CAPITOLUL 21 SISTEME TRIFAZATE. CARACTERIZARE, PROPRIETATI Un ansamblu de trei circuite clectrice in care acfioneszi tre tensiun clectemeteare alternative, cu acceagi freeventa, dar cx fazele initials clectromno te cumit sistem trifazat de cizcuite, Cele trei tensiumi electro” diferite, formeazi un sistem trifazat de tensiuni electromotoare, iar curen saotoat Creult prin aceste trei circuite (aumite de obicei fazele sistema Hi; Grifazat) formeaz& un sistem trifazat de curenfi. Sistemml trifazat de curenfi care circul prin cele trei faze are forma i, = Ty Zsin (ot + 1) ig = Iq Zsin (wt + 1) (21.1) T,Zssin (at +1). tn complex simplificat (deoarece au acceasi frecvenfi), sistenmul tri- fazat de curengi se serie hale; (21.2) =e) Ts ‘tcl, SISTEME TRIFAZATE SIMETRICE Un sistem trifazat simetric este un sistem de tre! mlrimi sinusoidele care ou acceasi valoare efectiva si sint defazate intre ele eu acelasi unghi .. acd succesiunea mirimilor din diagrama fazoriali este spre dreap- ©. sisterul se numeste direct (de succesinne direct), iar dack success $2, Secimilor este spre stinga sistemul se numeste invers (de succesiune inverst) fin figura 21.1 este reprezentati diagrama fazoriald a unui sistem mets dicot de curenfi Fazori, J,, Lz $i Zs se succed spre dreapta. In Flor! instantanee, acesti curenfi se exprim prin, relasiile: = LjZsin (ot +7) 2 13)Fig. 21.1 iar in complex ei sint Reprezentarea in fumcfie de timp a relafiilor (21.3) este data in figura 21.2 Un sistem trifazat simetric invers de curenfi se scrie in valori instan- tanee TP sin (ot + y —* Comparind relafiile (21.3) si (21.5) se observi ci diferenfa dintre sistemul direct si cel invers nu are un caracter obiectiv, $i ea depinde de ordonarea mfrimilor respective. Dac se utilizeazi notatia ale =] = : (21.7) Operatorul a esté un operator de rotajie. Fazorul a + J este rotit cu unghiul J in sens trigonometric. fnmulfirea unui fazor eu a* il roteste in planul complex cu unghinl 2* in sensul acelor de ceasornic (sens ze 3 invers trigonometric) 270Se verifick usor relatiite; si de asemenea : ltateno 219) mplexe, 1, @ si at gf imettic, se demonstr Numerele co sistem trifazat Ath+y, (21.10) adick suma fazorilor care itn sistem simetric (direct sau invers) sean tMll. Acasta relagic SOE" (anbia si pentra vaioe(” instantanee ale ‘mérimllor sistemului simersis Grelafia 21.3): Atiti=o, 111) Jn studiut refetetor ti din sistemal trifazat, 2 @ donk masimz lori instantanee cay ifazate intervine adesea difereny are se calculeazd in was ‘3 | [sinttwe +4) —sin (ot + = AYE cos at 4 — 5) sata ye. yg tn complex, rezutta;Deci diferenja a dowi miirimi consecutive din sistemul trifazat sime- tric direct este o mirime avind valoarea efectivi de 3 ori mai mare de prima mirime (fig. 21.4) si defazat inainte cu unghiul + fay 21.2, PRODUCEREA SISTEMULUI TRIFAZAT SIMETRIC DE TENSIUNI ELECTROMOTOARE deri un sistem de trei spire legate rigid, decalate in spafia uncle fafi de altele, si care se rotese cu viteza unghiu- Se cor cu unghiul 3 Jerk constant ©, intr-un cimp magnetic constant, de inductie B (fig. 21.5). Daci normala la spira 1 formeazd un unghi a cu direcia induct magnetice, fluxul magnetic ce strabate spira