Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • PC Norii

    Uploaded by

    Passamonte Florin
    68 views110 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    68 views110 pages

    PC Norii

    Uploaded by

    Passamonte Florin

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 110
    Petru Cretia NORII EDITIE DEFINITIVA, univers enciclopedic Bucuresti, 1996 Coperta reproduce: R ISBN 973.9243-27-4 Magsitte, Le Séducteur, 1953 NOTA ASUPRA EDITIEL S-a intimplat ca prima editie a acestei citi, apirutd fn 1979 la Cartea Romineasc’, i aiba un destin, Spiri- te alese si exigente au prequit-o si uncle chiar au iu ito si am aflat oi a pltruns cumva in constiinta a {si trian pe atunei marea fervoare itepetabili a lecturilor eu cafe unii dintte not incetm fo se explice pi Poate aceastl soarti a citi sufletul reprimat al avelei vremi, pe care ea il indrepta stiruitor cltre un spasiu totodatt zilnic, la indemfina ‘ticui si imposibil de supus fie si celei mai vagi con- stringeri. Pe Hing asta vor mai fi operat si alte detes i, fape este ed acest vent fick diveete si fir suit treu de citi la sir si producind uneori o anume satie tate, na elzutin utare. Astfl i, ingelegind eX mai stat vamenil care vor si eitease’ accast carte, m-am hotirft Sik fac citeva indreptiri — conforme cu o anumitl rij legile nescrise ale expresiei lterare — si nie spit de a respect i ada Bi alter ct ul fn care a fost seis inti. In fond Nori sing, prin 1c, ear putea fi sport de oricare dintre citi totii ci, m-as putea socoti liber si o tie eu insu respecting esenta, Daratunel, se poate intreba cine va, de unde eal area acestei versiuni ga editie defini- tivk: 0 carte deschisi au e definitivd nici ack. Ad virat, dar ceca ce, prin firea lueruilo, se inchide unde~ vaeste siul anor unei vii. [n acest sens am simtit ed wremea si mi despart de Nori la momentul cel mai pottvit, adied atunci cid mai puteam s-o recitese si, pe alocur, -0 rescriu, eu fervoarea de odinioati, con trolatt de tot ce-am mai invatat de arunei in materie de arti literarl, precum si de sentimental cl sint unele Gator care trebuie onorate tnainte de a fi prea tirzu, Nu mi amigese cu certitudinea cx acum, in alte time puri si fm mfinile aleui rind de cititori, Nori ar putea aavea acceasi soar ca odinioard. Mi muleumiese cu gin- dul ef, reluind-o, catea mai era ined vie In mfinile mele sil, pentru a-si implini mai departe menivea, nu are neyoie deeit de un numar de cititori de tn anume fel, cei sensibili, prinre altele, la fapeul ef, printte nots despre nor, sine risipite fn cartes aceasta multe rostt poate obscure, unele foarte scurte, care nu sine alteeva deeit niste incantatii, mici vidji Rieute din cuvinte, fragmente rizlete din marele rit de transfer al sufletw Jui intro alt zon Numerosi citiori mi-au mirturisi¢ cf nu pot citi toatl cartea la sit si au dreprace. Segmentele sint 1 marea lor majoritate, nu sint in suite cle sint menite fiecare, in sine, si constitu in cititor, cu participarea lui, o stare de univers. As putea admire ¥, mule fiind, fragmentele pot obosi. Dar nimeni nu, te obligi si le citest altfel decie au fost scrise, la puri, dup searea cerului sia sinelui. Si Fie prea multe? 6 ered, Mer din perspective relat inte sults e universul este infinit. Norii sint o foarte mici, aes tea cite Fam fost fo neinsemnatd culegere de impresii a Jute unc viet. Fieeare e liber sisi trfiascd proprile date un F ine propre seiti de univers. Pentru asta poate nici n-are ne Asa cred uneori,alteori cred ct textul © Itfeln-as fi scris aceastl carte Petru Cretia Este greu de inchipuit un om care si nu aibi o anu- itd relarie cw privelistea cerului. Acest mare spectacol ¢ stnivechi si ecumenio, experientl vie si fnsemnatt a fomeniaiiintregi de la obiesia ei, De aici gindul unei cieti despre nori si, in general, despre ceca ce se vede si se simte privind in sus si a inale, deasupra oraselor si 4 pidurilor, deasupra muntilor sia mail, deasupraisto~ rei. Desigur, o asemenea carte poate f Ricut in multe feluri. Tocusi parci ea nu trebuie gindity cao structurl coercitivi, ci mai mult ca un spatiu aluziv de rever- berutic a unei emotii elementare, difuze si festive. $i nici, desi n-ae fi cu neputine, ca un discurs concinut si curva articulae si construi, si nu atte de teama unui Imigilos picts, eft din respect peneru nacura sau esents celor ce ati loc in cer si in noi. Diversitates lumii este tuna din expresile liberi are de mule inet, fiind de spus ativea, ne-a pire riu cl n-am ficut-o impreuni cu ‘mai multi. Tuenul din Babilon putea fi oarccum cli si dupa ineurcarea limbilor. La urma urmeilumea, cas ‘nu moar de utul eleat, va si fie, eiminind acceasi mereu alt si in mule hipurialea si, n aceasta, noi si timpull sineem cele mai us unelte ale 9 Petre Cetin Pe de alti parte, luind de data aceasta n seami depiirtarea care se asiza eu vremed intre generat, ne aflim, dacd nu Cumva Iam recut de mule, fa pragul unor mari roucati ale Sensibilicitt si, implicie, ale expresici, si poate este bine sit Consemndm, pentru urmasi, mirtuiile chipurilor nowsere de a Simei lumea side a ne simi in a, gindindu-ne et poate insesi vechile vise pier in calea celor noi si ci ar fi picae si pentru Vitor sf fie mai siraci de ale noastre si pentru noi si fi recut ‘nual amar decitarhaici sau witati sf fi ajuns indescifrabil. ‘intele ca noi, ficute sidin seme si din timp, sine destinate Altfel decad de la ‘sisi instituie si ssi cranstituie Mines fing lor ‘Siar mai fi ceva de spus aici: acela care, asumiindu-si soar ta, nesilie si neorbit, se simte fiu, partis si martor al unui Toe danume si usmas al lungti sale vremi poate avea si gindul ek incolo de atites intimpliri, mu toate bune, exist o duracd tclor fied glas si fied nume, clrora, dintre tae, singur ecru! eet fast dat fit de pavtnire si le-a fost dat inreg, eu vremes ui eu tot, stdpin peste mpi si roabil nimi. Corona Borealis in seternuim resplendens super Fontes nes, super istic mundi La muntit cei mai mast si la deserturi, la cundee, oceane, cataracte sau Ia imensii codri de la miazazi fajungi mai greu sau poate niciodaet, oriit ai da si ai visa, Dar cerul, care se amestecd in toate si hotiniste si de frumusefea lor iti sella IndemInd zilnic, de oriunde, trisicine-ai fi, cu pretul unei simple ridiciti a ochilor ‘Sore el. Si poti vedea in el nu numai centr sistemulu restr planetat, izvorul luminii, nu numa priveliste fi peteche a norilor, ci, jumetate din timp, insusi ma rele cosm, lumea tuturor lumlor Incununat de fragezi nori, pimincul nostra vechi caltoreste, dupa lege, fh pustil lumii, De ce e-asa de gn cerul lor, in triumful clipei? De ce alunecs si ei in timpul noseru, peste atftea zile unde nu mai sintem sau unde niciodati nu vom fi? tinem pind si pe nor, eu « Noapte, arbori in cear!, cerul: bole neaget, egal si itemediabil neagri dulce, miraculoasi amintirea si pu- tinta cerului albastra sia fuminit 4 Petru Crain Ger intens albasteu si adine fn ultimul amurg, burat, in spume, ea un ocean teu, ~ Cerul nu numai cl ne insoreste pretutindeni, ci face parte tot mai mult din noi Privitorul sel fn virful unui munte, la primul ccas a zorilor, ind piclele nopti prind si se inalte din efmpii, sledtuind o mare albi din care mai rimin necotropite doar ostroavele culmilor de deal, o mare astfelluminat de tncfia lumind ineft nici mare fie vine sub una miezului de noapte nue mai rece si mai linisttd deci, ea, $i cind incepe, Meet, si se destrame, atunci sub) tunduirea ei, printre spume, pimincul si ageziile lu, ple sunile verzi si furile arginct se steivid pierdute ea 0 Atlantid din ce fa ce mai impede tn eresteres luminii n risipitea cet Dar citre amiazalpiclele gonite se aduni in ripe si ponoare, ure pe albille lor si se astern, sidefii, pe piepeul la al dealurilor mai inalee, nipidin. du-le vinjoasa ondulare eu mit de hectare de luming inteupati, acoperindu-te de tot o vreme, pint feuntile lor elmin biruitoare ta sifliticia albastr si cerului. Putin mai trzi, aceleasi ceturi se chidese in neclintite tumuri de roc albi, erescind mercu mai sus spre cer si aruncind pe stinei umbre mere mai hu iar apoi din albasteulstins al orizontului prinde fintd i sporeste fn valuri inguste si negte o pina ew urzeala cenusie care cotropeste pas ct pas cerul si si arunel tumbra de eclipsi peste fntregul piimint, amutind timp. de o clip nesfirsit fosnetul runzeior si cintccul psirilor, pentru ca dup accea, firk veste, si se vad plutind deasupra pripastilor sia piscurilor, ca nist ul ‘ort sumbri si umezi ai dupt-amiezii. Apoi