INTRODUCERE LA PENTATEUH » Critica modernd a indréznit sd submineze si sd atace aproape toate céirtile Sfintei Scripturi, dar pe nici una cu atéta cutezantd ca pe acea a Pentateuhului, decat poate in cazut profefiei lui Daniel.... Sd udm pozitie in ce priveste realitatea — cuprinzdtoare, profundd si concludentit — potrivit cdreia autoritatea lui Cristos a rezolvat chestiunea pentru tofi cei care Il recunosc a fi atat Dumnezeu, cat si om“. ~ William Kelly »Pentateuhul este o introducere esentiald pentru intreg Cuvantul lui Dumnezeu. El deschide cea ce va fi apoi desflisurat pe larg, conducdndu- ne mereu intru nddejdea unei tmpliniri care, desi indepartaté, este sigurd.“ fnainte de a comenta asupra fiectireia dintre cele cinci C&rti ale lui Moise, avand in vedere c& acest material constituie o parte atat de esentiald din revelatia biblict, am dori s& prezentam cdteva aspecte legate de Pentateuh in general. L Titlurile Pentateuhului Primele cinci cirti ale Bibliei poarti indeobste denumirea de ,,Pentateuhul". in vechime, cirfile se prezentau sub forma unor suluri, mai degrabi. dect sub aceea a unui ,,codex* cu paginile legate (adic& sub forma de carte). Sulurile acestea numite in greaci teuchoi,! erau pistrate in containere sub forma de teacd. Termenul pentateu- chos din greacd inseamni ,,cinci suluri“, de aici provenind termenul.,,Pentateuh." Evreii i spun Pentateubului Tora“ (in ebraic’: tord, lege" sau ,instruire“), con- siderandu-l cea mai importanti parte a Bibliei lor. Un al treilea titlu sub care sunt cunos- cute indeobste aceste volume este aceea de »Cirtile lui Moise“. Nu putem ignora iro- nia faptului c4 in Bibliile unora dintre tarile nord-europene in care se semnaleazA cea mai mare opozitie fat4 de paternitatea lui Moise asupra Pentateuhului aceste cirti sunt intitulate nu ,,Geneza", ,Exodui* etc., ci ,,Prima carte a Ini Moise", ,,A doua carte — Samuel Ridout alui Moise" etc. Cu exceptia cirtii Numeri, al carei titly este traducerea grecescului arithmoi si a latinescului Numeri, noi retinem denu- mirea sub care apar aceste cinci cart in tra- ducerea in greack a Bibliei, Septuaginta (LXX), adaptand grafia si pronuntia lor. (Vezi studiul asupra fiecdret cirti in Co- mentariul Biblic al Credinciosului). Adesea evreii numesc aceste carti dup’ primele cuvinte ale textului ebraic. Astfel Genezei i se spune Bereshith (,.La ince- put"). IL Continutul Pentateuhului in englezd (si th romana, n.tr.) lege are © arie de sensuri mai restrans& decat cea a termenului ebraic tord, de unde rezulta cd termenul ,,Pentateuh“ este ideat pentru crestinism, exprimand importanta uriasi pe care 0 ocupd fn cadrul s&u acest set de cinci volume. A. Geneza Geneza este un titlu adecvat, intrucdt in greack. (genesis) are sensul de incepit. Prima carte a Bibliei ne poarti inapoi la originile universului, pamantului, omului, c&sitotiei, picatului, adevératei religii, natiunilor, apatitiei diverselor limbi si a poporului ales. Primele unsprezece capi-24 Introducere la Pentateuh tole ne prezint un cadru foarte cuprinzitor al istoriei umane, pe cAnd in capitolele 12, Ja 50 firul narativ se concentreazi asupra istoriei familiei lui Avraam, Isaac, lacov si a fiilor acestuia.. - B. Exodul Exodul (gr. exodus = iesire) ne arati cum, pe parcursul a patru sute de ani, fami- lia lui Avraam s-a transformat intr-o nafiu- ne, in conditiile de munca fortatd la care a fost supusd de faraonii Egiptului, pentru ca apoi sa vedem cum, sub conducerea lui Moise, israclitii au fost izbaviti din robia egipteand. Restul cirtii este consacrat prezentarii Legii si descrierii amtinuntite a cortului intalnirii (tabernacolului). C. Leviticul Leviticul este un manual pentru leviti, de unde si numele. fn el sunt descrise ritu- alurile necesare oamenilor picitosi din acea er pentru a putea avea pirtasie cu un Dumnezeu sfnt. Cartea contine imagini si tipuri ale jertfei lui Cristos. D. Numeri Numeti, dupa cum sugereaza termenul, contine © numaratoare a poporului sau un recensamant — de fapt unul la inceputul cArtii, altul la