EUROPA -IDENTITATE GEOGRAFICA. ORMENI $1 LOCURI | CARTE DE LITERATURA Agonie si extaz Toate drumurile ducla Roma it Aconie si extaz (1961) Irving (Stone) Tennenbaum Bazlica San Pietro, vizutd dinspre Tibaul{TevereIn fragmentul care urmeazs, este surprins momentul Jn care Michelangelo ajunge din Florenta la Roma, cautind smarea lucrare’ in timpul constructiel Bazilicil San Pietro din Vatican. Acesta este contextul in care sculpteazd grupul statuar Pietd. A/eeereee se asiguré c& patul de rumegus FP Mera destul de gros §1c8 bloc ea bine legat in caruta. (..) Merse In spatele carutei, mangaind coloana intimp ce se ruga caacel mijloc de transport subred (.) s8 NU se pribuseasca intrun morman de aschil si s+ fase in drum cublocul de marrnurd.(.) Roma, ca oras, nu ji placea. De fapt nu era un singur fas, ci mai multe, cu germani, francezi, portughezi, greci, corsicani, sicilieni, arabi si evrel strangi fiecare fn zonele lor, fiind la fel de neprietenosi cu strainil ca §i florentinil. Tot hoindrind ore intregi prin Roma, Michelangelo descoperi ca € 0 harababura: zidurile ei nesfarsite, care aparaser8 peste o jumatate de milion de ameni‘in timpul Imperiului, ad3posteau acum mai putin de saptezeci de mii (.) Contrastul cu Florenta, care era omogens, compacta intre zidurile ei, maculata, © republic’ adevaraté, care a inspirat arta $i arhitectura, crescdnd rapid fra sSrécle, mandrd de traditile ei, era pentru el evident. (.) Seulpta cu o furie neintrerupta de la rasarit pand la apus, apoi se arunca in pat fara sa cineze sau s8 se dezbrace, ca mort. Se trezea in jurul miezului noptil improspatat, cu mintea clocotindu-i de idei pentru sculpturd, dornic s8 se Intoarca la marmurd. (.) Se indrepta in sus cucioptitul,avind constiinga formelor liberate deja in jos Blocul aducea fat’ in fat’ sculptorul si sculptura, legati de o tristere tandra, Simtea ci celelaite Pietd sumbre sineiertatoare erau cu mult n.urma lui, cu mesajul lorde dragoste umbrit de cel sangeros. El refuza s& sculpteze agonia, Giurile cuielor de la méinile si picioarele lui Christos erau puncte mici. Nu era nici urma de violenta. isus dormea pasnic in bratele mamei. Cele dou figuri erau scéldatein lumin’. Christul sdu inspira simpatie, sinu aversiune, (.) NU incerca s3 tl fac pe Christos divin, nici nu ar fi stiut cum, si il cu profund uman, Capul Mariel era delicat, cu traséturi florentine, iar fata ~ca_a une’ fecioare tacute si stapaine pesine. (.) Intt-o dupé-amiaza, tact in catedrala Sfantu Petru $i vazu familie cu cBtiva copii mari stand in fata statuli lui. (.) —Thi spun c& recunosc lucrarea. Este a individului acela din Osteno, care face toate pietrele funerare, (..) — Nu, nu, este unul de-al nostru, Cristofor Solari, zis Cocogatul, din Milano. A fScut multe de-astea in acea noapte, Michelangelo merse pe strazi cu 0 desaga verde din panz3 de veld in mana, Intel in Catedrala Sfintu Petru, lus o lumanare din desaga, o puse in bucla de la palaria lui i lud dalta si ciocanul Ig ridica uneltele si se aplecs peste Christos, astfel incat lumanarea sa arunce o lumina statornica pe pieptul Fecioarei, Sculpta pe fasia dintte sani acesteia literele: Facutd de Michelangelo Buonarrovidin Florent DY) extras din Irving Stone, Agonie s extaz, Cartea aV-a,Orasul Ed. Adevarul Holding, Bucuresti, 2010 Analizeaza fragmentul slexirage caracteristcile geoarafce ale oraselor descrise intext. Grupul statuar Pietd TERRA MAGAZIN «9