Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Misiune Si Pastoratie PDF

    Uploaded by

    Silviu Dorin
    13 views25 pages

    Original Title

    Misiune-si-pastoratie.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    13 views25 pages

    Misiune Si Pastoratie PDF

    Uploaded by

    Silviu Dorin

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 25
    ISIUNE $1 PASTORATIE Pr. Sorin SeLanu / George VALCU STUDIUL RELIGIEI (SR) IN SCOLILE PUBLICE DIN STATELE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE ean ih spn tn Aaa in Abstract, Vien md det o sere de peace de lee Religie ga {1 mans Sn cet membra UE ers dove cr Rom nu ete 2h In ncn a excep Inara pvt. Damp Skee pee ra fern sa ata tate ile Unni Dinas de Geran ret de meat ae ‘mae dines aon preven SR im aaie pur fate de Sa set Indl sre de eninge evo entail el ewer Introducere Ceding romiri in special crest oradocs! din Romina, sunt si un tii ani utp’ din cen ce a accentuate petra ae ba mal int accep apse asus in ele din um Mee ett ate locl inte dpi din trunehilcomun al edu in tara ost. Sone opine comanvate ecg dere grup devel, fnai sau ONC, ‘are miiteazi peru eiinarea rele dn gol public de at dn Romina, Incuare sf coving pina publi de ple, act ce demoratinentovie ‘ai rominest, reer In Bieri ead, iar Important relig n it r- Imiior se diminveaed ea pe x ce wee. (r, ee ce erat, de fp este prezena eligi — su, ma bin pus Bsr =n sail publi at inde gna neste allceva det oon 2 “ove $25 cum 5 bin oie eel de tpblcanse, enna de ‘punere a de predare: Religie i scl ese alientts ide det cum e& agg x, Som Sta / Gronc Vaicu stupiy aceasta a contrat props, sce democratic tendnfelor eropene Aetule. n consecint, Bserea Ortodoxs Romig, care pl pty mentnres Felgen ims de a, exe considera ca erogradd au opunindrst une socet a eunooster promoats at, eu nse in aeall europea, inne, hcunle nu sono, curs color cae se opun sedi Reid Jn el putndiose regis in ale eon ert p le Buppa, De aera, cop acess preentei cone estes arate ind exempl niu Europe, mult trimbift de cal cee impress pedi Relig In ‘cole omnes cf Romania nu costtuie nic pe dparteo exept fn cadrl (UE, cum st se nfeleag, de cele mal multe on dur lor poem fn ‘ntreoga Europa, Stadia Religie (SR) ese recent, intro frm sa ate ‘im folie pabicefinanfate de Stat. Penta inept poate ck ete bine de recat unde anume se stearé ‘lucia In aru potclor comune europene, ais ss inleai cine are Competent a decide oranzaea s antl inition stat tmembra al Unni Buropene In ceeace privet reptul primar european, Talat pind funciona ‘4 Uniuni Earopene(TFUE), sa cum 3 fost modifi prin Trtatl de a Ls ‘ona, in 2007, precizezi cd Ununea European detours doar polich sin, comphmentara poli nationale 2 isiri sat memo (ec rt 6 TRUE, Prin wmae,educatia mu fae porte din demenie In care Univnee re © competent exclsioa (es art 3 TPUE) mein doen fn cane Uniuna gi stale membre au competentepataae (sat 4 TFUE), Poti colt 16, aletal (1) TPUE, .Uniunc conribuie le dee- ullaree ne eco de eat, prin teurajren coopera dire sale ‘membres incazal care este nese, prin spines si eonpetarea ac. ‘uni acestora rexpectind pe deplin responsbiltate staelor membre a de ‘ontinutal nsitimantuat de orgoniaree sistem educational, precums #1 diverstata lor ealtraa i ingeatid= ‘Decl competefaeaclunlraatatlor membre de stab confines oneanizareasitemelor nationale de edsste ri este pus degeandat ods ti in perspeciva dep prima al Union at privste atl europene de dept secundar, se aude de mute oi in imasemeda cd Uniunea Buopeas 3 hott cure su etare alsa e cre ‘omni tebuie musa vo apie (a ales atin end ests un nue interes). Or, tee reamint cl ive dep secundar europea, fae irene mn-a2050 hu ales, dps me eat ot lim Sd Regie pect Sx tenn don namie ns Ect Rela fate’ Rigs elp n Ba esr : el 15 TUE slate 169 TE ite Td Laon) at = 230 STuPIUL ReueHEH SA) UNE PAL sTUDII Here met tte reyalament, dieting deisie i recomandare sou ave Lar tele de ret secunda. pin cre Uninea is poste crercita competent de sori dmenil educate, sunt aetaile de incurs” i tecomandie™ (vet art 165 alineatal 4) TUE. ga cum results dn deri lo, neste Ace nu sant obligor. Pott arto 288 TFUE. care relementeaes atl de dept secur ale Ui, obit sunt dor reglamentl det ‘les decile: sé Unions tu are competent dope ele deste oi lori in domenuledueabe Boeinfles, tesomandiile i rogamele euopene Dot susie india 0 dec sre care se dete onntrea mantul In urons, ins, deocamdat, th cea ce pveste presenta Stull Relig in ‘cole pice, aceasta este o problem ce fine de steerenitate nafonall Tear stat membre