Lista distorsiunilor cognitive 1, Stilul de gandire de tipul “totul sau nimic”: tendinfa de a aprecia lucrurile in culori extreme (alb-negru). Daca un anumit lucru nu a fost realizat perfect, acesta va fi considerat un esec. Astfel, 0 ténara care fine cura de slabire si mandnca o lingurita de inghetata isi spune “dieta mea este total compromis4”. Gandul negativ 0 sup&rd atat de mult incat pand la urma mandncé toata cutia de inghetats. 2. Suprageneralizarea: tendinfa de a considera cd un eveniment negativ singular reprezint& un model care se va repeta la nesfarsit, utilizdnd termeni ca “totdeauna”, “niciodats”. Ténarul parasit de iubita isi va spune: (rte 1-0 si-mi gisesc o prietend” $e Filtrarea mentali cu concentrare asupra negativului: tendin{a de a alege un singur eveniment negativ gi concentra atat de puternic asupra acestuia inet intreaga realitate devine deformati si intunecata. Astfe, daca un autor a auzit mai multe comentarii elogioase referitoare la cartea sa si doar unul negatiy, el va fi obsedat zile in sir doar de respectivul comentariu critic. 4. Desconsiderarea pozitivului: tendinja de a respinge toate experienfele, afirmand c& acestea nu conteazi Astfel, dact o persoand a realizat un lucru bun, isi va zie fie cd acel Iucru nu este suficient de bun, fie c& agiine alteneva ar fi procedat la fe (6) Desprinderea unor concluzii pripite: se refera la interpretarea negativa a unorsituatié atunci cénd nu eXistd suficiente date care s& stea la baza concluziilor formulate. In aceasta categorie sunt incluse: a. Citirea géndurilor: a conchide in mod arbitrar c& cineva ii este ost, fr s& verifice acest lucru. ® __ Ghicirea viitorului: a prezice faptul c& lucrurile vor lua 0 intorsaturd nefericita. Astfel, inainte de a da un examen, subiectul isi va spune: “voi cddea cu sigurant& acest examen”. (6) Amplificarea: tendina de a exagera importanta problemelor sau defectelor si de a minimaliza calitaile. \X, Judecata afectiva: tendinta de a presupune ca stirile afective negative reflecta realitatea, “Mi-e fricd sa 2bor cu avionul. Asta inseamnd cl este foarte periculos sf elatoresti cu avionul” sau “MA simt inferior si asta ‘ngeamna c& nu este nimic de capul meu" ete. 8, Imperativele categorice: tendinja de a gandi c& lucrurile trebuie neapérat s& corespunda dorinjelor sau fectaliilor personale, Astfel, un student eminent isi spune, dupa ce a dat un examen greu: “nu ar fi trebuit si fac aitea greseli, iar 0 tindrd, la randul ei, gindesteastfel: "el trebuie neaparat si ma iubeasc sisi se comport aa cum dorese eu”. Afirmafie de tial *trebuie neaprat”, refeitoare la propria persoan,genereaza ogi frustrae (el nu ar fi rebut 8 fe att de incBpinat si cere). ie Etichetarea: reprezint& o forma a tipului de gandire “totul sau nimic”, Astfel, in loc si-si spuna: "am facut o reseala”,subiectul igi adaugi o etichet: "sunt un ratat. Etichetarea reprezint& o modalitate iraionala de a gandi pentru ci oamenii nu pot fi identifica in totalitate. Oamenii reprezintfiinfe reale, in timp ce “rataii”, “frustragi” sau “nebunii” nu sunt altceva decdt abstracjiuni care genereazA manie, anxietate, frustrate si imagine de sine scAzut8. Etichetele negative pot fi aplicate si altor persoane. Astfel, dacd cineva ne-a ficut 0 “re aver tendinja de a-Icataloga drept un om rau. 1 0) Personalizarea si blamarea: tendinta dea te simi responsabil pentru o situatie pe care nu o controlezi pe Astfel, 0 sotie maltratatd de sof isi poate spune: “dacd as fi mai bund la pat, el nu m-ar mai bate”. Exista ‘nsa si persoane care procedeazA invers, blaméndu-i pe alfii sau imprejurarile pentru necazurile lor $i ignorand ‘modu! in care ei au contribuit la aparitia problemelor respective. “CAsnicia mea merge att de prost deoarece soful meu este total iresponsabil”. Blamarea altora nu da rezultate bune pentru c& persoana blamatd se va simi transformatd in “ap ispasitor” si va avea tendinfa de a arunca inapoi vina asupra celui care a blamat-o. 11. Realizarea unor comparat a se compara in permaneng& numai cu persoane care au performante superioare lui “a Orientarea plini de regret cdtre trecut: “ce bine ar fi fost daci..”, “ce pacat c& lucrurile au luat Worsdtura asta. Cu siguranjé daca flceam altfel ar fi fost mult mai bine acum”, “ce n-as da s4 nu se fi intémplat asta. Dacd eram mai atent” 13. Orientarea “ce ar fi dacd”: “daca o si ma imbolnavese”, “dacd am ceva la inim@, i-auzi cum bate”, “precis or si ma dea afard daca intarzii”, “dam lucrare, daca o sa iau un doi? 14. Respingerea contraargumentelor: nimic din ceea ce spun ceilalji nu conteaz. Intoleranta la frustrare: "nu mai suport aceasta situafie, este groaznic”, “nu suport si vad cum iti bati * “nu mai suport sa tipe la mine, este un idiot”.