va fi 0, =B-1=B-Acoss, 114) fin care A este suprafata spirei. ‘Tensitnea electromotoare care apare in spird este: — 8% = BA sine %. (21.15) @ a Deoarece ansamblul se roteste cu viteza unghiular’ w =“ con- stant, rezulta a aot + ay. (21.16) Cu aceste observafii, relatia (21.15) devine 4 =o -B- Asin (ot + a) = EZ sia (wf + a4). (21.17) In cele doud spire, decalate cu = in urmi si respectiv 2 inain- tea primei spire, vor apare tensiunile electromotoare: EqZ sin (or +y- 5) acare impreund cu (21-17) formeaz un sistem simetric de tensiuni electro- motoare In Practica ins’, acest proceden de producere a t.e.m. trifazate este dificil, deoarece este greu de realizat cimpuri magnetice omogene i suli- cient de intense in aer. Din acest motiv generatoarele trifazate au 0 con strucfie principialé ca fn figura 21.6. Rotorul la periferia cAruia se afla conductoarele 7, 2 etc. se roteste cu viteza unghiulard constant ay intr-un cimp magnetic cu o distributie sinusoidal la periferia rotorulti ( = By sin fa) Yn conductoare vor apare tensiuni electromotoare, pentra conducto- ral 7 fiind: eq =0-L Boa, +r 1+ By sin pe, (21.19) in care p este o constant numité numarul de perechi de poli, egal cu numirul de maxime pozitive ale inductiei la periferia rotorului (in cazul desenat, p = 3). Deoarece i» const., rezultd + a si (21.19) devine 4, = oy «1 Ba sin (bag Se noteazi poo =o si pas = ay, iar team, se scrie e, = EyZsin (at + 0), unde Ln (21.23) E In conductoarele decalate in urmi sau inainte ca 2 apar_tensiuni ip electromotoare, care dau impreuni cu (21.22) sistemul trifazat, 21.3. CONEXIUNILE SISTEMELOR TRIFAZATE Se consideré un sistem de trei_circuite monofazate independente (fig. 21.7) care congin tensiumile electromotoare ,, ¢s $i ¢s, formind un sistem trifazat simetric direct : A z, aE (21.24) si olimenteazi trei impedanfe identice (21.25) 18 — Hace 273Fig. 217 Curenfii produgi in cele trei impedanfe, in complex, vor fi: 2 (21.26) Zs Sistemul trifazat reprezentat in figura 21.7 este un sistem neconectat si pentru, trensportul energiel de la gursi la, consumator (Gmpedantele Fy Sint necesare 6 conductoare, Sistemul poate fi conectat, Conse du 2 xO elor trifazate se poate efectua in dowk modurit in stea san in triunghi. ung ica in slea este reprerentati in figura 21.8. Conductos- rele emitinee Tinie plind se numesc conductoare de line si mirimile wee cctltoare acestora se numesc marimi de linie (tenstune do inte, copie linie ete), Conductoral desenat cu linie intreruptil se numestt curent de Tinie vid san, neniru, Punctale O si O° sint punctele neuive Sle ccueratoralal si respectiv seceptorului. Tmpedangele ZZ, si Zs Se nurses generatormuptoruler Tensiunile mAsurate la bornele acestor | impedanyt farce ree Perouuni de fazd, iar curengii care le stribat se numesc curenti de faza. fa camil conectirii in stea se poate face urmiitoarea observatie important’: curentul care circulé prin firul nentra b-hth+h=0 21.27) ste nul tm cazul sistemului trifazat care debitearé pe un receptor ti. cote Ut sibrat (eele trel impedante sint identice), conform relafiet (21.26), deci firul neutra poate lipste acest coz transmiterea energici tn sistemele tilestte conectate in stea