UE ‘Arf interesante de amit aig poi Consiia Berope, chi acd tu este institu a Unni Europee, care a mans un interes crsend Deniru domenil educate, ml ales olin cei. Peocupares cena a (of a ost asgurarea une edu mulcuturale pera finer europent or mare cae sf stimoleze demvolarea abiitlor de aceptat de ner a nul alg construct cu eeiten apatinind dertor tah cultural So rh sows presente in Europa Inti agenda CoE a excusabordarea versal Felioase in acest conte in pricpal aed i vedere mlttodine de rede- entice defines eatin dite Sat cle in de europene, Atenas fst din ultimol decenu av es ins la resnsderate 8 loel eigen spafl public au stimula inten decir Ca a un hig gir de debater De aceaé tem. Cel mal nsemat document eaten una actor intl iti ~ Carta Abi Dialogue’ Intercultural ~ confine o sctune aura De ‘mension reigoase a dalogula intecutrl™, Fird i dsconsidera veloc lrebie amin el aceasiabrdae 2 fnamenus egos ca apt eur” moa Tntrit sf atragh 9 ent care vd ines Illegere evident incomplts i et defetuouss oli shel cred reine Invi ctienler sa soci europene. Cet este cin domentl eesti robin, aealé pe ma-00F0m * acl 288 TUB. Petry ears camper nin te apt ea ee dete dc comedic Reaamatl ae ape gral Ae ‘St oltre cme aka phd et a ot ens, Det feel pena eee sat mente etna cs pe rll cre ee Sis id ttt pra te {ste olitoeIn toe eens le Ta eal in ce oc desea en tt ‘Mier mma pny Remand ail et “het ale () TUE precast te! arent me timate depen ot Parental Eee Coal opt fied cere ‘cue ope menace le our aoa a ‘Str tenis, rnd n calor cu proce ei rad dep ose ire Com Bron Seca to Cmte agnor Coma ado ee Iman propaeres Con 231 Fa Sonn Stan / Gronce Vaiew sTUDIT spect a were o sere de recmandi ale CoE! etre guernele nationale a wederea igri introducer stl elie in ead! truncal conan Pentru invtimsntul rimar 9 seeundar Trebuie mentor, ise in vitunen oF, este zt entaren pe cit cu put 3 une abordiiconfesonale dc line, optindse in shim pen preventreechdstanté a mario tad Feligoase lumi, mai ales 2 clr reprezenate in egune espesng ‘Nu mai putin important lim nae an au aso crestereconsiderbi 1a numarf de cas in legsterd eu Berita religous jdecate de ete Certen Europeans Dreptulor Omaha. Une dinte ele a fst legate de Drerena sinbolurior ra educates else in sole euroene.Inssind ‘sora neces pote beri reliase a copie pio (ade po- stiateaoblieri unl suti de aoa de Relig), Cute preci pnd acum relementrilelegiatve in acest damenis tebe rman Ia apres ecru uvernnapanal in pate" -20-0m ‘Studia Relig in Europa ~ expesie a unitatit in diverstate Dimensinen national» prerene eligi seal ace ca panorama eu ‘opeani a chesluni tn card si le una divers. adi adi i spiral tae, eultrag storia Rect! fr Ciitol va putea ses ieee maore ‘are exist tn piv statute organi abordstt Sta Religie in seoleeuropene Atel, Stdl Relig poate ave crac obliga tu petra tot ei, chiar fa posta deste cum snl in Sue, su poate isiling optional, pe care elev op lege atu iver de Sui (Slovenia) Best de asemene, can (angul) l Fran’ we Sta Religie nu ex ca dsipina de sine statoare, etemete ale acest diiline find nluse ns near programeloranalice ale lor obiected stu Lt fel, oranzaes Studi Ree! In seoe police poate 1 responsbiltatea ‘clus a Stal (Sued or Grecia, sublet url coopers apap inte ‘Stat cule (Gemaria,Ausa) su doar in sarin elton (Unga tus ‘hia In acest in wr cz, Satu sigur ranares neers, Nm putin Important aboriarea disci! poate varia inte una pute seclaaat are Si propun, in od trict, oferea de ifort obectvd asunder ere $e Rec 72065 ee 184/207 ‘Poi acai 5 nS Conia Epes Cm de ini ora ml decir Ct) utc ements emu ee cat nt a {een arco su parma remand ce Sel See Coa urope Recomndirs nn npc cre gar ar eu 9 pce de ‘nia muro adopt ese mene aurea di eagee 2 vei rel 5 9 epee o mt ren aed ees raps icomandi Someta ei 1 i eer ning yd eon in 2 ter Bae Rat of fhe Crum of Bnet Person oe Coue oro tesour Caen of arp, un 232 Srumiut Rreci SR) INsCOULE MAIC sTuDIL inte rele (or lasofe) ale mit (Estnin, Danemar) una evident ‘onfesonl, eae are ca soap inerea Sa aisarea)elevior In deve rmembr espasabll a uel anu confestun alan, de, fate pin So Ui cusses lor cnfesunt sau reli Cpr Mal), ‘Pe det parte seals psa Stl Relig in ile Unio Bue opene sect svat Seve de tend comone, determinate de proves aun selari parlsmu cultural wlgs in contin eesere Asfel cel put a vel de dscurs ofa, e poate obser o elute in prin ‘materi prezetei tod: Religs in colle pic, dnsre contin nce sli educ religous a cop, inspre rat mai pragmatic, pecum com tateeafanatsmalu relgios or culate ait de inelegere, de ete le & patron isto