CRIZA EDUCATIEL RELIGIOASE IN INVATAMANTUL ROMANESC DE ASTAZL CAUZE, PROVOCARE $1 PERSPECTIVE Pr. Lect. Du Vastia: Crepu Facuttarra pe Trot cn: Ortovoxd Justivian Pareiaiiit, Universtiarea pin Bucuresti Introducere a sfaryitul anului 2014 gi incepurul anului 2015, controversele | aprinse despre ora de religie au pus stapanie pe spagiul public pentru o perioada neagteptat de lungt. In acest context deo- sebit de complex, pentru prima oara in istoria noastra post-decembristd, s-au confruntat direct gi incisiv forfele anti-clericale, seculariste gi forfele ‘restine, bisericesti. Miza imediata a acestei dispute a fost ora de religic, 0 tem cu pretinse aere cruciale gi cruciate, dar implicaile sunt cu mult mai ‘mari gicu efecte in timp inca dificil de estimat. Ceca ce a deranjat, de fap, a fost prezenta religici ~ sau, mai bine spus, a Bisericii — in spariul public, dat fiind ca scoala nu este altceva decét o oglindit a societitii. Tendinga de cpunere faa de predarea religii in scoli este alimentati side idei cum aceasta ar fi contrard progresului, societifii democratice gi tendinfelor curopene actuale, In consecingi, Riserica Ortodoxt Romana, care mili- eazii pentru menginerea religiei in invagimantul de stat, este co ‘atl ca retrograda sau opundndu-se unei societifi a cunoasterii promovati astizi, cu insistenga, in arealul european. Bineingeles, lucrurile nu stint noi, dliccursul celor care se opun predarii religii in scoli putindu-se regisi si in alte epoc, in diferite parti ale FuropeiAceasti diseiplina din invigimantul preuniversitar, obligatori oferta yeolard, din clasa pregititoare pana in clast a XUI-a,a ineetat si fle i¢un subieet de dezbatere publick ii, agazise ale societit fo simpli materie de studiu sia des si mai ales de eritied din partea Civile, eare cer in mod insistent scoaterea religici din curricula elevilor. pultor asoci Aceste asociatii reprezinti. un geup ultra-minoritar, foarte agresiv, cate hu-si concep alt rost in viagi decat incercarea de a distruge simboluri si valor, sub pretextul aparici ibertaqii de congtiinga. Care este strategia Jor? Indue 0 agenda artificial’ a problemelor, fra legaturd cu nevoile yi rea~ Iitatileefecive ale oamenilor, iar inifiativele lor cunt promovate excesiv in mass-media ‘Motivele pentru care religia pierde teren sunt diverse. Printre acestes, ‘nu putem neghija secularizarea societitii romanesti, precum si lupta pentru teritorialitate: ,Predarea religi i in gcoli apare in aceste conditii mai putin « problema legati de relige, cit de influent, de putere, de relevant sim- boolicd inte-o societate aflat ints-o perpetus eriza de incredere, in raport cu instituyile teadifionale ale democratiei”. In acest moment, Biserica este definita, prin campania asociatilor secularste, drept wo steuctura de si pentru putere. Este asociatt celor puternici si corupfi celor indestulagi Zate un mit foarte puternic si pervers totodats, pentr eX Ue fapt, cit Biserica Ortodoxd Romani a pierdut legacu~ rile esentiale cu nucleul puteri reale ce se exerciti in Romania”, Atunct si privileging. cand Biserica igi prezintd argumentele intr-un mod civilizat, convingitor si constructiv,acest gest este asimilat de citre opozangi cu yefortul disperat de a-si conserva contribuitorit de mai tdrziu™. Prin urmare, cutia Pandoreia fost deschist, iar ora de religie se aft de acum oficial pe sista neagra” a celor care dotese ca Biserica sf fie » Raluca Auexannnescu, «Religia in scl: staul se spali pe mini ex stati tis”, in: Revista 22 din 10,03,2015, artic disponibil Iaadresa htpy/wwwcrevista22. torelgi-in-scoli-statul-se-spala-pe-maini-cu-statistiei-53975.html (rtcoleonsultat, in 12.03.2015). > hutp://analize-cuvantul-ortodox.co/eizboiul-secularist-impotriva-bisericii/ (aiticol consult in 28.04.2015) " Pr Constantin Nectta, Sindromul Pinocchio al umanisilor de pris" in: Ziaval Lavina diy 404.2015, atic disponibil la adesahtep://zirullamina.ro/epe- teak ide/stndronval-pinocchio-al-umnnistilorle-pripas (consular in 5,04, 2015) ueIZA LDUCAHIAEELLIGIOSE AN EN FAM ANT ROMANESE DL AS IAAL marginalizata, alungatit din agora yi exilatd in spajiul viet private. De aldel, exchuderea Bisericii din social, educafie si cultura este viteuta de secularisti ea normalitate, iar prezenta ei in toate acestea este reveptati dept Ev mediu’ ‘mize ale dezbaterii. Consumal excesiv de gti atent seleetionate si die zatede vatre canalcle de televiziune afecteuza grav discerndunantul. Astfel fundamentalism”. Aici se giseste una dintre marile pe mulfidintre noi fi enerveaza trufa in sutana”, suficienta barboasa st cuts”, precum gi lipsa de empatie a clerului ca problemele reale ale te indelung prin mass-media gi societatii, atitudini insinuate gi culti retelele de socializare, 1. Cauze 1. Situatia precara a invdtamantului romanese de axé (Criaa actuala a educafiei religioase este determinati de o erizi mult mai ampli a intregului invapimint roménesc. Pentru a infelege pre- zentul, trebuie s8 ne raportim la un document programatic elaborat cu aproape douiizeci de ani in urma, Raportul citre UNESCO al Comisiei Internationale pentru Educatie in secolul al XXI-lea,intoemit de Jacques Lelors si colaboratori sit in anul 1996, precizeaza cd educatia permanent va fi mororul socitifit in secotul al XXI-la, deoarece vine in intampin rea provocitii pe care o reprezinti o lume aflata intr-o rapida schimbare, Cei patra piloni ai educatiei definiti de acesti specialigti constituie patru tipuri fundamentale de invatare care, pe parcursul viet, consttuie pilo- nil cunoasteriis@ inedfa sd stii (dobandirea instrumentelor cunoasteri); 4 nrudga sd faci (individul in relagie eu mediul inconjurator); a inva sd ‘rdiestiimpr.und cu alfii(cooperatea cu alte persoane prin participarea la activitigile umane); a inodfa sd fi (dezvoltarea personalitatii gi 0 autono- mie crescanda a acestuia). Aceiasi specialiti au definit cele patru dimen- siuni ale curriculumului: conceptual-teoretica,aplicativ, interdisciplinard, generatoare de invajare continua. La o analiza sincera gi realist, consta- tim eX educatia romaneascd din seolile publice se bazeszi mai mult pe primal pilon, a invita ssi, si pe prima dimensiune, conceptual-teoretici, spre deoscbite de alte sisteme de invatamant care ocaps Tour fruntasetn clasamentele Internationale PISA? Sunt numeroars girl io Europa in care scenariul educational dintre profesor gi clevi este prietenos gi deschis. De exernplu, Pinlanda’ are a principiu fundamental ineclucatie, asumat de ‘ciuze tofi profesor, ficcare eopil este important”. Danemarca este fara in 0 asunat un motto simphu: ,Este discractiv hs gooalal”-In Republiea Moldova se vorbegte le coala prietenoasi” un concept introdus gi sustinut de copii si huat in serios de cate profesor in clas gi in seoal. Tin anul 2007 a fast tealizati © prima diagnoza profesionista, echili- brata gifundamentatt pe date concrete, in documental ,Rontinia eduea~ fics, Romania cercetirii. Raportul Comisiei Prezidengiale pentru analiza si claborarea politicilor din domeniile educate’ § sub coor Xlonarea profesorului Mircea Miclea, Analiza respectivi a demonstrat, eu date si prin raportiri la docuinente oficiale nafionale si internationale, cl sistemul romanesc de educate este ineficient, neelevant, inechitabil $i lipsit de catitate™, Pe de o parte, nimeni nu poate contesta faptul ci care profesor si “DISA ete oer intemafina a OECD (Organiza penta Cooperare si Dezwitare Benoni) asap ein cae ges ele de 15 ans matena= Tea negees tel ggtinge