se poate face mumai co 9 conductoate, SP deosebire de sistemele stea, se poatirg, 21-7) unde era mecesare 6 condactoe® vistind vaiorile efective ale mfrimilor de Unie pr I, —,curentul de ney, — tensiunea de linie, iar valorile efective ale marimilor de fark prin: 1, — corentul de fazis Uy — ‘tensinnea de faz’, se pot sta- {ath Dendtoafele relafii 1a conectarea in stea: (21.28) (21.29) ee U, =08U;- Prima relafie rezulti imediat aplicind teorema intii a lui Kirchhoff nodalui (1) “Tensiunea de Tinie este de exempia tensiunea Uy, din figura 21.8, Cum inst Ure = Ura — Dye, i acenice din urm’ formeazi un sistem Gaittrie direct, rezultd ou (21.13) relafia (21.29). Concxiunea in triunghi este prezentath in figure sion, te avea fir neutra. Transportal, enetsis zune "Sar pirea, la prima vede i de suma £,+ Ea toar.jea cizeula un curent intens produs ar Puvstemul trifazat de tensiuni electromotoare este simetric, sum este nulé. ‘La legarea in triunghi exist relafitle: a 21.9. Accasti cone- fe face cu trei conduc: rca. in ochiul (2), (@%), (@), al setelet - » dar U,= Uy (21.30) (tensiumea de linie este egali en cos de faza) si 1, = Bly 21.31) Relatia (21.31), rezolts din apticarea teoremel intii a lui Kirchhoff, de exempla nodului (2): Ih=ln— he (21.32) nde curentul de fazk este Zp= al = Unb iat curentul de linie este unde quitintnd cont de, fapeal of caren iu "To 3 Joy formeazi un Jigem simetric, telafia 21-13) conduce 12 ¢21,8, CIMPURI MAGNETICE ROTITOARE Sistemele trifazate sint foarte mult utilizate in maginile clectrice, unde produc cum se va vedea, clmputi magnetice care se rotesc in spagiu. Cimpurile magnetice rotitoare stan a baza funcfionirii tuturor motoarelor sinerone si asincrone, 21.4.1. Vectorul cimp magnetic rotitor Un cimp magnetic, caracterizat prin vectorul inductiei_magnetice B este sotitor, dack acest vector isi pistreazi modulul constant si se roteste in spafiu cu viteza unghiulard constant o (fig. 21.10). Proiectiile acestui vector pe cele doud axe sint B, = Bsinot B, = B cos.ot (21.83) Acest vector, dupi cum se vede, se roteste in sens direct (sensul acelor de ceasornic). Se demonstreazA in cele ce urmeazi ci un sistem trifazat de curenfi sinusoidali pot produce un cimp magnetic rotitor. Pentru aceasta se considera (fig. 21.11) trei spire plate care sint dispuse in spatiu Ja unghiuri de 2 uncle fafi de altele si sint parcurse de curenfii_ sinusoidali : i, =I yFsin ot iy = TB sin (ot ~ 3} (21.34) iy = yeaa +3) care formeazd un sistem trifazat simetric direct, Acesti cttrengi, trecind Pig. 21.10 Pig 211strice, pafiu. arelor gnetice sise iectiile (21.33) (censul sistem totitor. dispuse ase de (21.34) trecind = prin cele trei spire identice, produc fiecare in parte, in punetul 0, induc- fille magnetice By = By sin ot : on = Bysin (wt + 21 B, = Basin (ot + =) (21.35) ; 2m = Bysin (ot — B= Basia (ot — 3] vvatiabile fm timp, sidicijate normal pe axcle spirelor, dup regula burghiu- jai drept, aga cum este aritat in figurd. Aceste trei induc se compun, dind nastere unei inducfii rezultante B, care are componentele: Be Comparind cu relatile (21.99), rezulté ci prin acest proceden se obfine o inducfie magnetici egalé cu < By care se