cultural al rk. von din Fran etn acest cae relevant, dare reprezint dar expres mani 3 une stiri de gt comune, a ‘ai mid sau mai mare misurd, mullor sate europene(Oands, Rept Uni ‘ane Seandinave. Se obsewa, de asemenea, 0 else dnepre afmarea deep (ula ealelor de 3 fei Studul Relies in scoble ple, cite sublines rept opt dea primi edu veisans in cotetl maar a men ‘luna ste ede ecient, ‘Modiarea motive are ca prim eft seulricarey intern propre: ‘me analitce i apopierea de modell nor religions’ care presupune ‘nod wobiet de predate a Relic. Seopa Stil Reig, ta eet exe Inceteard 9 fclnarea angamentls ffs de o anus credits teligoast, are ese ilo eu dezolarea tolerant! relgoase caller, previ sa abit de aad cites a diertlorssteme religoaee 9 losfice eu cre tlevul intr in conact In context acest: tansormde ete chesbonats aden rmisura (sa chiar posibittes) in care Stl Relig poste 6 ut in mod hilt obit" Se ive, n adel acest cui, atl cho Wade rele ‘Boas nu seven uma net de doce tial ora i poate ‘diuga un pavimoniy cultural mal mts mai putin impresiona, cst fn ‘rimul rind o realiate we, care animeaed | motveazs loan de amen in Inteaga lume In plus, ext indo seins co atl abordare wot" 2 fi fxrte een in clvarea une atin leans 9 rempectucise fa de iverstaten reigoass, cura, sau ened. In Be, «pun probabil ea expune- resin il pur academic a doctielor, tori or rsa relgoase a cores unde aseptislo lear (males esa dn cele primate mit ala ‘de oil, de cabordare ma ie ms dinamics, relevant penis probemele ‘inrebii lr personae ‘Se pat desrinde sada, conclzacvaranta de mile a yx ma Sele, acesainsemand aare pe eanoagerestemsncs 2 popte cen ‘co suet perro cnosstee elements (ons, dr coret) 2 cel Te cones reli. Acrasta et, deal abordavea ces ml popular ‘Sto Religet in tatle Unni Europene. Coron Fr Som Scianu / Geone Va sTuDIT LU alk punt comun desatror supra Stud Relig! in majortatea tinlor Uniuni 1 reprecintnecestatea inbundtitis presi profesonae 4 ‘eordactice, us rspunsinspensbil naa ur evolu eile are nu orf tysite,Acest aspect alu de satu legal! profesor de Reig, ste taut in cara dupe asupa feces f prt,punnd In evden ‘rata stair inate "Nua putin adevirat cre Indrepate impor Stil Relig in cole public unt el comune msi molto i De oi ns acest no vin "ela persone implicate actin sstemle de ivstnint, ch din pata wor srupur minortare, ar evolu pare 26, mai degabs in destin opus eee revendcate de acestea aca in Grech apr om easels loc Stadio as Relig! in cara eurculomurtor glare (es evo in Pana spect ‘xe Danemaee). Preentare reaizat In yagale umstoare este na foarte conci, fr nicun fel de pretenie de exausntate cu inten de» oer dor ese l= te despre preventative! a sistem de dale pubes dn ie Union Euopene. Pentru es ce dors s aprotundeze aubic, In fig eit ogre selected, cupisind ue cele mal relevant cre po oli, a rar Alar seen a mneriae despre Sacre ud parte n-a0r0m Austria Costes austrics ganar deopoi liberates fad de reli $b bette de rele. Dac prima aspect apr dreptl extant de 3 ado, su nu 0 credit religoas, cl deal des obligh tatu sf asgure confi esturir anton de natura reigoas sd permits exprmares In mod publi a creel. In praca, acest principe coneretieaa In reli Je co Dera dine Sat ute, n fete domenica in orgnizara Stl Religie (SR) i cada sealer pubic, Cu ae civ, Satu spur conile formale neces orgaierit SR (spa neces, psn manual, plata profesonlon 1s veme ce stabiirea programe! aralitc,edtares manvasor er amir profonlr sunt esponsbitate ecus acute Poti une le flea ce datas nck din 1949, Béveti Rigid ste dsiling oblgatoe,frnd parte din unchil coma pnt insta {Gt pina (10a seca (10414 an 9 vor (14-19 a8) In orgaiarea Si el, Stal copereaai cu cele 1 cute recunascute ofa In mad normal, se peda dout ore de Bucale Religosa sip ack grup lei ete mal mi de ce, pred numai oor. Petr orn zareaacesor cee ele neoie ca ear be le apr cent cul vel 6 ste de asenenea neces ea pofeoral sf adept a acl cen Pixos lel insu, dc ae este 14 an, au deptl de acre sew ‘ie de orl de Educate Religious in unele dnt eee nou lander acest alse oes aternatia uni cred tid, 234 Srupn rei (Sav seoue roa sTuDII Profesor de Edu Reload pnt cil prima, a per. primi Rigo, fe abslvent de yah pedagogic, eave urea un cre de speci lnae In est domenis Penta pred la vel supercar, proesr eb ‘38 abit studi masters tele sau In-an ll dome dar and ca 4 Goua seinare Eucuta Religoas. Odats ange su ase eli fi dreptun ea oncare alt profesor, ned evalares att munch lors ae de {hte reresentant i cult care ba desemnat st pedea a0r0m Begin ‘Race parte din trunchiu comun Ia toate gcoble