Capitolulintai CASA DE LA PIVNITA LA POD SENSUL COLIBE! ,La usa casei cine va veni 8 bata? (0 ust deschis ints (0 usd inehisa o viewing [Lama bate de cealat pare aus mele" Picrre-Albert Birat Pentru un studiu fenomenologic al valorilor de intimitate a spatiului interior, casa este, evident, o fipturd privilegiata, cu conditia, bineinfeles, de a considera casa in acelasi timp in unitatea si in complexitatea ci, incercdnd si-i integrezi toate valorile particulare intr-o valoare fundamental. Casa ne va furniza deopotriva si imagini dispersate si un corp de imagini Si intr-un caz si intr-altul, vom dovedi ci imaginatia sporeste valorile realitgii. Un soi de atracjie a imaginilor le concentreaza {in jurul casei. Prin amintirile tuturor caselor in care ne-am gasit adipost, dincolo de toate easele pe care am visat si le locuim, se poate oare desprinde © esenfé intima si concreta care si fie 0 Justificare a valorii singulare a tuturor imaginilor noastre de intimitate protejata? Lata problema centrala, Pentru a o rezolva, nu e de ajuns sa considerim casa drept un ,obiect asupra cdruia am putea face s& reacfioneze niste judecati si niste reverii, Pentru fenomenolog, pentru psihanalist, pentru psiholog (aceste trei puncte de vedere find agezate in ordinea deserescitoare a pregnanfei), mu se pune problema siGASTON BACHELARD___—35 descrie niste case, si le detalieve aspectele pitoresti si si le analizeze rajiunile de confort. Trebuie, dimpotrivi dep: seascd problemele descrierii - fie cd aceasta descriere este obiectiva sau subiectiva, cu alte cuvinte, fie cd ea spune fapte sau impresii ~ ca si putem atinge virtutile prime, acelea unde se reveleaza 0 adeziune, intr-un fel, nativa pentru funefia primara de a locui. Geograful, etnograful pot prea bine sii ne deserie tipuri foarte variate de locuire, Sub aceasta varietate, feno- ‘menologul face efortul ne prindi gréunjele fericirii centrale, sigure, imediate. in orice locuinga, chiar si in castel, gisirea cochiliei initiale, aceasta este satcina prima a fenome- nologulu Dar cate probleme conexe apar, daca vrem si determinam realitatea profundi a fiecirei muanfe a atasamentului nostra pentru un loc de electie! Pentru un fenomenolog, nuanfa trebuie luati ca un fenomen fiziologic spontan. Nuanja nu este o coloratie superficialé suplimentard. Trebuie deci s& spunem cum ne locuim noi spatiul vital in acord cu toate dialecticele vieti, cum ne inridicindm, zi dupa zi, intr-un ,colt de lume" Deoarece casa este coltul nostru de lume. Ea este ~ s-2 spus adesea — primul nostru univers. Este cu adevirat un cosmos. Un cosmos in acceptiunes complet a termenului. Vazut in mod intim, cel mai umil slag nu este el frumos? Seriitorii ,slagului umil" evocd adesea acest element al poeticii spatiului. Dar aceasta evocare este mult prea succinta, Avand putine de descris {n sAlasul umil, ei nu poposese deloc acolo. i caracterizeaza salasul umil in actualitatea sa, fara a-i tréi primitivitatea, 0 primitivitate ce apartine tuturor, saraci sau bogati, dacd accept si viseze. Dar viafa noastrd adulté este atat de deposedata de bunurile primare, legaturile antropocosmice sunt atit de slabite, incat nici mu se petcepe prima lor infiripate in universul casei. Nu lipsese filosofii care ,,nlumeazi in mod abstract, care gisesc tun univers prin jocul dialectic al eului si non-cului. Mai precis, ei cunose universul inaintea casei, orizontul inaintea adipo: tului. Dimpotriva, adevaratele pomniri ale imaginii, dacd le37 Poenica sPaqiULu studiem fenomenologic, ne vor spune concret valorile spatiuui locuit, non-eul care protejeaza eul. ici, efectiv, atingem o reciproci ale cirei imagini va trebui si le explorim: orice spatiu intr-adevar locuit poarti esena notiunii de cas. Vom vedea, in tot cursul Iuerarit noastre, cum Jucreaz imaginatia in acest sens de indatd ce fiinfa a gait un minim de adapost: vom vedea imaginatia construind ,pereti* cu ajutorul umbrelor impalpabile, recipatindu-si energia