xoteste in spafiu, in sens direct, ou viteza unghiular’ o. 21.4.2. Cimp magnetic radial, cu repartitie sinusoidal spatiu, rotitor Cimpul magnetic radial, ca, repartifie sinusoidal in spafiu este reprezentat aproximativ in figura 21.6. Vectorul inducfiei magnetice este Hijet dupé directie radialé, avind variafia sinusoidala in functie de un- ghiul « ‘In maginile electrice, distributia sinusoidala a inductiel magnetice in intreflerel 8, care separa partea fix’ a masinii (tatornl) de partea ei Mobili (rotorul) se realizeazd prin aranjarea convenabilé @ inféguririlor In erestaturile longitudinale ale statorului (fig. 21.12). Pentru explicarea Emplifieata a fenomenetor se consider’ o masini electricd avind 12 cres- thea In crestituri se alla conductoarele care formeaz’ doud cite dowd tite o spirk Fiecare din cele trei spire, (reprezentate in figura 21.12) pro- Gice cite o induetie magnetic&, care in fntrefier se vor suprapune, dind Gagtere une inducfit recultante eu variafia in trepte, ca in figura 21-13 (reprezentarea desfigurati a intrefierului). Aceasti variafie in trepte @ {Prcfiel magnetice in intrefier poate fi aproximat& cx o sinusoida (curba 27_Crestitind Fig. 21.12 Pig, 21.13 punctaté din figura 21.13), avind valoarea maxim& Bp, astfel incit induc- fia magnetic’ la un unghi oarecare va fi dati de expresia: By = By sin a. (21.38) Dac& prin infiguriri va trece un curent alternativ de forma i=1yZsin wt, (21.39) inductia magnetici By va avea aceeasi variafie sinusoidal By = By Sin of. (21.40) Result variafia inducfiei magnetice fn tntrefier, pentru un unghi 2, sub Be = By sin of «sin a 1.41) Cimpul magnetic pentru care inducfia are forma de variatie (21.41) se numeste cmp magnetic pulsatoriu, deoarece conform relatici (21.40) inducfia ‘magnetic’ in dreptul polului nord (N in fig. 21.12 gi 21.13) variazi periodic in timp. Dac intr-o masini electric se suprapun trei cimpuri magnetice pulsa- torli care sint decalate pe periferia rotoralui cu un unghi « sint produse de trei curenfi sinusoidali ce formear un sistem trifazat direct (de forma 21.34), deci defazsfi in timp cu mghiuri *, se objine un cimp magnetic rezultant cu o repartifie a vectorului inducfiei magnetice sinusoidalé in spafin (in intrefier) si care se roteste cu viteza unghiulard w. Curentii sistemului trifazat produc cele trei inducfii pulsatorii de for- ma (21.41): B, sin ot sin a42) ‘Suma lor este Be = Bs + Buz + Bug = By [sin ot «sin a + sin ot —F $ Be cos (wt — 2). (21.43) Acesta este un cimp magnetic cu distribufie sinusoidalé in spatiu (in funcfie de a) si rotitor, deoarece valoarea sa rimine constanté in timp dacé of — «= const. (21.44) Viteza de rotafie a cimpului este (21.45) adict se roteste in sens direct (in sensul cresterii unghiului «) en viteza unghiulara o. in figura 21.14 este reprezentat relafia (21.43) pentru un timp f) = =0 si pentrn un timp 4 = At Dupé timpul At, axa polului nord s-a deplasat cu un unghi Aa = ‘eoAt (conform relafiei 21.44) Cimpul rotitor in sens invers este caracterizat de relatia: of + = const. (21.46) si el se poate obfine cu un sistem trifazat de curenfi de succesiune in- versé, avind deci forma f= TyZsinot iy = TAZ sin (# + 5) (21.47) rs = 148 sin (at -%}. Fig. 21.16‘CAPITOLUL 22 REZOLVAREA CIRCUITELOR ELECTRICE TRIFAZATE fin acest capitol se urmareste determinarea curenfilor din refeaua trifazati, cind se ctnosc sistemul trifazat de tensiuni, precum 9i cele trei impedante ale receptorulti conectate fn stex sau in triunghi. Nofin- nea de sistem simetric sau sistem nesimetric se refer la sistemul trifazat Ge tensiuni sau de curenfi. Un sistem trifazat de tensiuni sau de curenfi este simeiric, dac& cei trei fazori reprezentativi sint egali in modul si egal defazafi intre ei cu unghiul . La conectarea in stea, fazorii repre- is 7 P zentativi ai sistemului trifazat simetric formeazi o stea simetricl, iar la conectarea in triunghi fazorii formeazi un triunghi echileteral. ‘Notiumea de receptor trifazat echilibyat sau dezechilibrat se referi la cele trei impedante de sarcind ale receptorului. Un receptor trifazat este echilibrat dact cele trei impedante ale sale (conectate in stea sau in triunghi) sint identice, adicd in complex au acelasi modul Z si acelasi argument 9, ‘In funcfie de aceste preciziri, pot exista cazurile date in tabelul 22.1. Tabelut 22.1 So estos Tide ot | Eehilibrat | Siete | Desechlibrat Nesimetrc Nesimetric Eehlbrat Nesimetsie Ns imetsie Desechlibeat Nesimetrc Numai intr-un singur caz (sistemul de tensiuni este simetrie si recep- toral este echilibrat) rezulti sistemul de curenfi simetric. 22.1. REZOLVAREA CIRCUITELOR TRIFAZATE ECHILIBRATE, ‘ALMENTATE CU UN SISTEM SIMETRIC DE TENSIUNI ibrate 22.1.1. Receptoare trifazate ect stea La receptoarele conectate in stea, existi sosibilitatea de a se lege imprennd nulul receptorului 0’ cu nulul generatorilui 0, conform schemei din figura 22.1. Se dau tensiunile de alimentare (tensiuni de fazi), care 280formeazi un sistem trifazat simetric direct: = 0,5 Ui= Uy; Uy = aUy, (22.1) jar impedanfele celor trei faze sint identice (receptorul este echilibrat): Baka Zare (22.2) Se presupune ci impedanfa con- ductorului de nul este Zo, iar tensin- nea intre nuluri este Uy. Curensii pe cele trei faze vor fi dafi de relafiile: +h+ly (22.4) Se aratd ci atit tensiunea UJ, cit si curentul J, sint nuli in situasia presentatl mai sus. Adunind relafiile (22.3) si finind cont de (22.4) serult E+ @ +4) U,— 300) (22.5) Deoarece 1+ a + a =O (vezi relatia 21.9), reaultd ue(E L (22.8) , deoaréce Z si Z» sint mirimi finite. Din (22.4) care conduce 1a rezult’ apoi J, Curenfii, din (22.3), vor fi deci Spf als Tete 02.7) Laefih (22.7) deci formeazi un sistem simetric. Reprezentarea fazoriala a tensiunilor 51 curenfilor este data in figura 22.2. Din cele prezentate, rezulté ci in cazul unui receptor trifazat echili- brat in stea, alimentat cu un sistem simetric de tensiuni, legitura de nul poate sé lipseascd, iar curentii pe fiecare fazi (relatia 22.7) se pot 281Pig. 22.2 Fig. 228 calcula ca si intr-un circuit monofazat (fig. 22.8) clruia i se aplici ten- siumea de fazi (misurat intre o faz’ si nul), deci: YF ews, U e-w, Se considers acum (fig. 22.4, a) ck receptorul echilibrat in stea are impedantele de cuplaj intre faze Zy. Aplicind teorema a doua a Ini Kir- chhoff ochiurilor indicate pe figuri, se obfin ecuafiil (Z— Zy)h, — (Z— Zs) Is (22.8) ad) a (229) Un=Z ht Zuds— Un =Z + Ie + Zuls— Zs — Zul “Aceste ecuafii corespund schemel echivalente din figura 22.4, b. Adici, receptorul in stea avind impedanfa proprie pe fazd Z si impedana de cupla] Zy este echivalent cu un receptor in stea, furl cuplaje intre faze, avind impedanta echivalentt pe faz Z= Deoarece receptorul echivalent este echilibrat, curenfii prin fazele receptorulti vor forma un sistem trifazat simetric si ei se calculeasé sear cu relafil de tipul (22.7), in care impedanta este dati de (22.10) (22.10) — Le 19-35d 1935 22.1.2. Receptoate trifazate echilibrate in triunghi (fig, 225) £¢,ditu tensiunile de linie (veci paragraful 21.8) Use U, formeazi un sistem simetrie Ti Un = aU,; au, (22.11) fi impedantele celor trei faze ale receptorului (dentice) : Za 1m Us, care (3 Z=Zen, (22.12) Presa aes Lop Juv Jes prin impedantelereceptorulu (curenf de fazt) ree eat Lp. ny debitai de surse (cureng a tear Curentii prin cele trei faze ale receptorului se determind imediat in funcfie de tensinnile de linie care sint eplicate discs impedantelor recep- torului : ew mation, ? Zt ewe Ze (22.13) agg Catentii de line se determina aplicind teorema fintfi @ lui Kirchhoff in cele trei noduti ale receptorulai (22.14) (22.15) (eather afl — a) he 22.16) Atit cureny simetrice. Intr fii de linie cit si curentii de fa; fe valorile efective exist} relatiile : l= Wl, adica 1, = y3r,, (22.17) Diagrama fazorialé a tensiunilor tensiunea U7, formeaza sisteme trifazate fi 6 curenfilor, lund origine de fara U, este dati in figura 22.6, ”Pig. 22.7 Ca si in cazul conectirii in stea, un receptor trifazat cu conexiunea fn triunghi, avind cuplaje magnetice intre faze, admite o schemi echiva- lent& in triunghi, in care impedantele echivalente ale fazelor (fig. 22.7) sint egale si date de relafia Z=Z-Zy (22.18) 22.1.3. Puteri zate echilibrate in rojele De exemplu, pentru receptorul trifazat in stea (fig. 22.1) puterea aparenti complex absorbiti de cele trei faze (pe impedanfa nulului se consumé putere, deoarece Jy =0 si Up = 0) este: SHU H+U, B+ UB. (22.19) Curenfii complecsi conjugati sint din (22.7) Us gto; Tp ater, (22.20) a “2 z Introductnd (22.20) si (22.1) in (22.19), reaulti $= U, Ye + CU Ler + PUL. (22.21) Gom ins ot = 1, rezulté ch cei ttei termeni ai relafiet sint egall intre S$ = SU jLpi* = 3U1,cos 9 + j3U;I,sin 9. (22.22) Marimile U, si J, sint tensiunea si respectiv curentul de fazi. Relafia (22.22) di puterea activa si puterea reactiva a sistemului trifazat : P =3Ujlcos9; Q=3UjIsing (22.23) Puterea activa se poste deci misura eu un singur wattmetru conec- tat ca in figura 22.8, pe o singuri faz a refelei, si deviafia instrumentu- Jui se va inmulfi cu ‘trei 284ee Ue watieins pe Z eS 2 3 4 0 oS ne Pig, 22.8 Fig. 228 Daci se utilizeaz4 relafiile intre mirimile de linie si mirimile de faz’ (relafiile 21.30 si 21.31), puterile in sistemul trifazat (din 22.23) se pot calcula on relafiile P =A3U,I,cos 9; Q=3U I,sin 9 (2224) ‘Deoarece conform teoremelor de transfigurare, orice admite o schema echivalenté in triunghi, relafiile (22.24) sint atit in refelele echilibrate conectate in stea, cit si in refelele echilibrate conectate in triunghi. in cazul