Belgien, a i ‘rimar (511 an, ct 3 in ee secundar (12-18 an, progranclegclaeal- ‘nd dou ore pe siptimand acest! discipline. Excepie face cell print, in seo calolice din Flandra Gumiatea de nord a ir), unde sunt revue Tel ore sips Dac pnt in 1959 pumai SR romano-atice era oe ele bulge, {egea Eitcaielpromugal in ace an a inodus posbillates seer we ale ‘cones Asti se predau oe de Religie aoe protestant, todo. gc acd 9! musulmand. Es ns 9 posbilata diner ume uti dels om de Relig an care lev eb fermere on cre de Educ Moral. Conuntiilereligoase sunt sagurele responsable de sablires pop ve anaice pentru orl de Rei, pecum 9 de etarea manalelor pole. Tn practic mansalle aint tate roms incl primar Pent ital secunda, profesor i aktuesesgun curr, respecting programs abi 1 fund in consierare specif! le Pols de Rei sunt ang pf de Stat. dar desemnays eae Nua de comune repose, regres profesional uns profesor determi ‘nella cate poate st pede, recum sremuneraa print. Pn in al 2008, vari era cei cre peda Relig in el prima, in wee p= aves in ell secundarpresopones abeoiessudilorunnerstare (6 an) Din 2013, ns stile univestare sunt baton penta tote nvelue In vee ea angi, absolentol tebe obi o autorizae din pate cults de care aparine Bulgaria storia recent prezentl SR insole bulge sti sub semnl clr pet te 50 de ani de propaganda ant-elgas a eg dictator cit nt Jatin 1946, Char dips schimbinle police din 198, 2 mai fot evoe de 'sprospe un deena pantry veteoducerea SR in programa scolar In 1997, au ot intoduse ore de Relig penrs cl primar (7 lar n aul urmitoraestea au fot extinge gl clase secundare (1 soi, 16 an » Px. Son Seuanu / Stemi Vauew stubiy ‘Abia in 2008, Sa events ina (17-21 ai print dei nist ui Baca |n presen. Relves obit optional se pred cite wor pe siptims- sb exst 0 abi prtpare la set cur, Programa este nad pe cana ‘ere iviitut Miers Ortdone, existnd inst 9 captole supe cla ‘ones retin, prem sa creinelor neces, Un loc ape cud reign musuimand Jat find ed aproximtiv 12% din populaia tii ded a sees cred Profesor de Relige sunt abso ai cel pars Pacutii de Telos in ard nde umes i curs de pedagogie La clseleprmae, oad Rel se poate peda de cave profesor de Istria. Limba Bulgar on oso Gare aw urmat un curs de specialize organiza n cad sel Paes de ‘Teolgle In condi In earerumiul de profesor: calif ele ne inferior necesito, preoi pot, de asemenes, 6 predes Relig in yo In anu 2008 cept oampladebatreasupra posi intrduce ‘ety in toncil com per instal prima secundaria "doc ea pronunat in voarea une shod nom confesonal, aes ere tle informa despre storia eile lua prince valor promote de acestea. De cea parte, Slital Sod al Hise Orodone Bulge, pre ‘tut 9 invita mustimara au apa pent aordae consol, cae fer ear cut recunosct de etre Statlbuasr posite labor pro et rograme araliie ma-90rF0n Cobia Republica Cela este probabil ara in eae ani de propaga anircligon- 5 ay at cel ma nab fc in sensl east, peste ODN dine cee se Seclar ca neimbeaisn nici redid religioas.Acasts tend extends Sin organisarea SRin sae de stat, Post Lei Educate! in vigour, ntate gle de sat, oa de Religie ‘ste abet onional pet care lei ou pinese note oi ealiicative La fcare Inceput de an yaar, iectoru cli ete datos lformere pe pri lene eposbitateaoferii St ca disciping de studs Dact se dep cel pn sate ‘rer soul va pure la dispose spl necesa, ar una dnt comune ‘elgioaserecuoseute lead eve Stat 21 ls mums a eésunde de noc ‘ea programe analiize,deetaen manu, precum s de munires unl pro ‘eso In practi. acest mecanism de dei att de descent fees rb zares SR (su lips acesua) st amd Ie ltitdinendeectrer,eae, de bce nu sont fear: fverabil. in consecin, pun peste Sk dnte lev din ill primar (6-15 an proximate ci din el vcd as prt la oe de Religie in sole che. Excel fc ele aroximav 90 de sol romanocatolic, care se bucrd| ‘de un bun presi rand populi, t findcltatea superior a cae 236 Srupw Rue SRN Cou POMC sTUDIT ies oft Ac SR este obligato pent to ee, acest pind ins ont trun curs de Bed Drona ar de Halil in cade color dn Coin te Umit de umirl mic de profes ispomibi, recu st de aba pregiirepofeonali 3 acestra, Carole leaale pentru orice profesor de Relge pve ables de Stud elope Ta nvel universtar In pacts ns = mat mul tre pro Sor sunt above a ator facut (su dara une cl secundum Scart curs de Catehetc (onan). Parte ra itp ca un profesor de Rel sg abo cater inveaga I sigur goals. Malt ma des nesta treble 2 inarintre mat mute so sas preden Reig in pus fa de obit ce eonsttule rina ss speciale. Numires peesrior se face de cite cult ar Sslrzre et in scina solo. Sumee ofits, ins near