din iluzii de protectie — sau, dimpotriva, tremurind in spatele unor ziduri groase, indoindu-se de cele mai solide intarituri. Pe scurt, in c mai interminabilé dintre dialectici, fiinja adapostita. sensibili- zeazA limitele adapostului su. Fa traieste casa in realitatea ei gi in virtualitatea ei, prin gfnd si prin visuri. De acum incolo, toate adiposturile, toate refugiile, toate camerele au valoti onirice consonante. Casa nu mai este cu adevirat trditi in pozitivitatea ei, binefacerile ei mu sunt recunoscute numai in ceasul prezent. Adevaratele stari de bine au un trecut. Un intreg trecut vine prin vis s& vietuiasea intr-o casi noua, Vorba anticilor — {fi transporti acolo lari — are mii de variante, lar reveria se adanceste int-atat, ineét un domeniu memorial se deschide pentru visitorul ciminului dincolo de ‘mai indepartata memorie. Casa, ca si focul, ca si apa, ne va permite si evocim, in continuarea carjii noastre, luciti de reverie care lumineazi sinteza dintre imemorial $i amintire. in aceasti zon indepartata, memoria gi imaginatia nu se lasd disociate. $i una gi alta lucteaza la adancirea lor reciprocd. $i una si alta constituie, in ordinea valorilor, 0 comunitate a amintirii sia imaginii. Astfl, casa nu se trdieste doar de pe o zi pe alta, pe firul unei povestii, in istorisirea istoriei noastre. Prin vise, diversele silasuri ale vietii noastre se intrepatrund si pastreazi comorile zilelor de demult, Cand, in casa cea noua, revin amintirile vechilor locuinte, mergem in {ara Copilarici Imobile, imobile ca Imemorialul Traim niste fixafi, fixagii de fericire.'. Ne simjim reconfortali Nu trebuie ure si-i recunoaytem ,fixafie* virtue sale, in afara lteraturi psbanalitice care rebuie, prin funcfia sa terapeuticd, si inregisre mai ales provese de defixatic?GASTON BACHELARD 38 retriind amintiri de protectie. Ceva inchis trebuie si pistreze amintirile pastrandu-te valoarea de imagini, Amintirile lumii exterioare nu vor avea niciodatd aceeasi tonalitate ca amintirile easei. Evocdnd amintirile casei, le adaugam valori de vis, mu suntem niciodatd adevarafi istorici, suntem totdeauna putin oeti si emofia noastra mu traduce poate decat poevie pierduta, ‘Astfel, abordand imaginile casei cu grija de a nu rupe soli- daritatea dintre memorie si imaginatie, putem spera s@ facem simfitd toati elasticitatea psihologicd a unei imagini care ne emotioneaza in grade de profunzime nebanuite. Prin poeme, poate mai mult decét prin amintiri, atingem fondul poetic al spatiului casei. Jn aceste conditii, dacd am fi intrebati care este cea mai mare binefacere a casei, am spune: casa adaposteste reveria, casa fl protejeaza pe visitor, casa ne permite si visim in pace. Nu numai gndurile si experienfele sanctioneaza valorile umane. Reveriei fi aparfin valori care marcheaza ormul in profunzimea sa, Reveria are chiar un privilegiu de autovalorizare. E: bucurd direct de propria fiinjé. Aga incdt, locurile unde am trait rreveria sunt restituite de la sine intr-o noua reverie. Locuintele din trecut sunt in noi nepietitoare tocmai fiinded amintirile vechilor locuinfe sunt retraite ca niste reverii Scopul nostru este acum clar: trebuie si artim ci una dintre cele mai mari puteri de integrare pentru. gandurile, amintirile si visurile omului este casa. in aceasta integrare, principiul liant este reveria. Trecutul, prezentul si viitorul ii confer’ casei dinamici diferite, dinamici care adesea inter- fereaza, uneori opunndu-se, alteori stimuldindu-se una pe alta, in viafa omului, casa inlaturd contingentele, isi inmulfeste indemnurile la continuitate. Fira ea, omul ar fi 0 fiinta dispersati, Ea il menjine pe om prin furtunile cerului si prin furtunile viewii. Ea este trup si suflet. Ea ¢ prima lume a fiintei umane. inainte de a fi ,aruncat in lume", aga cum profeseazii metafizicile rapide, omul este depus in leaganul casei. $i, totdeauna, in reveriile noastre, casa este un mare leagin, O metafizicd concreta nu poate lisa la 0 