietre me ined nu stiau si construiasca gi case, Evident, era foarte suparator, ffindca atunci era mult mai frig decat astazi. lernile erau mai lungi st verile mai scurte decat cele cunoscute de noi. Chiar si vaile puteau si raména acoperite de z4padi tot anul si marii ghetar! Inaintau pana in campii. De aceea, spunem ci epoca de piatra a fost urmata de epo slaciara. Oamenii preistoric sufereau de frig sinu puteau decat sise uctire cind giseau grote sau caverne care si-i protejeze cat de cat de vant gi de frig, De aceea mai sunt numiti si ,oamenti grotelor” $i ce-au mai inventat oamenii grotelor? Ai gisit? Vorbirea;adica, aw inceput si formeze cuvinte. Animalele stiu si scoatit strigate cind Te doare ceva sau lanseaza apeluri cand presimt un pericol. Dar nu stiu sa le formuleze in cuvinte. Numai oamenii au aceasta capacitate Si tocmai oamenii din preistorie au folosit prima data.cuvintele ‘$i au mai inventat ceva deosebit de frumos. Sculptura in Jemn sipictura, dupa cum dovedesc numeroasele figuri gravate si pictate diescoperite pe peretii grotelor. Chiar si ast&zi, un pictor nu ar putea sf le facd mai bine. Ele reprezinta animale care nu mai exista din timpuri imemoriale.Flefanfi cu 0 blan lungs si lanoas’ si coli enormi curbati (mamutii) i alte animale din era glaciard. De ce se crede ca ‘Sariienii preistorici au pictat aceste animale pe peretii grotclor? Doar caclement decorativ? Prea putin probabil, pentru ca grotele erau foarte intunecoase. Nu avem nici o certitudine, dar se presupune ci au vrut uHi, bivoli, cal stlbatci i cerbi ~ prada a unei vinatori reusite ilustrata pe pPereti pesterilr in care locuiau oameni in epoca de piatra 8A dea acestor desene o putere magica. Credeau ca pictand animalele, le atrigeau. Ca si cum am spune: ,Vorbesti de lup si lupul la usa!" Nu uita c8 aceste animale erau prada lor de vanatoare, fara de care ar fi murit de foame. Asadar, reprezentarea lor ar putea si insemne ca voiserd sa inventeze magia. Ar fi fost prea frumos sa reugeasc Dar, din pacate, nimeni nu a reusit pana in prezent. Perioada glaciara a durat un timp inimaginabil. Cateva zeci de milioane de ani. A fost un lucru bun fiindea oamenii, pentru care a gindi insemna un efort atat de mare, nu ar fi avut timp s& realizeze toate inventiile. In cele din urma, atmosfera s-aincalzit si, vara, gheata nu a mai ramas decat pe fiintii inalfi, Odata cu caldura, oamenii, care erau-deja-asemanatori Gti noi, au invafat si sideascd plante in stepi, si macine granele gi sA fac un amestec pe care puteau apoi sicI coaci la foc. Aceasta a fost painea ‘Curand, au invajat sa ridice corturi gi si domesticeasca animalele care, pana atunci, traiau in libertate® S-au deplasat cu turmele lor aya cum fac $rastaztlapont. tiacel timp, padurile erau populate de foarte miilte animale silbatice, precum lupii si ursii. Unii oameni, care igi demonstrasera deja calitayile de inventatori, au avut atunci o idee extraordinar®. Si-aut Construit casele pe piloti deasupra apei, creand astfel locuintele lacustre, Dat gi-au perfectionat si uneltele din piatra. Au pus un maner pietrei cloplite, dupa ce au giurit-o cu o Piatra si mai dura, obtinand o secure. Probabil c& a fost foarte greu. Imaginea73-ti ca, in ultimul moment, piatra se sparge. Atunci ar fi trebuit luat totul de la inceput. poi, acesti oameni au avut idea s facd recipiente din pamant, pe care le impodobeau cu desene si le ardeau in cuptoare. in schimb, in cursul neoliticului, perioada cea mai recenta a pietrei, nu au mai pictat animale. La sfargitul acester Perioade, care s-arsitaa cam intre 6.000 si 4.000 de ani iH, au imaginat un nou fel de a fabrica unelte, superior celui precedent si mai eficace. Descoperisers metalul: Evident, nu au descoperit dintr-o data toate metalele. Au incepat cu pietrele verzi, care se transformau in cupru cdnd erat topite in foc, Dupa ce era forjat, cuprul, strilucind frumos, putea fi folosit la fabricarea securilor sau a varfurilor de sigeata. Dar cuprul era prea moale gi se tocea mai repede decit piatra. ins oamenii au avut ideea si-i imbunatiteasca calitatile. S-au gandit si adauge cuprului un alt metal, deosebit de rar, dar care ficea cuprul mai rigid: staniul. Amestecul de cupru si stanit a dat bronzul, Aceasta perioada, in cursul careia oamenii au fabricat 13Sat lacustru — un sat construit pe piloni — din epoca de piatrétimpurie sau din epoca de bronz, ceea ce inseamnd cam in urma cu 8000 de ani din bronz.coifurile si sabiile, securile si ceaunele, precum si bratarile Wcolierele, poart’,asadar, numele de ,epoca bronzului. Arunca o ultima privire asupra acestor oameni, imbracati cu piel de animale, care, in barca lor cioplita din trunchiul unui copac, “ vaslesc spre satele lor lacustre. Aduc cereale $i sare extras din mine, Beau din potire frumoase din pamant ars, iar femeile si copiii lor se impodobesc cu pietre multicolore gi chiar cu bijuterii din aur. Crezi ca de atunci s-au schimbat multe lucruri? Erau oameni ca §i noi, deseori rai unii cu alti, care se puteau arata plini de eruzime si vicleni, ‘cum ni se intampla si noua si fim, din pacate! Dar, la fel ca astazi, se intampla cao mama sa se sacrifice pentru copilul ei sau ca prietenii sa moar din fidelitate unul fata de celalalt. Toti acesti oameni nu erau nici superiori, nici inferiori noua. E surprinzator? Lucrurile acestea se petreceau in urma cu cel putin 10.000 de ani. De atunci, nu am avut timp s8 ne schimbam prea mult! Uneori, cand vorbim sau cdnd rhancam paine, cind folosim 0 uunealta sau cind ne incalzim lawn foc, ar trebui sa fim recunoscatori ‘oamenilor din preistorie, cei mai mari inventatori care au existat vreodata, Tara de pe malurile Nilului Teele Mencs Exptl «Un ima inchinat Niu» Faron iramiele + ReliglaEipula antic »Sinwul- Hioroglfle Paprusl«Revolta din Vechiul Imperiu- Reformele lui Akl ‘Acum, dupa cum {i-am promis, va incepe istoria. Ne aflam i anul 3100 i.Hr. (adica in urma cu 5100 de ani), perioada in care, se rede; asapia Eg jomnea un rege pe nume Menes. Daca vrei si afli mai multe des are duce spre Egipt, te sfatuiesc si Intrebi o randunica. In fiecare toamni, cand vine frigul, ea zboara spre sud. Trece peste munti, pe deasupra Italie, apoi peste o parte din mare, inainte de a ajunge in AMfrica, in partea ei cea mai apropiata de Europa. Nu departe de aceasta regiuine se afla Egiptul, In Africa e foarte cald si nu ploua luni in sir. Vegetatia e rart. Intr-un mare numar de regiuni, gisim doar deserturi, Este si cazul tinuturilor care se intind la stanga sila dreapta Egiptului. Nici in Egipt‘nu ploua mult, Dar tara nu are nevoie de ploaie, pentru ca ¢ traversata pe toata lungimea de un fluviu lung, Nilul. De doua ori pe an, cind ploile abundente ti alimentau izvoarele, Nilul iesea din mates gi inunda intreg tinutul, obligind oamenii si-se deplaseze cu barca printre case sipalmieri. Cand apa se retragea, pamantul era inmuiat $i fertilizat dé un mal foarte bogat. Atunci puteau si creasca, ca nicdieri in alta parte, cerealele, coapte apoi de soare. De aceea, egiptenii, din timpuri foarte vechi, adresau imnuri Nilului, ca gi cum ar fi fost Dumnezeu in persoana. Vrei s4 cunosti cdntecul pe care l-au compus pentru el in urma cu 4.000 de ani? Fii Kiudat, 0, Nil! Tu care esi din pamant si vii spre noi ca si diruiesti hrana Egiptului. Tu care ne irigi cimpurile gai fost creat s& ne hranesti vitele. Tu care uzi desertul, alat departe de apa. Tu care faci sa creasca orzul sisi creasca graul. Tu care umpli hambarele. Tu care dai de mancare siracilor. Pentru tine cantam la harpa, pentru tine cantim, Astfel céntau egiptenii in acele timpuri. $i aveau dreptate. Datorit’ Nilului, tara a devenit atat de bogata, incat a ajuns © mare putere. Un rege domnea peste toti egiptenii. Primul dintre acesti regi a fost Menes. Iti amintesti de epoca domniei sale? Era prin anul 3100 iLHr. Stii ce nume aveau atunci regii Egiptului? Erau numiti faraoni: Faraonul avea o putere foarte mare. Traia intr-un palat impozant de ppiatra, sustinut de coloane enorme si avind numeroase curti interi- are, Oamenii din fara li datorau supunere gi, daca asa hotara, toti rau obligati si munceasca pentru el. Pe ls anul 2500 i. Hr, un alt faraon, pe nume Keops, le-a poruncit tuturor supusilor sé lucreze la construirea mormantului situ, Dorea ca eedificiul sa fie mare cét un munte ~ si aga -a si facut. I] putem vedea si astazi. Este celebra piramida .a lui Keops” Probab ca ai vizut-o in fotografi, dar nui poti face o idee exactaa indltimii sale. Induntrul et ‘ac putea si intre cea mai mare biserica, Esceladarea enormelor ei blocuti de piatra seamana cu ascensiunea pe un munte. $i tou; transportat acele blocuri enorme, le-au lipit unele de altele, fara masini, cel mult eu scripeti si pirghii. Oamenii trigeau si impingeau doar cu mAinile, Imagineaz’-ti aceasta munca sub soarele fierbinte al Afric Zecidemitde oamen’ au munct timp de ani de silela mormantul regelu. Blocurile ide phatrterau aduse cu care cu boi, isa erau ureave prin forta om Timp de treizeci de ani. aproape o suta de mii de oameni au trudit pentru faraon, in afara perioadelof cand se efectuau muncile Ta cmp. Cand cideau de oboseala, supraveghetorii i biciuiau ca sa-i oblige si continue munea, Cu prejul unei stradanii teribile, au tras si ridicat greutati colo- sale. $i toate acestea ca si construiasca mormantul regelui! Ce idee ciudata, vei spune tu, sa vrei si-ticonstruiesti un mormant atat de mare! Cauza o constituia religia vechiului Egipt. Egiptenii venerau atunci multi zei. (Cei care cred in maf multi zei se numese _politeisti*) Credeau cA unii dintre zeii lor erau fosti regi care, cu ‘mult inaintea lor, domniser’ pe pamant, precum.zeul Osiris i sotia lui Isis, Erau convingi cd Soarele era o divinitate, pe care o numeau. Amon, Lumea subterand avea si ea zeul ei, pe nume Anubis, repre zentat cu un cap de gacal. Egiptenii aveau certitudinea ca faraonulcra fiul zeului-soare. Altfel de ce le-ar fi inspirat atata teama gi de ce ar fi acceptat sa i se supuna orbeste? Ca si-si venereze zeii, daltuiau in piatra sculpturi maiestuoase, inalte cat un imobil cu cinci etaje. Au construit temple la fel de mari ca un oras intreg. In fata acestor temple, au ridicat niste pietre de granit, dintr-un singur-bloc sia c&ror ‘extremitate se termina in forms ascutit’. Aceste pietre poarti numele de ,obeliscurt* (un nume care vine din greceste $i inseamna ,sulita mica"). In unele orase din Europa, ca Paris, in Piata Concorde, poti vedea obeliscuri aduse din Egipt. _Religia egipteana atribuie un caracter sacru unor animale — de exemplu, pisica -, la fel cum reprezenta unii zei sub trisiturile unui animal. $finxul, cu corpul lui de leu si capul de om, intruchipa si el lun zeu puternic, Sculptura care il reprezint’ langa piramide este atat demare , incit ar putea si contin un templu, De mai bine de cinci mii de ani, acoperit din cand in cérd de nisipul desertului, sfinxul vegheaza asupra mormintelor faraonilgs. Cine stie cit amar de vreme le va mai strajui astfel? Trisitura predominanta a acestei religii uimitoare a egiptenilor era credina conform creia, dupa moarté, sufletul omulut paraseste corpul, dar continua, intr-un fel sau altul, sé aiba nevoie de el si dupa moarte. Sufletul nu putea sa fie nemuritor daca trupul putrezea. De aceea, conservarea corpurilor era foarte important. Trupurile mortilor erau frecate cu balsamuri si sucuri de plante, apoi erau nfasurate in fasii lungi de panza ca si fie evitata putrefactia. Acestor corpuri astfel conservate li s-a dat numele de ,mumii*. Chiar si astizi, dupa mii de ani, aceste mumii au rimas intacte. Ele erau introduse intr-un sicriu de lemn, care era agerat intr-un sicriu de piatra. Tar acesta din urma nu era pus direct sub pimint, ci intr-o stanea scobit. in interior in acest scop. Cei care aveau mijloacele necesare, precum .Fiul Soarelui", regele Keops, isi construiau un munte de pietre ca sa-si adaposteasca sicriul, cu speranta cd mumia lui, adane ingropata in interior, va fi acolo in siguran{a. Din pacate, eforturile si puterea regelui Keops au fost zadarnice, Piramida sa a fost gasita goala! In schimb, au fost gasite in morminte mumiile altor faraoni siale Imultor egipteni din acea epoca. Mormintele seamana cu niste aparta. in Um egiptean mort este adus in ultimul sau lacas. Pe peret sunt ilustrate tmagini de lupta, misiuni, precum si trecerea sufletului in lumea de dincolo, cu ajutorul unui vapor mente, unde sufletele puteau veni si-siviziteze corpul. De aceea gisim acolo gi alimente, obiecte de mobilier, haine si numeroase picturi care reprézentau scene din viata defunctului, precum si propriarefigie: pentru ca suifletul, cand il vizita, sa nu greseascd mormantul. Cand privim marile statui din piatra si frescele superbe in culori bogate de pe peretii mormintelor, ne putem imagina modul de viata al egiptenilor din acele timpuri. Desigur, aceste picturi nu constituie 0 reproducere exacté a realitati, De exemplu, doua obiecte care ar trebui si fe plasate unul in spateleceluilat sunt in general reprezentate unul pestealtul. Personajele au poziti rigide. Corpul lore vizut din fata, dar imainile si picioarele sunt figurate din profil, ceea ce le confera o atitudine feapina. in schimb, evocarea modului de viata de atunci este redatin cele mai mici amanunte. Vedem, pe malul Nilului, oameni prinzand gaste salbatice cu plase mari sau vaslind in barca lor $i pescuind cu harpoane 19mari Iivedem cum atrigeau apa in canale pentru irigarea ogoarelor, cum dluceau la pasune turmele de vaci side capre, cum culegeau grinele 1 Ficeau paine, cum confectionau incélténite si haine, cum prelucrau sticla ~ exista deja! cum fabricau tigla si construiau case. Vedem gi fetitele Jucdndu-se cu mingea sau cdntand Ia laut, soldati plecind la razboi sau intorcindu-se cu straini pe care i-au capturat, indeosebi negri. In mormintele nobililor, pot fi vazuti emisari straini sosind incarcagi cu daruri sau faraonul inmanind decoratii ministrilor credinciosi. Mai vedem defuncti rugindu-se, cu mainile ridicate, in fata reprezentarilor propriilor diviniti, sau la ei acasa, cu ocazia unut banchet, In mijlocul cintaretilor carese acompaniaza cu o harpa sau a saltimbancilor facand tumbe. Alaturi de aceste fresce policrome, gisim, in general, desene mici Feprezentand cucuvele si oameni, embleme, flori, cortuti, scarabei, recipiente, dar si randuri de linii frante si spirale, strans imbinate Ge-ar putea si insemne? Nu sunt desene, ci semne ale scrieri egip tene, numite hieroglife. Egiptenii erau atat de mandri de ele, incat le confereau o valoare aproape sacra si fi considera pe scribi ca indelet. nicindu-se cu profesiunea cea mai elevata. - Vrei sa stii cum se scrie cu astfel de semne? invajarea acestui mod deseriere nu era, desigur, usoar’, deoarece scrierea hieroglificd seaman’ in chip ciudat cu un rebus. Cand egipteaii voiau si scrie numele zeului Osiris ~ Wositi, in egipteana veche -, desenau un tron, denumit ,wos', siun ochi, numit, iri". Impreuna formau , Wosiri"’Si, ca si nu se reads Ca insemna ,ochiul tronului’, ei desenau in general alaturi emblema roprie a fiecirui zeu. Gandigi-va la crucea pe care o trasim Tinga ‘numele unei persoane cand vrem si indicim ca este decedata Acum $tii si scrii .Osiris" cu hieroglife. Dar iti poti inchipui ce munca enorma a trebuit infaptuita pentru descifrarea tuturor acestor semne, cand cercetatorii au inceput si se intereseze de ele, in urma cu aproximativ 0 suta optzeci de ani? Descifrarea lor a fost. Posibila datorita descoperirii unei