sfargit. Tithul ebraic al cartii: ln desert (Bemidbar), este mai expresiv, intrucat Numeri relateazi evenimentele is- torice traite de poporul Israel in pere- grinarile sale prin pustiu. E. Deuteronom Deuteronom, insemnand in greacd a doua lege, este mai mult decat o simpla re- iterare a legii pentru noua generatie, desi este si aceasta. Deuteronom constit riga de legdturi cu cirtile istorice urma: toare, deoarece ne prezinté moartea lui Moise si inlocuirea lui cu succesorul sau, Tosua. Griffith Thomas, in stilul séu concis si lucid, rezuma continutul Crtilor lai Moi- se dup& cum urmeaza: Cele cinci cit ale Pentateubului relateaz’ intro- ducerea teligici divine in lume. Fiecare carte reprezinti cite o etapa a planului lui Dumnezeu, constituind fa un Joc un bloc omogen. Geneza ne spune despre originea religiei si a poporuluti ales al Jui Dumnezeu ca mediu prin care avea si se mianifeste aceasti religie. Exodul consemne transformarea israelitilor intr-o natiune si sta- bilirea relatiei Ini Dumnezeu cu ea. Leviticul ne prezinti diversele mijloace prin care s-a menti- nut aceasti relatie, Numeri ne arati modul de ganizare a israelitilor pentru a putea incepe si triiasct viata de religie divin’ in Pamantul Figiduintei. Aceasta carte ne relate asemenea, despre esecul natiunii secinti, decalajul care a intervenit. spre reorganizarea nagiunii. Tn fine, Deute- ronom ne arat3 cum au fost pregittiti israeligii, pe cand stiteau la hotarele Pimantului Figiduinrei, pentru apropiata lor intrare in aceast’ tari. IH. Importanta Pentateuhului De vreme ce tot Vechiul Testament, de fapt intreaga Biblic se bazeaz’ pe aceste prime cinci cdrti, importanta Pentateuhului pentru religia revelata nu se poate sublinia findeajuns. Dac& inva ii necredinciosi, de orientare rationalisté ar putea submina eredinta in integritatea si autenticitatea acestor c&rti, originile iudaismului s-ar pierde intr-o mare de incertitudini. Si nu creadi crestinii ci credinta noustré nu este afectati de asemenea atacuri, intrucat Noul Testament gi insugi Domnul nostru citeaz’i din Cartile lui Moise, considerandu-le adevarate si demne de incredere. De. Merrill Unger a exprimat problema jn termeni transant Temelia intregului adevar revelat si a planului de riscumpirare al lui Dumnezeu se sprifind pe Pentateuh. Dac aceasti temelie nu este demi de ineredere, nici Biblia, in integralitatea sa, ni este demmi de incredere. TV. Paternitatea Pentateuhului Cu exceptia unora din primele secole crestine care au preferat sd-1 considere pe Ezrat autorul Torei, in cea mai mare parte. ortodoxia iudéo-crestina a ramas si ramane convinsti de paternitatea mozaict a Penta- teuhului. A. Paternitatea mozaici fnainte de a examina pe scurt teoria do-Introducere la Pentateuh 25 cumentara, care, in general, neaga paterni tatea mozaic, si semnalim probele pozi- tive care pledeaza in favoarea ei. 1. Competenta lui Moise Hartmam, criticul german din secolul al noudsprezecelea, a negat paternitatea mozaicd, pe motiv ci aceasta ar fi fost lite- ralmente imposibild, intrucat scrisul nu fusese inci inventat. (Sau, cel putin, aga credeau multi la acea dati!) Arheologia a demonstrat ins c&, in redactarea operelor sale, Moise putea opta intre cel putin cate- va forme de secriere, respectiv forma tim- purie.a scrierii ebraice, hieroglifele egip- tene sau alfabetul cuneiform acadian. De- sigur Fapte 7:22 le-a spus credinciosilor, cu mult inainte ca arheologia s& fi confir- mat acest lucru, ci Moise a fost educat ,,in toatd invatitura egiptenilor.“ Cand spunem c& Moise ,,a scris Pentateuhul, asta pre~ supune ci el ar fi putut recurge la docu- mente anterioare, pentru compunerea c&ttii Geneza. De asemenea sintagma ,.a scris Pentateuhul" permite interventia unor edi- tori inspirati in transferul textului ebraic de la o generatie Ia alta, in decursul veacu- rilor, Desigur, faptul cd ar fi putur scrie Pentateuhul nu demonstreazi ci L-a si scris. Dar, ca parinte al credintei ebraice, nu se putea ca el si nu fi consemnat in per- manenta revelatia lui Dumnezeu pentru generatiile urmitoare, cum, de altfel, 7i si poruncise Dumnezeu si faci. 2. Afirmatii ale Pentateuhului Textul Torei afirma clar ck Moise scris uneori la porunca fui Dumnezeu. Vezi, de exemplu, Bx. 17:14; 24:4; 34:27; Numeri 33:2; Deuteronom 31:19. 