se stimeste vintul, albele curnuti se inosesc, sterse din temelii, si Ni perdcle opace de ploaie se desfac peste vii si peste Incuri, inspumindu-le liciulstins. Si neori, spre asfin- tit se slobaade furtuna peste fumegarea iiltimitor, pur- find si sfreecind abu viforosi fn al efroralb erincen se istoveste ultima luming; jar soarele coboari singeriu prin zbuciumul norilor si prin nipustirle vineului ca fnte-o osind# fir iertare si cotusi las fn urmii, sus, pe albele piscuri de zipadi pustie, suprema amintire a Juminii, ca o cununi de visate diminet Vintut umple cu purerea sa spatiul intreg si poartit ex el, prin Ttunericul norilor,scipirile soarelué ea pe niste vuleuri roitori si ca pe niste Finduncle fulgerind Sntre pimint si ces Se scuturi un nor trecitor, cade © moale, seurti, cali plouie printe raze de soare si aerul miroase a flor nevizure, Vrije este amarul cer si sufletl priveste, prin stra- turile sale staivezi, in sine Insusi Puternica amintire a mirii dati de pinzele de ciras, fopite, estompate intr-un cer viu, cu ochiuri adinci, albastre, fluide, frimintare, fremicitoare; lumina era Hlcoroasi, intensf, dar nu asprl si cerul ficea valuri $i spume usoare, Ce am gindi, taiind pe meleaguti de picle sau de ‘neguirijoase, dacd un cater ne-ar spune ci fn tara Tui 8ceste ceturi se inaltd tn vizduh si ed pot dobtndi acolo ‘uloarea purpuri sau accea a aurului ‘mai intense ori mai gingase culori? wdeobste, cele 13 Patra Cretia {_ Privité din adinc, marea isi este sie insisi cer, dar cu Imai stinse, tot mai stinse noptisizile, vesnic pustie si de stele si de nor Tot spunem cind una, cind alta despre nori in ‘general, dar sint inte ei deosebiri uriase de chip si de ‘sens, si ce au comun oare, de exemplu, grelele cirezi de dihinii negee si care fntuneci pulberea sub nivala fu abur de cristal ce insteleazi uncori, disparent, tnaltele finutue intunecat-albastre ale zilelor de vari? Entre noi si imperiul mortii se afl din vechime tulaer, puternicul duh neviaut al vier, laptele ci dis fan, El simqurilor i se destinuie numai ca azur si ca sl. albastrul lumii din sul ilelor noastre, el min= slierea si biciu, ricoarea, el autorul atftor misciri, de frunze si valur, de nisipuri si zipezi viscolit, de albe pinze cindva, de nori si de umbre de nori. Lucrurile se leagint, se umfli, se apleacd sub vint, se zbuciumi, se fring sau se spulberf, alunecd, plutese, se inal, tresar Lucrutilefosnese, suierd, gem, vuiese sau cund sub vint. Tar lumea este astfel mai frumoasi si mai vie, i au un spor mai mic puterile singurdtiti tn lucrarca lor. Jn neineifined flintind, sub cer, atftea cru Ti a5- reaped om. 17 Dinere cei care au vizut cerul, cei mai multi vor fi Fatotdeauna mort. $i cot mai multi, orieit ne-am ‘multi sub cet. Astfel e¥, spulberate in aer, topite in 14 No ape, Ingropate fn pilmint, sine cerurile fr numir ale ‘ochilor apusi Asa cum fn lumina albi sint ascunse toate culorile, 1m ulcerea zilei de azi se simteay cuprinse toate sune- tele cu puting ale acestei lumi si-ale oriciret ala Spre locul acela, un cere infinit, 0 ostenealf fiberd, unde a fost, in deptitarea anilor, o lumind, un cup, 0 pedeapst. Benzi negre si benzi portocali trise puternic oblie pe orizontul foarte albastr, 1 In zilele noroase si posace, pltrundeti eu gindul Gincolo de bolta de ceati amortiti, in lumea 2ipezilor soarelui, tn fericirea albastr, Aprindeti tn amurg multe si mari ficlii, tot efte sapte de fiecare dintre cele o suti de culori ale curcubeulu ‘i miroasi a novi, a act, a Vint, a lumind, a noapte, a stele, a soare indepireat; asezati-vd, ingeri, in patru zi sictntat, tncet si lim- pede, cintecele seri, cintecele zorilor noprii Ingeri dintre pimint si cer, nu stati degeaba fn arm uri fade, prin copaci, ca niste pistri mohorte, dati ‘muritorilor privelisti noi sau tnviat-le pe cele vechi, si sa si azi, un numir de clipe. Ceva din noi patrunde tn lume si schimba ceva: ar- ddoare si fum, luming, cenusi,o alt sclipire a steletor. 15 Petru Crain \Soarele pirea explozia unui proiectl intro pina de api mlistinoasi si fird adtncime, Cerul era bitut de vint, de uli side nod gi de usoare stingeri si aprinderi, Ineeun plienjenis de raze si de gene obosite. Piatra si vintul au-si sine Jor insile piatrl si ving lumina nu se lumineazi pe sine, ochiul nu se vede pe sine, dar gindul fs este siesi gind si pe sine se poate In rinduiala si statomicia cerului astral se-ascunde universul vin, infiorat mereu de primeniri si de dezas~ tre al cdtor chip indepirtat ni-ljoact oarecum, in cerul nostru, feluri de nor sichipuri de noti. ‘Nu numai cerul: pot priviasa orice, Ci torul se as- cunde in propria sa revelatc.Iar lumea fntreagi nu este decteo fale minciun’. are n-ar fi bine si putem vedea 0 clipa cerul si Iucrurile lui eu ochi, cerului orb, ai cuturor silbaticiu- nilor de pe paint? In adeviu i hn al une ins i ru par abut pine pasteat rangul de et sorigen i cert in et. Initkimi to aburolorizontulu, nod de ple, fam si vapori, enuptic spiral din trupul de piatr al mun- flor cu mai pale de fum gr-mat si fin, lamina ea de 16 Norit niste fulgere IZuntrce, iar m jur un urias amficeaeru de nor luminosi. Adesea cerul tilizuieste ca marea cu spumele ei, dar nu e de vizut decte rar asa, noaptea, sau fn amurgul tii, ca azi, cind sus, deparce de orizoneul care se ri- cea Incet, se vedeau deja ape adinci, itunecat-albustre si dungi de spumd nebuloast,alb-fosforescente. Cerul de toamni, putin gilbui, ea iluminat de lamp slabi, acoperit de nor; jos, furnurile caselor de scecasi culoare par zeci de izvoare a clror curgere neviizuti se pierde in marea calma de sus. De prea cruda lumini, tn lumea ochilor incep sX se astearnl peste lume, lin, din cerul erfncen, mari si usoare umbre dupi umbre. Ciitre apus eo clipa tn care albastrl zilei, inainte de 4 cipita umbra si adtncimea tneunericului, se decolo- reazi spre occident pint la un albastru spc, dilua, poi pind lao stelucire albi, rece, fri adincime. Intre ‘area albastrt a zilei si aceca de bezn4 a noptii, apele cerului rimin un scurtristimp irk culoare gi se arat de substanta eterului, apa luminoast a zonelor inate, La acest ceas conturele terestre sint foarte nete si obiectele capi culoarea metalick a intunericului ‘Sint lucruri care vin si tree s-t fc un sema situ in- cerci sil spui si spusa tie desartl sau geesitl. Le-ai ‘ngoni si paret-ti pare riu de ele, cl au de pitimit o vind care nu era a lor. Ch trebuie sf fe sterse din eritul thu, ” asa putin, nar fi nimie. Dar sovii si le-arunel printre atitea clipe duse fird urmd cind totusi una au Lisa, asa ‘cum au putut si ai pucut. E tise cd nai stiut sf spui ‘cum ured nori albi sub soarele de mai cum au ureat tn iua-aceea, nu in alta), cum, aled dati, tncercau si se Inalfe, greoi, cu aripi ude, pierind de-aceastt incercare, ‘cum fnspumtarea lor se pribusea, bogatt si reve, peste meterezul aprig.l orizoncului, cum vorbe prea frumoa- se pot mislui putin sau culbura inflgisarea frumoasclor ‘ntimpliei ale unui amurg, regreti cd nai stiut sf spui ‘mai bine ef erau culbur si cenusii cu virteje cenusi si spume sumbru-albe (cum si crau, dar asta nu-i de ajuns), cc huminile albastre, de otel, ciau tner-un anume feb ccenul intunceat si dus, ef nu ai priceput prea bine eum teste soarele din vis, cf ai citi gresit in norit unei zile cculoarea mitii vera, ck nu e mare lucru siti pari cite- fodati cerul ca o muziel ajunsi tie de mai departe deci. cerul insusi sau si-l vezi prins silnic taco urceald rari, tem si iremovibill, Sau cX nu este nimic mai migilos exact 31 nici mai plat decttsX spui cai vizut ta cerul apos al diminetii delicate flori prelungi albe-roz-ce- ‘sii sau un cer albastru, pusin stins, cu flori de cumu- lus bine fnfiipate si statomicite,atinse de ube usoare ‘intro lumini dulee-obositl si lcoroast, alta dectt acces, blind si ea cate ilumina, in nefiinea unei alte zie, niste frasini inali pe un perete de nori de culoarea ardezici. ‘Sila turma urmei pori sf nu vezi, poti si si uiri cum se izbeau de stinc, ca valurle unei mri ugoare, noi sui sau cum ridica vinnul spuma din tncunericul mati spre cerca pe o ceati, ca pe 0 2ipadd a prvi si-a paren. Si ‘oare cum a fost cu-adevirut acel rece tumult de nor prelungi si negr-argineii din luminile noptii sau oare de ce chiar de purpurl stearsi plreau pe orizont nalu- 18 Noris cile nosilor? De ce virtej de pisiri mici pe sub nosi de furtuna, de ce chiar nosi posomorite vireeje si tximbe de praf printre stelele albe? Si totusi lined’ moenea, lumina acelei chinuite dimineti si totusi tn ticere si tuini se