saailor ofeorlr pent elite dipine in pois cforturfor cleo de ale so- Dlimena In eonsecil,perspectia predirk Rligi!nu este foarte atone entra ine absolve a Facutatior de Telope, Cipra Legiura peri inte Cir 9 Grecia est esis pute 9 in ra SR ofentin sole pubbee Programeleanaliice, precum si majrtates manualelor de Religie sont inportate din Grecia profesor sunt pega Aten i Teslone, da ind insola ru are propia Faculte de Talo. (Cain rec, Sin geo ete obit blastn, posbtaes set Ing oer nual eleilor neorodoes, cro nse fers nico as ding esti in shimb, Di casa Fa pan in clas 3 Xl, eleior epi 3 pe au cite doud ore de Religie sgt. rade Religie exe foarte apeciadat e cite le ct 9 de cite nie in iar leptin Toul ei ede programe scolre nu 2 fost contest inn present Dan as Berea angeles Llerané a nett fe sri de stat nc da 1848, cospeareadnve seas Stat dans este ne forte ss, nln crgnizara SW in gcoble pubic. Pi In arul 2005, tal crstismal ra chiar previut in Cnstuie ca prtenteant cultural danse. ‘Ati SR continu s fe dipling obligor pent tote nivel de stuliu pe-universtar. In asa-numitele “sell popuare™ (7-16 at) dsiplina ‘Studi crn se pre oor pe sptmén, SP contiud gin gimaziv (16-19 an) vad taut obgator manu I 3 opoaal in an eta exzune, Pirin po eee seus elevior def acest corsa dup Implriea vse de 1 an ec partie acestora din ut Nu seer iio splint vi Ina eazurie de wate a acest dept sunt foarte rare (ub 18) 9 sun oe 237 =a-00r0m Pa Sonn Stinky / Guonee Vaiew sTUDIT sae de bien nda mini ice, cre ae deta sors Fe SR in propre go rate nana de Sta a Abordare tebue si fe nopcunesonal, copl fing infrmarea devlor asupra credit reste, prec sa alla cree reliiose fos. Cree tis informa To oteans, ups totus mare parte dia eure are se stable lel national, Insole populate’, rele de Stu crn unt cel mai adesea red de profesor de nba éanez, abselvent de geal pedagogies, care au opal era modal Crests Pasa nt cs ptr a de ty (nal, Modul are statut oblgatora). Profesor de ginny sant fe absent a unui Insite de Studi Regione feat une! Fact de Teologe. Dal find aboedareanorconfesonal,comingene religoase or laste ale profsonor E ‘de Sut crestne nu sunt relevant ange. Desi ent vor care pun sub semnul Indo leptimtatn stu blatant a SR in colle publce,acestenapartn une minors, eos ‘recente pind af indveotat In dvecta push ASL dc pn i a 2007, ‘el aen de sant examen la scents spins acum cunoginde Se ‘multe unt estate io od foal. Ritonla Lecul SR in elle pice estonien a rerezentatsubietul pull re ferendunaponal de dups prolanaves independents de stat in 1918 Atel. SR, orga nonconesons,devenea obiect oppor pent ll primar (= 16 an ginal (16-19 an. Marea majorite seer opt pens partic parca inert cos Lr wa schimbst radia in ei 50 de ani de ocupte soviet tip ‘ncae Saft elmira complet dn al, revenind abi cept alr 1900 ‘Adi dsipina Relig este optional penta toate ivdunle desta ‘re-univastay, sclle find abbgate sl oganinere predares dacs minim 15 ‘rer inaces ens sunt lnegsvate dia pata psialr sa acer ear a Spit 15 Tn practi ts, masleiea anor de dear teis-comunists(preape tei ser din popula e dedara ea neaparindnd ican el rei) re semen legiatv incomplete, prec g psa de cadre dace eaifete {acca orfanierea SR in geal fi ind fst Doar I-28 dine ele au parte a cee de li, decia organi acestraaparinand aesea deetor- Tu ce ga Patt lei, tot scoala este responsaid deintaeméea programelor nate eglementare vali pentru toate obietle opboal). Inulin an, 0 Comision Bdaetla Raligoacs, cre reuneqie reprerentan 3 lr (it sercaBrngheli Loteran Berea Orton al profesor 9a Misterix Tus Bate a Haat elaborres une programe norte, pecum suo 238 Srurm Rien (Rn seo FUMNIE sTUDII set de manuae scolar, Totus, ma ese cle ngs pin In nplementarea ace tor mss ‘Abodarea est in continuare norconesioai. insstinduseasupa in ctl socal seul l rele Eleilor le sunt oft forma dese marie reli necesie sau ate concept asf, ns vita de credits, retin cup un foc cena in cara programe. Legea Educa mene ‘pal Si ofr elm tebe confundt cu prism ‘Cel ma mul dine profesor de Relig din Estonia sunt abeoen 3 Institut Tolga sen Evangel Luteane sa a acl de Tol ‘edn adel Univers in Tar Tn anu 2008, o propunere ce via wansformare stad reli inde ‘lin obiatore pentru chsle VIE a ost espns de Parament ns es {era contin ast on n-a0 Finlanda Moraes cetjenlor aprox. 