pietre pe care un text era gravat in caractere grecesti (pe care le cunosteam), si in hieroglife. Cu {ate acestea, a fost un incredibil joc le ghicitori caruia eruditii au Consacrat intreaga viata Astaz, infelegem aproape toate semnele vechilor egipteni. Nu doar ce se aflé pe peretii palatelor si ale templelor, ci gi in cari, chiar daca aceste caractere nu sunt la fel de distincte. Ei, da, oamenii din vechiul Egipt aveau deja cirti! Le fabricau nu din hartie, ci dintr-un fel de stuf din Nil, nimit ,papirus" in greceste. Aceste cirti aveaut forma nor benzi lungi care puteau fi rulate. Au fost gasite multe astfel de suluri, De cind am invatat sa le citim mai bine, descoperim aproape in fiecare zi mai mult din inte lepciunea si inteligenta egiptenilor din acea vreme. Vrei sa vezi cum suna 0 maximé scrisi acum cinci mii de ani? Citeste cu atentie gi Bandeste-te o clipa: ,Cuvintele intelepte sunt mai rare decét piatra de smarald, totusi le auzim rostite de gura umilelor servitoare care ‘macina granele" Datorita intelepciunii si puterii egiptenilor, imperiul lor s-a intins Pe o perioada foarte lungs de aproape trei mii de ani. Dintre toate imperiile cunoscute pana astazi, al lor a fost cel care a durat cel mai mult timp. Dupi’cum au stiut si-si mimifice mortii pentru a nu putrezi, tot aga au stiut sa-si mentina traditile de-a lungul secolelor De altfel, preotitaveau grija ca fii si repete ce realizaseri tatiiinaintea lor. Tot ce venea de la cei din vechime avea un caracter sacru. Oamenii s-au revoltat doar de dou’ ori impottiva acestei supuneri autoritare fata de traditie. Prima data, cu putin timp dupa domnia lui Keops, pe la anu! 2100 1.Hr, oamenii din popor au incercat sa schimbe totul. Ei s-au ridicat contra faraonuilui, -au asasinat inaltii functionari si au scos mumiile din morminte. ,Cei care altadata nu iar cei care purtau straie aveau nici macar sandale aveau acum comor scumpe merg acum in zdrente", se poate citi pe un sul de papirus. $i mai departe: ,Tara se invarteste asemenea roii olarului", Dar acest episod nu a durat mult timp. S-a revenit foarte repede la sistemul vechi, unul poate si mai constrangator decit cel de dinainte. A doua oar, un faraon a incereat si rupa traditia si s4 schimbe lucrurile, Numele lui era Akhenaton si a trait pe la anul 1370 j,Hr. Akhenaton era un om remarcabil. Fl considera neverosimila credinta egipteana in existenta a numeroase divinititi si in practicile sale misterioase, El s-a adresat poporului astfel: ,Exista doar un singur 21veu, Soarele, ale cdrui raze sunt sursia vietii. Numai lui trebuie si-i adresati rugile voastre" Vechile temple au fost inchise si faraonul Akhenaton s-a instalat impreuna cu sotia Intr-un nou palat. Fiind impotriva a tot ceea ce era vechi si sustinand orice idee noua, el a poruncit si-i fie decorate zidurile palatului dupa noul mod artistic, inlocuind severitatea, rigiditatea si solemnitatea traditionale cu forme natu. rale si suple. Dar acestea nu erau pe placul poporului, care voia sa vada doar ceea ce era obignuit de secole. Imediat dup’ moartea lui Akhenaton, egiptenii au revenit la cutumele sila stilul de altadata, care s-au menfinut pana la sfarsitul imperiului egiptean. Ca pe Uimpul regelut Menes, egiptent au continuat timp de aprospe trei secole si jumatate, si mumifice mortii, sa scrie cu hieroglife, 8a se roage aceloragi zei. $i au continuat s8 onoreze pisicile ca pe nigte animale sacre. Personal, cel putin in acest domenia, le dau dreptate egiptenilor! * Luni, marti... Mesopotamia ast8zi« Sapiturle arheologice de la Ur + TAblitele de arg siscrierea cuneiforma « Legile lui Hammurabi « Cultulstlelor « Originea ‘numeluizlelor siptamanii« Tusnal Babel + Nebucodonosor Saptamana e formata din sapte zile, al caror nume este... Inuti si continui, pentru c& nu-ti spun nimic nou! Dar stii unde gi de cand a fost dat un nume fiecarei zile si cine a avut idea sé le grupeze intr-o siptamana? Nu egiptenii, ci niste oameni dintr-o {ara cu clima I " w fo tara cu clima la fel de-calda ca Egiptul, traversat nu de un singur fluviu, ci de dowd Tigral si Eufratul. De aceea era numita , Tara celor dou fluvit* Dar, pentru ca se intindea intre aceste doua fluvii, a fost numita si ,Tara dintre cele dous fluvii" sau cel derivat din greceste, Mesopotamia. Aceasta fara nu se afla pe continentul african, ci pe cel asiatic, desi cra relativ aproape de tinuturile noastre. Ea era situat’ in parte in ceea ce numim astizi Orientul Apropiat. Fluviile sale, Tigrul si Eufratul, se varsa in Golful Persic Imagineazé-ti o cimpie vasta, traversata de aceste doua fluvii Caldura este coplesitoare, solul mligtinos. Uneor, fara este Tnundata. In aceasti cAmpie se ridicé, ici si colo, coline inalte. Dar nu sunt coline adevarate. Daca sapi acolo putin, poti sa descoperi o multime de caramizi si de fragmente de tot felul. Daca sapi mai adainc, desco- peri ziduri inalte de argila. Aceste coline sunt, in realitate, vestigiile vechilor cetati, dintre care uncle, de o mare importanta, erau inzes trate cu strizi lungi drepte, case inalte, palate si temple. Deoarece mesopotamienii ~ contrar egiptenilor * nu stiau sa foloseasea piatra la constructii, caramizile pe care le foloseau s-au macinat treptat sub efectul soarelui, ca apoi sa se prabuyeasca, transformandu-se in aceste grimezi de ruine care, mult timp, ne-au facut si ne gandim la niste coline. Una dintre aceste false coline se ridicd in mijlocul unui tinut desertic. Atat a mai rimas de vechiul Babilon, adica cea mai mare cetate a lumii, plina de oameni veniti din toate farile ca sa-si vanda marfurile, Pe malul Tigrului, in amonte, la poalele muntilor, se afla 0 alta colina. Este locul unde se ridica cdndva a doua mare cetate a {ari Ninive. Babilonul era capitala babilonienilor; Ninive, a asirienilor Spre deosebire de Egipt, Mesopotania a avut mai multi suverani in acelasi timp si frontierele lor au fost deseori modificate. S-au succedat popoare diferite, care, de fiecare dat, aduceau pe tron un nou rege. Cele mai importante popoare au fost sumerienit, babilonienii gi asiti enii. Timp indelungat, s-a crezut c& egiptenii au fost primil care au dat nastere la ceea ce se numeste o civilizatie, cu cetati, regi si printi, temple gi preoti, functionari, artisti, 0 scriere si o tehnologie. ‘Acum stim ca, in unele domenii, sumerienii le-au luat-o inainte egiptenilor. Sapaturile arheologice efectuate in aceste grimezi de ruine in campia din apropierea Golfului Persic au aratat c& locuitorit acestor tinuturi, pe la 3100 Hr. au avut idea de a fabrica caramizi din argila ca sa construiasca case si temple. Sapind mai adanc in una dintre aceste coline, au fost descoperite vestigiile orasului Ur, de unde ar fi originari stramogii lui Avraam, dupa cum sta scris in Biblie. A 23fost descoperit si un foarte mare nunar de morminte mai mult sau mai putin contemporane cu piramica egipteana a lui Keops. Dat, In timp ce piramida a fost gasita goals, aceste morminte erau pline de © multime de obiecte de o frumusefe incredibila: bijuterié din aur Pentru femei, talgere din aur pentru ofrande, harpe impodobite cu capete de taur si ~ nu stiu daca iti dai seamal ~ ceea ce trebuie si fi fost o tabla de sah, splendid marchetata Au mai fost descoperite sigilii si tablite de argila acoperite de inscriptii. Nu era vorba de o scriere hieroglific’, ci de o cu totul alta scriere, si mai greu de descifrat, intr-adevar, aceasta nu folosea desene ci semne fin trasate, despartite unele de altele si terminandu-se in unghi ascutit, care te faceau sa te gindesti la nigte cuie, de unde gi numele scrierii: ,cuneiforms". Mesorotamienii nu cunogteau cartile din papirus. Cu ajutorul unor condeie din trestie, isi gravau semnele pe tablite de argila proaspata, pe care le ardeau apoi in cuptoare. S-a gasit un numar considerabil de tablite de argila. Unele povestesc legende minunate, precum cea a lui Ghilgamesaptind contra monstrilor si balaurilor. Altele aminteau marile fapte ale regilor: templele pe care le-au tidicat pentru eternitate sau popoarele pe care le-au cucerit. Exista si alte tablite pe care comerciantii gravau tot ce avea legi- turd cu activitatea lor: ordine de cumpirare sau de vanzare, contracte, liste de marfuri... Datorita acestor descoperiri, am inteles ea sumeri- enil, ca mai tarziu asirienii, erau un mare popor de negustori, stiind perfect sa calculeze gi sa faca diferenta intre ce era legal si ilegal TAblite datand de epoca unuia diatre primii regi babilonieni, pe atunci stapani peste intreaga regiune, ne-au dezvaluit cea mai veche carte juridica din lume. Legile au fost decretate de regele Hammurabi. Numele lui pare iesit direct dintr-o carte de povesti, dar legile sale sunt de o mare infelepcitine, severe si echitabile in acelagi timp. lar Hammurabi a trait pe la anul 1700 i.Hr,, adicd in urma cu trei mii sapte sute de ani Babilonienii si, dupa ci, asirienii erau oameni feroci. De aceea, nu au pictat scene din viata, hazlii si bogat colorate, cum au facut egip. tenii. Statuile si desenele lor reprezinti, in general, regi la vanatoare sau poruncind sa fie adusi in genunchi in fata lor prizonieri in lanturi 24 Un regeasirian mergand la vandtoarede lei, Pearcul de la poarta este reprezentat inaripat cu cap de om, animal sfint la asirien. un taur inaripat cu cap, ami care de lupta respingand dusmanii sau razboinici atacand fortareye, Regii au privirea incruntata, poarta barbi mari si negre si parul lung siondulat. Uneori, sunt reprezentati si aducand ofrande zeilor lor, lui Baal, zeul-soare, si zeitei Istar sau Astarte, zeifa-luna, Babilonienii, ca gi asirienii, venerau soarele, luna si stelele. Timp de secole, profitand de noptile calde si senine, au urmarit deplasarea 25De pe inaltele turmuri babiloniene se puteas observa aspectele astronomice stelelor. Oameni inteligenti, ei au remarcat ci aceasta corespundea unui cicla regulat. Au invatat foarte repede sa repereze stelele aflate in fiecare noapte in acelasi local boltii cevesti si care pareau nemiscate. Ei au vazut in constelati forme carora le-au dat un ‘asa cum vorbim astazi de Ursa Mare. Mai erau interesati de stelele care se deplaseaza pe bolta cereasea. Acestea, de exemplu, se apropie cind de Ursa Mare, cind de Balanta. Ei credeau ca Pamantul era un disc rigid, iar bolta cereasca corespundea unui fel de sferd goala pe dinauntru care, zilnic se rotea deasupra Pamantului, Probabil ci mare le-a fost mirarea cand au constatat cd nu toate stelele erau fixe, adicé unele nu erau fintuite pe bolta cereasca si puteau sa se deplaseze dintr-un loc in altul Astizi stim cd unele astre si Pamantul se rotesc in jurul Soarelui Le numim yplanete*. Dar, in timpurile acelea, nici babilonienii, nici dsirienii nu aveau cum s& cunoascé acest lucru, De aceea, credeau in Interventia magiei. Au dat nume acestor stele gi le-aui pus tot felul de intrebari. Credeau ca stelele eau fiinte puternice si c& agezarea lor pe cer avea o semnificatie pentru destinul oamenilor. Daca se studia pozitia astrilor se putea prezice viitorul: Aceasta credinja se numeste astizi astrologie, nume provenit’din limba greaca. Aceste popoare credeau ci unele planete aduceau fericirea, altele, nenorociti. Marte intruchipa razboiul, Venus, iubirea. Fiecarei planete i-a fost atribuita o zi. Cunosteau doar cinci planete care, adaugate Soarelui si Lunii, au dat cifra sapte. Astfel s-a nascut notiunea de siptamana, Planetele cunoscute de el erau Marte, Mercur, Jupiter, Venus gi Saturn. In multe limbi gasim astaizi, in numele dat fiecarei zile a saptimanii, aceasta inrudire cu astrii, Luna si Soarele. Astfel: uni (ziua Lunii), marti (ziua lui Marte), miercuri (ziua lui Mercur), joi (ciua lui Jupiter), vineri (ziua lui Saturn). In germani, duminica se spune Sonn-tag (ziuia Soarelui) si luni, Min-tag (ziua Luni) Ti-ai inchipuit vreodati cé zilele siptimanii au o istorie atat de curioasa, veche de cateva milenii? Ca sa se apropie de stele si sa-si vada mai bine tara invaluita in aburul mlastinilor, babilonienii si, inaintea lor, sumerienii, au inaltat constructii ciudate: turnuri foarte inalte gi foarte late, formate dintr-o suprapunere de terase, unde se urca pe scari inalte si inguste. in varful acestor turnuti se afla templul sacru al Lunii sau al celorlalte planete. Oamenii veneau de foarte departe pentru ca preotii si le prezica viitorul si aduceau ofrande de mare valoare. $i astazi, astfel de turnuri in forma de terase, pe jumatate in ruina, ies la iveala din aceste coline gi inscriptiile amintesc istoria regilor, explicind cum le-au construit sau restaurat. Trebuie si ne imagindm ca primii regi aDezertul Arabiet In spatiul dinare Mesopotamia sip Desertud Sahanet ‘in aceasta parte a lumi incepe intreaga ‘storie a lumii, odatd cu bitdile sdngeroase st indrzmejete curse comercial cu vaporat ale fenicienlorai acestei (ari au trait, dupa toate probabilitatile, pe la anul 3000i.Hr, iar ultimii, pe la anul 550 i.Hr. . Ultimul mare rege babilonian se numea Nabucodonosor. Ela trditin jurul anului 600;.Hr. Faptele sale de arme I-au facut celebru. A luptat contra egiptenilor si a adus din campaniile lui militare un mare numar de straini, pe care i-a facut sclavi. Dar mai presus de victoriile militare, domnia lui este onorata de fapte si mai importante: casi capteze apa, si irige si si facd fara si rodeasca, el a poruncit si se sape canale si bazine, Abia dupa ce canalele s-au infundat si bazinele s-au umplut cu mal, tara a redevenit aga cum o cunoastem astazi: 0 cAmpie desertica si mlastinoasa, din care se rigica ici si colo colinele despre care ti-am orbit. Dupa ce am numirat zilele — luni, maryi, miercuri..