nase din eleind noritedtze cer si sine destule Zile a edror frumusete din nimica alta nu se zimisleste dectt din umbrele nopti, djinuind nevizute printre rele lor, sialtele th care, ca un abur greu si cald, viata urea, tn cereuri lenese si larg, citre zenit. Si fie oare vrednic de uitare cerul acela ingust de mai ier in care ul se zbitea fntre erengi nirivase si norii niuci? Si ‘nu bilgim de seami cum se sterg adesea intocmai ea burul une sufliri pe o oglindz? i, printre stele, cum, se mised? Fug sau curg, alunect, plutese, se alin sau pict dar n oare cite chipuri? Si cum sX spui acele multe slte chipuri fn care, din orizont fn orizont, se Inspumes- ‘21 fn vineul aspru gi finale, sub stelele uitate, tenebrele acelui ocean, stropindu-ne din cind in cind eu stropi mari? Cit despre nogpte, putem oate simi cum trece a prin trupusile noastre cao ap lind, ea 0 eicutfnsufle= titoare otravd scum aluneet prin negura viselor noastre astrele eci si erufage, fn vreme ce afarl ard mai nesta- tornice stele fn vintul negra si mut al nopyi tail si lei dati mai clemente stele fi topese lumina ca o rou peste somnul nostru? Slugi proaste sinteti voi, euvin- tclor pestrite si bastarde care spuneri cum doarme lueul greu si adinc sub gesul cemit al norilor pusti, visind ‘ori tn azur si lumina, ciiacee furnuri de gheagi, abu si unui mare cristal nevizut ce se desface si se desple- teste mindru minunat de sine. Sau cum ci soarele se vedea azi (In care a7i?) ca tn fundul unei ape riscolice de fum si cd o parte din visele noastre sin¢ tiate din ‘marmura sau din bazaleul etemnilor nori, in timp ce, 19 Patra Crea ‘deasupra ochilor nostri fnchisi, fn cerul stein, lumi mute se fe si se desfuc. Si se tinise atitea ginduri nerostice ‘ntre umedele aurore rugini, cu iz de frunze mosrt, si pribusirea norilor in viforul vorace al amurgului, tne parc auzi cum vorbele fi cer iertare si se naltl stele i coboart stele peste moartea fnci unei zile, iar dimi- nneata se va reaprinde tremurind. $i daci cerul curgea domo! cite apus, iar nori lui pireau purtai, ameste- cati fn valuri albe, valuri sure de un vine venetic nuvi poate vina niminui decfe a gindului situl de sine si de Tume, laa cirai margine de etre nestiut noi stau une- ori silbatici si sterp, asteprind parc cine stic ce rizr tire sau numai ca puterea umedi a pimintuli, mustirea lui de seve si de limfe s& infloreascd iar sub focurile soarelui. $i care nuvi adevirat sf spui, chiar daci e de- ‘geaba, cin dogoarea verii, mari nor’ albi trecut-au sub privirea ta dinte-un ale timp, deasupra lanurilor coapte, Indelung, ei, ale dati, in umbra norilor bruni, tumina ‘miezului de 2i prea cao luminil de amurg si-apoi, chiar fn aceeasi2i, dinte-un cindva azi devenit aproape nici dat, asfingieul nu era decit o pinzi usoari si fini de plosie purpurie in adincul unei lumi intuneeate? Desi- Bur, este treaba ta cl ai vizut resturi de curcubee fis: pite de ving, margin de nori cu dogori de zipadt, ef si frit un fin vizduh de toamni si de Lund si colbul alb si Incins al norilor de vari sisuisul nlvalnic ete soare al ‘mirosurilor pimintene si coborirea lor, cu el, fn ve cchiul incuneri si 0 ati de tnceatt ningere prin furmul tunei seri, Dar nu e doar a ta dae, juctndu-te eu vor bele si risfitindu-te fn alindtoarea ta mihnire, s-ar in ‘mpla si fii un indeajuns de bun, chiar dacit prea stin- ci, mijlocitor, Sau doar un martor, gingav si uitue. Si totusi martor, Astfel ef tot ai spus cf cerul, azi, ¢ ea 0 20 pfelt albasted care urcil din piimint, nu foarte sus, of alefel, eX ziua tnsisi este ca o cea, tot albastr, arun- ‘ati peste cerulInstelat, cf valusi foarte mari steopese ‘cu spumi norii negr-verzi, ek boarea acestei mocitloase si nveninate mii ured prin dimineata si ea fnstelac, cf lacuriinfiorae de vine isi tremurl lumina pe eetele de nori, eX printre nor, alti nori bat vinturi fierbingi si ct zavistia lor stieneste negusi mati si ele, Nu se ridicd norii din piduri si nu pornese alene peste cer, peste cimpii si miri, umplindu-ti gindul de rumoarea marilor aledtuiri purtate adie de departe fn gloria lor? Si nu ardea un foc mocnit in norul acela crziu si vremelnic? Si nu par oare tot din cind tn cind, cenusile adinci si preausoare ale anilor stini, ale anilor arsi, pe Tatinde- rile vagi unde sporeste amurgul? Oricum, se poate intimpla ca orice e parere si ispitt si cuvint al lor, amigitor, plrelnic Tnsuisi el, si vink eltre noi, sit se Intrupeze in noi dintr-o nevoie mai adined deete plinsul sine poate fl iertat, Ai visut o lume seasi, cu plopi si drumuri sure, a rei singuri Iumind era a fictilor unor mari ferigi uscate arzind domol pe orizont, intro pina de fum, pilpfind si zvienind cu o neliniste posaed, Umbrele vagi ale lucrurlor tremurau, se leginau si se mutau, eXci ‘erat umbre de fMlffi si totul se mai vedea 0 datt tn aapele mute si Riri de luciu; greiesiefntau, foarte mult si sunetele lor gineau locul macuntelor lumini ale ste. lor noastre. Se simeau si oamenii, dar nu se vedeau si ‘rat de bund seams nepiisitori de cel eare, visind, tte: cea print ei, mergind spre orizont pe drumurile lor Petru Cratia Sint amurguti stinse cind verdele pimintului_de~ vine bruse mai intens,ca sub nipada muct a unui fluid verde, mai transparent decit apa, ori ca sicind verdele intregii primiver, uscat fn cer ca o esenel diafand, ear asterne in ora aceea pe pimint ea rou, dind verdelui ‘unei singure seri puteri fink seamin si o noblete ccoreasci, ficind dintco singurl sear un mare smarald, Privelisti dupi privelisti, infinite, decupate si orga- nizate de hazard, fulger! prin magicele noastre cris taline, stribitind inero alti lume, fir dimensiuni, de pure calititi care se compun si se recompun feeric sub flux de imagini, calc din care cinc-sase au un nume siestul, fri numic, nu, ‘Aburi rari, albi, purtai de vine in fundul ceruluis ‘alteori insi nu par purtati de vin, ei parci-si desPigoa- ‘tot mai sus volutele originare, cu fntoarceri de fintina arteziand, cu virtejuri elegance, cu impristier larg, toate iesind din puterea lor untried de expansiune si de nileare; aceeasi priveliste, estumatl imaginat, produce alti impresie, accea a unei cideri Incete, ocolite, pluti- ‘oare siti a unel irosii in genunea albastr, a ciel pro- agresiv spat adincime o dezvaluie rocmai volutele de. busi, care coboati, coboar, apo se pierd si pier abur fcestia par materia volatiizath care se desface ineruna sise ridied (sau cade), usoart, alba, curac Primivari, dupi-amiaz’: mari fascicote de lumini ‘albend, caldi si intensi sub un cer de nori omogeni albastra-violet purin Meordat ca dupa un tumule fa zorii unei fnseninie, si mai adine dectt cerul senin si 2 No dine, ea sicind ochiul ar fi fost gatas ating tn fundul acestor tenebre largi si calme stelele unui ale univers, saul poate gridinile iadului fnsusi, unde, in lumina Inchist si gravi a unui astfel de cer, apele curg vuind Incet sub umbrele nemigcate ale lucruilor si unde su- ferim de tor ce puteam fi Focul fluid si fnale al zilei de august isi schimba din ind fn cind culoarea, fremitind mai aspru, ca si cin, jos sar mai fi aprins efte-o pildure, efte-o mitiste, ite uflare este sufletul si, tot batind, cind moleom si ind aspru, prin frunzisul clipelor, finit, nenuni spre sear s-a niscut in lume, si vechi si nou, un foarte {in cimpie rfurile curgeau, iarba ticea cu frunzele sub cerul firk ving, soarele spre-amieziistitea si nu. stitea,lanurile se hrdneau cu raze si cu api, toute erat ‘cum au fost, toate erau cum erau, numai troitele drzi albeau fn timpul rlscrucilor, mori vechi se fmpeau eu. umea, stelele nu se vedeau, tot mai fierbince era pra- ful adine pe lungile drumuri, iar aetul plutea, bogat, Thal, visind mai multe feluri de singueititi si de uit, Vom fi fost printre cei din urmi st-i iubim acestui pimtnt vechile umbre. Spre bine si spre elu, cusind vor fi mule altele i alefel imparyte, altel adunate, altel risipite, iar ale norilor, mereu aceleasi, vor fi cu toute scestea altele, alunectnd si stind printre noi alcacuit si sseziri, pierdute pentru noi in vitorul lor. 2 Patsw Cr Viata nu ¢ vis. Doar pare vis cind flicirile nu mai sine deeit luming, ceatt si cenusi, si se descoardi cor- vile de are, si singele se face Intuneric, si legile se piers fn noaptes lu, si cele noua feriiri se fac tceri si orice rise pare depart, si orice semn devine numai semn. Mici avalanse de aipadi, @ contre-jour, de pe brazi intens luminati din spate de soare, par mici comete, ttanslucide, eizind prin ceruri de zipadi si de eetini Cer tandru, nori blinzi, In rozuri