receptorului in triunghi, deoarece nu exist punct nentru ca la receptorul in stea, se realizeazi un ,nul artificial” ou ajutoral a trei impedanfe identice (fig. 22.9), pentru a se putea amplasa instrumentul de misura (wattmetru) 202, REZOLVAREA CIRCUITELOR TRIFAZATE DEZECHILIBRATE, ‘ALIMENTATE DE LA UN SISTEM NESIMETRIC DE TENSIUNI Caleulal cixcuitelor trifazate dezechilibrate se face in principal utilizind teoremele Ini Kirchhoff, férd alte metode speciale. Dack neutrul O al generatorului este accesibil, se presupune in gene- ral Ase cunose tensiunile Uy, Uy, Us intre cele trei faze si acest nul, care formeaza un sistem nesimetric, deci este valabild inegalitatea U+Ur+ Us #0. (22.25) Pentru tensiunile de linie este insi stisficuti egalitatea evident Un+ Un + Un =9, (22.26) indiferent daci sistemul este simetric sau nu. fn cazul cind nuful O al generatorului nu este accesibil, se presupune c& se cunosc tensiunile de linie Us, Us, Us, care satisfac egalitatea (22.26). 285ig, est se poate alege erbitrer un punct ,,reutru artificial” (ca in fig, 22.8) are in uncle cazuri poate coincide Gu una din bonwle Cred Ge alimentare. Tensiunile m&surate intre cele trei faze sf culul aetifienes Se numesc tensiuni auxiliare. 22.2.1. Teorema potentialului punctului neutru Considerém receptorul deze librat din figura 22.10 alimentat de Ja refea cu nul accesibil. Sint ey dente relatiile Yieu-U, Ue-Usi Ue=U.—Uy. (22.27) Aplicind teorema inti a lui Kirchhoff nodului QO’ reculté : Lthth=h=Ux, (22.28) Din legea Jui Ohm, curenfii celor trei faze sint : h=U-M=U-UWNs ts L= (Us — Us (22.29) Adunind relasiile (22.29) si finind cont de (22.28), se objine Potenfialului punctului neutra Uy = Btw s OY (22.30) Aceasti teoremA sti a baza rezolvirii tuturcr circuitelor trifazate cu receptorul in stea, indiferent daci generatorul are sau nu neutral accesibil. De exemplu (fig. 22.11), dacd null nu este accesibil, se alege arbitrar ca ,neutru artificial” punctul 0. In acest caz, in relafia (22.30) rezulti ¥, = 0, deci: at UN + UY 02.31) Wa et Alegerea arbitrari a neutrului artificial O se face ta practici astfel incit si existe 0 exprimare ugoari a marimilor U,, U, si Uy (care intervin Ye Fig. 22.10in relafia 22.31) fn funcfie de datele probleme! adic in functic de Ui». Un si Un). Se poate alege drept neutru artificial punctul 2 din figura 21. In acest caz se pot scrie relafiile: We=0; Ur=Uisi Us —Tss, (22.32) si (22.81) devi Curengii in cele trei faze se calculeaz4 aplicind apoi legea Iui Ohm [in deducerea relafiilor 22.84 si 2236 s-a finut cont de relafia evident’: Tis + Us + Un = 0). Bxempla Se considers receptoral fn stea din figura 22.12, avind pe fazele 7 91 2 ctte o lamp’ eu incandescent, far pe faz 3 un condensator. Daci reristenfa lmpilor este egal cu reso: teat condenmtoratat (Ry = 2 oe cere oi oe determine raportul valorilr efec- five ale curenfilor din fazele 1 gi 2, gtiind ch tenslunile de alimentare formeask un sistem. simetrie: Uy = a Uya: Un = Vee ‘Admitanjsle receptoraiul sitesarege Hinple eu «esi resetentt, report curenior cate egal ou £*Pert seasinailor deck (e240) Raportal velotilor efective rezalti : Bat+ Be @24n) ciek tama de pe fan ofl ete mal