~ si ajungem cu plcere a frit saptimani iva sour) nis ve lntaep si ne gandim la colinele din peisajul mlagtinos si torid gi la acei regi rnemilosi cu barba lungs. Pentru ci acum stir datorim acest iri si camenilor ei Un zeu unic Palestina + Avranm originar din Ur« Potopul 1 din Ur Potopul + Mois, slav in Egit si anul fugit din Egipt « Saul, David gi Solomon + Impartirea reqatului + Distrugerca Isractlui + Profetia«Prizonieri habilonient «Tntoarcerea + Vechial Testament sieligia hl Mesia ___ Intre Egipt si Mesopotamia se afl o fara cu vai adinct si paguni intinse, Timp de mii de ani, triburi de pastori si-au crescut aici turmele. Ei plantau vita-de-vie gi cereale si, seara, intonau cintece ca toi oamenii de la fara. Dat find pozitia ei, aceasta tara a fost invadata cand de egipteni, cand de babilonieni, iar populatia s-a Pomenit impinsa tot timpul dintr-un loc in altul. Oamenit acestia ridicasera si ei fortarete si construisera cetafi, dar nu erau destul de puternice ca sa reziste agresiunii armatelor vecinilor 30 Povestea aceasta ¢ foarte tristé, dar nu vid legatura cu istoria noastra,o si spui tu. Triburi ca acestea probabil cd au existat cu miile! Aidreptate. Totusi, acest popor, dési mic silipsit de aparare, nu a cizut Inuitare, deoarece era diferit de celelalte, si aceasta diferenta va marca puternic cursul istoriei noastre. Ceea ceil face diferit este regia lor. Pina atunci, toate popoarele venerau mai multi ze. Iti amintesti de Isis si de Osiris, de Baal si de Astarte. Dar acest mic popor se ruga unei singure divinitati, care fi proteja gi ii indruma. Seara, in jurul focului, cand pastori isi cantau isprivile si luptele, cantau, in reaitate, faptele si luptele zeului lor. Cntau c& era mai bun, mai puternic i mai maiestuos decat tofi nenumaratii ze ai poltestilor, pe care ti numeau pagani. Spuneau tot timpul cd zeul lor era unic, cd el crease cerul $i pamantul, soarele si luna, fluviile si ogoarele, planetele, animalele si amenii, El putea sé-i bombine gi si-i dojeneasca cu mare asprime, dar nu-i parasea niciodata la nevoie, ca atunci cand au fost alungati de egiptent din Egipt sau cind babilonienti i-au facut prizonieri si i-au luat in sclavie. Frau mandri de religia si de certitudinile lor. Se stiau poporul lui, iar el era divinitatea lor. Poate ai ghicit c& e vorba de poporul evreu. Cantecele care le laudau faptele de vitejie, faptele divinitatit lor, sunt textele biblice din Vechiul Testament. Intr-o zi, daca citesti cu atentie Biblia, poate ca vei intelege mai bine unele dintre aceste povesti, multe dintre ele palpitand de viata De exemplu, vei descoperi povestea lui Avram. Ifiamintesti de unde se trage? Vei gasi in prima carte a Genezei, capitolul XI. Avraam s-a niscut la Ur, in Caldeea. Adu-ti aminte! Ur, acea colina de ruine de langi Golful Persie, unde au fost descoperite atatea lucruri in urma cu mai multi ani: harpe si table de gah, arme gi bijuterii, Avram nu a trait fa inceputul evilizatiei mesopotamiene, ci, dupa toate aparen {ele, in epoca regelui babilonian Hammurabi, autorul celei mai vechi cartide legi cunoscuta ping astazi. Dupa cum poate itiamintesti era anul 1700 LH. Prin urmare, nu e deloc surprinzator si gasim in Vechiul Testament unele legi ale acestui mare legiuitor Biblia relateaz multe alte povesti despre vechiul Babilon. O cunosti cu siguranfa pe aceea a Turnului Babel (Babel este numele 31cbiaical Babilonului). Acum tel pti imagina mal bine Kyi amintesti ca babllonienti construiaa turnurigigantice, val ony Varf atinge obese tts aminte, Ca si se sptopie de hand of Stele si sa le observe mai bine. Povestea lui Noe sa Potopului se petrecetotin Mesopotamia, Or, numeroase tablite de argila, {Bravate cu scriere cuneiforma, relateaza © Poveste apropiata de cea din Biblie. re aie istoriseste st povestea unui descendent all Avraam, {psif ful lui tacov. losifa fost vandut de fratt ha Fgiptului, unde a povanit sfetnicul si ministrul faraonului. Cuneo urmarea acestei Plecat sie, ceumet® $8 abétut peste fara lor, ia frat in ne au "cat le spre Egip, ca si cumpere grime, Famiact: existau deja dle mai bine de o mie de ani, E usor de imagine tuimirea fratilor lui reo cand le-au vizut pentru prima data. Uimirea eee de astazi ‘nui la fel de mare? In loc 88 se reintoarea in tara lor, f ii lu, Iosif copili lor s-aw au font ope: Dat fart repede,vistalors deyerk meson construe xeeule munci gee penta farton ce ee eee puter ci camo In Carteas dou aul Mote npr oon Po att ~Atunelegipteni au adus pe eopit ia eee aspra Ia ie ut vata amar prin rai grle de haan ge In cele din urma, Moise ca cos din Egint eta prin pusti, seal ei Intima, dupa tone aparenelepelaanal ee pe be rete ltcereatsdrecucereascdspémantul fighduitey a unde cangerecegtmsl lo, pe vremea ful Avraam. DupdIntes en si contra eran aks 10 frst acolo, pe acest mic tertorge rege ee oPtil rata cu capital fosterussen gee jews fost Saul. Elsa Batu cu fils, un pore in lupta cin, $i a pierit aeeoon, regi care -au succedat, Regele Solorion om ingelept §i dept, a domnit in jurul anului 1000 ie adica la sapte sute de ani dupa Hammurabi dou mito suté dupa regele Mae Ela consteuit Promaaimpluy a edtui marime si splendoare le egal lau pe cele ale onumentelor egiptenc si babiloniene. Arhiteeth folositi nu erau 32 erusalimul in fldcari; sub supraveghereasoldatilor lui Nabucodonosor, evreltsunt Luati prizonieri tn Babilonia evrei, ci oameni din tarile vecine. Totusi, acest templu se deosebea de templele politeistlor. Nu giseai aici reprezentari ale divinitatilor Precum cea a lui Anubis cu cap de sacal sau cea a lui Baal, caruis ive sacrificau pina sfinfe omenesti In interiorul templului, orice repre entare a acestei divinititi aparuta prima data poporului evreu, aacclel divinitti unice si atotputernice era interzisi, Acolo se aflau expuse doar Tablele Legii i cele zece porunci ale sale. Prin ele Dumnezea se dezvaluise poporului sau. Dupa domnia lui Solomon, evreii au cunoscut timpuri grele. Tara s-ascindat in doug regate, al ui Israel gi al lui luda, Au avut loc multe {upte, in urma cérora regatul lui Isracl, in 722 iH, a fost invadat 5 nimicit de asirieni, {in mod uimitor,aceste nenorociri au sporit pitatea micului popor evreu. S-au evidentiat dferiti oameni. Acestia nu erau preoti,ci osmoni 33simpli care aveau sentimentul cé trebuie sa vorbeasci poporului Pentru ci Dumnezeu vorbea in ei. Predictiile lor repetau neobosit: »Nuimai voi sunteti vinovati de nenorocirile voastre. Dumnezeu va edepseste pentru picatele voastre". Prin cuvintele acestor profeti, Poporul evreu afla cd orice suferinta era dear pedeapsa si punere la incercare din partea lui Dumnezeu, dar cd, intt-o zi, va veni Mesia, Mintuitorul, cel care va reda poporului puterile pierdite gti va aduee © fericire vesnica. Dar poporul evreu nu ajunsese inci la capatul suferintelor $i nenorocirilor sale. Iti amintesti de puternicul rege babilonian Nabucodonosor. Plecat la razboi contra Egiptului, a traversat ,pimantul fagiduintel’, a distrus, in 586 iHr., oragul ierusalim, i-a scos ochii regelui Sedecias si i-a dus pe evrei in captivitate la Babilon, Evreii au ramas acolo mai bine de cincizeci de ani, pana la distrugerea Imperiului Babilonian de cétre persi, in anul 538 { Hr. Cand s-au reintors in patria lor, nu mai erau aceiasi, Se simteau dife. Titi de popoarele vecine, care, in loc si-i recuflaasca pe adevaratul Dumnezeu, consacrau un cult idolatru altor divinitagi. Atunci au luat hotirdrea si se izoleze. In acea perioada, acum doua mii patru sute de ani, a fost scris Vechiul Testament, aga cum il cunoastem astizi In schimb, celelalte popoare i-au considerat treptat pe evrei nigte feameni misteriosi si bizari. Nu era bizar si vorbesti de un zeu unie, care, in plus, nu putea fi vazut, sa respecti legi si uzante de o intran, Sigenta si o severitate extrema, doar pentru cé o divinitate invizibila Poruncise s& fac astfel? Este adevarat ca ev-eli au fost primii care s-au izolat de celelalte popoare, dar acestea au ajuns gi ele, in cele din urma, si se departeze tot mai mult de acea mana de bitbati si femei care se proclama ,poporul ales" si, zi si noapte, citeau serierile sfinte si meditau la motivele pentru care divinitatea lor unica ti lasa sa sufere astfel STLL S.A. CLTES.TL Caracterele scrisulul « Fenicient i agentile or comerciale ‘Cum citesti aceste cuvinte? Vei raspunde: E ~ Nu-i deloc complicat! Orice copil stie sé silabiseasca atunci Cand invata sa citeasca! Foarte bine, dar ce inseamna pentru tine a silabisi? Pai, vedem ca aici e un $, apoi un T si doi I. Asta inseamna Sti"! io Si stil 8, folosind douazeci si ase de litere, putem sa scriem toate cuvintele? ~ Toate cuvintele? . ~ Da, toate! ~ Siin toate limbile? In aproape toate limbile din lume! Nu e formidabil si poti serie totul cu ajutorul a douazeci gi sase de semne, usor de reprodus? Lucruti logice sau stupide, plicute sau neplacute. Egiptenii, cu hieroglifele lor, nu aveau o sarcind la fel de uusoaré. Mesopotamienii nici ei, cu scrierea lor cuneiforma, formata dintr-un mare numar de serine care nu corespundeau literelor, ci, de cele mai multe oi, unor silabe intregi. Ce noutate incredibila idea, intr-o zi, un semn ar echivala cu un sunet (cd o anumité liter& ar avea 0 anumiti pronunfare) $i, folosind douazeci si gase de serne, vom putea forma orice cuvant! ; Oamenii care au facut aceasta descoperire erau nevoiti sa scrie mul, fie cera vorba de scrisori, fie de contracte comercial. Acestia eau negutatori care biteau mérile casi cumpere, i vinda sau si schimbe marfuri in jurul Mediteranei. Traiau aproape de evrei, in rage mult mai mati gi mai puternice decat lerusalimul ~ oragele portuare Tir si Sidon -, unde multimea si agitatia populatiei aminteau de Babilon. De altfel, limba gi religia lor avea puncte comune cu cele ale poporului mesopotamian. In schimb, erau mult mai pasnici. Fenicienii, nume dat acestui popor al mari, preferau alt mod de a cuceri alte tinuturi. Strabateau 35Fence ncireind pe cale pasnica. ak idu-se pentru un drum de cucerve ‘marea la bordul corabiilor lor cu unde: pnze i acostau pe pimanturistrline unde nfigau contonre, agen de comer, Lu dela populatileautee tone piel de animale si pitre pretioase,oferindu-e in schitab unele, Ustensile de bucitarie si stofe multicolore. Caititile i rau recunoscutesaprecate pin {usesera cheats partiipe la construire tempiuui la Soloman de rusalim.Erauapredate in mod deosebitstotlelrcolorate aaa Cele 054 purpurt pe cae le duceau pan departe Feniieniisaustating Pe tirmuristrdine, unde deschiseserd agent de comer inten orase,Peste tt erau bine primifi in Spaniac sual aie Acesti fenicient nu se simteau de Puteau s8 expedieze scrisori pri lor de mestesugari iri foarte indepartate, De altfel, Africa de Nord, in Spania ea siin Pentru ci tofi stiau ed aduc lucruri frumouse. parte de patria lor, deoarece tenilor din Sidon sau Tir, scrisori 36 scrise cu litere extraordinar de simple inventate de ei ~ aceste litere continu si le folosim si astazi. Ei da, cind vezi un B, si-ti spui cde foarte, foarte pujin diferit de cel trasat de fenicieni in urma cu tre mii de ani, cand, de pe coastele lor indepartate, din acele orage portuare clocotind de viata si de activitate, scriau rudelor gi prietenilor rimasi in fara, Acum, sunt sigur c& nu-i vei uita pe fenicieni! Eroii si armele lor CCantecele las Homer « Sapiturile arheologice gle la Schliemann + Regi pati + CCeta si labirinul « Migeatia dorienilor + Canteceleetoilor + Triburile grecesti sicoloniile lor : Fii acum atent la fiecare dintre aceste cuvinte. Indica o masura, unul dupa altul. Te sfatuiesc sa le citesti cu glas tare si cu 0 voce inteligibila, punand accentul pe a treia silaba. Vei auzi atunci ritmul lor regulat si sacadat si, ca zgomotul unei cai ferate intr-un tunel, niciodata nu-ti vor mai iesi din cap: Aceste versuri numele de hexametru-au primit, Masura fiind a cantaretilor din Elada antica, Care suferinta si luptele eroilor cantat-au candva, Fapte de arme din timpuri si mai stravechi, Vitejia lor neclintita pe pamant si pe mare, Si cum, prin viclesug si ajutor de la 2ei, Au plecat sa cucereasca cetati si si doboare giganti. ‘Cunosti minunata poveste a pastorului Paris? Pentru ca zeitei Venus un mar de aur i-a dat Pentru ea, din Olimp, cea mai frumoasi era, Contra Troiet degraba rizboi s-a pornit. Ajutat de Venus, el pe Elena rapeste, Starnind mania sotului Menelau, al grecilor rege, Care pornit-a pe mare si-i ia frumoasa-napoi. $i Troia a rezistat ani si ani,Apoi s-a prabusit in incendiu 51 jaf unost!ispravile lui Ulise rétacitorul pe mari? Subjugat de al nimfelor farmec, Scdpand de giganti prin viclesuguti abile, Intr-o i a bordul unei cordbi strdine, Sa Intors la Penclopa, credincioasa-i sotie! Ast psalmodiau cantareti greci in sunetul lire, telor si petrecerilor date de famille nobile. Dx rere bucati de carne, fripte pe jaratic. Mai tar au fost copiate in cursul banche- ‘ept recompen ‘Zit, aceste poeme Sera bus c& un singur poet, Homer, este autorul los Putem citi si aceste cantece. $i tie iti vor face Plicere, deoarece sunt Pline de viata si de peripeti, debordand de viata gi de intelepciune ~ si asa vor ramane vegnic. Dat, ais spui tu, sunt povesti. Nu fac parte din istorie. inten ind si cum s-au petrecut toate acestea, Remarc ta sea i ‘4 intr-o zi de un negustor gérman, acu, ieipeca Die pine de o suta de ani. I eita tot timpul Pe Homer si visa un sigur a a lucru: sa descopere toate acele tinuturi frumoase descrise de poet si si find in mana cel putin o data in viata armele minunate cu care cu adevarat incendiat. Dar mormintele si Palatele nu Purtau nici o luptasera er Intr-o zi, si-a realizat visu, S-a dovedit ca tot ceea ce inscriptie si, mult timp, ‘hu S-a stiut cérei epoci apartin, pandin in Frotl cat Se Poate de real. Nu bincinfles, in cele mainot detali in care, din intamplare, a gasit la Micene un inel ce nu provenes din Eroii evocati in cante ai adevarati decat gigantii sau acest oras. Pe acest inel se aflau hieroglife formand numele cea Wrajitoarele din povesti. Dar situatiile zugravite ta Homer, potirele rege egiptean care traise pe la anu! 1400 .Hr., predecesorul marelui oben Harmele, edificile si ambarcatunie prota cen, reformator Akhenaton, si pastor, si eroi pirayi ~ nimic din toate acestea nu fusese inventar Asadar, exista In acea perioada un popor razboinic, detinatorul Asa ctedea acest negustor german, pe nume Schinn ann. Insi, ci tunor mari bogiti, care tra in Grecia, precum sin inculele sears vorbea desp fir Pewee sl pecoanteie ain apropiere. Nu era vorba de un singur regat, ei descurajat. de un ansamblu de mici orase fortificate, avand fiecare regele | 8 angajatlucratori cremate opel alt Aceyti regi era nsinte de ore naigato FuicrargstPitur in toate oragee amintte de Homer Mace a sees fenicio doar Pras bad nea practice ecrioe de enotminte de reg platoge gi scuturl aga com hares comertul. Totus, uneori, Ii se intémpla sa se alieze ce s8 jefane sre de Hama eo ta ne nde alte frmuri. Asteldevenea foarte bogaidejinind oor an Troia si a facut si acolo Sapaturi. A obtinut dovada ci oragul fusese SA recunoastem ca erau curajosi, cici, Pentru a fi pirat, trebuie s& ai Vreau mina ‘reprezentind o lupta inte ert homerien, ce nu fuseserd m 3 38 Zcare ne otd de cura) si de viclenie. Prin urmare, aceasta era sarcina Simpl anes amililor nobile. Restul populatit ong format doar din simpli farani si pastori. Dar acesti nobili, contrar egiptenilor, babilonienilor sau asirie- Riles, acordau putina important mentinery traditiilor. In schimb, i { pirateresti si al nenumaratelor brivirea lor se deschidea spre noi sch nut Fascinati de tot ce descopereau, an ingeles ci absenta fchimbirii in modul lor de viata si de SAndire nu era lucrul cel mai Grecis fat lor a inceput si evolueze. $i astant, Grecia sau in alte parti din Europa un eiek de devareces Pune: Probabil ci dateaza din cutare ane cutare epoca, deoarece, cu o suta de ani mai ta demodata $i nimeni nu ar fr » 0 Ceramicd ca aceasta ar fi parut Tuto" Astazi se crede ci toate acele oblecte frumoase detinute de regii din orasele grecesti unde a facut sipatun Schliemann nu au fost de aptate de ei. Vasele superbe i pumnalele impodobite cu scene de vanatoare, platosele si scuturile din aur, bijuteriile gi frescele de in eesctt locuingelor los, toate acestea existesere Inaintea lor, nu in Grecia, nici in Troia ci peo insula vecine Aceasta insula poarta Cumele de Creta. Incd din timpul regelut Fig mnurabi ~ iti amitesti fine? ~ cretaniiconstruisera palate regale Somptuoase, cu un numar infinit de sali, de birintang ae de curgi, de euloare gi de piviire, Brau adevarate labirinturi! Tegat de ele, poate c’ iti amintesti de legenda Minotaurului cel caneinatate om, jumatate taur, care traia intro labirint site cerea infants adc in Fecare an tineri drop ofranda. $tii unde se in acergat Char In Creta, Ei bine, poate cd exist Parte de adevar iD aceasta legends. Nu ne este internis credem ca regii cretani flomneau pe vremuri peste oragele g ecesti si cd grecii erau nevoiti sa le pliteasea in mod regulat dart Oricum, cretanii erau cu sigurana or PoPer aparte, chiar daca nu stim inca deca Putine lucruri despre ti Este de ajuns sa privim desenele pe care - ictau pe pereti pala- telor lor, Aceste desene nu semanay deloc cu cele executate in aceeagi Perioada in Egipt sau in Babilon. iti amintestt ca desenele egiptene, 40 care se ingusteazit in partea dejos scare ustintavanul