irizate, peste si- rari de munti candizi si geosi, unde suieri vincul de ‘2iperi — tn singuritace [Nori albi, umflati, dupa apus, pe fond gr fri obis- rnuitul roz, eu vagi infiorri pe conturul precis desenat. Intre ochi si stele dubul pimincului se-ntruchipesz {tn mirajele norilor, un ultim relief, o ultim vegetatie fnainte de neomeneseul nemisurat si pustiv La urma urmei, pentru nevoile pimincului ar ajunge 6 ploaic cenusie Ta tei zile si In zori si seara, poring (eat pentru rou. Restul ar putes si part un prisos 81 un prinos. Ge scarbida, spelbi cimpie si, deasupra, cerul al bast si fnspumat, plin de fior side virceje, de umbre: silumini, de aprinderi gingase, de stingerisolemne. Nori — privelisile viselor noastre, tirmuri pustit lande dezolate, nirte peste viata noustrd adeviratd, la “tive colt de drum, la orice ceas 24 Norit Risuflarea umedd a pimintului nui e veljmasy lumi aii, nici despor, nici roabi, ta seam pnd coral fama ae t insusi se topea cet aa in mbes mitt $i vere 4 sce, vuind, 31 se robe, pul verizindurse dem, staple force, upoud ce in tenebrele de sus. a ia Se Se pot vedes in cerul nostra, ctr orizont, ntre mai ‘si august, dup’ apus, nori de praf cosmic, albi atbastr-a- inci sluminosi, gingas a ciusi, msl de zece ori mai depaiai dece nori de abut si erste si ma frumos nobil, tana lr inal sisting, decit orice nor. Aproape ca siceal de lbs Je abst este umbr Turuilor te rad, no seni cin sous tncepe del ‘ne. Albastri ni se-aratt ee de pure nus cera deface ar cuts wo pra noastri. ora Uneori zeii par si calce peste noi si somnul nostra cu grija pe care o arath ea, si nu aseze peste noi coy ou peste noi copita eo. sds as, spun una sau a, big de scar intro ie penta a iabi deste ese de © prea tiiziu, oricit ne-am mai gribi. Ca nu soa Porrivi ce stim eu ce stntem si cu ce facems, ce vrem cut ce-ndniznim si ce putem, ce tinem minte si eu ce-am wit, ce etn ind eu ee In vis nici ce devine cu ce Patra Cratia Din adtncimile epusului se-aude goapea unor indoiel- nice confesiuni, aposcazii si abdicir, tn timp ce preft- ceuta lund tace, race si ascult. Ai visat nori; erai pared Intins fn pat, intro odaie intunecoasd, si vedeai (prinere gene, prin calpicura oblonului) © zoni dreapti si prelungl, strict delimi- ‘at, prin care se zitea tumultul norior zbuciumati de vine inte furcunoast lumind lunard, un spectacol de 0 calitate 510 intensitate care te-a fet, in Vis, si te gin- desti cd asisti la un spectacol esential, conarurat sub- stantei universului si totodati si simei o mare bucurie, clei spectacolul ers frumos si secret. Un apus de iunie, fit focuri rosi,limpede si cenu- siu, vizut de ici, de colo: soarele fasts, de argint c did, risfiint pe marginea marilor mase de nori de sub el, suri pin spre eproape negru; la risivit o priveliste ‘ark: un sul urias de nori care pirea linia de valuriizbite de girm a unei mari mohorte, cu vizibila iiltare sin tourvere a apelor, ale clror spume, pe creasta valului, rau bogate, compacte si fosforescente; spre sud insd cerul se deschidea larg, infini si pustiu, cu teva urme delicate de nori unii sur, alg alb-sidefi, si cu cfteva pisiri negre rotindu-se tn larg, Aburul apefor lumii trece prin cer si parci li se-aude risuflarea si apoi, deodat, in golul somnului, ecoul dis- tinet si fasumat: de iavoare si uri, de cataracte si mri, fn ticerea tn care n-0 sf mai fim fn stare si auzim, prin soapta primveri,fosnecul norilor noi, tn fntuneri- ‘cul fn case din tlcerea fick sfrsic @ luminiio si riming rnumai tlcerea, Norit ‘Tree orele prin vise si visele prin ore si toate impre luni se rotese, cu lumini schimbitoare, in apa usoarl si neagel, in apa sfintiti a nopti. Asti urea, cu moii aburiai seri irl veac,tipind ca iste berze, un stol de ursitoare, Si noaptea trecea fru spar eX trece si nimie nu spunea, Biri SI pari ed tae. Iesiti pe furis din lucrarea si din tihna piimincului si vi legitimasi absurd prin cer, flcindu-vi de cap cu lumina, culoarea zilelor noastre, Ascizi era plin cerul,stracuri-straturi, de tntregul ei tuccut, in asternucuri fot mai steivezil sii mai adinci, pind fn Toeunericul unde adastd stelele si timpul Nori fn tei plenuri suprapuse: fumuri cu vine albe, in miscares ‘masi opaci cenusiw-inchis, eu conturul subtire de aur incandescent; not albi-cenusi sori si tna. Ce mfini eidese, din marmur, fn cer, eimtia mii. Din pricina cerului de azi lumea plirea doar o fncer- care printre multe altele, rupul fluid si fugace al un avintate posibiliciti Dar fn pintecele Jor urias, in pieptul lor alpin nu este deeft abur van, o burl usoari nici micarsilcie, 0 impatpabil Petru Cro Cerul ¢ plin de amigiri: albastrul stu, soliditatea noriloy, fiinga stelelor, aledtuirea constelatior. Susur si murmurt nori diafani tn valust gingase ccurgind pe albia cu prund de caolin. Ochiul trece vertiginos printe ci, dincolo de printte niste mari spirite din alti stspe, umplindu-se de simtminte nemrginite si agi Miscirile si schimbarile norilor, indeosebi ale unor speeii de cumulus, sinc maiestuoase si solemne, con: tinue si nesovitiroare, ca si cind ar fi determinate de 0 voingl a lor sau de o putere nevizuti Bruse, sibiticia se transform in delicatetesiimperu~ ‘sul val devine © pelicult sclipitoare si diafund care se fntinde larg, cu 0 lenest gratie, peste nisipul ud, avind (© margine foarte subtire de spumi, cltre uscat cind, vine si etre apt cfnd se retrage ticuti in albia mari. Pisicile ar avea tihni si timp si se uite la nori, ofi- oasele si visitoarele pi Bruse fi soare, in umbra norilor si, pimfneul fick slavi, inrista Cerul ers palid, aproape candid, cu 0 fnfitisare egal, si totus precutindeni variat, ea un amestec indefinic de ad uctuare continual de lucruri diafane pe care fata ris- turnati ar primi-o pe gene si, cu 0 bitaie de gene, ar tare ar urea din pimint si ar cobort din fnalt, ea 0 trimite-o ping la limitele tice 28 N Frumusetea lucrurilor sia lumii o simtim doar cind aaccedem la 0 anumiti tnlesnice si libertate, dar nimeni nu stie ined dup ce leg si-apoi, cind binuiesti, parc Ini vine 88 tac. (Cad fn nvodul simeutilor si-apoi se mistuie in duh si nevizut Noxi fragezi umplu cerul de miscitoare, schimbit- ‘oure umbre si lumini si pare ne vedem, in cerul ori- zontului (parideisos), tineri din now fntr-un Eden mult ‘mai traiu pierdut si mule din alee vini, Cirus splendid ca o retea fink si Muidi leginacé de vine, ‘Nori aproape negri pe un cer senin cenusiu-deschis. Frumusefea fumului iesind impetuos si hotife din ‘horn, in volute ude si usoare si pierzindu-sein gol, Ti nimi, in necunoscutul inform. ‘Nimic dectt lucicea cerului, parc meniei neschim- biti tetera, _ Astizi non era ceat si ceata nor, adic un abur rece fn care cotul era pierdut, si cerul, si pimineul cu arborii lui, preficuti fn niluci albe-sure i" ei insu gre strut noi pe plane i grea Pa in bogata lor tere. : 29 Paten Cratia Pusini au harul de a tal cum se euvine clipa. Nu de- se bucura mirunt, pribicsi speriat de ea, in umbra mor tii. Gi de a face din prezent, care ¢ singura realitate, ceva mai mule si mai purin deck o intimplare: act, con- templatie si pasiune, plin de puterea ce si-o trage, cu riicini si ramuri mari, din tor ce-a fost si eredem cl va fi, dar mai ales din fort lui inteend de a fi curadevirat si desi ajunge, dupit misura adevirului sia iubinit puse-n el Un utias promontoriu stineos, din abit roed nebuloa- si, cu crestele ca o furnegare de valuri fn sfirimare, cu poalele pierdute, opaline, striat orizoncul de dire ca de vinturi, de dungi vinete, delicate si suave cu toatl gri- ‘va asprime a privelisti Nori albi-suri, stins, prinsi in mari viluristrivezi, usoare, parci leginate pe o apa, sub cerul slbastru Cirus ab eu crus grin virtee amestecate sau in mari despletri elegante si ca fluturind tn cerul verde-pal Cerul fntreg un eureubeu, cu margines albastrd in Intuneri, eu cea deschis, in aurort Ialté priviire de ape diafane pe buza uni noe fn amurg fn amurg, dinspre apus, © combi neguroast ure spre zenit in inele groase si bogate, apoi puterea ei scade si, impristiindu-se intt-o dulee alunceare peste, tot cerul, se desearcf, se ilumineaxt fn forme cot mai 30 Ne suave si mai pierdute, cea mai solemnd si mai clark purificare exprimabild into forma vizibila Furtuna potolity, loarea vested, minunea cftorva amurguti, foua zorlor, facerea si desfacerea nosilor sia sgindurilor ne mai asteapel oare undeva pe alt tim, fubite eum ne-au fost? Si avem o moarte fr identitate, dar fie odin’, n cceva mai vast, ea a furilor in mit Devenirea fiind ceva care este si nu este in acceasi