PISA se organizer din in 3aniyincepsind din al Saag respect pin amptndinea acuta singed deems FRenle PISA 2012 sane publatetn 2014, dp 2 ani de prelate i intepretrea Teccloe $10.00 de aie cin 5 deri con ed o imagine asp sero ‘Madluu PISA constiuieun ajtoresngial pent re partipante carey potas se exfonmantle rin compari cual is pot rage conch asurace dei ‘tebuigaa pene amine esto depart, * Tint este considera una dine re ow cel mai perforant sistem de sagan din ame stndrse an dean rea tparorintemattonale de pe aia Dose satceprecum Singapore, Corea de Sd sau China surclasei2s Siettuantl nonl-curopean in clasmentele PISA, Cu un stem de ivigimint in rc 95d absolvengi delice promoveszt examen de bacaauest,m cae peste {obs ite Teon jug la facut in care dear 10% dine cei care dorese 58 Cina yottor ang cated, Finland devine pina rd care fice pst wma: cps eda areal ln cate aie. Astin ani urmato in raul {lotion da inanda nu vor ai apatea materi pecum fteratur eogafe matema- {lbs novi eme su fenomene, As vedeahtp/fwwwindependent cokes! \orld/ropetnland-schonle-subject-are-ot-ane-topics-areinas-countryefor- thets-educaton-qystemn-1012391 ht onsla n 2003 2015) * Dacuinenilintege este dispniilladres ted presideneysopload/ suport edu. p consltat in 21.032015)“C129 LOUCAIUREAAGHOAME IR IRUYAJARIANFUL ROMANESE 4 ASTACE imine de Is noi eate subfinangat $e se confiunta cu pro bleme de integritate, de transpareng, de comperenga precara, de coruptie, de confurie legislativs, de proasta guvernare, de instabilitare (de pil, in perioada 1990-2015, Rom wut dowizeci de ministri ai Edu {n plus, programa seolari © supreaglomerata cu materi care epki nervos i fizie cleopotsiva copii si profesor irda sporicalitatea seullor Pe de alta parte, nu e greu de observat ca sistemul educational romanest este un sistem al contrastelor. Avem olimpici international, licee {gi de efits, dar avem gi sute de mii de absolventi cu diplome fird nicio valoare, sute de mii de elevi si studenti care au abandonat studi sau ect de mii de profesori care au inlocuit eatedea ow un loc de munek necalificat in Italia sam Span’. {mn logaturs cu scoala a predominat, in mentalitile postcomuniste, 0 retoried de secol XIX, confor clei das (ac se includ profesor derelt is) trebuie si fe un fl de apostoi care ridicipoporul citre luminile tings al sari Toate guvernele s-au purtat mai mult decit cinic cu profesor pentru ca ci nu reprezentau o sursi de tulburiti sociale gi de expeditii in masa in Piaga Victorii, precum minerii, au rimas ,beneficiari” unor salariineinsemnate. Cu banii pe care i esti la scoal, profesorul abia daca ii poate pati chitia si facturil la intreinere. Pugini igi permit — 5 0 recunosc cu stinghereal ~ nai procure citi, si se aboneze Ia reste de cultur gi de specialitate, Ja curent cu noutifile si cu spulsl” domeniului in care prelau. Mull dintre profesori sunt demotivasi, nemulfumiti i neincrezitor, lipsiti de pasiunea ‘invapii si ira speranga, iar toate aceste lucruri sunt duse in clase gi trans- ‘mise clevlor. Un profesor demotivat si nemulpumit nu poate motiva copii si vin la gcoal sist fnvefe. Un profesor lipsit de entuziasm nu poate inspira copiilor ineredere i sprang in vitor Saari foarte mici de 900-1000 de lei pentru debutangi fac din invigimant un domeniu neatractiv pentru studentit foarte bun cate se eorienteaza pentru ci vor salarii mai mati, Se poate lesne 7 Din punct de weer al resurselor umane, educafia a ufesitpicidericonside~ tabi: foarte mals profesor’ buni au plecat din sistem, in sAutarea unor sje maak bine plaice; absolvengit de facultate intra in inwigimane dear in lips de altcevay in ‘wediul rural inca sunt multe posturisuplinite de personal ncalificat,niveul general de progitire a profesoriore in