palatului mace rau atdt de vii, iar barbagti regal din Knosos, de pe insula Creta, Picturile murale tati asa cum arata tabloul de mai sus. and austere si rigide, ca si preotii lor. In desi superbe, erau mai curand austere si rigi ‘sau oameni sarind pe spatele taurilor. Cu siguranta ca regii focal desta Sea ee a1Legendele si poemele acestui nou popor. rect, auzite la curtea monarhilor lor, erau exact poemele homerice cu care w “api Sa retinem cé ele au fost compuse pe la anul 8001 i ind noile popoare au intrat in Grecia, incd nu evan greci. Nu fi Cand seadit? Totus. e cat se poate de exact Ifivoi spune mama Cand aceste semintiivenite din nord s-au instalat in Grecia, nu formau oF paul slacelasi popor. Vorbeau dialecte diferite i asentag dealt sel. Fie trib" (oarecum asemanstor ca irochez..). Cele mai cunoscute triburi erau cele ale dorienilor, ionie- nilor $i eolienilor. Ele erau aproape la fel de vitene $i rAzboinice ca trburileindiene, dar, in anumite privinge, se deosebesu ncn Intimp Ce indienii descoperisera de mult timp fieral, oamenii din Micene fidin Creta foloseau doar arme din bronz, dupa tam a sore Homer in poemele sale. Atadat aceste seminti din nord au sosit cu femei i copii. Prima, (22a dorienilor, a coborit pana la punctul cel mai ssh Greciei, populate tea saa ftunzd de artar, numit Peloponez. Acolo. acucen: Populatia locala sia trimis-o la lucru pe ogoare, Ea nn instalat in orasul pe care |-a intemeiat ~ Sparta Cand ionieni au sositin Grecia, nu au putut si gaseasca de ajuns loe Pentru tof. Un mare numér dintre et sau stone nu departe de mare, in nordul coditei frunzei de artar, in peninsula Atica, Au cultivat viti-de-vie, cereale si maslini, Acolo as Interne un oras re cae bat dedicat zeitei Atena, cea care, In poemele homerice, il ajutase de multe oti pe Ulise. Acest oras este Atona a toti oamenit din triburile ioniene, atenienit erau navigatori oem Cull. Treptat, au ocupat si micileinsule vecine, care. de atunei, pated Meanie ioniene. Apoi au mers si mai departe, de ceslalig Panic Mediteranei, pe coastele fertile ale Asiei Mici a casey confi- Buratie le oferea o multime de golfuri miei adapostite intemeind 42 si aici cetifi. Imediat ce au auzit de aceste mici cetati, fenicienii au navigat spre ele ca si faci si acolo comert. Grecii le vindeau ulei gi cereale, dar si argint si alte metale din regiune. In contact cu fenicienii, grecii au invatat repede sd navigheze mai bine. Au abordat coastele #1 mai Indepartate si au intemeiat orage care s-au numit ,colonii”. $i au preluat de la fenicieni modul lor admirabil de a folosi literele. Vei vedea c& grecii au stiut si ei si-1 adopte, O lupta inegala ; Pers een lor» Crus cee Babionl«Cambise in Eig « imperial lui Darius + Revolta ionienilor + Prima ‘expeditie punitiva + A doua expeditie tia de a Maraton «Campana Xere Tropic acta de punitiva 5 Ia Salamina Intre 550 s1 500 i.Hr, s-a Intamplat ceva uimitor in lume. La dlrept vorbind, chiar si mie imi este greu s4 infeleg cum a fost posibil, dar poate ca de aceea este pasionant. in muntii inalti din nordul Mesopotamiei triia de mult timp un trib de munteni aspri. Religia lor cra deosebita: venerau lumina si soarele si credeau cd aceste divinitati Purtau o lupté permanent contra intunericului, adicd impotriva uuterilor Raului. Sy Acesti munteni erau pergii. De secole, cunoscuseré doar domi- natia asirienilor, apoi cea a babilonienilor, pani in ziua cand au refuzat aceasta stare de dependenta. Aveau un rege inteligent si foarte vitear, Numele lui era Cyrus. Ela coborat din munti in fruntea hoardei sale de calaretisis-a népustit in campia babiloniana. Cand, din inaltimea Zidurilor lor de aparare, au vazut sosind acea mand de oameni care voiau sa asedieze orasul, bibilonienii au izbucnit in hohote mari de ris. Dar nu cunosteau viclenia gi cutezanta lui Cyrus. Mana de oameni a cucerit Babilonul si Cyrus a devenit stapanul acestui mare imperiu, Prima lui hotarare a fost sa elibereze toate popoarele pe care babilonienii le tineau captive. Acest lucru a permis evreilor (ti 43fangcluat stafeta sia reusit si cucereasca Exiptul Detronandu: arzon, Cambise punea capat Imperiului Egiptean, Se mentinuse timp de aproape trei mii de ant ney sane Cevenit aproape stapanul lumii, cel putin al lumii cunoscute ‘Aceasta cues ea 2PrOape, pentru c& incé nu cuceriserd si Groce, 1 aucerite a avut loc dupa moartea lui Cambise, sub, marelui rege Darius, ad InimensulmpertaPe i la hotarele Indiei, Darius a organizat it : eee "um micul popor inact ncae ro Colurale imperil, apt dese acreatonsee ec ae faba Supravegheze Pe guvernatorii provinciilor, care purtau numele ge-strpSpoi era uni saci uechecegree a ee rien si mireaci imperil pin in Asa Mesos sirezolve problemele intre olin dep P loc chef sa fie guvernati de sel prior ssh fe obliga st pleas roar Sate ‘ungat pe functionarii persani din coloniile lor ctecti magi in patria-mama, ai caror stramosi inf Flea Onl $i mai ales atenienii au sustinut revolea f tilor lor i le-au trimis corabii. Niciodata nu i se mai 4 pain Pe i ‘nu i se mai intamplase aga ceva sna _ nat al persilor. Cum adic&? Niste mici coloni indrieanne ai clip revista feRilor stépanului lumii? Darius a inabuyle cy Umit dae! Micilor cetati ioniene din Asia Micd. Dar fa ‘multumit doar cu atat. Cel mai mult fi ura pe atenie, Pentru ed e avusesera cutezanta si se amestece in t lear fise a se amestece in treburile lui. A inarmat o lot Puternicd cu intetia des nimi ena siden cucei oe tt 44 «fost surprinsa de o furtuna violenta si, aruncaté peste recifuri, s-a scufundat. Evident, furia regelui Darius a devenit si mai mare. Se pare 4, dupa acest egec rasunator, a cerut unui sclav si-i strige la fiecare pane, nu uita de atenieni* Pentru a doua expeditie impotriva Atenei, si-a trimis ginerele In fruntea unei noi flote de razboi, care a profitat ca sa cucereasca In trecere un mare numar de insule gi si distruga cetati. In cele din urma, a acostat nu departe de Atena, in locul numit Maraton. Acolo, persii au debarcat ca s& porneasca contra Atenei. Armata lor era formata din o suta de mii de soldati, mai numerosi decit locuitorii Atenei, Armata ateniana era de zece ori mai mica (in jur de zece mii de oameni). Rezultatul infruntacti parea evident. Dar se uita de personalitatea gefului armatei ateniene, Miltiade, om curajos si siret, care traise mult timp printre persi sile cunostea perfect tactica de lupta. In plus, atenienii erau constienti de miza rizboiului. De rezultatul luptei depindeau libertatea, viata lor si cea a sotiilor gi copiilor lor. Sub comanda lui Miltiade, s-au agezat in randuri kinga Maraton gi au inaintat astfel, spre marea uimire a pergilor, care nu stiau ce inseamna o batalie in cdmp deschis. Mica armata ateniand a obtinut victoria. Multi persi au pierit. Supravietuitorii au urcat la bordul ambarcatiunilor si au fugit. Dupi o astfel de victorie asupra unei armate atat de puternice, nimeni nu incerca s8 prevada ce va urma. Dar Miltiade era prea viclean ca si se lase ingelat si sd uite de vigilent. Remarcase faptul cd ambarcatiunile persane nu plecasers in directia de unde venisera, ci pornisera spre Atena, Dar acolo nu se mai afla nici un soldat atenian. Prin urmare, persii aveau terenul liber sa atace cetatea prin surprin- dere. Din fericire, ca s8 ajungi de la Maraton la Atena era nevoie de ‘mai mult timp pe apa decat pe uscat. Vasele de lupta erau nevoite si ocoleasca o banda lunga si ingust’ de pamant, pe care o treceai usor cu piciorul. Miltiade nu a ezitat nici o clipa. A trimis un mesager cerandu-i si alerge cat mai repede posibil ca si-i anunte pe atenieni de pericol. Mesagerul a alergat atat de repede, incat abia a avut timp si-si indeplineasca misiunea inainte de a se prabusi, mort. Aceasta este povestea celebrei curse numite maraton! 45Batali duse de persi in Grecia. 46 Miltiade si armata sa au apucat pe acelasi drum ca mesagerul si ‘au ajuns la Atena in pas alergator. Exact in momentul in care atenienii ajungeau la portile Atenei,flota persana a aparut la orizont. Persilor nu le venea si creada! Neavand deloc intentia s se infrunte inci o data cu aceasta armata viteaza, au facut cale intoarsi. Nu numai ci Atena era salvata, ci gi intreaga Grecie. Toate acestea s-au petrecut in anul 490 LH. Darius, regele-regilor, probabil c’.a tunat gi fulgerat afland despre infringerea dela Maraton. Dar nu mai avea posibilitatea s4 porneasc’ alte expeditii impotriva Greciei. Avea nevoie de toate trupele ca sa inabuse revoltele din Egipt. Dar a murit la puin timp dupa aceea, lasand succesorului, fiul sau Xerxe, sarcina de a se razbuna pe greci dati pentru totdeauna, é Xerxe, om aspru si avid de cuceriri, nu a asteptat si i se spund de doua ori, El a organizat o armati format din oameni proveniti din toate popoarele cucerite de persi. Totis-au prezentat in costume traditionale, cu armele lor, cu arcul gi sigetilor lor, cu scutul si sabia lor, cu lancea, carele de lupta sau catapultele lor, oferind spectacolul tunei armate compozite si colorate, dar foarte numeroasd. Erau mai mulfi de un milion! Cum aveau sa reactioneze grecii vazéndu-i cum sosesc? De data aceasta, regele Xerxe in persoana a luat comanda armatei. Dar, cand pergii au vrut s& traverseze, pe un pod de vase, strimtoarea dintre Asia Mica si actualul Istanbul, marea dezlantuita, ccu valuri gigantice, a impiedicat vasele sa stea unele Langa altele. Infuriat la culme, Xerxe a hotarat si pedepseasca marea, poruncind si fie biciuita cu lanjuri, Nu cred ci marea a fost ptea impresionatal O parte a armatei persane gi-a continuat drumul pe mare pana in Grecia, cealalta parte inaintand pe uscat. In nordul Greciei, 0 armata de spartani a incercat si-i bareze calea in faimosul defileu de la Termopile. Persiii-au somat pe spartani si predea armele. ,Veniti singuti dupa ele!" au réspuns spartanii. Tonul persanilor a devenit ‘mai amenintator: ,Sdgetile noastre sunt atat de numeroase incat pot acoperi lumina soarelui“, au spus ei. ,Cu atat mai bine! au exclamat spartanii. In felul asta vom lupta la umbra.” Din pacate, printre ei se afla un tridator care le-a aritat persilor o crare prin muni, Armata 7sparen fost cers, Cel rel ste de soli tape sue de alia a chat in apt. Nick unl a Incerce fg, pentru cd aceasta era legen, Mal ici urmatoarelecuviie fst onstrate -Trecatorule, mergi si spune Spartei c&.am murit ca si ne supunem legilor ei* sen emis ames ope ce isu ios ac re ato cr os voiau sa reziste in mod durabil atacurilor persanilor. innacctattacaculsiekn eet ee * eee < roy aliatilor atenienilor lz-a fost teama si au vet aban jul vaselor ca s& fuga, lasardu-i pe atenieni in Spun, lui Xerxe: ,Grabeste-te sa ataci, altfel aliatii atenienilor "t ° sinaatinehie, santa} eons periraeesnion tte erent arian s-au aruncat cu disperare in batalie. Era vorba de salvarea libertatilor 48, Jor. In plus, erau stapaniti de o mare incredere, Nu obsinuserdy cu zece ant in urma, vietoria de la Maraton? Din varful unei coline, Xerxe dirmarea derularea luptei. Cat de puternic a fost probabil sentimentul neputintei vizand navele mici ale grecilor deplasindu-se cu toath viteza, atacand galerele lui enorme, spargindur-le coca si scufundan- due! Regele persan a dat ordin de retragere. Atenienii obfineau @ doua oara victoria si in plus, asupra une flote mult mai puternice decit a lor. Toate acestea s-au int&mplat in anul 480 i.Hir. ‘este putin timp, langa Platea,trupele grecegti si aliate au invins armata persand de pe uscat. Din acea zi, pergii nu au mal indriznit sa se aventureze in Grecia. Lucrul acesta avea 0 mare importanta. Peri nu erau nici mai ri, nici mai prosti decat grecti. Dar, dupa.cum am mai spus, grecii erau un popor aparte. In timp ce marile imperti Grientale ramaneau atagate cu fidelitate traditiilor si invayaturilor stramosilor lor, grecii, i mai ales atenienii, aveat o inclinatie nebu- neascé spre noutate. Aproape in fiecare an giseau ceva nou, Nici un ‘stem adoptat nu dura prea mult. Sefii lor aveau aceeasi soarta. Marit roi din rizboaiele cu persii, Miltiade gi Temistocle, avusesera ceasul Jor de glorie. Apoia venito ziin care atenienit -au aratat cu degetul, acuzandu-i de toate josniciile, ca in cele din urma si-i condamne fa exil, Aceasta versatilitate, uneori aceasta ingratitudine, nu era, dlesigur, latura buna a atenienilor, dar ficea parte din caracterul lor. Tot timpul cAutau ceva nou si se aratau instabili, ceea ce explicd de ce mentalitatea greaci, in cursul celor o sut de ani care au urmat tazboaielor cu persii, a evoluat mult mai mult decat cea a marilor {mperii din Orient in o mie de ani. Astizi, meditam ined asupraideilo, scrierilor, imaginilor pictate sau sculptate si a marilor evenimente din acea epocd, aceleagi subiecte de reflectie care insufleteau atunci ‘conversatiile tinerilor in pietele publice sau pe cele ale oamenilor gvand varsta votului in cadrul adunarilor. Nu este surprinzator $i extraordinar? Ne putem intreba ce subiect de meditatie ne-ar fi lisat pergii dad ar fi repurtat victoria la Maraton in anul 490 LH, sau la Salamina in 480 LHr. Evident, nu se poate rispunde 49Doud orase mici dintr-o tara mica Jocurle Olmpice + Oraoll din Delf «Sparta yi educatia spartand « Atena + Dracon Solon « Adunares poporull tral! Pe cmp ul Peril « Filozofia »Sculptura i pctra»Arhitectara » Tear Dupa cum ti-am spus, Grecia, in fafa Imperiului Persan, era doar mica peninsula, numarand cateva cetati unce se faicea comert, restul ‘ari fiind format din numerosi munti desertici sau campuri pietroase, putand sa hraneasca un mic numar de oameni. Iti mai amintesti si c4 populatia greaca era formata din diferite triburi, cele mai impor- tante fiind dorienii instalati in sud, ionienii sieolienii, la nord. Aceste triburi se deosebeau putin unele de altele, atit prin limbaj, cit si prin infatisare. Desi vorbeau dialecte diferite, puteau si se inteleagi, cu conditia si doreasca acest lucru. In general, au era cazul. Dupa cum se intmpla deseori, aceste triburi, desi inrudite, nu se puteau suteri Igi petreceau timpul ironizandu-se unul pe alvyl. In realitate, erau invidioase. Trebuie sa stii cd Grecia nu avea nici un singur rege, nici © singur administratie. Fiecare cetate era un stat. ‘Totusi, erau de acord in doua privinte: sportul si religia. In mod ciudat, sportul sireligia nu erau considerate doua domenii distincte, ci strans legate. Astfel, la fiecare patru ani, grecii organizau mari compe- tigi sportive in onoarea lui Zeus, parintele tuturor zeilor. Aceste compe titit aveau loc la Olimpia, mare centru religios, unde erau construite temple siun stadion, Cu aceasta ocazie,tofi grecii ie ei dorieni, ionie spartani sau atenieni, se adunau la Olimpia ca si-si arate indemanarea in probele de alergare, aruncare a discului saua sulitei, in luptele corp al corp sau in cursele de care. A fi invingitor constituia cea mai mare onoare pe care o putea cunoaste un om in viata lui. Premiul era doar © simpli ramura de maslin, dar renumele invigitorilor era imens! Cei mai mari poeti le cantau in versuri performantele, cei mai mari sculptori le daltuiau in piatra statuia. Aceste statui, plasate la Olimpia, ii reprezentau finand hafurile unui car in plin§ curs, aruncand discu indu-si corpul cu ulet inainte de lupta. Statuile invingatorilor au rezistat timpului si unele se afld astazi in muzee. 