parte acest fapt, acest30 Poenica sPaqiULu simplu fapt, cu att mai mult cu cat acest fapt este o valoare, aloare la care ne intoarcem in reveriile noastre. Fiinta indaté o valoare. Viata incepe bine, ca incepe inchisi ocrotita, in poala cdilduta a casei. Din punctul nostru de vedere, din punctul de vedere al fenomenologului ce traieste din origini, metafizica constienta care se plaseazi in momentul cénd fiinja este ,aruncati in lume" este o metafizici de pozitia a doua. Ea trece pe deasupra preliminarilor in care fiingei fi este bine, in care fiinja umand e ppusi fntr-o bund fiinjare (un étre-bien), in bund-starea (Ie bien- étre) asociati ined de la inceput cu fiinja, Pentru a ilustra metafizica constiinjei, va trebui sd asteptim experienfele in care fiinga este aruncatd afar, adica in stilul imaginilor pe care le studiem: aruncati pe us afari, in afara fiinjei casei, circum- stanfé in care se acumuleaza ostiitatea oamenilor si ostilitatea universului Dar 0 metafizicd completa, ingloband constiinfa si inconstientul, trebuie s8 lase inlduntru privilegiul valorilor sale Tnliuntrul flinfei, in fiinja din launtru, o cAldurd intémpina fiinta, © infisoard. Fiinta dommeste intr-un soi de paradis terestru al ‘materiei, topita in moliciunea unei materii adecvate, Pare ci in acest paradis material, finja se scalda in hrand, c& e coplesiti cu toate bunurile esentiale. Cand visim la casa natal, in profuunzimea extrema a visiri, participim la aceasta cildurd dintdi, 1a aceasta materie bine ‘temperata a paradisului material. in aceasti ambianta traiesc fiinjele protectoare. Va trebui si revenim asupra maternititi casei. Deocamdat, am dori sa indicdm plenitudinea dintai a fiingei casei. Reveriile noastre ne readue aici. lar poetul stie prea bine: casa fine copiliria imobili ,in brajele sale” Casa, fald de cémpie, o, tu, lumind-a serii Deodat’ aproape capeti o fata omeneasca Esti langa noi, sirutdtori, sarutdindu-ne. Rilke, tad. Claude Vigée, apud Les Letres, an 4 nr. 14-16-16, p11GASTON BACHELARD__ 40 U Bineinfeles, datorité casei, multe din amintirile noastre locuiese undeva, iar daca i casa se complicd putin, dac& are pivnita si pod, unghere si coridoare, amintirile noastre au refugii din ce in ce mai bine caracterizate, Ne intoarcem toatd viata in reveriile noastre. Un psihanalist ar trebui deci si acorde atenfie acestei simple localizari a amintirilor. Asa cum aritam in Introducere, i-am da cu plicere acestei analize auxiliare @ psihanalizei numele de topo-analiza. Topo-analiza ar fi deci studiul psihologic sistematic al siturilor vietii noastre intime. in acest teatru al trecutului care este memoria noastrd, decorul menfine personajele in rolul lor dominant. Uneori eredem c& ne cunoastem in timp, dar nu cunoastem decat 0 de fixdri in spatii de stabilitate a fiinjei, a unei fiinge care nu vrea si se scurgl, care, chiar cénd se intoarce in trecut in ciutarea timpului pierdut, vrea sa ,suspende zborul timpului. in miile sale de alveole, spatiul confine timp comprimat. La asta serveste spatiul. Si, dacd vrem si depasim istoria, sau chiar rimandnd in istorie, si dezbirdm istoria noastra de istoria totdeauna prea contingentd a fiinfelor care au népadit-o, ne dim seama c& nu se poate stabili calendarul vietii noastre decat prin imageria sa, Ca si ne analizam fiinfa in ierathia unei ontologii, ca si ne psihanalizim inconstientul ascuns in sAlasuri primitive, trebui in afara psihanalizei normale, sd ne desocializém marile noastre amintiri si s& ajungem in planul reveriilor pe care le purtim in spatiile singuratatilor noastre. Pentru astfel de anchete, reve- riile sunt mai utile decdt visele. $i astfel de anchete aratd ci revetiile pot fi foarte diferite de vise.! Astfel ineat, in fata acestor singuratati, topo-analistul {ntreaba: era mare odaia? Bra tiesit podul? Ungherul era cald? Si de unde venea lumina? Cum isi afla fiinfa linistea in aceste ‘Vom studia diferenjeledintre vis si reverie intr-o lucrare vitoare.