clipi, in ume trebuie si fie mereu ceva triumfal siceva, ‘sist, 0 fat de lumind si una de umbei intoarse spre te cut si vitor, tangente fiectrei clipe Aproape intregul cer acoperit de un vil de cirus transparent, vizibil numai tn locurile, multe, fn care era fin Ineretit de vine, dind iluzia valuclor mirunte de ap sau nisip sio fafiorare delat Complex de cirus plici in descompunere, agregiti vagi, spre cumulus, moutonnements, pinze sfisiate, fulgi totul prins fn pinze usoare de plianjen; dedesube, © arpa usoard, delicatl, cenusic (cu tonuri roze necre- pusculare), foarte frumoast Nobile viluri usoare, violet-cenusii, pelide ttre biinda luming apusi a seri si ntunericul impalpabil si ‘mut, cu pas de catfes Lumina de august, intenst, uscatl, cu desivirire cu- ‘ati, conferd conturelor o evident! neobisnuitl, lueru- uu Patra Cretia rile par cufundate inten lichid mai limpede dectt ‘erul, care le di culori mai vi si scurteazd distantete. Nori de seati fue din cerul, ined neaprins, zece ce- rut, fiecate ochi de cer cu albascrul stu robilul, iar sus, n zen, albastrul cel mai nobil, putin etrunt, totoduti mut siadine. suavul, inocental transparentul verauiul ete. Noit acest ai iernii sint locuiti de corbi care o- board uneori pe piling, tn ceapa ninsori rea inciteati de sort, pustii de soartd, teceau azi roti intre incimpliri si stele. ‘A cdutainseanni una dintre-avestea: si te inalti, te cufunzi, si mergi departe. Orive gisire poarti-n ea smiigura uneia din tei Si-asa, cum stat si treceri si veniti, pret! inchipuitt ale proptiei noastre esente si-avetiricoarea ridicinilor sia mi Putere si desparté au locul, timpul, artes locus ce ‘se alld intre loe s loc, atftea tnctmpliti ce umplu timpull si tntre ele, chiar uitirle,uitarea Astizi eufesa eisuflare a mari mirosea a norit mis= tuigi tn trupul ei ied intindere si Sirk loc, sufletul e plin de-attea spati si toate Iuerurile tsi gsese tn el un loc. 32 Nest In ciderea moale a serii de iunie pe cer se perindt imagini de seari alpin’, culmi si pelpistii de z2ipadi argintie, arzind rece pe culmi intr lumind eloast, um- brit pe pante de o cenusi argintc si ca, eu fiorul unor ‘ntinse singurititi, totul pe un perete omogen si sum- bru, ea 0 naapte de cenusi, o noapte strabituti de cemme- ‘ca infinitS, monotond si egal. a unei cenusicerests din tunele culm lagi Hlucuri, ca fumegarea zipezilor bi- cute de ving prefaceri puternice, dar mute si pusti, cu otristete in ele, Vintule, mingtie indelung, luna fierbinte si posacd, sfmete-¢ nor iepuma fntetete nur apele Comul a inghetar si miturd vintul pe el, de Ia 0 zare lu alta, pulberiaspre de zipad Dinero dati gesul prfos 5 sterp al gindurilor noas- tre se umple de mirasul verde de musehi adine si reavin, adus din nori, de vint Mirosim flori impalpabile si amare, care au tnflorie altundeva si fn ale timp. Jn seara aceasta cerul pare si se fi deseompus sau destrimat, puterea luminii dectinind, dar nu spre intu- eric, ci in coeziune si omogenitate — ochiui si fla- mente de albatro alterat, de stiluctespulbert, de cin teen. Un flux stingher de noti se loveste de luni si se revarsl, cascedi usoarl, peste ca, strilucind cu ea si ‘murmurind eu vintul 33 Patra Coon Now Luminile aspre si blinde ale cerului, cresterea gi Fart fierbincea putere a soarelui,apele, neritite, n-ar sedderea lor, umbrele line sau tzvritite, citmul lumi pirisi niciodatd, usoare, pimintul si aerul ur zicea inert ni, spatiul imens si liber, vintuile, viata cerului, ‘10 api sttutd, ca un ocean mort fnte-un vechi august Piri an, lumina grea a miezulul Cer jos, opae si sumibru, ca 0 root de gresie mincati dupi-amiezi, privelisti vuleanice si infernale in amurg, de vine si de nisipuri purtate de vint, pe care pilptie lave stacojii si fumuri cenusi-albastre urcind din vile lumini neg, ea si cum plmincul ar fi 0 apd eare si ascunse si un miez de noapte alb pe dealurile verzi-ak joacl reflexele pe cer. baste, Ceva cenusiu si vag cu numele de zi se desface in- cet din Ploaia a stat fo amurg si, prin aerul blind si auriu, 1tunericul norlor, din aerul tern si nisipos. ccetur villmisite plutese, albe si pure, fn susul viilor printre umbre, ea duhuri reniscute ale ploii, prinzind fn avintul lor, pind la amigirea ochiului, si stincile de sits, care rsat si pier o dati cu ele fn vincul molatic al Mungii care stetluceau sub astre nis mai sing, nie es- ‘rele, nici cerul, numai o ceatl galbeni care atin’ ia falduri grele gi vepnice peste pimincal fink cer ale cieui linii verticale nu mai au elan, o lume de zboruri rete- zate, umilite Ninge fmbelsugat si fir vine peste multele ape, peste titmuri,vrul pind, din cauza atoteuprinitoa i elder, cf ure incet si ferictcitrericoarea obseurt 8 cerului sind prea bine ed nu 0 sil ajungd niciodat cum nu ajung nici spumele nivalnice sabe ale valu- ‘ilor pat a peril pusti unde au fost pfnk mal et nisipud luminace si fierbini. lar printrefulgi infiniti cenusit-albi, care au por si umple hiul mii, deasupra Indiferent de eft dureax¥ fiecare leru, toate par fttor hicrur albe, eotoase si'cu neputind, plucese Wf sci laaceeasietemitate fd de gindusi, snes, pescirusialbi ‘Sint ceruri zimbitoare, inflorie, feminine, pline de lumind lind si usoard, pline de parfumuri calde si de flucurarea nevizuel a miriade de arpi albe. Purine Iucrusi viibile se prefac atft de mule si-atie de repede sub ochii nostri ex nori Fati de orizont e mai intunecat zenitul zileloralbas- Catarea aceasta pasnicd suie ocolit printre meste= ‘te $i mai luminos al celor cenusi ceni si, pentru ei vin, pare si duck spre eerul depite tat si incert de-a lungul unui erfneen zbucium fit Nobi sana si senina voluprate a cauzelor dinainte sales eto si dintotdeauna pierdute fnscrie azi pe cer un semn 34 35 Pate Crea lobscur, in timp ce, in unghere dubioase si fn derizori ambuscade, sint micelirti poedit lumi 0, cit de dulce a fost ieri pustiu! dimines (Curing dupa ivirea lunii noi fntregul orb umbrit al lunii poate fi vizuc In stinga secerit subsiri intro Iu uneori albi-liptoasd si mai tare este, risfifnt, insisi lumina pimincului bite de soare si este schimbitoare dup cum emisfera dinspre Tun {ste mai pin de oceane sau de continente sau de n Plosia biciuieste ploaia, se autoflageleazi vintul, se pedepseste ou nesat lumina, psyche rou kosmou heat Cerul inale poate fi uneor sterp si Tutos ea pamincul stesp si lutos. CO clips, o curt clip, print-o desfacere a ceti adinci am mai putut vedea soarele: 0 cometi bitrini si ririti, ‘comet gata si moari in 2drente euginii, printre nevi tele, albele stele nepasitosre. CCerul urias face ape si umbee sil steibat lungitnfio- iri ca ale apelor incretite de un mic vint tecitor; $ ‘nimeni nu se uit la el, Lumina trece spre palmint ca printr-o mare emisfer de sticlé ras, fri Instr, Par uneori, In cerul dimineti, imisive de noaptey cunerie uitat fn luring. 36 Ne Uneot, lao cotiturd de drum, zitesti in mijlocul ce- ruluj un nor miraculos, un nor care nu seaman cu norii celal: un nor strfin si tdci, cu un freamie cumultuos al forme’ sale aberante si, in spuma si furl siu radios, fosforescent si intunecat, eu ecoul altor lumi, ea in. toarse din ape limpezi si adinci. Privested bine, edei n-o si- mai revezi in lumea aceasta; iubeste-I ea pe un fin al clipe, cdi destrimarea care il pindeste (pi care face parte din el ca o frumusete) nu iart si este mai tea ddecit moartea si decft nimicul; ascunde-1 in ochiul tu si in inima ta, ca si-1 mintui, ascunde- si pistreazi- De unde sti? Poate va fio zi in cate va trebui si trecem dint-o lume in ala si vom plu, liberi si singuri, mre ‘dou destine, 0 zi tnrreagd. Arunei vor scoate din inimi © mate si un cer numai ale noastre si norul eel frumos vs mai trfi ned o data in blinda, ostenica si ingenua ymin iar valurile ti vor spulbera si ecompune imagi nea, vor aduce rlspunsul orizontului gol si ne vor min: aia, fn ticerea accea vast, cu glasul lor desert, Copil, si s-a pirat cindat, de necrezut, ef doar un sfert din fata pimintului e de piimint, ef restul un hecuprins de api: 0 apt de culoarea cerului senin, Cerbi suri ew coamne albe tre prin fun, fugind din umea noastrd, apusi, undeva. ‘Trepte imense opalescent albastre ured spre zenit, ‘ar luna cheama si topeste nori, nemiloasi si bitin 37 N Petru Crete ca fntr-un vis, nt te ajung, ca si cind valurile si cu tine nuvati face parte din aceeusi lume. $i ti curg, stréine de jmprejunir, treeute lacrimi pe obraz, si ti se seurg, de hie! un vine uscate, in apele seine ale mii, iar eu esti {rca $i nemigeat $i greu fn acest fel de vis si indicibil de