50. Statuile nvingatorilor ce inconjoara stadionul Olimpia. Barbatul din prim-plan ste imbricat conform portului cilatorilor grec: chiton strdns in partea superioard, nildrie rotunda si baston. Deoarece Jocurile Olimpice aveau loc la fiecare patru ani, grecii au vazut in aceasta un mod practic de a ritma timpul, care s-a impus treptat intregii Grecii, Asa cum spunem noi astizi ,inainte sau dupa nasterea lui Hristos", grecii spuneau ,inainte sau dupa cutare sau cutare Olimpiadi*, Deoarece prima Olimpiada a avut loc in anul 776 .Hr, ai putea sa spui cand a avut loc a doua? Atentie! Nu uita ca blimpiadele aveat loc din patru in patru ani Intelegerea intre toti grecii nu se realiza doar in cazul olimpia. delor. Aveau sialtceva in comun: credinta conform careia Delfi era un loc sacru, unde salisluia zeul-soare Apollo. Acest loc avea o particu: laritate, Acolo se afla o cripaturd in pamant de unde iegea un fel de :bur, dupa cum se intampla frecvent in regiunile vuleanice. Cel care trgea pe nas acest abur era parci ametit, ,plutea pe un norigor"!Mintea se tulbura gc xtra $i cuvintele rostite mu aveaui nici cap, 1 ca sub efectul bauturii sau al unei febre puternice, | COG caie ABs acordau acestorvorbe,aparentincoerente, osemnifi atie divina. Ei credeau ca .zeii vorbese pri fm Agezat 12eli vorbesc prin gura unui om" Asevau Pai ia ali reo interpretau cuvintele confuze pe care le bilan . Aceste cuvinte, numite ,oracolul de la Delfi" presicess » Acestec 2 lela Delf’, preziceau, dupa pareoa or vitorul In toate momentele gree ale existent! ln grec feneau la Delfin pelerinaj casi afle un rispuns dela neul Aeolian eseor: rispunsul primit nu ea foarte cla, putind si se ptetons ai malteinterpretari.Termenul de oracolrimine asocion chiar astazi, cu orice raspuns ambiguu $i enigmatic eo Cele mai importante cetati lorieni care, in 1100 LH, Lau sudul Greciei si -au trimis s& i alungati de ei. Spartanii aveau o singura preocupate: sa fie rashes lestul de puteric side antrenaicasi peat ndbusl nee ‘cine, care erau libere. ‘ani proportii nesAbuite si le un om pe nume Licurg. Putea sa devind mai tarziu In schimb, cel care De la varsta cea mai Ereeek oi cercitii fizice. Trebuii fe si suporte durerea, foamea si frigul, primea doar hrana Prosi ynuaves dreptlla nic unfl de distacje Unconeeretan fara moti, doar ca st invete sin tipe din eas dea eat 'azi vorbim de o ,educatie spartana” cand vrem sa spunem ca este extraordinar de severa. Iti amintesti ci aceasta educatie gi-a ae roadele, la Termopile, in 480 i.Hr. » toti luptatoriispartani aa ji Sie $4 moar conform lei lo, decdt si fuga i gina sent un lucru ugor. Dar si Stil SA trdiesti poate cd e un lucru gi m; ia aceasta. a fost preocuparea majord a atencnlon Earn ee sclavilor sau si se protejeze de popoarele ver Aceasta preocupare atingea la spart, Epnsttlse subiectal unor legi stabilite di un razboinic robust si, de aceea, hou-nascut cu o constitutie slaba nu 52 viata si fie placuta, ci sa aiba un sens. A da un sens vietii insemna si lagi ceva din tine dupa moarte, de care oamenii sé poata apoi profit Vei vedea cum au reusit Daca nu ar fi fost teama, si mai ales cea inspirata de sclavii lor, poate ca spartanii nu ar fi devenit niste oameni rizboinici gi curajogi. Atenienii insa aveau mai putine motive de teama, Situaia era cu totul alta, chiar daca Atena, la inceput, cunoscuse, ca si Sparta, legi foarte riguroase. in perioada in care famillile nobile detineau puterea, un atenian, Dracon, promulgase legi extrem de severe. (Si astazi, adjec- tivul ,draconic" este asociat cu orice sistem sau orice lege de o mare duritate.) Dar, de cénd a inceput si cutreigre marile sia vizut gi auzit tot felul de lucruri, populatia ateniana s-a siturat intr-o zi de aceasta putere autoritara Totusi, un nobil a avut infelepciunea sa experimenteze un now sistem, Numele acestui nobil a fost Solon. In anul 549 iH. (in timpul regelui babilonian Nabucodonosor), el a inzestrat cetatea Atenei cu 0 ‘constitute. Aceasta spunea c4 orice hotarare privind viata cetati trebuia si fie luata de acum inainte de oamenii din popor, adic de ,cetatenii” orasului. Dupa o deliberare in piata publica ateniana, se trecea la vot 51 seua hotarirea impusi de majoritatea voturilor. Un consiliu format din alesi era apoi insArcinat s& supravegheze aplicarea acestei decizii. Acest tip de constitutie a instaurat ceea ce se numeste ,democratie". Desigur, ‘nu totilocuitorii Atenei aveau drept de vot, deoarece era rezervat doar cetitenilor. Ca si devii cetatean, trebuia si al parintiatenieni. Dar toti cei care puteau sa pretinda acest titlu se simteau implicatiin conducerea cetitiigse interesau de tot ceea ce avea legitura cu onganizarea gi viata ei. De aici vine cuvantul ,politica’. In greceste, ora se spune polis in greceste, iar politica denumeste tot ceea ce are legitura cu guvernarea ‘unui oras, gin sens mai larg, a unui stat. Punerea in aplicare a acestei constitutii nu a dus imediat la democratie. La inceput, cativa nobili, reusind sa se facd alesi de popor, au monopolizat puterea. Au fost numiti tirant*, Dar, foarte repede, poporul s-a revoltat contra lor $i-a expulzat. Din ziua aceea, atenienii au avut mai mare grija ca doar poporul si fie adevaratul detinator al puteri. Ti-am mai spus ca atenienii erau de felul lor schimbatori. 53De teama si nu-si piarda inca o data libertatea,i-au exilat din cetate be toi politicienii de care se temeau ci ar putea 58 adune in jurul lor Prea multi sustinatori, care le-ar fi incredintat astfel toate puterile. Iata ce fel de oameni erau atenienii. Un popor liber care fi invinsese pe persi, dar si un popor care a dat dovada de o mare nerecunostina faja de Miltiade gi de Temistocle Un politician nu a avut ins aceeasi soarta. Numele lui era Pericle, In adunare, talentul sau de orator era atat de mare, incit, de fiecare data, le dadea atenienilor sentimentul ca ei irsigi decideau, degi, in realitate, nu faceau decit s& aplaude o decizie luata de el de mult timp. La inceput, Pericle nu s-a bucurat de o functie deosebita sau de vreo Putere, Cetatean printre ceilalti, el era in schimb cel mai inteligent si ‘mai abil. Treptat, munca La ajutat si se ridice. Incepand din anul 444 LHe. (aceasta cifra este la fel de frumoasa ca epoca pe care o repre- 2inta), ales in mod regulat de popor, el a devenit geful de necontestat al statului, Preocuparea sa majora era ca Atena si se mentina o putere naval, ceea ce i-a permis sa se alieze cu celelalte-cetati ioniene. In schimbul protectiei asigurate de el, aceste cetiti varsau un impozit Atenei. Atenienii au devenit oameni bogati, putand in sfarsit sa-si puna calitatile in serviciul unor lucruri marefe. Simt ca te-am facut foarte curios! Al vrea sa stii ce lucruri marete rau in stare si fac atenienii. Iti voi raspunde: erau mari in toate Dar cele mai importante pentru ei erau adevarul si frumusetea In cursul reuniunilor adunarii lor, atenienii invatasera si se exprime public despre toate, sd ia pozitie expunandu-si argumen tele si contraargumentele. Era un exercitiu excelent ca si invee si gindeasca, Foarte repede, acest mod de rafionament ,argu- ment/contrargument’, pe care il numim ,filozofie’, nu s-a aplicat doar la problemele cotidiene, precum necesitatea sau nu de a spori impozitele. El s-a aplicat tuturor aspectelor vieti. (Altii inaintea lor deveniserd agi in acest mod dea gandi, indeosebi ionienii implantati in ,colonit. Se intrebasera deja din ce este formata lumea s Putea sa fie cauza evenimentelor) Atenienii au refle au care tat $i au filozofat asupra multor altor probleme. Voiau sa stie cum trebuie sa actioneze oamenii, de ce 0 54 i ren la 4 km departare. CCladirile de pe Acropole luminau pind in portul Pret I i a a. Incercau ne era buna sau rea, dreapta sau nedreapti arama eek motive pentru cave oml exist scum se putea Sistingeesenlel in orice cru Natural, pentr a desu toate cess pble arte comple, nota de teva ete Penn sa contrargumenteze din nou, cain ae ae’ ae ad statenilor, De atunci, acest mod de refl as bnerrona re -xistat permanent ie" cu inevitabilele sale dispute, a © 2 ogre de vorba despre felul in care se poate terenuri de sport ca sa stea prin ce era Cra een in ne, eum ute fi recuscut prin cee aan cant acest Iucra in viata. Nuse malfumeau sé vada lamea tn inborn iveau si cu alti ochi. Cand vedem astazi zi ue litate si frumusete au stiut artistii greci si reprezinte ower imp! . meni inaintea lor nu a stiut si o observe. 55Fi-am vorbit deja despre statuile invingatorilr la olimpiade. Acesti Gameni nu pozeaza. Ei sunt reprezentati cu o naturalete care pare evidenta, ca infelegindu-se dela sine. Tocmai in aceasta evident consta frumusetea acestor sculpturi, Aceasti frumusefe si trisiturile omenesti au fost conferite de sculptori si statullor deze. Cel mai cunoscut dint acest sculptori este Fidias. Statuile sale de zei nu au nici o legitura cu colosit din femplele egiptene, enigmatic si parca supranaturali, Chiar dact sunt siele de dimensiuni mari, realizate uneori Precum aurul sifildesul, toate au aceas girie, din materiale pretioase td frumusete simpla fara dulce- cea gratie nobila si naturala care nu putea si starneasca decat increderea oamenilor in zeiilor. Acestecalitigiartistice se regisese 1m picture edifictileatenienilor. Din picate marile fresce pictate Pe peretii gimnaziilor si ale sililor de reuniune nu s-au pastrat, Dar Gunoagtem micile picturi de pe farfuriile de pamant, de pe vase sau de pe urne, Frumusetea lor ne face sa regretim qj mai mult tot ce s-a pierdut. Templele sunt inca in picioare. Unele se ridica la Atena, pe Acropole, citadela orasului vechi. Aceste tem, fost construite pe timpul lui Per indeosebi ple din marmura au ricle ca si le inlocuiasca pe cele care fuseserd incendiate g distruse de pers, atunci cind atenienii se aflaa in insula Salamina. Acropole este gi astazi cel mai frumos aneambla arhitectural din lume. Na-i nici grandios, nici pompos. E pur gi simplu frumos. Cel mai mic detaliu este executat cu atata puritate, atite simplitate, ;pui cé nu ar fi putut fi altfel. Din aceasta perioada, arhitectura a reluat mereu diferitele forme ap coloanele grecesti, icate atunci, precum t¢ ordine gi pe care le radele unor case din oragele e Ide frumoase ca acelea de pe Acropole. P simplu element decorativ, La atenieni, Concepute ca sé sustina cu eleganta un acoperis Atenienii au stiut si conjuge infelepciunea gindiri cu frumusetea formelor intr-un al treilea mod de expresie artistca, poezia, care va dus lao alta descoperire: teatrul. La origine, legat de religie. Pentru a celebra cultul lui D dintre care exist mai mult wasesti, daca esti atent, la fat Dar nu sunt la fel ele sunt doar un "uropene, entre noi, coloanele era teatrul era, ca si sportul, ionysos, numit si Bachus, 56 atenienii organizau reprezentafii cirora noi le dam aa se festival Reprezentatile dura in general oz intreaga, Act juan Inaer liber si purtan mig enorme st tocur inal ce st pat f vazut bine de depart, Mult plese din aceasta pevioaa sunt aca sastz. Unele sunt grave, deo gravitate grandilocvent is i Acestea sunt .trageile’ Alee ins us esl le ioe spine thee de tara ge numesc ccomed Ag putea si contin vorbind Sop seit, canton arth Dare de peta cy intr-o zi, sa te intalnesti tu insufi cu opera lor. $i atunci vei v ‘nu am exagerat Iluminatul* sau ,Prefericitul" si fara da Limbileindo-europene » Castel, Brahma si migratia sufletelo Fl ee Gautama minare Nirvana + Adepi i Buda Si mergem acum la celllt capital lami, Malin in tna apo in China, cas afm ce -a petrecut in aeste el imense in timpul razboaielor persilor. In India exista, ca gin esopotamis ilizatie foarte veche. Pela anul 2500 iH, in timpul apoge a Aces oray se mimea Mohenio-Dato Pind na foarte demultnimeni tus imaginase cin timpari ait de vchi a. putt atins un ase rad de ciliate, escoperirea dteazi din ani douazeci, Cees een Wwealdsipaturile arheologce este la fel de eerie ca descopeiie de pe local vehi oat mesopotamian Ur Nic acum nu se ie mie despre Touitort a. Dar se casas Bie are au sosit mult mai tarziu in aceasta regiune, Ghrordescendeieseiatslin nda Acete iene orb limba inrudita cu cele ale persilor si grecilor, dar si cu ale ri germanilor. De exemplu, cuvantul tata veche, patér in greceste si pater in latina, Dat find asemanarea li se spunea pitar in indiana ingvistic’ intre toate aceste popoare, li s-a dat numele de popoare ,indo-europene". Dar nu se stie deg sseméndrile lingvistice corespundeau si unor legaturi de rudenie “otusi, suntem siguri de un lucru: aceste popoare care vorbeau limba indo-europeana s-au revarsat asupralndiei ca dorienit asupra Greciei. $i, totca ei, au aservit populatia de acolo. Dar, spre deoselane in mai numerosi decat autohtonii si au putut sé-si le. Unii erau razboinici, si aga trebuia s& rimana fant viata. Nici fii lor nu puteau si se ocupe cu altceva, deoarece faceau parte din ,casta razboinicilor", Societate alte caste, aproape la fel de inchise precum cea a razboiniilor. Exists casta faranilor si cea a mestesugarilor. Cei care apartineau acester Gaste mu aveau dreptul si le pirdseasca. Un tran sau ful siu nu putea in nici un fel s& devina mestesugar sau invers. Nu avea nici mea dreptul sia de sotie o fata dintr-o alta cast, 34 stea la masa sated calitoreasc’ cu acelasi mijloc de transport cu cineva care nu era din casta lui. Aceste traditii exista gi astazi in urele regiuni din India Casta cea maide sus din societate,aflata chiar deasupra ri:zboiniclor gheliza si instrui regatul Galiei si pe cel al Germaniel, German! erau departe de a fi toti crestinati. Dar unul dintre triburtle lor, cel vasal francilor, avea in fruntea lui un sef puternic, Clovis, din famil Merovingienilor, care imbratisase religia crestina. Om inteligent abil, nu ezitase si recurga Ia trédare si asasinat casi inliture pe reg diferitelor triburi de francis reusise destul de repede s& devin’ stapa Peste jumatate din Germania gio mare parte din Franta actual ( Cirui nume vine de la tribul francilor) {In anul 496, Clovis s-a botezat, invitindu-si poporul si faca la fel, Era convins ca divinitatea crestinilor era undemon puternic care il vf ajuta sA iasd invingitor in bataii, pentru cé nu era ceea ce am putea ‘numi un om pios. Ajungiin Germania, célugarii au avut, agadar mult delucru, De altfel, au avut multe realizari. Aw intemeiat minastiri gf i-au invatat pe franci pe alemani s& planteze vita-de-vie gi arbor fructiferi. De asemenea, le-a ardtat acestor rizoinici barbari ca mai exista si altceva pe pamint decat fora fizica si bravura in luptd. De cAteva ori, au jucat rolul de sfetnici ai regilor grestini ai francilor, la Curtea merovingienilor. Pentru cd stiau si scre ¢ si citeasca mai bine decat oricine, ei transcriau legile gi executau toate treburile cance. lariei regale; scriau corespondenta adresatd altor regi $i intretineau relate cu papa de la Roma. Pe scurt, acesti oameni, imbracati doar cusutana lor, erau adevaratii stapaini ai regatului franc, care, desigua, era inca foarte dezorganizat Alsi calugari veniti din Irlanda si din Anglia s-au aventurat chiar in cuprinsul marilorintinderisilbatice si in pacutrile dese din Germania de Nord si Olanda de astizi. Acesteregiuni nu erau lipsite de primejdit Pentru cAlugirii veniti si evanghelizeze populatiile de yarani si de "izboinic, pentru ca ele inci nu auzisera de Heists i erau foarte atagate decredintele stramosilor lor. Serugau la Wotan, zeul furtunii, pe care ilvenerau nu in temple, ci in aer liber, deseori sub un copac centenar considerat sacru. Intr-o zi, un calugar strain pe nume Bonifaciu a venit sub unul dintre acesti copaci ca s& predice cuvantul Domnului, A vrat si le dovedeasca germanilor din nord c& Wotan era doar un personaj de legend. Asa ci a luat 0 secure ca si daboare cu mina lui copacul sacru. In jur, tot se asteptau si fie doborat de un fulger venit din cer Copacul a cazut si nu s-aintimplat nimic, Dupa care, mul, pierzindu i credinta in puterile lui Wotan sale altorzei ci lor, s-au lsat botezati 124 de calugari. Dar alii, cuprinsi de fui, au pus mana pe Bonifaciu gi Fauci Toate acestea sau intimplat nanul 758, Apoi a urmat momentul in care piganismul a dispirut in Germania. Aproap ttigermani vreau abseil simple de emn construite de calugari. Dupa slujba tee cert calugor. sum sa ingrijeasca vitele, cum sa protejeze merii de rik omer generale at eciplisnven rl bucitt de pimant manastirilor, conving ck Dumnezeu le va rte astelpicaele. MAnastirie au devent atunc! foarte bogate gi foarte inluente, dar lug in chill lor Inguae austere au continaat si ducd o existenfa umila, consacrata rugiciunil si muncii, preceptelor lui Benedict, sfantul lor fondator: Nu exista decdt un singur Dumnezeu, Allah, si Mahomed e profetul lui Ragin depertict a Arabi Mea Kata Origin vial Mahomed «Persecua faga + Medina + Lia ex Mecea «Ui ree Cuceriea Vales» Prgisteipten»Incendiees Biotec din Alexandr A Constantinopolului « Cucerirea ATrili de Nord gia Spaniei« Bataia de Poitiers + Civlizatia araba + Ciftele arabe a ert de nisip, ars imagineri ce este un degert? Un adevarat desert eae pate de hing\ cavane de dromederL.nclreal i oa calcfia rate# Sc bese te, niaip fx yuan ocaall SAMOA ‘Tepistare varful catorva palmicri urcind spre cer. Te indvept! pF® epirtare varful citorva eri 0 oaza scaildata de racoare, cu o fanti chrel Spe igor serie. Apo continu dramul- Mer oe inh aa aepe te o alta oaza. Dar aceasta este mult mai mare, £ un + earatcray eu case abe, de forma patra, unde locueac arb defect imran a, ca pielea brand, pBrl neg yacht nog si stralucitori. 