3. Afirmatii biblice ulterioare Restul Cuvantului lui Dumnezeu accep- ta de asemenea paternitatea mozaicii a Pen- tateuhului. Vezi, de exemplu: Iosua J:7 si 1 Regi 2:3; iar in NT, Luca 24:44 gi 1 Co- tinteni 9:9. 4. Mérturia lui Cristos Pentru crestini, faptut c4 Insusi Domnul nostru a acceptat paternitatea mozaicd ar trebui si rezolve odat& pentru totdeauna problema, Ideea sustinuti de unii, conform cireia, in umanitatea Sa, Isus ar fi fost ig- norant in materie de stiintd si-istorie sau, dimpotriva, c4 El ar fi stiut mult mai mult, dar c& S-a pretat la ignoranta si prejudect- tile concetatenilor Sai nu este demni de a {i luati in considerare de nici un credincios! 5. Arheologia si Pentateuhut . S-a constatat cd multe obiceiuri, ter- meni, nume si detalii istorice si culturale, despre care critivit liberali afirmau cindva c& sunt de dati prea tarzie* pentru a fi fost contemporane cu Moise, in realitate Lau precedat pe Moise cu cateva secole bune. Desi acest fapt nu .,demonstreazi* Paternitatea mozaicii, se armonizeazi mult mai bine cu concepfia traditionala, decat cu teoria potrivit careia presupusi ,.redactori* sau editori din veacurile ulterioare ar fi cunoscut toate aceste detalii (in realitate de mult pierdute), pe care le-ar fi insdilat apot cu atita Indemanare fntr-un tot unitar! B. Ipoteza documentari in 1753, Jean Astruc, un medic francez, a formulat teoria potrivit citreia Moise ar fi compilat Geneza.din doud documente. Acele pasaje in care numele lui Dumnezeu apare sub forma fehova ar fi provenit, con- form teoriei Iuj Astruc, dintr-o sursi, pe cand cele care ft redau pe Dumnezeu prin termenut Elohim ar proveni din alt& sursi, Ela notat aceste. presupuse surse cu ,,J* (de la Jehovah) si respectiv ,,E" (de la Elohim, nur), Mai tarziu, cercetitorii liberali au dez- voltat teoria, plasandin cele din urmi toate presupusele lor surse Ia o dat mult ulte- tioar lui Moise. Alte prezumtive docu- mente au fost detinite drept ,,.D* ¢,;deutero- nomice") si respectiv ,,P* (,preotesti"). Si astfel Pentateuhul a fost considerat un ghiveci de surse, coagulat in forma sub care se prezinu astizi fn intervalul dintre secolul al nouiilea si al saselea inainte de Cristos. Ipoteza a ajuns sA fie cunoscut in termeni populari sub denumirea de ,,Teoria JEDP™. CAteva fucruri au facut ca ipoteza s& fie atrigitoare pentru cercetitorii secolului al26 Introducere la Pentateuh nowisprezecelea. fn primul rand, se potri- yea de minune cu teoria evolutiei, formu- lata de Darwin, care se aptica chiar atunci Ja multe alte domenii decat cel exclusiv cel al biologiei. Apoi, spiritul de combatere a oricdrei manifestari supranaturale, ce.do- mina aceasta perioad4, si-a gisit delectarea in incercarea de a dispretui Biblia, spundnd ca nu ar fi altceva decat o lucrare pur ome- neasca. In al treifea rand, curentele uma- niste, care au fnlocuit revelatia divina cu eforturile omului, s-au armonizat perfect cu aceasta teorie. fn 1878, Julius Wellhausen a populari- zat ipoteza documentara intr-un mod in- teligent si ingelator de plauzibil. In aceasté scurta Introducere nu ne putem permite si mentionim decat unele dintre principalele contraargumente care demoleaza aceasta teorie.5 Printre problemele serioase de care se lovesie teoria mentionata se numara si ur- mitoarele: 1. Absenja probelor de natura unor manuscrise Nu existi nici un fel de probe sub forma de manuscrise care si demonstreze cl vre- una din lucrarile editoriale propuse de teo- ria ,JEDP“a apirut vreodatl, 2. Fragmentare conflictualit si subtectiva: Modul in care invatatii impart Penta- teuhul pe fragmente diferd foarte mult. de Ja individ la individ, ceea ce tradeaza exis- tenja unor puncte de vedere extremiste si foarte subjective, in paralel cu absenta oricdror probe concrete, obiective, de na- turd a sustine teoria. 