854) sunt mem af Bie Lutberane Folandese, eae, desu ma este Bieri de Stat cus ico srs tlic ecoopaare cu auto pube s aac un rl ise ineadrl soe Fnknden. Tnconsecil, SR este dcping de studi abiatorie nts coi p= bic, din clas pn n clea 2 XI. Lagen Liber Rlgase, alopats in 23, vee predarea une rede Reig spiral ands cont de apa tepena veligoasa eer In consecins, mayrateaorlr de Religie fers duajereligioass tera, dar toate cela 10 cule recumseute oil de ‘ve Sut au dretl sf organizes acess activate, a ere 4 ini te ‘le diacelji an. st ajda, 11 programe aalitce dere pentru dsipi- 1a SR, cre ete abatore pet eleva s iri cedn reba ereeeste In coreaium oer Alernatva Studer une! dsipine ae» ted secular = ‘ste dspnibisnamai cleo ere mu apatin nun cul sau al cro cult ny “onganieza SR in ela or. ‘Spul SR este deo amiariza pe clei cu elementleandamentle le opr edn elipionse, de ae oferontadocere in stud elle mar eli ale um precum gd 2 uta nea dimensinea src, cultura 16 ori merald a enorme eigios Toate aeseobictive Ind urmirese asstarea tenor in artcularea propor concep de a Prgramel anaiie sunt able decir un Const Nena al Baa i care cuprind reprezentan a Ministerlui Educa ai ctelr recunos ‘ute de Sat Se las tau Joe condeabl petra adap especial ge elle fete region sau chiar ale Geir scl. colle pots leg unul Give minall fete de eit priate, care le asain pe sutra po- ‘rameoraprbate de Cons 339 Pe Soh Shan /GronceVaiew sTUDIT inclsle 1, SR ste pred, proc seca ine, de in tor rote de Rete per cde superoae sunt bse de stp telogce ners ca speciazare pelaggie Profesor sunt desea de Sve reigns ana 9 de eae Sa ° ‘Cu zc ain umd 2 et propineen eosin SR pe princi non-oofeoral Pafamentl esp ttl bsat vr ne ones Caleb reipse preven in Pancreat ta ata orale de ore © A Ragen eo, presum 3 ease ssc we ssemenea ee, reads C ‘cof ataiate i Franta © Sua complet de Stat Bue, peta inate 1 din Come sit greens ma det i ee opt nal 505, eens into ema Sn carl sie Se aunt pb Faces ‘epi opertnaincre sin 3 ti contol pin apa arr ele prmaefancere in mre 1682 one lege preven octet {Sie morale eas” ou “edscaba morals ct” eis rice ‘ete a Dumeres el corr. Ate Tee bie, In sea in. (a Ther mpl iti, care sev posts a pre ore de sca regal oraiate de ire ue Ag se ae cp ata elev face mer nou de a id sim co ace tlde mieer, end cer ce drese pt ua parte lcs ornate de ete cle relia, n afr ol Corctumal era rns, is, enw mu ee, chs one ‘eel ae red elon a fl anor 1860, fox deans o dette nara oul reouoct in earl pepe ere 3 nor nn dementae constrte 2 indspenable ee de ce den ance 4 ose cao nail Apo mule, septal eel wes 2 tater terri avd eta evens rela, a Yad In soe conus pont pe ere SR a puto ae ip eonsiare oor fndanentle 3 eran sole Maeva seit, het core eigen a ana fandaneralisul igor negren et» uor tad eligone, derlfind ncn rgmer pen eons posi ai enters Skin walle pbce ‘i urmre a ttror actor desir, densa aun a inoerea une! icipiededatentgal SR ice ce ml multe demente ce are ‘eo ae de din surtnegrehpogrance araice ie aor dais, peu ria, erature, le te ‘Stun ier pu ne cofesonale romance, unde SR pos "te Bite dr ama cu at opin in condi a eae elev rote seer ge sant beapat onanpeat ar mare pre dn ‘ane vine tot ela Sat 240, ras EUG SIN Com NE sTuDII Diferena este ines mal mare insole din zona Akace Moselle (es frit, Ate ind dat egea eae prevedeascoatrea SR din sole din Fram {aac repune se fa sub ocapaie rman cand dei impos apicarea Jeg menponate In consi, SR funehoneat s asta dup regi Concae- dala semnat in TeDT de Napoleon Bonaparte, cae a fost abrogat nt de near german din 1870, de inlaarceea clo be departments Fram {a 181. Sit este continue oblgatona pent ele din tate pune de ‘ol cla primar secundar in organizarea SR, Sttl coopers cs Bie "ie ati, cea Protestant cull Meza, cate ales fecare propre programe ani lei pot sla scutes dela SR, cd in cae sint ob Spat la un curs de Educate Cie! Moral Germania ‘Germain ete unl dine Stale curopene in care SR are un foe bine d= fot im cadrl sistemas publ de tata. Constitute. adopts ia 199, menfoneazt SR caobect cae fae parte din truncal comun in cade ‘evades primar (610 a) secundar (1019 an) care Webue predat in acord cu pein comuntiior release" (at 7, alnetl 3) In conszcin- is esponsbitatea organi SR Tn cole public apartine in egal mors Stall scutlor Akstureapograma arate sa manualelor slr se fce lane de Stat fea cade in sri unr comet mist In ae sunt repre- enue atoriatea de Slt eae bsencegh di dal aspect In med normal, curiulumul scolar prevede dous oe d SR siptiminal sxcene Gein sole priate (% din otal ello), majoras Romano- Caulice on Protestant, unde SR acu un le chiar mal important det fo feotle de tat. SR se poste numa ine diel de examen I inchierea Sella de stud secundare, extn’ Lande unde pd a 30% dite ele ae ‘ext ope. Tne mat multe dine cele 16 Ste fedeale, SR in sail public ete