125~ 49 SSR Un oras in desert, asemsenca Mec lui Mohamed. ‘Mecai in vremea lui Mohamed. Aici exista apa si un acoperis sub care puteai gsi adapust. rs De la prima privire, intelegi cd acesti oameni sunt obignuiti eu uptee Clare pe ii a pornese a vinitoare in deert sau jefiesc earavanele, si lupta:0az8 contra oazay oray contra oa contra trib. nto en “Trebuie sa gti cd agaarata Arabia de astizi sca este cu siguranga prea putin diferita de ceea ce a fost cu secole in urma. $i totusi, in acest uimitor desert, popalat de un mic numar de oameni,s-a produs ceva extraordinat despre care iti voi vorbi acum, In jurul anu 600, in perioada in cace cilugarié ajutau simpli tdrani si-gicultive mai bine pamanturile si cand regii merovingieni domneau asupra regatuhaifrancilot,nimeni nu vorbea despre arabi Acestia din urma strabateau desertul pe cai lor, triiau in eorturi si se luptau intre ei. Aveau o credinga religiasé elementara care le ‘ocupa putin gindurile. La fel ca vechii babilonieni, se rugau la atr, dar ila piatra, pe care o credeau cézuta din cer. Aceasta piatra se atla inte-un sanctuar numit Kaaba, stuat in unal dintre aceste orase dintr-o oa78, Mecca, si arabii traversau cescori degertul pentru a merge acolo in pelering Inacele timpuri traia la Mecca un om cu numele de Mahome ful ut Abdallah cesta dn umd dena tues om gat Daf era icmbral unela disere famille taireivate ra supraveghens sanetuarul de la Kaaba. Mort de tanar, el nu i-a lsat mostenire fiului su Mahomed decitcinci dromader.. Era prea putin pentru a 126 putea si-si asigure existenta si Mahomed nu a mai putut trai in cort asemenea copiilor celorlalti notabili. A fost nevoit sa intre in serviciul coamenilor bogati si s8 devina pastorul unei turme de capre. Putin ‘mai tarziu, angajat de o negustoreasa bogata, o viduva mai in varsta decit el, a devenit conducator de caravana si a intreprins pentru ca calatorii de afaceri lungi prin desert, in fruntea caravanelor de dromaderi. Intr-o zi, s-a casatorit cu aceasta femeie gi a trait foarte fericit. Cuplul a avut sase copii si Mahomed I-a adoptat, in plus, pe tanarul stu nepot Ali ‘Mahomed, om viguros si dinamic, ca pirul si barba negre, cu un nas acvilin si mersul greoi gi leganat, se bucura la Mecca de o mare consideratie. A fost numit ,Cel sincer". De foarte tanar, se interesase de problemele religioase 5 ii placea sa stea de vorba cu pelerinii arabi, care veneau la Mecca sa se reculeaga la Kaaba, dar si cu crestinii din apropiata Abisinie gi cu evreii, foarte numerosi in orasele arabesti din ‘oaze. Relatarile evreilor gi crestinilor il impresionau mult. $i unil, $1 ceilalti i-au vorbit despre invatatura unui Dumnezeu unic, invizibil si atotputernic. Seara, in preajma unei fantani, ii plicea sé ise istoriseasc& povestea ui Avram gi losif, cea a lui Hristos gia Mariei. $i, intr-o zi, in cursul calatorii, a avut o viziune brusca. Sti ce este o viziune? E ca un vis pe care il ai cand esti treaz. Agadar, Mahomed a avut sentimentul ca il vede pe arhanghelul Gabriel apirand in fafa lui gi c& I-a auzit spunindu-i, cu o voce tunatoare: — Citeste! — Nu stiu sa citesc, a raspuns Mahomed, gemand. ~ Citeste! a repetat arhanghelul a doua oard, apoia treia oard, dupa care i-a poruncit sa se roage in numele stapénului stu, Dumnezeu. Profund tulburat de aceasta viziune, Mahomed s-a intors a Nu intelegea ce ise intampla. Timp de trei ani, continuand si strabata degertul, Insotind proptiile caravane, Mahomed a reflectat tot timpul la acest event: nent. La capatul acestor trei ani, a avut inci o viziune. La reviaut in fafa lui pe arhanghelul Gabriel, aureolat de lumina, Cuprins de panicd si tremurdnd, s-a repezit acasa si s-a aruncat pe pat, Sotle aa{ui a venit in fuga si l-a acoperit cu haina. Intins in pat, Mahomed auzit inca o data vocea care fi poruncea: ,Ridicé-te si anunta!" Apo »Onoreaza-ti stapanul!” Era mesajul pe care Dumnezeu il-a adresa Jui Mahomed. li poruncea si-i anunte pe cameni in privinta iaduldl sisdle vesteasca maretia Domnului, unic gi invizibil. Din ziua ace Mahomed s-a simtit investit cu 0 misiune. El era Profetul, cel pe’ care Dumnezeu il alesese ca sisi faca aut glasul ssf vorbeasca in Bumele lui camenilor. $a inceput si predice la Mecca invatatura omnului, unic si atotputernic, Judecatorul Suprem care il alesese peel, Mahomed, ca sa fie mesagerul lui, Dar cei mai multi oamenii au ras de el. Doar sotia, cativa membri ai familiei crezut in el cheer Dar preotii din sanctuarul dela Mecca, notabilii insdrcinati si-i asigure paza, nu-l considerau pe Mahomed un om nebun, ci ve: {nel un dusman. In cele din urma, penie n au interzis tuturor locuitorilor din Mecca si-1 mai frecventeze pe el si familia lui gi de a mai face comert cu adeptii lui. Au agitat aceasta interdictie in Kaba, Evident, 2 fost o lovitura teribila penttru familia si prietenii Profetului, care, ani de zile, au fost condamnati la sardcie si foame. Mahomed ficuse cunostinga la Mecca cu cativa pelerini veniti din alt oras. Acesta, mult timp dusmanul oragului Mecca, adaipostea intre zidurile sale un mare numar de evrei. Populatia lui araba era familiarizata cu invétatura tunei divinitati unice sia fost atenta la predicile lui Mahomed. butt! 8 Mahomed predica in faa unortibur duymane ee uucura din partea lor din ce in ce mai multa simpatie ii infuri hotararea si-1 execute pe Profet pentru inaltd tridare, Mahomed, avertizat de sentinta, le-a cerut adeptilor sa fuga din Mecca si si se refugieze in orasul prieten. In ziua in care oamenii insarcinati 52-1 ucida au intrat la el in casa (16 iunie 622), Mahomed a iesit pe o fereastr’ situata in partea din spate a casei, rfugiindu-se si el in acel ‘oras prieten. Aceasta fuga poarti numele de ,Egira’, iar adepti lui Mahomed au inceput si numere aii incepard de la aceast dat, aga cum fceau greci,incepand dela olimpiade, romani de lainterneien Romel icrestini, dela masters li risen, ese 128 In acest oras, care va fi mai tarziu botezat Medina, ,oragul Profetului*, Mahomed s-a bucurat de o primire entuziasta. Toti ‘vena in fuga in intampinarea lui, propunandu si-l gizduiasc’. Ca si nu mahneasca pe nimeni, Mahomed a rspuns ci va locui acolo unde se va indrepta dromaderul lui. $i aga s-a si intamplat. Instalat acum la Medina, Mahomed gi-a invatat adepti, carora le plicea sé-l asculte. Le-a explicat cum Dumnezeu se manifestase oamenilor prin intermediul lui Avraam si Moise, cum le vorbise oamenilor prin gura lui Hristos gi, acum, il alesese pe el, Mahomed, ca si fie profetul lui. Le-a spus ca nu trebuie si le fie team dé Dumnezeu care, in araba, se spune Allah. Le-a explicat c& orice-teama fat de oameni sau fata de orice lucru era neintemeiata, deoarece Dumnezeu le hotarase viitorul siil scrisese in cartea sa mare. Ceea ce trebule st se intimple se va {intimpla, orice am face. Chiar si ceasul mortii noastre este stabilit din ziua in care ne-am nascut. Prin urmare, trebuie si ne supunem yointei Domnului. Supunerea in fata voingel Domnulul se numeste islam in araba, de unde numele dat religiel predicate de Mahomed, ‘Acesta le-a mai spus adeptilor c& vor trebul si lupte pentru credinga lor gi c& nu era pacat daci omorau un necredincios, CA luptatorul viteaz, mort pentru credinta, pentru Allah gl profetul lui, va ajunge imediat in rai, dar necredinciosul sau lasul va ajunge in iad, In predicile sale, Mahomed le povestea adeptilor viziunile sale i nenumtratele revelajii pe care le avusese (a caror transcriere va forma Coranul), win gradina desfétarilor, agezati unul Langa altul pe paturi de odihni, credinciosi vor sta fat’ in fata. Efebi nemuritorl se vor plimba tn jurul lor, purtand vase mari, ibrice si pote pline cu o bauturi limpede care nti va ameti; Vor gisi acolo fructe alese gi past fripte, Acolo vor ‘mai fi huri cu ochi mati, asemenea perlet ascunse, femel drept rlsplat pentru faptele lor. Vor sta in mijlocul unei gridini de copa fructifer, se vor bucura de malta umbra, de apa curaté a unul rdulet, de fructe din abundenta’. Sau: ,Dumnezeu i va recompensa pentru ribdarea lor diruindu-le o gridina si haine de matase. Acolo, nu vor fi nevoltt i suporte nici soarele fierbinte, nici frigul. Umbrarele vor fn apropiere sictengile pomilor vor atarna pana jos ca si poati fi culese fructele’ 129Ellesne de infeles cA un popor sarac, traind intr-un desert ars de soare, a putut sa fie sensibil la 0 astfel de imagine a raiului gi ca s-a artat gata sa lupte si si moar pentru a ajunge in acel loc. Cei din Medina au pornit atunci o expeditie contra oragului Mecca, ca si- rizbune pe Profet si pentru a jefui caravanele. Au castigat o prima victorie si au pus mana pe o prada fabuloasa, dar, mai tarziuy au ajuns sa piarda totul. Locuitorii din Mecca au vrut si cucereasca Medina §i au asediat-o. Numai ci, dupa zece zile, au fost obligati si renunfe. A venit ziua in care Mahomed, insotit de o mie cinci sute de oameni inarmati, a facut pelerinajul la Mecca. Locuitorii orasului, care sil aminteau ca un om sarac gi luat in ras, lau vazut pentru prima data pe Profet in toata puterea lui, si multi's-au convertit. Mahomed a cucerit orasul, dar i-a crufat pe locuitori, multumindu-se sa goleascd sanctuarul de imaginile idolatre, Prestigiu! gi puterea lui au devenit imense. De peste tot, din taberele de corturi i fin oaze, soseati mesaje prin care oamenii isi exprimau omagiul lor. Cu putin timp inainte de moarte, a predicat in fata a patruzeci de mii de pelerini, amintindu-le ci nu exista decit un singur Dumnezeu, Allah, cel, Mahomed, era profetul lui ica trebuiau sa lupte contra necredinciosilor. Le-a mai cerut si se roage de cinci ori pe zi, cu fafa indreptata spre Mecca, si nu bea vin gi si fie viteji, Mahomed a murit in anul 632, In Coran este scris: ,Luptati impotriva necredinciogilor pina la uunul*. arin alt pasaj: ,Ucideti-i pe idolatri oriunde ar fiei, capturati-i, asediati-i, cAutati-i peste tot unde se afla. Dar, daca se convertesc, cliberati-i si lasati-i s& traiasca in pace" Arabii au respectat vorbele Profetului. Dupa ce fie au ucls, fie i-au convertit pe oamenii din desert, au pornit spre alte tinuturi sub conducerea succesorilor lui Mahomed, caliii Abu Bakr si Omar (calif este numele dat, dup’ moartea lui Mahomed, suveranilot politici si religiosi din Imperiul Arab). Popoarele care vedeau sosind acesti ‘oameni insufletiti de o credinta fanatica erau paralizate de spaima. La gase ani dupa moartea Profetului, trupele arabe, cu pretul unor lupte sangeroase, cucerisera deja Palestina si Persia si jefuisera tinu- turile invinse. Alte armate s-au indreptat spre Egipt, care inca facea parte din Imperiul Roman de Rasarit, dar care devenise 0 tara siraca 130 Trani franc revolts purtind steagul victoret arabilor mahomedani. Moment crucial pent erestinit din Apus. Dupa patru ani de rizboi, Egiptul a cizut siel sub dominatia arabi Marele oras Alexandria a cunoscut aceeasi soarta. In momentul ‘califul Omar a fost intrebat ce trebuia facut cu presti- .e cuprindea atunci sapte sute de mii de lucréri ccuceririi sale, joasa biblioteca car aaa mmc sriton 9 filozoh grel. Omar ar fi ispuns: Dac “iceste lucrari contin ceea ce este deja scris in Coran, sunt inutile Daca ele cuprind lucruri diferite de ceea ce este scris in Coran, sunt daunatoare”, Nu stim daca aceste cuvinte chiar au fost cu adevarat tostite, dar nu este imposibil ca oamenti sé fi gandit asa. Distrugeres tnarii si prestigioasei Biblioteci din Alexandria a fost, pentru nol, 0 ierdere inestimabila aerce re areatalte rizboale singeroase si Imperiul Arab se extindes permanent. Ca si cum un foc mare ar i pornit de la Mecca, en cumMahomed ar fi aruncat pe harta lumii o tort’ aprinsa. Din Persil and in India, din Egipt pana in toate tarile din Africa de era numai foc si sange. Totusi, dupa moartea lui Oman, aval divizat. Au izbucnit rivalitati in privinta aumic lor, care Ja infruntari sangeroase. Pe la anul 670, armata arabilor a at ia Constantinopolul, orasul cel mai important al Imperius de Rasarit, dat locuitorii s-au aparat timp de gapte ani cu un cura extraordinar, pana cand arabii au ridicatasediul. Pornite din Atrica; arabe au atacat Sicilia, pe care au cucerit-o. Dar nt acolo. Au ajuns in Spania, ocupata atunci iti amintesti, dev cursul unei lupte care a durat sapte zile, seful de arma igoti.In ei Tarik, a iegit invingator, Regatul vizigot se afla acum sub dominatia arabia Pornind din Spania, arabii au ajuns la regatul francilor gi au fost nevoiti sa infrunte cetele crestine de tarani germani, organizate la cererea regelui si conduse de seful lor Carol Martel. in anul 732, el i-a batut pe arabi la Poitiers, exact la 0 suka de ani de la moartea Profetului. In cazul in care Carol Martel ar fi pietdut atunei razboiul, fastul Orientului, covoarele. splendide gi stofele, cladirile grandioase, care traiau in fostele orase ale Imperiului Roman de Rasirit. In loc stiri or. Arial inviats profite de natura pun sa arda cartile, au inceput si le colectioneze gi si le citeasca, Cel mai intrebari despre originea tuturor lucrutilor Maka nays erie mult apreciau textele celebrului profesor al lui Alexandru cel Mare, stiintelor pe care le studiezi la scoala provis bs fice arhitecturlt Arcade din piatra, sculptate ca 0 danteldre, si arabescuri, specifice arhitecturl abe. Una din cele mai frumoase opere: Athamibra din Granada. 