absent de peste tot. B iam pe pimint si, Tn eer, o despletita, amevitt var ‘Luna si fie ea 0 meduzi, dar nu gelatinoasi ci cris: talint, ca un conglomerat de cristale de sles? Intre tneunceata erdezie, aproape perfect plan si cu o sclipire mohorita, a acestei mitt pierdute si cerul Scins si gol erau doar biete aminciri muscate scurt si lu de clte-o zbatere de vint, erau doar amintiri Ri: nume: si chip. Lumea dinafard si cea Hiuntrcd stat de al ordin, iar aportul care se instituie fntre ele € mijlocit de ceva tare le cuprinde si le constituie pe amindou’, Flacirazilei a ars, iar cerul ¢ ex 0 vale de funingine Flacdra zilei iitbusiel seure tn niste mlastini trecl- toare, un fum gros de flac inecata, un sfiit de api arsi, uri. ‘A fi inseamnd a tei viata ta si torodati acta din viata lumi eft neape fn viata ta. Tar lumea fnsisi tl jeste o vreme fmpreuni cu tine. Se intunced apele in umbra norilor, sub cerul albas- ‘Ai sourelepitea un apg cide stele tn surgi, B ‘s tru, el insusi o umbra. ‘Dupi-amiaz’i de decembrie, In pustictate, eu cerul enusiy, dar uncor albastrupalid ea fnt-o amine Ceri acesta de roamni pare naluea pidurilor moarte, tice stearsl. Genil pur poate pilrea uneori adine, dar nu are di mensiunea tntinderii, sentimentul nesfirsitului de cimpic terestri dectt la marginea cite unui bane de nosi al, etalat si exangyi xplodii, eruptii ticer, apo! tntinsa ierbirie a cert tui ard fn flict joase si mocnite. (© parte dintre sentimentele noastre saut mai exact 4intre anumite determiniri ale lor sint de obits ce- eased. Din ele emani o miscare care tinde si cuprindt umes fnreags Fste mereu la fel. Este mereu ca fnteun vis fir si fie niciodacd vis, Tu sta la tirm, la ineeputul seri, eu fata cdtre larg, si valurile vin spre tine, care stai privinds grou de plate, micinat de lini, valle vin Ri ga find dupt rind sub cerul fix, inspumace, urlind, Se ni pustese etre tine din toa fntinderea mai, urlind fir priviri, si nimic nu le poate vreodatt opri. Insif mereu, Priveste merew gi induel mereu si bucuri-te cl de ‘ape total ar putea fi altfel si bucuri-te ei se tncimplt 38 39 Peten Crain si fie tocmai asa si eX dacului si mirgininit poti i rispunzi eu nesfirsta libercate a iubirii, eare este tote ‘odatl acceptare si depisire a dacului, Incdtusare si vi. Tati: par luminagi dinkiuneru de un foe central, un simbure astral care isi pierde din putere cite suprae fete, tn foe roz-alb si trst, ncet-mistuitor. Cele mai multe clipe din vreme si din univers nu sine in nimeni nici erite, nici rimase. Cerul e vesnie plin de naster si piri si vesnicti, de finite zboruri undeva oprite, de lacrimi niciodatt pilinse si de o bucurie fra erm i fil leat. Ce se urmeazi-n timp fist alituri th eternitate, clips a clipelor si absolut confine. ‘Tree tauri reci prin ochii tntunecati si Tostelati ai ‘multor adinci valu Un larg desert cu ondulati fine, dintr-o materie ce~ rnusie, pitat cu tonuri mai calde, un desert molcom $i nostalgic, agezat pe cer cu fata In jos; sub cl, pe orizont, ifuzia unui mare lac fn care parc se privitea, absorbiti, umina intregului cer fru soare, reconstituindu-se un. fel de lumini solar topiti, difuz, lucioasi fir afi st Tucitoare — un miraj fermecator, Nor curios (cirocumullus?), alb cu umbre acuzate, cenusi, cu reliefurile fn jos, ca un sir de munti insulacy cu temelille pe cer si cu erestele spre pimint, cu adin~ imi de stinek bizarl, duet si fluidd, cu pripistit de 40 Norit vagi, dind, pe albasteul tare si vuitor de lumind, vagului, flou-ului, o evidentd ciudati, pe care n-o au altfel dectliniile pure si ferme, ca niste sta- {i perfect distinete ale informului sale ineertuli Nori de toamni:culoti tne vi, dar mai delicate, mai fine si sugestia unor fenomene pure, a unei feiminii ceurate, nui joe de humini ealme si fir priband, nero icoare edenict din care lipseste orice crispare, orice congestie, orice efor; aburii nu mai par emanatia pi ‘mintului, et fenomene ceresti si incl ceva, care tine poate de unghiul luminii, de temperaturd, de umidita tea atmosferei, de puterea sclzuth a soarelui, de pulbe- -a din aer, ceva paradisiac care nu se poate spune: un dar al lumini de toarmn, Astizi Ia amiazi treceau peste cer noi, multi, ca niste convoaie uriase de mari pisir albe si usoare si era cerul plin de aripi si nae gi fognitor. Intuneric cfnd abate si tite nor de fum printre ramuri, inecind felinarele in ceati, ripin- /pumacl si gingasi, pustie insi primitoare, in amurg, printre ziduri, peste osteneala prlfoast a pi -mfntului, iluminati ca de o candelé uriasd, cu miros de vine si tntinderi curate Prin piriase si baltoace apar rizlete privelisti ale ce- rului din adine. limpezi deschise fn theunericul ier, Iucitile bimnde ale soarelui si un dulce, tandru cer sprijinie si 4 Petra Cee leginat pe crengi subtiri si goale de mesteactin, cu pee albe de nori ca restuti de zipezi topite, un lichid albas- tna si cunst cu miros de zipadi side liming, sufleral fh bea, cu vintul in atipi, usor. Deasupra pidurilor toumnei cerul pare cuprins de un incendiu verde, Ati toate curg eftre nord, cerul, nori, aerul, fner-un murmur ea de sfusi mati Soarele are o lumini apoast, tn cerul clar si pala zele sale par vestede si rc Zi senini de arsit cu acral aproape negri, de scinteieri alpitind Focuri albe fiug prin apele viscolite ale cerului tim- pede, razele de luming par flucurace de vine. Pamincul cald de var lunecd lin spre norit grei gi albi ‘Zaperi fosforescente si pulberi brune i stimite de ciderea soarelui sub orizont. amurg parc ‘Sus, vintul poarti pulberi de pustiuei sau vuleani ind norilor Furtunosi o fad feroce si sinistral. Un cer bolnay si putred, verde-galben, cu stele late pe el, fi raze si luciu, cu fulgere rosii printre ele care, atingindu-le, le ficeau si se umfle si si plesneased fird sunet, Bisind un fum si pierind fn apele coletitoare ale 2 Now acelui cer, toate pe rind, tn tot mai mult intuneri si roa, Zi de lumind intensi, cu umbre de nori erecind peste stincile care pireau cl se aprind sise sting, el se ‘muti, el se feiminel ca valurile — iar macea era nemis- atl, cu 0 selipire sticloast Insule palidltiachti pe apete imense, adinci, finistice, ‘ransparente, ticute; par si aibd cununi albe de spume pe ‘irmurile lor, dar zbuciumul apelor e prea depart sie mut, ‘Ne-am tnvatat si nu mai simyim destul de puternic rmiscarea patetic a schimbiri cerului sia lumini, tre- cerea de la o lume sclipitoare, multicolor si suavi la alka: se ridied din zare incoetcbili si cotropitori nor negri si cucerese in zbor greoi, fil rigaz, tot cerul, I chizindu-nicl si cufundindusne tn tenebre, spaim, tris: tere si bitindu-ne cu bice grele si ude de api side vine a Intr-o pedeapsi sau ca intro sumbed purificare. ‘Un copae cu frunze ca un fur arginciu se zbuclurmit de vint si deasupra lui sti, calm si usor in palidul cer albastru, un nor ea un fum arginti si arborele pare nins cu substanta norului sau norul pare exhalatia delicact a arborelui; fn jus, alteeva, eulorle inflctrate ale Locului si ale ver otombrie de luming. Soarele de argine fulgert rie c-un univers de angine sub gheata Timpede a lui stiruie, binuite, fostele culori ale cerului, ale pimintului sale apelor Patra Ci Gerul si dizolwat ardoarea inte-o lumini sidefie st sunetele incep sit se audi, fel moi si fed avint. 