3. Arheologia Arheologia tinde sé sustind punctul de vedere conform ciruia scrierea, obice- iurile, cunostinfele de ordin religios si-cele- lalte elemente din Pentatewh sunt de dat& mult mai veche si in mod sigur nu din pe- rioada mult mai tarzie in favoarea careia se pronunfa Wellhausen. 4. Lingvistica Presupusele forme de limbaj ,tarziu* gi numele proprii.gasite in Pentateuh au fost gasite de fapt in surse mult anterioare pe- rioadei lui Moise. Un exemplu fl constituie wtablele Ebla“, scoase recent la lumind, care contin multe nume similare sau iden- tice cu ceie din Pentateuh. 5. Unitatea Pentateuhului Din punct de vedere editorial, cele cinci c&rti ale lui Moise etaleaz& un grad ridicat de coeziune, ilustrand o unitate si o coe- ren{a care ar fi ct se poate de greu de reconciliat cu teoria presupusei alcituiri din ,dipituri* ale unor fragmente disparate. 6. Falimentud spiritual fn fine, din punct de vedere spiritual, teoriile documentare, chiar si modificate de arheologie si de alte teorii similare, sunt nedemne fata de neasemuit de frumoasele adeviruri consfintite in aceste carti. Daca aceste teorii ar fi adevarate, Pentateuhul ar fi, dup& cum s-a exprimat Dr. Unger: sneautentic, neistoric gi nedemn de fn- credere ~ o n4scocire a oamenilor, iar nu opera lui Dumnezeu.“6 V. Data Pentateuhului Continutul Pentateuhului coboara in timp pina la creatic, desi, evident, con- semnarea acestui eveniment a avut loc cu mii de ani mai tarziu. Cum e si normal, da- ta redactarii Pentateuhului asupra caret vom ciidea de acord va'depinde de identi- tatea autorului pentru cate optim. Cercet&torii liberali dateaza, in mare. diversele etape in care se imparte Penta teuhul, potrivit teoriilor lor, dup& cum urmeazi: asa-numitul ,,Document J* este plasat in jurul anului 8507.Cr.; ,Documen- tul E“ prin anul 750 7.Cr.; ,,Documentul D* fn jurul anului 621 7.Cr.;7 iar ,Documentul P* prin anul 5007.Cr. Cercet&torii conservatori plaseazi, in general. aparitia Pentateuhulut in preajma perioadei Exodului, respectiv in secolut al cincisprezecelea i.Cr. Unii preferd o dat a acestui eveniment situaté cam cu un secol si jumatate mai tarziu. Probabil ci cea mai bund data, care siIntroducere la Pentatech 27 se corespunda tuturor datelor biblice, s-ar situa inte 1450-1410 2.Cr, Pentru mai multe detalii, vezi comentariul asupra carfilor individuale din Comentariul Bi- blic al Credinciosului. VIL Concluzii incheiem Introducerea la Pentateuh cu afirmatiile celui mai proeminent cercetitor canadian al Vechiului Testament: Pentateuhul este o compozitie omogend in cinci volume, si nu 0 comasare de lucriri disparate gi doar aleator inrudite. El descrie. pe un fundal acreditat din punct de vedere istoric, manierain care Dumnezeu $-a revelat oamenilor gi i-a ales pe isracliti pentry o lucrare si o mérturie special in lume, in decursul istoriei umane. Rolul lui Moise in formutarea acestui corpus literar pare s& fie pre-eminent, si nu e defel lipsit de temei faptul cd i s-a acordat un loc de mare cinste in dezvoltarea epopeii formirii atiunii Israel. flind venerat deopotriva de evrei , ca matele intermediar al strivechii Legi.8 NOTE FINALE ‘Termenul teuchos desemna initial o u- nealta sau o scula, iar mai tarziu un sul pentru scris. ?W. H, Griffith Thomas, The Penta- teuch, p. 25. 3Menill F, Unger, Unger's Bible Hand- book, p. 35. 4Ejlozoful evreu Spinoza |-a considerat, de asemenea, pe Ezra autorul Pentateuhu- lui. 5O abordare crestind se poate gisi in R. K., Harrison, Introduction to the Old Tes- tament (Grand Rapids: Wm. B. Eerdmans Publishing Co., 1966). Prozatorul ameri- can de origine evreiascA Hermann Wouk 2 prezentat tcoria in This Is My God (Garden City, NY: Doubleday & Co., 1959). Unger, Handbook, p. 35. 7Multi liberali propun o dat& atat de con- creté pornind de la conceptia gresita potri- vit cdreia Iosia ar fi ,,gasit" (citeste: ,nasco- cit“) ceea ce se cheami astizi Deutero- nomul cu scopul de a promova un centru de inchinaciune in capitala sa, Ierusalim. 8Harrison, Introduction, p. 341.