133 132chimia sau algebra. Cartea pe care o ti aceasta o datoram arabilor care, sei |a prizonierii de razboi chinezi. Dar exista doua lucruri noscator arabilor. Pe Poti descoperi in Om tah he Un cuceritor care stie si sa guverneze invataserd arta fabricaril ef Mevovingicnt + Regatal francitr + Luptle lui Carol eel Mare in Gala lalla etre sia» Avari + Lupta contra saxonilor + Legende de ero « Incoronarea impa- Pentru care le sunt deosebit de re atu + Emisari fi Harun Raid» Impartirea $i dectinelimperiulearoin de o parte, povesti fe, povestile lor minunate, ee rede jon » Svatopluk + Vikingii«Tertoriile normande #1 una de nopti; pede alta parte, ceva gi ; . wdoisprezece’, nu prezece’, nu spunem ,unu-d Citind aceste lucruri, cucerirea lumii si intemeierea marilor im aeent Gol ceea ce ar insemna tre? imi vei raspunde ed an Pt ; insemna trei? Imi vei - : mi vei raspus 4 imperii fi se pare poate ceva aan ‘hu inseamna ,unu, ci .zece" sunt, ci wzece". iti am : romani 12? Xl. $i 1127 ¢ intesti cum s adevarat cd, pe vremuri, nu era un lucru faarte complicat. Care ar eee 1122 CXUL $1 1112? MCXIL Inchipuie ti edt an eae stout ena as eat it si facio in ae eee = incifre romane! Cu cifele arabe cot multi Ca si injelegi mai bine, imagineaza-ti o epoc’ unde nu existau Ci $i pentru ci comporta o noutat se petrecea la cateva zile de mers de casa lor. Traiau in sate, in pidui © valoare data unei cifre in f ; fre in functie de locul ei la stings ator dous cite ne mane soca Aceast cit last isi cultivau pamantul, iar persoanele cele mai apropiate pe care le lecat 0 butime. $i scriem 100 cunosteau faceau parte din triburile vecine. Or, intre ele existau din Plasand un ,unu” in faga a doug ‘if fost in stare 04 Pe shag, cv in ce mai des conflicte, care duceau la furtul vitelor si incendierea ranfd cd nut Datortew ace Lei atat de practic’? Eu cu sigue fermelor. Tot timpul aveau loc ripiri, razbunari si lupte. aabilor care, et ingig, a lost idea Ae eee Sevan cifras Ceea ce se petrecea in afara domeniului propriu nu este cunoscut mise pare mat minanats deca aoe en. Aceasti inventie decat din spusele altora, Cand, in una dintre aceste regiuni rurale sau Si daca victoria ui Carol Mare on eons Be care ni le-au lsat forestiere, sosea o armati format din mii de oameni, nu mai puteau fel de bine ext cd arabe nel asupe arailor esteun ler bn a | face mare lucru. Vecinilor le prea bine cand armata distrugea tribul tun imperiu mare, ceea ce le-a cdusman, fara si se gindeasca la faptul ca ei vor fi urmatoarea victims Petmis si imprumute ga indirea si descoperiril indienilor si chiar chine: 5 descoperirile persilor gi grecilor, Si cand aveau norocul si nu fie nimiciti gi ei, ci doar constrang! ai ilor $i sf fack o sint Des #4 acho slaves ingtoage randurile armatei, ca sa lupte contra vecinilor aproplafl, nu le parea rau deloc. In acest fel, o armata crestea numeric, lar tribuelle izolate, chiar 5i cele mai viteze, cu greu se puteau apira. Aga progedau uneori arabii in cursul expeditiilor lor razboinice. Un rege celebra al Franjei a facut la fel. Numele lui era Carol cel Mare, Madde afeft spun povestea lui Chiar daca, pe vremuri, era mai usor si cuceregtt dct aAthal, de guvernat era ins mai greu. Trebuia sa trimiti mesngert In toate regiunile cucerite, inclusiv cele mai indepartate,s8 pul apa rival: tatilor popoarelor i triburilor, si incerci si-1 unegti pe wnt ou allt sici faci & infeleaga fpatul ci exista ceva mal important ded sey 134 tsPetreaca timpul spintecandu-se unii Si fii un mare sef, trebuia s§-i a Sardcacioasa, s4 instruie: e altii si cerand razbunare, uti pe farani, care duceau o exist existent satelious sins ola sisi salvezi gandirea $i scrieri un trecut mai indepartat. In acele i demn de acest nume trebi inedeviat et demn de a trebuia sa se comporte ca un adevir. familie fata de poporul tui sisi sie sa ia el sings hotiarie. fost Grol 8 fost uml dintre acest ge f fost dat: Carol cel Mare. E: Mare. Era nepotul lui Cacol Martel de la curtea merovingiana ca pinnae ‘rancilor In acea perioads, regii merovin cemnitate. Cand se asezau pe tron, cu parulk meri si cu barba mare, nu faceau decat si re te ministrié lor. Nu se deplasau calare, faranil. Tot aga mergeau la adunarile po ‘nu mai erau regi decat cu numele, Or, demna de intendengi (astazi le-am spur Carol Martel. Acesta din urma a avut Scurt, pentru ci era mic di Seurt era mie de statura. Devenit sel intendent, Pe 2 Ut sma feo mationet, rostnd discursrl eae ton face devas eOtit nu doar sa dobandeasca ttl de rege, i stad peata regele mer ine! adevarate autoritatiregale. Oupa ce a detronet pe Core repeene Bian, 6-2 proclamat rege al franclor, pe un tertong are reprezenta atunci aproximativ jumatatea de vex actuale i partea de est a Frantei de astazi asticy muti imagineci un regat stabil sau un stat aga cum il conceper sits Acst regan senna nic eulmperl onan Conn ee statului primilor romani, populatia lu ames State prim i nu era unificata, Era un moz trburi cu dialect obiceiue diene caren referee NU reuseau s& se inteleay pty Yeleagi, la fel ca dorienii si ionienii din Grecig I ducere, a conduce), care ea mergeau la lupta in fruntea armatelor iar pamintune pe care le ocupau erau ducate. [ en a —— i 4 . de exemplu, exista ducatul al francior.Aceasta puter de dators obligates ens 136 traversat Alpii sia trecut in Italia unde, invazii barbare, lombarzii fusesera ultimii venifi. L-a alungat pe regele lombarzilor gi a atribuit pamanturi papei, devenit protectorul = a viefi. Apoi a ajuns in Spania, a luptat contra reli Fespinsese pe arabi din regatal trabior fread ealizeneinl cuenta nou ini isi pierduserd intreaga lung care le flutura Clin carute trase de boi, ca porului. Regii merovingieni in serviciul lor aveau o familie ne minis饥), din care provenise tun fiu, Pepin, numit Pepin cel telelalte ducate de a-i da ajutor in caz de razboi. Carol cel Mare, ca gi {atal su Pepin inaintea lui, a stiut sa se foloseasca de aceasta supre matie cand a devenit rege, in anul 768. Carol cel Mare a inceput prin a cuceri intreaga Franfa. Apoi a i amintesti, dupa numeroase Dupa ce gi-a extins imperial la sud sf la vest, Carol cel Mare a privit spre est. Noi hoarde de razboinici asiatici invadasera regiunea care corespunde astizi Austriei. Semnau cu hunii, dar nu aveau in frntea lor un gefatat de mare ca Attila. Ocupau tabere intarite, prote- jate de citeva incinte rotunde si concentrice, ring, dificil de cucerit. Carol cel Mare si armatele sale au fost nevoiti sa lupte timp de opt i contra avarilor ca si-i poata nimici pana la ultimul. Or, invadand Austeia, avarii, ca $i hunii inaintea lor, alungasera alte triburi, cele ale slavilor, care si ele intemeiasera un fel de regat, desi barbar si mai vag definit. Carol cel Mare a luptat si contra lor, constrangandu-i pe unii sit intre in armata lui, iar pe alti sa plateasca redevente anuale. Totusi, in cursul tuturor acestor expeditii, nu a pierdut niciodata din vedere lucrul care i se prea cel mai important: gruparea sub autoritatea sa a tuturor ducatelor $i tuturor triburilor de stirpe germana ca sa dea nnastere unui singur popor. Intreaga jumatate de est a Germaniei nu ficea parte atunci din regatul francilor. Aceasta era ocupata de saxoni, ale céror obiceiuri erau la fel de razboinice si de barbare ca ale triburilor germanice de pe timpul romanilor. Saxonil erau pagani si nu voiau si auda de crestinism, Or, Carol cel Mare avea impresia ca este ghidul suprem al tuturor crestinilor si credea ca, daca era necesar, trebuia si-i facd pe oameni sa creada cu de-a sila, avand oarecum ideile lui Mahomed. Prin urmare, a inceput 0 lupta lunga, care a durat vreo treizeci de ani, contra [ui Widukind, capatenia saxonilor. Pentru ca saxonii se predau azi, ca a doua zi si atace din nou, Carol cel Mare venea din nou sile devasta fara. Dar cum le intorcea spatele, saxonii se eliberau 137imediat de autoritatea lui. Sau plecau li rzboi alituri de Carot Mate, apoi, pe neasteptate, se intorceau siti atacaurupel Carol cel Mare a dat o porunca cumplit2. \ por unui numar de patru mii de saxoni. Supraviet au acceptat 88 fie botezati, dar au avut nevoie cle 2 adopte religia iubirii Carol cel Mare era acum un monath puternic. Dar; dup& c Siam spus, nu era doar un cuceritor, ci si un fi Si alba grija de poporul lui, Tinea foarte mult ia scol st 2 invatat intreaga via’, Vorbea latina la fel de bine va gets ielegea greaca. [i plicea sé ia cuvantul gi si peroreze cu voces ha clara Era interesat de toate stiinfele si artele din antichitate, ware salen ret etorica gi de astronomie cu cilugari cultvati, englert Xtalieni. Dar cele mai mati probleme, se pere, iipunea serie pentru Ci mana lui era mai obignuita sa tind palogul decat pana servind la trasarea unor litete frumoase cu linii curbe Distractiile preferate ale lui Carol cel Mare erau vanatoarea si {atatia. In general, se imbraca cu simplitste. Tinuta lui era formmath dintr-o cAmasa din panza si pantaloni trei sferturi, strangi sub senunchi. larna, purta o haina de bland pes‘ care isi punea o pelerina mare de culoare albastra. Avea tot timpul, prinsila Centura, eabia nn janet dinaur si argint. Doarin ocaziiimportante imbrica un vegmant brodat cu fir de aur, purta incdltari impodobite cu pietre Pretioase, G_Peletina prinsé pe umeri cu o mare agrafa din aut si ocoroana ap dinv aut impodobita cu pietre pretioase. Inccarca sii imagines! un ste! e-om Imbracat in acest fel, cu 0 taiie robusta i impovanta, Rrimind emisari venii in palatul lui preferat din Ain-la-Chapelle! Acesti emisari veneau de peste tot: din regatul siu ~adica din Franta ~ din Italia si din Germania, dar gi din (aril slave si Austria ‘ola si fie informat despre tot ce se intampla in regatul lui si dadea ‘tive. Numea judecitori carora le episcopii si fixa preful alimentelor. Da era sa creeze o infelegere intre toti gert ‘si domneasca peste citeva ducate tribal lor, un adevarat regat unificat si, ASPAiman| ali t timp pana si di manit Intentia lui nu era doar le, Dorea sa realizeze, pe baza cand un duce, precum bavarezul 138, le. Exasperating si se taie pitul my nom care stia s4 guverneze’ Soli domnitorului arab Harun al Rasid din Bagdad aduciindu-iimpératubui Carot cel Mare daruri de la Rasarit, dai seamat In aceasta perioada, rua Tassilon, se revolta, il destituia, BA : pentru prima data, a fost folosit un singur cuvant german pei Gesormalimba tutuoetburllrgrmanice, Niet vor dow de limbile franca, bavareza sau alemanica, ei si de limba ,thiudisk', adica limba germana, fDi Rodel er lr erp Carl canoe poruncit si fie transcrise vechile egende eroice, aparute, dupa toate ‘obabilitatile, in cursul luptelor pe care le purtasera triburile in Unlined Ele oben de Teodor tari tin din Berna), de Attila sau Etzel, regele hunilor, de Sigfried, care a ucis balaurul sia fost injunghiat miseleste de perfidul Hagen. Din Picate aproape toate legendele din acel timp s-au pierdut; ele au putut Feconstituite abia dupa patru sute de ani, pe baza unor ilustratii Carol cel Mare nut avea doar ambitia de a fi regele germanilor si monarhul francilor. El se simjea investit si cu 0 alt misiune: sa fie protectorul tuturor crestinilor. De altfel, in aceasta calitate a bat primit de papa, pe care I-a aparat de cateva ori contra lombarzilor. In timp ce in seara de Criciun din anul 800, se uga n cea mai mare biserica din Roma, bazilica Sfantul Petru, papa s-a indreptat bruse coroani 5 poporul au cazut in spre el si-a agezat pe cap o coroani. Apoi papa si pop genunchi slau adam inl nou mpdat roman pe cae Dumnezeu alesese cas asigure pacea in imperiu, Carol cel Mate fost, probabil 139foarte tulburat, deoarece nu ghicise, dupa cat se pare, intentiile papel fata de el. Acum era primal imparat german din imperil Romany numit mai tarziu Sfantul Imperiu Romano-Germanic, Misiunea lui Carol cel Mare era sa restabileasc puterea $i maretia vechiului Imperiu Roman, ai carui stapari, de data aceasta, nu mai erau romani plgani, ci germanii crestini care igi luau $i insarcinarea si devina ghizii crestinitatii. Aceasta era ambitia lui Carol cel Mare, ca fiind mult timp cea a impiratilor germani care i-au succedat, Dar in timpul lui Carol cel Mare s-a realizat in mare parte acest plan. Veniti din lumea intreaga, emisarii s-au prezentat la curtea Jui ca si-i aduca omagiul. Puternicul imparat din Orient, cel de la Constantinopol, nu a fost singurul care a dorit si aiba relatii cu el il putem aminti si pe califul Harun al-Ragid, marele pring arab din indepartata Mesopotamie, eroul a numeroase povesti din O mie gi tuna de nopti. Din splendidul sau palat din Bagdad, din apropierea vechiului Ninive, el i-a trimis imparatului daruri scumpe, straie croite din cele mai frumoase stofe, mirodenii rare i un elefant. I-a mai oferit clepsidra (un ceas cu apa) cu un mecanism uimitor, cum nu se mai vazuse niciodata in regatul francilor. Ca si-i fie pe plac imparatului, Harun al-Ragid chiar a permis pelerinilor crestini si mearga linistiti Ja Sfantul Mormant de la lerusalim. Pentre, ca lerusalimul, iti amin- testi, se afla atunci sub dominatie arabi Toate aceste omagii se datorau indeosebi inteligentei, energi si superioritatit incontestabile a noului imparat. Ne inchipuim acest lucru s1 mai usor cnd vedem ce s-a intamplat dup’ moartea sa, in 814, Situatia nu a intarziat sa se degradeze. in putin timp, imperiul a fost impartit in trei regate ~ Germania, Franta gi Italia ~, artibuite fiecare unuia dintre nepotii sai. In tarile care au apartinut pe vremuri Imperiului Roman, popu- latia a continuat sa vorbeasca limbile romanice ~ franceza $i italiana ~ si cele trei regate nu au mai fost niciodata reunificate. Chiar si duca- tele de stirpe germana s-au rizboit si s-au obtinut din nou autonomia. De la moartea lui Carol cel Mare, slavii s-au eliberat gi au inter un regat puternic condus de primul lor mare rege, Svatopluk. $colile {intemeiate in Germania si in Franta de Carol cel Mare au disparut 140 si cunoasterea scrisului gi cititului nu s-a mai pastrat curind decat in céteva manistiti izolate. Triburi germanice din nord, danezit gi hormanzii, cunoscufi sub numele de vikingi, au venit pe mare gi au jeiuit si devastat orasele de pe coaste. Vikingii erau aproape invincibill. Fi au intemeiat regate la est, in teritoriile slavilor din actuala Rusie, sila vest, pe coastele Frantei de astazi. O regiune a Frantei poarta §1 ‘acum numele acestor invadatori normanzi, Normandia. intr-un secol, Sfantul Imperiu Romano-Germanic, marea reali- zave a lui Carol cel Mare, pierduse totul, inclusiv numele. Lupta pentru stapdnirea crestinatafit ‘atl i Vestul in perioada carolingiana + Inflrirea civilize! in China « tnvazia maghirilor« Regele Hens « Otto cel Mate + Austria si dinastia Sabenberger» Feudaltatea siobigia » Hugo Capet + Daneziin Anglia + Viata religiasd« Lupta pentru investitur8 + Grigoe al VIF-es xi Henric al V-lea + Canossa + Robert Guiscard gi Wilhelm Cuceritorul storia omenirii nu seamana, din pacate, deloc cu un poem trams Oamentaepreacupa prea pin sh ads schimbir: Lucu rele mai ales se repeti tot timpul. La nici o suti de ani de la moartea {ui Carol cel Mare, intr-un timp in care totul mergea prost in Europa, hoarde de calareti veniti dinspre est s-au revarsat din nou, cum few sera huni apolavari, In realtatemueradelocsurprinzator. Era mal uugor si, agadar, mai tentant sA apuci pe drumurile care, din stepel asiatice, duceau spre Europa, decat si te lansezi intr-o expedifie ‘contra Chinei, protejata de Marele Zid al lui Qin Tsin Huangd mat ales ca, intre timp, devenise un stat puternic unde domnea ordines, tunde marile orase erau infloritoare, unde viafa la curtea imperlalA yl in casele inaltilor demnitari cdrturari era marcatf de un rafinament un nivel de viata iesite din comun. ee tie ccinGermania erau cautate vechilelegende rhaboinice, casi fie considerate imediat prea pagine gi aruncate repede In foe, 14in timp ce in Europa caluga Bil mai mari poeti care poate ci au