Rorano-Catolc on Protestant dar sunt i tel Sate In cae se pred Religie (Orton tin aise fa forts constant in det introducer gel 3 SR musuimane, pen ee aprox. SODOGD de ele sparing acest! relight Proceso est inl ingreunat deli une autor reprezetative pent mino- ata mula I vel mations 1a cererea prior sau a lor ns (acd au peste 14 ane poate ‘btn seutire de ora de Relig, ear ete inleut ev 0 al iin, oe ‘cum Files eplicat, Ble, Valor si narme ee. Apraimativ 5% dtr det foc we de acest ret Presta profesonor de Religie se ace in cara universior de sat ‘or uno cole pedagaice, dren inte 47 ani, pari nteo etapa ‘mujra academics hn practi La terminares sion, vitor profesor ‘Gebue of pment 9 auornae dn partes Due Clerc pot de acer 241 Pe, Sint Stant/ Geonst Vane sTUDII 1a, predea Kelvin sok. Biseca Bvangheich din Germania dfn gi un Tntitat™ Comenius» cre se ocups nod eansant ey alaen 9 imbunat- thea cath SI oem geole publi, Grecia Legitura pute easets in constina clea a poperula en te ‘rain vtodor 1 iénttatea nalorla, ae consecinte importante asupra Tos SR stem de ivtimsnt pe. Dey exits dsbaten in legturd co est sbi, St Tae pate din tunchvalcomun ind det ding obligate ‘ntoate gol, I toate nivelue de ivtimant peurversitar. Mai mult dct atin mle dnt yok, ecare a de studi ezpe cu oseurta wane ‘Constitutia elnd doptat in 157, prevede ca scopol eda frit in sci groceg ee “edeaten morals, spiritual, cognitva oeat onal pics ‘futuror grec, declares und consinte nationale relighase, presum Fermarea une etn ber 5 responsi (art. 16, alin. 2. In pact aceste preveder seams ef Saul este snguul responsable stabea programlor Dalle, edtarea manuallor s|nunivea protesonlor de Relig, auoratea Therieas find eonsutatt numa in ping cect dogmatice a mat- Fillo dsctice loate Tn prezet, curriculum scolar prevede doud oe de Rell sptinsral, pot toate nivel, eu except wtimul an de eet nd ped roma © fd Posies obtneriunescutit ext numa pentru ee nertodoc, fda exsta min obit aterma. Excepe fac minoriata cata de eine Ia Syros g cea musuimind dn Train area dre ss orbizeze Singur Skin scl, elabornd people programe nominlieand profes fd nun ante din potea Stal Cell minora dreptl si onpnieze sn fre SR, cu condi cain casa respectid sd existe minim 5 det, memb3 Bese cee ce nu se prea itp in prac. Tn cdr cic primar, SR poate Breda de etre Sion care a lumatun curs de specialize in Educate rlgoasi, Est Inst dol asia fsa acest reve, ented louie instore eu absalen ‘dest elogce universe La nivel gimazial 9 etal profeoni de Reine ‘unt absolen al Facultilor de Teloge din Aen gi Tesabonc care aor imi an 0 mporans crescinds ltr pelagngie = isi dden ioe Deshatrle asupra SR din sole grcesh vizazd nu at yezena aceste- lain carul programe, ct mai ales aboréarea cares ffl, In acest ses ular 2006/7 mareat weceren de la un caracterpredomiantcatbel § ur confesional eve o mai mare deshidere pentru dialog inteonfesnal § Inerrelgos Sfintul Sind al Bier Ortodowe a Gre gra eimai seu np dupa aceasta, rezera at de noun onentare a SR ma-Q0rGm B Sra. RHE SRN COUR stub Infanda Marea mujra 45% )a soar iter sun conesionae cw fanfare dee Sot, dar onanizates adminstate de cle cle mat ule de Bein Ko ‘mao-Cato),ntoateaeste gen, SR este sping obligato In cl primar (Gan) Sia ese alocat ete o junta Je ot pe ari ce ecundar(12 1a), douse sapeamanal Lea pede are elev de 3 seu de La puripares la acete oe dar sun rare csi ind acest dept te tt. (Un segment reas da in rere constant) de 2a eailate deno- rinajonl ofr an curs de Bic, sind piilor posbtatenordanisiri SR alt extacurvcua, Minserul Educate propuneo programa aratics non-onfsorl,con- centti pe feria de informatie despre marie ei ale lumi ¢raspunsunle be care acest Ie oer prblemelorfurdamentale ale vii. Seale a fas Mbeatea de a uma proprle propane, cu abordae conesional, cum se 9 ‘ntanplde majorite exon Tn cil pana, rele de Rell sunt predate, de oie, de otto toat celle dscipine. Profesor pentru cell secundar sunt abslven tno: progame de shui speroare, organiza in add niverstior de tat ‘suramanocatlce mA-Q0F0m Htlia Locul deotebit pe care BiserieaRomano-atlic i oups in cdr sacie- tap tae Se ace sgt in prvinta statu poglartat SR Ta gclle publice din peninsula. Acsta este reglementat prin Corcordatul dive Stat Taian Vatican, semnat in 198, recum print serie de acord ale Stat Ic cle ete recanoscute legal Port acestor, SR ese espns opjonal,ogaiat de care Biserea emanates, eu fatare den Slat Pins shu cle peste 14 an leg a fheae Ineput dean scolar doc yor sau nus partipe a acese orn Jur de 9% pac. Se pred dou ore pe siting in cil primar (6-11 