scidere iar carers didactici este mt doar neatractiv dar prestratd cu un parcus biroratic(defntivat grade diactice ete) ma degrabt formal decit simulatv pentru obyinerea perfinmanteconstata ch area actual a Faucafickconttuie 0 ameningare direct la adiesa Sigurame majionak i vinta Fatal cb absolve’ rmeaioari ai so de ae pot deveni conducitosi medioct ai Romniei de mine ix scolari a copilului in Rom In general, situ nia este ineadratis de ‘al pratt eatedra-bine, in care copil euminte ascul comens flor si le execut, Uncle manuale absurde, problemele teci, frazele lungi si intortocheate ne-aririta pind si pe noi adulii, dar copilul uebuie si stranga din ding isi serie rind dupa end, ove i st ses frist infleags nimi Ii exer, nici mai mult nici mai pin, deeat wi fred un exercigiu de obedienga gi resemnare, care ii va actuce la final o hott mate, Dar eu ce pref? Ac tecbui si ne preocupe mult mai seriosfaptul ‘ch ,o trcime din cci inscrigi abandonea7a universititile si din absolventi nu-si gisese de lueru in domeniu (orice dom sfitn care sunt materile care le vor fi necesare elevlor in vi pivingilor sialea Si cunoastem cum va arata Iumea in vitorul apropiat, Din pacate, scoala romineasci ne pregteste cel mult pentru prezent, daci nu cumnva pentsu trecat. Sunt foatte putine studi si statistic referitoare la raportul dintre scoala de aai gi lumea de mitine, Aven o gcoald care nu si-a propus inc sd transform cunoasterea tn ffelepciunc,compeitia in colaborar,reetele fn imodele personale, informatia in instrament in ultimii douiizeci si cinei de ani suntem martori la transformarea sistemului rominese de educate intr-un fel de asizenfasocialdgeneralizata (prin paralizarea capacitafii sale de a face seleci) si intr-o uri agente de daby-siting (unde ne teaurnim si ne lisim copii ednd plecim a servicile tot mai solictante). Scoala ar trebui si se educe creativitatea, si incurajeze copiti si asambleze in moduri diferite informatia oferit gi nu doar s8 0 reproduc mecanic. He exemplu, se invataistorc ani la rand, dar asta se reduce de multe ori la cife si nume propri, si mai pugin la studiul evolugiet rmentalititilos a stilurilor de via si valorilor din societae. Scoala de azi ‘nu prea stie i povesteasc’ sisi explice .Jumea” pe inglesul copiilor gi nici ‘l invefevitoritadulfi si peoblematizeze. Ca elev, se intimpl si deprin7i dliscipfina studiulu Ia gcoal, dar prea putin te invati si gindegt liber. * Mihai Mact, Diz irdman nu se more, articol disponibil i adres htep// wwvcconttibutors o/eultura/din-invatamant-nurse-moare/ (consultat in data de 16.03.2015).GRIZ# FOUCATHT RELGIOASE AN INVATAMAN TULA HANESE HH ile cognitive, haza forma ince Anji de yonala sunt, dineolo de achi ligentei emotionale gia mecanismelor sociale de eolaborare, Copitul invagt foarte mult din evea ce vede ki acluli har curiozitarea este ugor de cultivat, daca si parintele este deschis si dornie si injeleaga universul interior al celui ‘mie. Daca pirintele este extrem de ocupat i absent din via dl copilului acest aspect se va sfrnge neyati asupea celui di ura, Penta cleviisecolului al XXI-lea, nu este sulicient ca scoala si le ofere strategi de invaare a scrisului, cittuhii si calcutulai matematic. Copilul prezentului si adultul viitorului au o nevoie la fel de are si se ‘cunoasca propria via si i inveye si dezwolte gis my releaga pe sine, sisi nt relay interper~ ca in jurul elevilor sonale cu adevisat umane. Profesorit at menirea de a «ume in care citial gi srisul si fie pleat, 4 aibs sens gi i fie dezirabile 2. Decizia si motionrea Curgii Consttagionale. Madifcarea Legit Edducatiei {in toamna anului trecut a avut loc un adevirat seism pentru ora de reli replici le mai resimgim yi astiz. Plenul Custt Constitutionale data de 12 