existat vreod: incercau timid si povesteasca istori Precis, inmuindu-si pensula in cerneal’ nea, de fum), ei scriou pe matase versuri concise simplitate er de plina de sensuri, fncit nu ita: le citeai o singuré data : Asadlar, hoardele de cilareti au preferat s8 se indvepte din now spre Europa. De data aceasta, era vorbe de ma hari, Negasind nick at precum Carol cel Mare casa le bareze drumul, ei au cucerit rapid Ungariaactuala si Austria, apol au patruns in Germania, unde au ucs i jefutt In fata pericolu obligati sii aleaga un conducitor. In anu 919, ci au ales rege pe dducele Henrie de Saxa, care areuit in farsi alunge pe moghice din Germania ssi-i mentina in afara frontierelor sale. Succesorul lu, regele Otto, numit Otto cel Mare, naa eusi s8-inimiceasea definite cum facuse Carol cel Mare cu avari, dar, upd o infringere teribila, Jn anul 945, i-a constrains sa se fixeze in Ungaria, Ungeril de asta sunt descendenti lor Papa ca Leon cel Mare, nici impar Regele Otto nu si-a insusit fara pe care 9 cucerise de la maghiati. A atribuit-o unui pring. Lucrul acesta era cat se poate de obignuit in Europa. In 976, fiul lui Otto cel Mare, Otto al Il-lea, i-a atribuit 1 el o parte din sudul Austriei (regiunea situata in jurul localitatii \Wachau) unui nobil german, Leopold, din familia Babenberger. Ca ‘oti nobilii cdrora regele le oferea pamanturi, Leopold gi-a construit © fortareata si a domnit ca print pe domenial lui, Deoarece, cat timp regele ii acorda acest drept, nu mai era considerat un simplu supus al regelui, ci era seniorul domeniului sau, ‘Taranii care traiau pe aceste pamanturi nu mai erau oameni liberi, cum fusesera jarani germani altadata. Apartineau pamantului e care regele il atribuise unui senior sau celui pe care un nobil il detinea deja, Tot asa, oile si caprele care pAsteau aici, cerbii, ursi gi istrefi care traiau in paduri, uviile i padurile, pigunile, cimpiile $1 ogoarele apartineau pamantului pe care il cultivan, Acesti tarani 142 ei in rime germane silatine (pe la anc! 800), in China traiati caf ata. Cu un gest rapid st Doricata cu negrw simple, dar 3 ctor ducii de neam german, vrind-nevrand, au fost | Aegele oferindci unui mobil o bucata de parmént. In semn de recurnostingd vasalul ingeruuncheaza in fata regelui, asezdndu-5i mdinile indote intre palmele reglui rau numiti ,gerbi", Nu erau propriu-zis cetafeni ai regatului. Nu aveau nici dreptul si se deplaseze unde doreau, nici de a hotari ce sa cutive, Pe scurt, nu aveau nici o libertate Prin urmare, erau sclavi, ca in Antichitate? Nu, nu chiar. Sti cd, dupa instaurarea crestinismului, sclavia disparuse in tarile noastre. AAcesti oameni lipsit de ibertate nu erau cu adevarat sclavi, deoarece apartineau pimantului care, el insugi, apartinea regelui, chiar daca il atribuia unui nobil. Nobilul sau printul nu avea dreptul nici si-i \anda, nici si-i ucida, spre deosebire de proprietarii de sclavi de alta- data. In afara acestui lucru, avea dreptul si le ceard ce voia el. Serbii erau obligati sa-i cultive paménturile isi munceasca pentru el, cind le poruncea, Trebuia si-i furnizeze in mod regulat paine si carne ca si se hrdnease’, pentru ci nobilul nu muncea la cimp. Acesta cel mult mergea la vanitoare cand avea chef. Domeniul atribuit de rege, hhumit gfe", era proprietatea lui, deoarece il transmitea fulut st ‘mostenire, mai putin in cazul unor greseli grave comise fata de rege, In schimbul fiefului sau, seniorul se angaja in fafa regelui si organtzene pe cheltuiala proprie o armata cu tarani lui salt senior gis upte pentew cl cand se declara rizboi. Or, rizboaiele izbucneau foarte des. Pe vremuti aproape intreaga Germanie era astfel imp&rtita dif ritilor seniori, Regele pastra pentru sine putin pamant, dupa eum se intimpla si in Franta sau Anglia. Franga il alesese rege pe Hugo Capet inanul 986, Anglia fusese cucerita in anul 1016 de wn navigator danoa 143pe nune Cnut, care domnea si peste Norvegia si o parte a Sue Hastnd prin puternic sisi guverere furl nn Victoria cegilor germani asupra maghiarilor le redase pu Otto cel Mae, chiar cel care! Invinsese pe ungurica seugitad i impuns prin slat din Boemia Polonia | secuncasea drepe suzeranut lor. Aceasta insemna ea igi considera pamanturile ca fiind fiefuri daruite de el, cu obligatia de a organiza o arm: Bind eur bligatia de a organiza o armata atuncl Crezaindu-se destul de puternic, Otto cel Mare a oragnizat 6 campanie contra Italiei, unde tulburari violente si pte izbucniserd intre lombarzi. Apoi a decretat c& Italia ere un fief german, pe care il daruia unui pring lombard, Papa i-a fost recunoscitor ca stiuse si-si arate puterea instaurind pujin calm in randul printilor lombarzi gi, in anul 962, |-a incoronat imparat roman, exact cum fusese incoronat Carol cel Mare in anu 800. > Asadar,regii germani redeveneau impirati romani i, in aceasta calitate, protectori ai crestinatayi. Erau stapani peste o tara care se intindea din Italia la Marea Nordului side la Rin la Elba, acolo unde faranii slavierau gerbii nobililor germani. Imparatul nu s-a multumit. si/ofere pamanturi doar printilor, ci le-a datsi preotlor, episcopilor si athiepiscopilor. Acum, acesti oameni ai Bisericii nu indeplineau doar © functie religioasa. Ca si nobilii, domneau peste pamanturi intinse Si pleca a fabo in frunteaarmatelor lr de rani a inceput, papa nua avut nimic imporriva acestei stari de De altel doreasntretin relai une cu imparafiigermant ear Protejau, il aparau si, in plus, erau oameni foarte piosi. ___ Dar situatia s-a schimbat curand, Pasa nu a mai acceptat ca imparatul s4-si aroge dreptul de a hotari el insu cine, dintre preotii lui, sa fie episcop de Mainz, de Trier, de Koln sau de Passau Papa spunea: »Acestea sunt functii ecleziastice gi mie, seful suprem al clerului, imi revine dreptul sa le atribui”. Numai ca aceste fanctii nu erau doar ecleziastice. Arhiepiscopul de Koln, de exemplu, era parinte spiritual si, in acelasi timp, prin g: senior in acea regiune. Jar imparatul considera ca avea dreptul sa decida cine vafi pring sau senior in propria fara. Daca te gandesti bire, vei remarca faptul cd 144 papa si regele aveau amandoi dreptate. Faptul c& oferise pamanturi preotilor dusese la o situatie imposibil de descalcit, papa find seful suprem al tuturor preotilor si regele exercitandu-si puterea asupra luturor pimanturilor tari sale, Aceasté situatie nu putea decat sa dduca la un conflict intre papa gi rege. Ceea ce s-a gl Intamplat, Acest ict va purta numele de ,lupta pentru investitura in anul 1073, la Roma domnea un papa de o foarte mare pietate Girigore al ViIL-lea, Pe cand era cilugar si se numea Hildebrand, luptase ca si apere puritatea si puterea Biserici, In aceeasi perioad, in Germania domnea un rege franc, Henrie al [Velea. Ca sf infelegi mai bine conflictul dintre el, trebute sa gti ca papa nu se considera doar primul preot al Bisericil, cl yl stapanul investit de Dumnezeu, al tuturor crestinilor de pe pamant, Dar imparatul german, ca succesor al vechilor impitrat! romani gl al lui Carol cel Mare, se considera $i el protectorul gi indrumitortil suprem «al intregii lumi crestine (este adevarat cd Henric al 1V-len nu fusese Inca proclamat imparat dar considera cé, in calitatea sa de rege german, avea dreptul sa pretinda coroana imperiald). Care dintre ce) doi trebuia sa cedeze? Cand a izbucnit cearta, lumea a fost agitata de o mare eferves- centa, De-o parte, seaflau aparatori regelui german Henle al 1V-lea, dle cealalta, cei ai papei Grigore al Vil-lea. Tot gt sustinewu eawea cu vehementa. Cunoastem o suti cincizeci gi cine! de scrlert polemice, autorii lor fiind simpatizantii sau adversarii regelul sau papel. In unele dintre aceste scrier, regele Henric al 1Vclea ern deseris ea un ‘om rau gi coleric, in altele, papa era prezentat ca un om fir inima si dornic de putere. Cred ca nu trebuie sa acordim atentie nici unela dintre ele, $8 nu pierdem din vedere faptul cds papa, si regele avenu dreptate, Agadar, hi este important si stim daca regele Henric al V-lea chiar era deza- tqeabil fata de sofia lui (ceea ce scriau detractorlt lui) sau e& papa Grigore-al VIl-lea nu fusese ales conform uzantel (ceea ce denunfau sustinatorii regelui). Ar fi zadarnic si scotocim trecutul ca si aflim care a fost adevarul si daca aceste scrieri erau sau nit ealomnioase ‘Dupa toate aparentele, ele chiar au fost calomnioase i pentru unl, ¥1 M45Pentru celalalt, pentru ca, atunci cand oame, cee upe Intotdeauna sunt nedrepfi. De altel iti voi arse od de 8 “ste: dupa aproape noua sute de ani, si dezlegi adevirul Dar un lucru e sigur. Situatia lui Henvie at 1s Nobili altfelspus, printii german) cdrors leat contra lui. Acestia nu doreau si-si vada regele dever, deosrece, in acest caz, ar fi avut puteres Grigore al Vil-lea a declansat ostilitatil V-lea in afara Bisericii, adica inte impartagania, Acest lucru se nui Prinfii au declarat c& nu recun alege altul. Henric al IV-leanu mai avea ee fie lnctu: sé convinga pe papa sa revina asupra sentingei teribile. De adlio tala ie depindea soarta lui. Daci ni reusea, putes ca spuna’ adio titlului de rege. Singur, ira armata, a porn spre Italia, ca sa negocieze cu papi, sia obtinut ridicarea excontunicéi Fra iarné, si printii germani, cate erau hotaeit! ca impiedice dea onCiliere intre regele Henric al IV-lea si papa, aa ocupat toate drumurile, Insogit de sotia lui, Henric al 1V-lea a fost nevoit sé fach dipd near Be un frig cumplit a trecut muntele Cenis, folosind, dupa toate aparengele, aceeasitrecatoare cu Hanniher e vremuri, Pentru a putea ajunge in Italia In acelasi moment, papa era in drum spre Germania, SA negocieze cu dugmanii regelui, Afland ci Henrie a @ refugiat intr-un castel cu numel convins ca regele si mare usurarea, solicite iertarea si si regele s-ar fi preze a papa l-ar fi lisat sé a u picioarele goale in zapadi, rebe mild de el gi de ai ridic O desctiere a scenei, aritandu-l pe rege implorandns Pe papa cu o Ace tinguitoare si-iacorde iertarea, iertare pecare Papa, milos, i-ar fi acordat-o in cele din urma, nii trec de partea cu in zilele noastre, spunem ,a merge la Canossa* cdnd cineva trebuie si se umileasca in fata adversarului ca s&-i obtina iertarea, Dar acum, iti voi prezenta aceeasi intamplare, povestita de data aceasta de un prieten al regelui. $3 vedem ce spune. »Cand Henrie I ingen S4meargdinaintes papel red spart ec ere Meri chinaubeidinee ere etatecominaen a pnd pan ean Papel cu diana cen cea x press oa Asadar pentru peietenl papel noreh is reves seen 0 : me acum aiasaee trebuie si fii inainte de a trage o concluzie despre dv pater ope arnt mera a Cansei eh nea ell ena Vesa inten peace Papei Grigoreal VIl-lea nu au pus capat conflictului. Desigur, Henrie “vesobtnse dosiuies pps dr wiappes neue eat eae eh nr Iti amintesti ca navigatorii nordici, normanzii, cucerisera un teric le, scotaindu-l pe Henric af rzicind tuturor preotilor si-i de mea excomunicare" unde voia Tea se afla ‘lede Canossa, in Emilia, venea cu armata. Nu micd i-a fost mirarea, dar Gnd normancit ieseau in tar, fecare vislas purta o inscriptic cum c& au pornit la lupe. emporani au facut 146obignuisera repede si vorbeasci franceza, casi vecinii lor. Dar nu renut {aserd la placerile aventurii, la navigate cutezitoare sla cuceriri, Uni tintre ai aw ajuns pana fn Sicilia, de unde au alungat pe arabi, apoi ‘cucerit sudu! ttalei, de unde su plecat si sustina pe papai contra atacus lui Henric al 1V-lea, sub comanda gefuluilor, Robert Guiscard. Alti au trecut bratul ingust de inare dintre Franta i Anglia, Marea Maneciy, si sub comanda regelui lor, Wilhelm (numit Wilhelim Cuceritorul), Lau, invins, in 1066, pe regele englez (unul dintre descendentii regelui Cnt), Aproape tofi engleaii cunosc aceasta data, deoarece a fost ultima oard ‘And o armata dusmana a pus piciorul in Anglia. Wilhelm a poruncit recenzarea tuturor satelor, tuturor proprie- tatilor si pe cele mai multe le-a repartizatin fiefuri, pe care le-a oferit. soldatilor participanti la expeditia lui. In Anglia, nobilimea era acum: normanda. $i deoarece acesti normanzi veniti din Normandia vorbeau. franceza, limba engleza este, si astazi, un amestec de germana veche si limba romana. Cavalerii Cavaleri i cblreti + Fortaretele «Paj,scutier siceremonia de investire a cava lerilor + Datoria cavalerului + Arta de aiubi « Tutnirurile Poezia cavalereascd + Céntecul nibelungilor + Prima cruciad’ + Godelroy de Bouillon si cucerirea lerusalimului » Semnificatia cruciadelor (Cu siguranta ca ai auzit de braviieroi din timpurile cavalerismului, Poate chiar ai cititcdrti in care se vorbeste mult despre armuri siscutieri, de panage gi de nobili bidivii, de steme bogat decorate gi de fortarete, de dueluri si de jocuri cavaleresti, in cursal cdrora femeile atribuiau Fecompense, de calitorii aventuroase si de castelane abandonate, de céntareti ambulanti (menestreli sau trubaduri) si de expeditile spre Pamantul Sfant, Partea cea mai frumoasi este ci toate acestea chiar au, existat. Evocarea noastra impregnati de un anume romantism nu este o inventie, A fost odata o lume cand totul eranumai culoare si aventura, 148 ‘ind oamenilor le facea placere si participe la jocul ciudat si totugi grandios al cavalerismului, un joc care, uneori, era foarte serios. Dar cand au existat cavaleri si ce s-a intamplat? Cavaler inseam, in realitate, un calaret, si astfel incepe cava- levismul. Cel care putea si defina un cal frumos de lupta ca si plece lu rézboi era cavaler. Cel care nu avea mijloacele necesare era obligat si mearga pe jos gi nu era cavaler. Nobili, Arora regele le atribuise fiefuri, erau cavaleri, Serbii nu aveau posibilitatea decat sale livreze oovaz pentru caiilor. In schimb, intendenti nobililor,cirora printul le repartiza si lor o parte din pAmanturi, erau destul de bogati casa aiba propriul cal, chiar daca detineau prea putind putere. Cand seniorul lor era chemat la rizboi de rege, ei erau obligat si-linsoteasca cu caii iui, Prin urmare, si ei erau cavaleri. Numai faranii gi servitorii siraci, precum valetii, nu erau, fiind nevoiti si lupte pedestri. ‘Aceasta stare de lucruri a inceput in timpul imparatului Henrie al IV-lea, adica dup’ anul 1000, si s-a pastrat in cursul secolelor urmatoare, nu doar in Germania, ci mai ales in Franta. “Totusi la inceput, acest cavaleri nu ardtau incd aga cum ni-i repre- zentim noi. Totuls-arealizat lent. Teeptat, pring nobililg-au consteuit acele enorme fortarete, impozante si mandre, pe care le putem vedea si astizi in regiunile muntoase. Acolo domneau ca niste adevarati stapani sivai de cei care ar fi venit sii deranjeze! Astfel de castele se ridicau, de obicei, deasupra unor faleze cu pereti abrupti, care nu erau accesibile decit pe un singur versant,folosind o cérare ingusta ecvestra. Inainte de marea poarté a castelului, exista, in general, un gant lat, uneori plin cu apa. Deasupra se afla un pod mobil, care putea fi ridicat in orice moment, trigind de lanjuri. Castelul eraatunel inchis si nimeni nu mai putea patrunde, deoarece, de cealalth parte 8 sanjulu, se ridicau ziduri groase, solid construite, cu desehisiturl inguste de unde se putea trage cu arcul sau varsa peste inamicl smoula clocotiti. Aceste ziduri aveau creneluri din spatele crore puteal ‘observa inamicul. Dupa primul zid se indlta deseor! ined unul yichias un al treilea, inainte de a se ajunge la curtea casteluluh Din acenstd curte, exista acces la sili, spatile de locuit ale cavalertluly familie 9 coamenilor si. O sali mare, incdlzité de focul din otminy erm senervath 149