0 i senind de vari, atit de stelucicoare incit apele reei sorbiserd intregul albastru al cerului, lasing! all 0 zipadi cizutt de curind. ‘Lund, astru de multe ori mort, preoteasi si feciourd, ai th gedina ta ured din apele negre ale nopti,printre vineuri, nori de time si de soapte ner slava ta Da, niciodati un zbor ezut de zaruri nu va aboli ha- zardul, asa cum niciodati nimeni nu ne poate seivili de ‘preface intimplarea fn forma, Tnsemnare si destin. ‘Sincem copii ¥sfitati ai lumii ‘Se pot visa si ceruri care nici n-au fost, nici nu pot fi Spre dimineatd, vintul, bitind luna, stimea usoare i risipes lumina printre Iueru= sunete de bronz si parci-i tile noptt Negrul, cenusiul, albul nu sine culori, ei doar (mai ‘mari, mai mici, adevirate,iluzori) nest iri ale luminii pe fata lucrurilor din aceasti lume. Tati famigiri: nici fulgii de 2ipadi nu sine mai ineunecati, ‘cum pat, ca norit care-i em si nie, dectt aceiasi nor, ‘mai luminoasi neaua astermuti, [Nu stie carnea norilor ce ¢ durerea, pofta, saiul, mormintul Orie constiintd finiti se poate lua drept obiect al ei, la infinit, ea insisi acestui regres infinit putindu-i (py “ N cindu-si) fi obiece mereu depait si mereu mai bogat de propria neistovil includere fa sine. Sfirsitul fit tnce- pural acestui proces se poate gisi doar intro consti infin Printse erestetele inalte ale brazilor curge si se eis- find vintul ea un rfu nevizat cu miros de foarte depit tate stele. Giteva ore albe si adinci, apoi din mare ereste un vine albastry, lin biciuitor Pe partea cerului de unde soarele se indepirta, 0 loute de api, palid-verde, strivezie si tremuratoare si ‘uneor infioratt de 0 onctuozitate lucioasi care: nu era nici nor, nici ceatl, ci doar Iucrarea toamn Tubeste-i primiveri si umbrele, eruzimea, zvri ea, zimbetul echivoc, iubeste-i ceti albul intuneri, iubeste-i mini nepisarea si uitarea Albastru ict val si lek fund, insubstantial, si alb fnvolburat si dens, peste pimintul verde, galben, in ‘imbelsugata aminzd fierbinte a zilei sia veri Fumegé munti, arsi de foe si dmeziti de ap’, fa- megii calm, ea niste mati toiene, ude, de serum. Sirag de nori eu culmile azvitite in sus, poi In- toarse rotund inapoi in spinare de val cae se sfisestey biciuie si inspuma, fn sine insusi Sint pirti de cer adine senine ins neajunse de pu- terea soarclui si de lumina care fi dt restului de eer 6 Petru Crotia ‘minia lui scinteietoralbastal. Si par noptatice, mingtie= iste, impirati ce si-au pierdut toare, ricoroase, nol {si asteape, fick amiigire, slava Din haotica vale invizibild nese vertical in amurg. bastre si se pierd cinci tombe alb-cenusit eu itz Mun i iesim vreodact din cenusiul rece, in cenust pietrificatt?| Spre miazizi cerul e cenusiu ca otelul, un cenusit care pare si aibi tn elo strflucire reprimati, ca aceea a uunei sibii fn tneuneri. Bate crivirul greu de o wisteti a niminui, adunact de pe mari Intinderi, ined din trecutul adine, si spor cou fiecare rind de oameni amestecati confuz sub mth- nitea fri ume adusi de vine dintre stele. Alte ceruri vor neil gi alinta muguri acestia palid- vverzi de frunze si vor cinta si sclipi in vin si vor cidea vestede in notoi, sub ploile tirzii, dar numai cerul primaveriitimpuri este destul de rece si pustiu ca si stea asupra lor in muta ascultare a sevei care ured, urct ‘mereu si o aude, doar pe ea, cerul ticut. Nori de ieri eau, fn lumina verde, subrire si api- toast, o rece greutate plutitoare, ca 0 masi de alge ‘cenusii fntr-o mare stitut 46 -aniste umbre printre norii uriasi — fumudi sgroase si teci ureate din vi, Int is, apoi tn zbor greoi, si som did, din cenusiul compact si imens, din dimineata de Ns Un nor ined lumina tremuri sisclipeste ean mul- tele frunze, usor adiate de vint, ale unui frasin bogat. Un gol enorm in jus, plin de ecouri, si sufletul la inijloe privindu-se fn infinite oglinzi — si plingind, Un sumbru ocean cu ape grele care nui e decft crusta, spuma inelrid a unui abis haotic, a unui univers de ceatd gilbuie fierbInd orb tn abis, pinzi usoarii de aburi pe cer schimbit coate culo- rile paminealui Azi lumea pare un fluviu test, eltind cu el lueruri nimicite, sub cerul pustiu, tn ticerea arid. Dedesupeul apelor de sub lumin’, usoare si sic ale acestei mii (care © uneori, ca toate mile, chiar rneagrl) este, mai grea, o ale mare, stieutd si moarth, pustie de naster si pieiri o ticere fri stele, o genuine ‘otriviti de unde pleacX si apoi se-ntore numai amare vise, stoluri de vise amare si oar Sintem astfel ficuti tneie cea mai miruntd diferen- tiere intr-un cimp al fingei funcrioneazii ca un semn si fed de la primvul, se constituie inte-un limbaj pe care interpretim sil transferdim in idiomul nostru, Sintem 0 stiqpe de traducitori, Sfirscul lumii pentru noi nu © substantial, ci doar o neutralizare absolut a sistemului de seme, ofi al lumi, oFi numa al nostru, 0 afzie cos- mict, of o definitivé incapacitate de transfex. 47 Pair Greta Lume ficutt din aburi si din tut, te poti eu are bizui pe propriati esenti? Ino privlisteorcare hucru are angul sb de std- Tocite, samme, del cel mai mula ce tot mai putin, ceria pros ripa, od ali, pada veche, iavba, pimvntuluseat, pSmineul umed, suri, bil tceanele adic, iva si sa Gatatorese prin cer esente fragile, emanatii de ier bur sicopaci, de margini de drum si gridini, de colburi fncinse siti ude, de bili, de finete si tarini de zile si nop Explocii enorme si roze, Ia orizont, vor si sfirime din cer blocuri mac si grele, steivezii, cu galbene Iu mini vagabonde inliuncral lor. Lumea acestei clipe nu © ficutt din piine si din miete, nici din carne dulce de fard. Este ficutd din nori sidin umbre de nori. Din peisaje ale minti, poroase ca ‘cru, fn care birbati si femei sint ca niste copaci in mers si ca niste trestiiclitinate de vint. Imensa, vaporoasa fncunecime @ verii se asteme pe ci ca un ocean fri valuri, un Mntuneri¢ ricors, Rick substantd si forma, in care pluteau, un Intunerie a cfrui ranti era a globului insusi, un dulce parfum fmpris valuri mari de wer Zi alba, fird aburi, fir dubusi, adolescent gol pe-o margine de api si de umbri. 48 Nosit Orbul sinistru si lunar al soarelui, risreul acoperit cde mizgi si, mai departe, mase grele de nori sticuti si sacri, namie timpe. (Gum citeodari bucuria si tristetea pot uni apele lor si curge impreuni, murmurind fit de tel un cintee Aceste sileli plingitoare, ca niste mici cataracte de ‘eat, care umplu incet apele lacului de seard suri si de tumbai de fur. “Transeendenta este latentd In senzatia pur si s-ar putea dezvilui tn ea “Tree notii prin eastanii plini de fheuneric si parct murmur, pared fosnese si parc’ ta. Refea foarte fini de cirus taandafiriu bated de soa- rele apus, pul {di-n sus de vine spre ultimul rest al lumii Senin incandescent, apoi innourare de furtunt si, sus de tot, nepisitor de fulger, de tisnet si de ving, ‘sub noi tntunecati, grei si fremieltori se rotea, netul- burat si larg, un uliv soi potop cu grindin care s-a asternut pe jos ca floarea all scuturaty din pomi pri- ‘mivara; apoi, prin bezna nizbunatf, a ineepuc si ful- sgete cald si galben soarele, sedpilind peste lumea ccurat. Teri cerul era gol de semne si pustiu de soart 49 Petra Crea Nori adinci, de scrum, tner-o dupl-amiazit calmi de noiembrie, iat lumina, lumina galbeni,intenst si calda, fri soare vizibil, lumina unei torte pimintesti arzind tru si dintr-olenesi, fierbinte nehotdrnicie, pinditi de: dezastre. Mirosca a sto sia praful canapelelor scoase: la aes, iat, din amintie, cei prezenti atunci de bunt seami, tatil, mama, sint absenti sau aprospe absent rimasi numai ea umbre ale unor altor amintr. Arsita veri din acel deal pierdut s-a legat mai apoi de arsita verii de pe tirmurile mii side tot ce a ineal- zit vteodati materia acelui sufler, alte dealuri arse de 68 Now soare, drumuri lungi prin praful fierbinte, dar mai ales, inger, visul unor drumuri lungi prin praful fierbintc, sositea undeva, in alti parte, si destul de departe, unde rlcoarea este numai umbra arsite si sufletul casei este atotstiutor ‘Toate acestea mai exist doar Intr-un fel extrem de rijloeit, imaginile locurilo si ale oamenilor, amintitea stirlor au devenit forma puri a sufletului, dacd nu el borat, atunei golit: tefind din sine, dezridicinat, dind ‘curs tnor himere de alt rang, poate doar supunindu-se ‘unor obscure arhetipuri (Cum treceam, in zor, coborind, pe lng gridina bo- ‘anici si gardul de sirma cu ochiuri hexagonale si brazit si tira si balsamul diminetii si suflerul inci neniiscut soartei sine negata de ea, $i mirosea a ricoroasi imi nncatd si a cetind sia lumini si acel cintec de pasiti ioas, pieriut si itgat mereu si cind, abstas din jocul amintiri gia nlzuinte, voi sti ed sine silt si ma retra ‘si o fae, depisind grldina aceea botanic’, luind-o tnt abrupt, spre stinga si apoi abrupt spre dreapta, etre ‘mai joase locuri, etre cele ale soartei. Oglind amin- sirea? Nu, Vizibilul din ea nu e esengia rice am tri, oricte ineimpliti am indura sau am duce in lume, oricite schimbiri s-ar petrece fn lume si in noi, ceva din noi rimine vesnic neschimbat. Citre sfirst dorim si stim, prin continutul ei, care ¢ forma a ceca ce fn noi a Aimas neschimbat, fiind de neschim- bat. Fiind pasibli, este de clutat, prin continutul ci, forma prin definitie de neschimbat a pasiunilor noas- 9 P. 1 Crea tre: Este posibil ca aceastl clutare si fie fri cezultag ori ca un rezultatinanalizabil si aproape mut. Dat e de fncercat, inti fn sfera amintiii, unde amigirea © poate. ‘ptlitoare, poate doar pe jumitate Astfl, visul acela despre un om care cobora un deal, ducfnd un cal de efpisteu. Omul, frumos si putemic, ‘era mai mare decit poate fi un om, mare cit un 2eu, ia calul, murg, cu coama si cu coada bogate erful copt, fi era pe misuri Coborau de pe dealulinflort de primavari tn vale {nflortd, citre lunct iu, sub eerul ate de negru ale bastru theft prea, in nemfrginirea clipei, aproupe fure tunos,oricum foarte viu siadine, fir a fi staiveriu. Parca doar greu de nevizute stele si cuprins de nepisarea soartei. lar omul cobors, cu pasul apisat ins nu gre, spre curgetes apelor, ntran aer dens de primvari, dar ‘nu se auzea nimic, vis fiind, doar el pirea prezent z= vorul sufletului iavorind tn lume tui, fir exzné si fi prisos. de culoarea. Apoi golful, mic, digul, singurdtatea adormiti @ amieziifierbinti, ingeidirea fa lumini si uitare, copilul privind meduzele de la marginea mari, ealdura refuzae horiunde altunde si primitd in membrele fragile de la singur soarele, ca inte-un fel de obscurt indepirtare de. ceva impur, mai mule neanalizat deci inanalizabil, $1 pasiunea pentru serberul de zmeurt sau pentru el ‘urile atificioase si suculente, strfine de orice animal tate, ale acelui Orient apocrf. Sau drumurile clandes- tine printre colinele arse din preajma, citre o bitrind cag, pentru a desena tn cirbune ceva, 0 70 N. privet, in ip ce uindu-e mira Gislne Lamy ren vores despre stricciunea lumii, despre impete- het iicte, ea care stitea si iama acolo, printre tari, mbrscatdner-un cojoc fetid de oaie si neavind acum a> wri spune nimic din ce, deja usor pervert, sues ier sti in dezolarca lumi, sufletul nostru dainvitor peste cxea ce nick mlcar nu pare propiu-zis timp, au feeria din Nord, mirosul de cherestea al Regnei jocurile dubioase cu fetite (0 Oleh acuma Ar chip), ‘Bala sttued cu broaste imperecheate, spectacolul cre~ puscular al jocului brutal de popice, mitusle eu cme vipa si unchii patimasi si beti pusi, seara, pe neimplini- eetime, cu toporul fugirindu-si vitimele, iar in curte ‘Soli bitrini cufundai fn cugiciunea ritual, orgie de Glocolatd Inmuiatt de efldura veri, asiduu eumplrate Ge a dugheana din colt, gridina nesfirgitl de meri Vetnita, podul, fuga armacl, eSurarea de alee miusi ¢ YC alt unchi, ei tot mai veseli, mai patimasi, dansind avaciocul pe mese maculate, cle tot mai grase, mal itesponsabile si mai lascive, coborile vertginoass cb ‘drevina, slujniccle aproape cu totul perverse ta. difracy tia acelei aurore abolite Inst cui ce-i pasi. Toate acestea sint lucruri ftir plitoare eae, fiind cum au fost, nu aveau cum st 6 viele, Deci au fost soared. Important este si dezvilu ‘jineolo de tntimplii, insist structura soartei, ania? mort eu tntimplrle prin care se videste, Sinele noe, momtoeifand seructura Soarei, sear odin. Siar wi pind sie-a uitat sil, penta fieu adevdraroecace es n Petru Cretia va fi trebuit sf se desparti de sine tnte-un ale cimp de puter Cum bintuie sfioasa soured printre stinele silbatice ale stelelor, mereu clutind silasul strivechii lumini si risadnita viselor mari. ‘Nopti dupa nopri i de ot felul, nsumate, rupte de orice zi, trecind tneet uncle prin altele, clidindu-se tn mungi de nopti, virsindu-se In mari de nopti, zbitin- du-se nebune si se piardi fn eterna noapte. Un orizont © doar misura unei mirginisi a nosstre, Una dintte multe, eci existim in sfera multor orizon- turi, Dar nue uimai asta: erfim impresurati, iar die ruitea astfel fi di nacurii noastre dreapta ef misurds a | Himera nopti mia spus: »E 0 miniuni eta cpa in cure vis cuprinator i veri, intreagh, cum fost, I sic, viaese:cova ce veri atu, fink greseli, eit, este viata lumii ince ‘Asa cum in clipa timpului obiectiv incap vise ime, in cer — si numai in cer — pe o mick sa ‘mie sectiune, nor pot inserie istorii extrem de adinci, vaste, privelsti polimorfe, incomensu spatiul obiecti care la subfatinde. Nori usor, plipinz, roz-albi, fil adincimi, tn sted ucirea diminetii, mcununeazd dealurile ninse, bitute soare, sub cerulalbastru si js. Nerdele primiveri, crud si gingas, al veri, albastriu, fel de aramd al coumnei. 4 Adria ani reci au trecut, foarte reci ca niste fometati prin marea memorici si apoi a mai trecut toz si amas, speria, si marea memorici a secat i rimas decft vile et de nisip. Nori -au got de vn culo ribo Je vn, cuore pribege ale lm at, in bezna ie sea vitor noastre incoltes, tieuti, dup mi- Un bor de pisiri aprinse de lumini pe pl on plin de tunet mut al unui front de nori, re coer Ceres pomemery resend Sel in fnile noase; simi deodatd ed am te- tin sore esenia, pe cae nul stitmy; Incepem si fim stn din pricind cd amincivea oi wares altel trecutul nostu; iar tate zi, curtnd, ne va bats esata fulgerare a vechilor ub i chiparle mbi eu och sn, sub stele ei, ire au Imputinate si amar, nspre mai de fur. ‘Ti sa fleur ud, ti-e dor de viscol side zipezile de grele ploi, de viel, de arsitt si de rlcoarea sroase dinkiuntrul ei, de izul prafului udat de stropi ai plo, rari si mar i grei. itarea tsi m- Sub cerul searbid, inchs 5 nat criese pst mati, ec ivi, amare, ape puternice 5 grele, ape Insufleice de oneliniste fic soroc, muncite fit sfarimate fi ost, umplind cu zara lor cera Pls rvess, uci, m cro tt mai ari » Hurl, nori, stele si vincuri. a 7 Patra Crain © smuciturt sialunceim fn albastrul,recele abis, in ricoarea sa curatl si pustie, si ne ducem spre fund unde ace, straturi, sratutierecutul fn centeul sferei de Singur in lumina arid si pustie cristal albastru, izbindu-se de care gindurile s multiplicate in ecouri infinite, uscare ca soaptcle si totus tumultuoase ca zarva unei gloate nevazute, res- cind siscizind dup legi vagi. Soarcle ne lumineazi eu o flacdri rea, ottvitd, ce- toasi, cao festll eare arde fumegind sovdielnic Unde sine? In ce lume de neguri virstate de vine, in ‘ce intuneric de zori mori? Ce ersnet al ticeri se pre- a eleutl, fn cenusa Gindusile sine citeodat ca frunzisul mislinilor bi- cugi de vine Mulgimi de ginduri tandee si pure, Birt timp, si te imingfie, ea fulgii de 2ipadi in zile mute si adinci, sit se astearni fin, mereu, mereu, pe obraji, pe buze, pe pleoapele inchise fir team cltre cer, pe mina intinst, Viata poate pirea uncori o uriasd vilvitaie viforoast, alteori o eimpie de fliciri mici in intuncric, sau pilpt- ind in vine, sub cerul orb, Toate aceste pinze de fur finute de 0 mini neviizu- tn vine peste cer dau vidului albastru pante, adincimi, 98 vinteje, elanuri ascendente, un freamit ticut si larg, fri care sufletul nostru s-ar izbi zbuciumat si tdcit de hhemisfera de safir, pretutindeni, eu deznldejde, si s-ar spulbera apoi in desert rcoros, ea 0 eenusi, ars de facira singuratil, seipinitoare si crud a soareu Cer bogat de seart de toamni, grew de nor rec, dar nu terni, cu reliefuri felurite, intro luminit sumbra si calmd, roz-gilbuie, ca un fior de potoliti, destinsi tris tere de dincolo de clipe side intimplati Mici insute tntunecate si vaporoase, dublate de aleele, putin mai mari, luminoase, ambele putin cil- toase, dezlinace si vii fa apele tnvilurate ale cerului isii din cammea lor usoarl de 2ipadi si de umbri Sine nopti de primivari ctnd nor josi si nevizuti par Si exale peste noi mirosul pomilor fn flare, amestecat Iner-un cer calm, o masd compactl si bogati de nori cu spume diate si furrunoase degenerind rapid tn ceva uhav si more Nor bizar, lung eft lantul de dealuri dinspee apus si asezat pe culmile lor ca un mate stil violersidefiy, eu ‘manginea de sus 1oz-fumurie, n bitaia razelorrsiritu- ui, eu cea de jos sumbel si furtunoasd fn izbitor con- trast cu lumina dulce a dealusilor, argintatd pe alocuri, si-cu largul cer senin de iami sudicd. 9 Miroase mai tare eetina fn lumina desedtusat si sult mai rece pmincul Vaieute printce nori stelele par mai depirtate, mai steline Norii duri se crap peste apele cerulu seninare ¢ ea un dezghet al cerului si ca o primivark a luminii Si vezi o clip stelele ce sine? Ruguri, fc, incen- dij lave clocotinde, buciti de iad rorindu-se eliptie prin ccuratul cer? Dansul norilor moni, pirisiti de lumi, purtati de vineca frunzele uscate 5 asteptind ierarea ntunericulu. Galop de cal prin umbra unui nor, cltre lumind. eata curge prin vileele si tpi si piere in ele Histn- du-si sudoarea pe lespezi de cret Purtunii noaptea i-aelspuns aceastt inalt, rece, sin- guraticl stea. © lumina vag galbend spre sud si una vag albasert in nord, pe muchia apelor, douk lumini care sint intreaga ‘substanti a lumii altfel doar noapte si valuri. inze vagi de ciras all la orizont cu mici flor de eu- smulus violaceu prinse fn ele, fo lumina vie a soarelui ‘Apus: cer albastru, mai tare sus, cu. nori roz tot asa de intensi, iar spre orizontul mai palid, eu nori de un roz 100 Ne stins, o simetrie secundi fntee foculstacojiu al apusului si renieul ca un lac intunecat-albastru pe cate i umple,

    You might also like