noiembrie 2014, pentru a solationa exceptia de neconstitutionalitate a dispozigillor Leg invigimanrului nr. 84/1995 i ale LLegi educate’ nationale ne. 1/2011. Cu majoritate de votar,a admis exceyr dle neconstitutionalitate gia constatat ca dispozitile at. 9 alin, (2) teza inti din Legea invitimantului nr, 84/1995? si dispozitile at. 18 alin. (2) tezaintai din Legea educatiei nationale nt. 1/2011” sunt neconstiuionale.. In fapt, decizia Curtii duce la disparitia din lege a prevederilor neconstitusi- conale, mai exacta afin,2 al art. 18 din Legea Educafiei Nafionale nr 1/2011, 4 nua intreguluiarticol. Ainiatul preci ve xfer he mtu in care se face Inscrierea la ora de religie™, iar restul aliniaelos, a exstenta ore de religie “Text declarat neconstiayional, in vigoare de aproape 20 de ai, ite urma- a sliitarea srist a parinilor sau a ttorel legal insti, eleval poate 38 nu freeventezeorele de religi' "Textul declarat neconstitutional este uemdtorul La solicitarea scrst a ele ‘uli naj, respectv a piringior sau a tutorlut legal institut pentry eleva clevul poate si nu freeventezeorele de religie™ " Tn fond, CCR a decis doar ci solctarea dea nu participa este nevonstiut ‘nal, Nuc religia nu mai est obligatore in oferta educajional. Sau c& dispar in srunchinl comun.PREC mh vastU CRE De ale weligia este inclust in trunchial comun, Ea nu poate fio materi facultativa,intewcit in ‘planul educational nu exist aga ceva, nofiunes find absents din Lexea elu ic}, unde sunt prevaizute doar disciplinele din trunchiul comun (wabligato sii) gi ecle ka decizia geolit (npfionale”), Nu dsiplina religie ete facdtation, ci partciparea laora de religie ete facultatva. Reprezentantii Bisericii Ortodoxe Ros Constitusionale este ,discriminatorie gi umilitoare, cd se incearc curajarea participirii elevilor la ora de religie prin misuri birocratice cexcesive gi ci presupune deopotrivi aspecte de ordin juidic si implica tii care vireara atitudini de constiinta, la nivel personal si comaritar™” Surprinzitor este faptul ci, in cxzul unci alte spete ew acelasi rec'amant siavind acelasiobiect, CCR, prin decizia nr. 306/2012, « respins rcceagi excepfie de neconstitugionalitate fii nicio opinie scparaté Tn ziua de23 ianuarie 2015, in Monitorul Oficial, parteaI,nr.59/2015, 4 fost publicati motivarea Deciziei Curtii Constitutionate nr, 669 din 12 ie. Intrucat aceasti deci- 1¢ au considerat c% decizia noiembrie 2014, privitoare la statutul orci de tei zie a fost percsputi in societate a ,o lovituri dati orei de relgie”, in ‘motivarea sa, Cirtea Constitutionalt afirma in mod povitiv si argumnentat importana orci de religie,astfel: obligata Statului Romin neutru si impartial” (paragrafil 22) de . asigura predarea religici ca parte a trunchiului comun gi de a inchide ‘ceasti Cisciphind in planul cadru de invatimant”(parageaful 16)", = ,Curtes constati ci Legea fundamental garanteazi paingilor dreptul la ingrijirea gi educarea copiilor lor si cuprinde dreptul la educa- rea religioasi. De aceea, este primordial dreptul acestora de a transmite copiilor convingerile proprii legate de probleme religioase, De asemenca, paring au dreptul de a-s fine departe copiti de convingeri religioase. Inst acest drept de educare nu aparyine exclusiv paringilor, statu, easuia i oa © Saul asigur libertatea inigamintuluieligios, potsivit cerinelorspecitice ficcinui cult In scolile de stat, invipamanculrelgios este organizat si garantat prin Tege®. Na trebuies& pierdem din vedere c4 ,garantat"nu inseamn’ obligatr batpe/Ahaslieaxo/0-decizie-disesiminatorie-si-umilicoare-pentru-ora-de- ‘eligi-101985.heml (consult in 13.11.2014) Document integral este disponibil la adresa hetps://wwww:ccrso/files/pro Alucte/Peciie. 6692014 paf (consulta in 14.02.2015)