ai 9 o- ‘dpe Siptimans incl secundar (1-19 an). Nu esto dips aera, pxntu elev eae nu pati Insole confesionae (5 din total de ob ‘ed Romano-Ctoice) sunt valable aseaireglementr, cu densebiea 8 se peda dou or pe ptm inclu secundar. Programs snail este stabi de Bieri Romaro-Catoic, dar webuie sll sats decd Sa, cae st aigura ci elevior le at ole informa ‘eel despre rele necreine. Tot Biserica este esponsabl sd alestu ‘ye manuallor solar, precum de sre numirea profesor, cre sunt nian pli de cite Sa. Calle nectlice au dre organizer SR info, cw conn dea -stporta el see cost implat 24s Pe Sonn Stan / Gromee Vales sTUDI ‘Orce de Religie unt pret, n ll prima, de intr, cu contac ‘extn i urmat curs de eae Lawl de Insta de bine Reb ‘ease renal. Aedes institute onnaezd s cusutle de fomare peau reer de Rel din cl second corsuri ce dures 5 an. ntl sunt ‘Sfntat de Hse dar Hratate de ire Slat. Petr a peda coh seo ‘et web st peimeasc so pobare din parte auton sericea 20r0m Letonia odie event in materi de polite edveaionae into stata ‘ncn ers de forma dup 50 dean deccupate soviet, nena seni fest focal Sin cle tone Poti eal actus, SR are attu oon soli ind bit 3 ‘fre aceasta dscipind [a cererea a minim 10 elev (au 2. parngor lor In ‘erst sta, ore de Relge sunt orarizate, de cbc, confesiona de etre url dine cele Beat ecunoscute legal Nuria praesoelr,naemiea >o- same! aalice sedtarea manually sunt in sacina cute, natarea tad ‘fet dete Stat sts gall cae oft posbiatea unl abode’ nos conesrale, pebran curs de Istria religifor sau de Bcd, cereea pirate ov ale ‘ibe de peste Han ‘Minortornaponale au dept de ifs prone cl, in cau ‘tori pot organza sngue SR. cu rama de a Stat. twas Iedat dp declararea independent in 190, SR a ost rind in ‘cole ituanee. Pin ast, a inceptul cir an gol, pin (au ei Ae peste 14 an rebut aap ce tp de edeaie vor af rere eligi a0 ten antl ean se pedo or pe span SR est finanat de Sat, ar oranizateonesonal de ite una dine ce- le nou cute waar” infu de cern invite ao aru cos | Programe asic @! manuslele sunt elaborate de tre cute gaprobte de Ministerl Bisse. Profesor sunt de asemenea, nami de ete cle dit nga sbrp de cave Sat xsi un segment restrins de scl confesionale (I din ntl de bce! Roman Cate, scare SR este diipling olgators 9 subet de ex ten fia cll secundar (19 an Profesni de Reige sut regi n cara univestiior de tat Pot peda la clase FVII dest nes dplme de bers, pent clasle 1X Nil cece aw aboot studile master Petr s pute pede, profesor We- bu soe anole aprobare in porta autor sence oe 24 Suu Rec (SR) aN seOMHs AIC sTUDIT Luxemburg Stat Si in seal pblcehxemburgheze ese reglementtprinton scat, sernat 1907, tre Minster avast Arlepscopa Roman Caoied Port acest SR este dscipind opjonald la toate nivel de Sulu pretunersr, re ite o ord pe sipimin. Exists dept ob} ‘edt une su car Hn cate elev bebule ot patcpe fun cue de Be ‘Aproximativ TO inte lei le or de Rei Malta 90% ante cei male! sunt membr at Blerlh Romano Cate 91 pede jumitate dite acesa parti la sube in mod reguat. Stattl SR in eae public dia acess lard ete reglemetat pin Conaiutie art. 2 ai. 2) 2 ican parte dia bunch comun, obligatory Ia tate neue de tui prenivesta. Exit posbiltatenobjnen! une sui, fr8 af ofert co ging aerate COrarzarea SR este In respnsailtata Bisel cae intaemeste eo- sranleaalite, eiteazd marl. prepiest i numegte profesor Coste Sur acoperte nigral decive Stat In ll primar (5-11 an SR este aac {prima jumatate deo a fede’ ile de crs in ttl 25/Spt) In were ce Jn Gell secundar (1118 an sunt prevsute dou oe pe spt. Invaitnt pot peda Ree in clasle primar, daca umeaza un cus de speialare in pela reliel. La elasle soperiare, Relig este reals de ohn de sud teologce sopencare, care au uma $ un module pedago- {9 De asemenes in cadrul Facultad Pedagoie a Unies Mateze fune- toweai o sec de Educate veligioasa. Isnt de angie, profesor tebe Sin o aprotae din prea episcopal ma-00°0 Otands Dat find nivel iat de autonomic oct in onganizres sstemul euaional lade, el pe care SR i ecupé in cade acest stem variant fonsderabil chiar de lao scoala alta. Totus pate vrb despeo serie de taraterisic comune, in fine de tpl de yolk publ sau confor Stl nated in od ea able pur de seal 75% dine ele lander sunt educa in scl conesionae, Carter -confesoal al seston gcol eae din ce Inge mal eu de tin, a legit cesora cu un anumit cult este din ce ne mai fag, ded my dea eu tot inerstens Toto, nel inte ele contin ofr ood de Rei, organi 1 confesonal de clu crlagoaa teste allt. Malt mal multe sunt inst stuile unde se opeard pentru 0 aboréare non-

    You might also like