lnmlnoush Get lamps de pe fea s done, Ace Oo, sence oeiseast tn practic peat inicaren orl de susceinte « oe ‘Saccesianes Pon ae en cadince Lampe eprnah puters, lamps eprint slab, condenselar 22.22. Receptor dezechilibrot in triunghi (fig. 22.13) $i in acest caz sint date tenstunile de linie, caf formeazi un sistem nesistitiics dar satisfac relatia: Uae + Una + Uni = 0, Cum aosete, ous neste ied’ dizect. impedanfelor Taturilor triunghtului, curenfih din laturi (curengi de fazi) sint Bes Ty (22.42) jar curenfii de linie sint Lela-Ini Tat (22.43) Exempla Sh se rezolve circutal din figura 22.14, avind 1 gen jel aad (2.44) jee ano Za = caraia 4 se plied tenslalleslmeteice de sueceslune direct: Uyy = Usa} Ua = Ua 224s) Fig. 22:18cu relafile (2242) + (2245), 90 obbln caren de linie: alia + Bajo) = — wCLTUae 2245) Ty = Dylatia — joo) = — AED (22.47) yl Yaad — fata) = - ae VIUae Mes 2s) Pig. 22.15 reste tnteresant de observat of roceptoral prezentat tem de tenant sate snetre se eat Oat onto selailor (2-4) + (248), rend ets (Hf Gee AT cis enechliteet), dar sccenane invert, fa. gsr 22.18 ete ath dara Fert enc Ure Uy Um Hl « cuenpor de nie Z, ZZ, ta care win oigne de farK teasiunea Ty Observatt da) Deck impedaatele Unie de trousport ma pot ff neglite, ele e incnd (te ote) Mt fimpeduoyte receptoranl fa ste, La rcaptoral fa tang Gigs 22.5, ©) se efectucazd trans dercciec in sten (tg. 2218, 0) se procedeask spol coma 2; recivarea ete dott smbele sen apel de teorema potenfianial paactalul nevtre Ze Fig. 22.16 fe tat linpedanjele fazelor, mtodele precentate mai sus nu sat, ‘ilizate teoremele Ini Kirchhoft. toate devchrate ta sea, muscle stellor In general a rtarle omotoage au pot fi considerate ca find legate tn scewror stalelor In trianghl sf in acest cas lature vale, deci 9e poate gisi o schemi echivalent® ta by Dact exist cuplaie tm general, valabile i trebalese at ¢) ti eazul mai multor rece te afld 1a acelagt potential, dect Daralel. Se efestuese o transformare a th ‘moloage ale trlunghluclor sit legate in Dé telunghi pentrn toatt refeaus. in refele trifazate dezechilibrate 22.23, Pute tn cazul refelelor de transmisie a energiel cu fir neutru, zise cu patru fire’ (fig, 22.17), puterea complexi este: SHU + Uelt + Uli. (22.49) 289 19 — HecttehnictPaterile pe cele trei faze nu mai sint egale intre ele. Puterea activa este P= UjI, 008 9, + Usls 008 95 + Usls 008 5 (22.50) iar cea reactivé este? Q = U,l: sin 9, + Usls sin on + Uslasinyos, (22.51) unde g 9s, $i ge sint unghiurile de defazaj intre ‘perechile de marimi Us Li Oy Lys Uy Te ee © Hupresic 250) & piterii active corespunde mésurarit ef cu_ajutoril @ trei wattmetre (fig. 22.17), obfinindu-se puterea sistemului trifazat ca suma celor trei puteri indicat de fiecare wattmetra in parte, Fig. 20:17 .., Ii cazul refelelor de transmisie fark fir neutru, Mig. 22.18), deoarece avem indepliniti condifia zise ,,cu trei fire” Ltht+h=0 sau expresia puterii complere se poate pune sub forma: $=, avind componentele: P= Uish cos Wis, Lh) + Ussle cos Use, Js) O= Urals sin" L)'+ Usahs sin'(Uyy, 1). Expresia (22.54) 3 !) corespunde mésuririi puterti act numai cu doua wattmetre (fig 22.18). : (22.52) Aw 4-t-ne Pig. 22.18