Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Inspectia Judiciara 1

    Uploaded by

    Mihaela Gîdei
    267 views10 pages
    Inspectia Judiciara 1 - document

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Inspectia Judiciara 1 - document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    267 views10 pages

    Inspectia Judiciara 1

    Uploaded by

    Mihaela Gîdei
    Inspectia Judiciara 1 - document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 10
    satin 3365 [Rrsrsagre eee /57— Judiciara (ctahengestcene Wwr9-5332 feowsu se saa) pa: [02,2020 eh x8 weedy Dotemel 1.02. kde Judecttor Nicoleta-Margareta TINT 7 Mi Pregedintele Consiiulul Superior al Magistraturit j { Stimatié doamnd presedinte, {in conformitate cu disporitile art. 30 din Legea nr. 317/2004 privind ‘Consitul Superior al Magistraturi, republicats, v8 inaintém, alfturat, Raportul Directiel de inspectiei pentru procurori nr. 19-5332, arivind apirerea lindependentei sstemului judiciar, tn vederea stabiliri unui termen de ‘solutionare de cétre Plenul Consilului Superior al Magistraturl Cu deosebitd consideratie, 1/1 ‘Document ne canine dt cx rac perianal rte de preva eget) 20/5791 Inspectia Judiciar Directia de inspectie pentru procurori (Nr lucrare: 19.5332 Data: februarie 2020 RAPORT 1. Data si modalitatea de sesizare. La data de 07.11.2019 judecdtorul Camelia Bogdan s-2 adresat cu cerere Consiliului Superior al Magistraturi, inregistrat8 de sub s.22292/11.11.2019, prin care a solcitat apSrarea atat a reputatei profesionale ct sa independentel sistemului judiciar, in raport de afirmatile jurnalistului inserate int articolut Intitulat ,Magistrati, client fideli ai instantelor” publicat pe site-ul bhttp//jurnalul antena3.ro/stir/justtie, Solicitarea judecStorului a fost transmiss de presedintele Consiliul Superior al Magistratur, prin adresa nr. nr.2/22292/12.11.2018, InspectieiJudiciare, in vederea efectuari de verificari prealabile necesare in rapert de aspectele expuse, conform art. 30 alin. 2 din Leges nr.317/2004 rep., find inregistrat® la Directia Inspectie pentru judecdtori lucrarea nr.19-5332. la data de 15.11.2039, s-a Inregistat la Inspectia Judiciard — Directia de inspecjie pentru procurori lucrarea nr.19-5332, constitults in baze referatulul nr. 19-5269 al Directiei de inspectie pentru judecétor, prin are sa propus si avizat Inregistrarea unel nol lucr8ri pe considerentul c8 in materalul apérutin presd cu titi, Magistragi, client fidell a instantelor” sunt referei punctual la anumiti procuror. 2, Aspectele sesizat tn cuprinsul cereri,judecitorul Camelia Bogdan consider’ ¢& afirmatile jurmalistuluiinserate in articolul ,Magistrati clienifideliaiinstantelor” publicat pe site-ul iuip://iurvalulantens:3 ro/sti/justite, adue atingere reputatel sale profesionale dar sia independentei sisternuluijucicia. Autoarea cereri, a sustinut c& prin continutul acestui artical care priveste si pe procurorii nominalizati,se inoculeazé in mod vldit tendentios impresia cB ‘magistratii care identificd remedii pentru salvgardarea stazuluide drept -conditie sine qua non pentru functionarea oricirei societiti democratice - evocind imperativul pronuntaril unor solui disuasive si proportionale cu gravitatea faptel 1/8 Dacamencare comin date cu crater personal vet de revert suerte U0) 2016671 pentru sanctionarea faptelor de coruptie si axioma CRIME DOES NOT PAY subjug8 justia cu proprile cere. Celelate aspecte relatate de judecdtor in cerere nu prezints relevant pentru prezenta lucrare, deoarece constituie obiectul lueréii r.19-5332 2 Directilinspectie pentru judecstor. 3.Datafnalizrl l continutul verieilor efectuate. in cauzé au fost efectuate verificir prealaile in baza dispoztilor art. 96- 99. din Regulamentul priviné normele pentru efectuarealucrarilor de inspectie aprobat prin OrdinutInspectoruui Sef n.136/12.12.2018, acastea find finalizate la data de 05.02.2020 Prin referatele din datele de 21.11.2019, 09.12.2019 $1 07.01.2020 sa Aispus s\aprobat prelungires termenului de efectuare a vertcarilr prealatile. Verifiirle prealable au constat in analiza inserisurilor atasate de judecdtorul Camelia Bogdan sia materalulul de presé obtinut prin intermediui®) Biroulul de pres al Inspect Judiciare, in cadrul veiicaritor a fost consultt 5 sistemul ECRIS al instante iar fisele de dosar nv1903/1/2019, nv-71/1/2019,nr.2131/1/2019,nr. 1111/1/2018, 1.222/3/2018, n.1776/1/2018, tnchelerile din datele de 04.11.2019 si 22.08.2019 ¢ dcinioev-237 din 4.112019, documente emise de inalta Curte de Cosatie si Justi, au fost anexate In copie ler. Aspecterelatate in mass ~ media. Pe site itn //ur rola data de 7.112019 a apdrut artcolul sels de Dan Constantin cu ttl, Magistrati, client fide af instantelor* care debuteaxd cu o introducere ce contine urmstoareleafirmati Cine sunt cei mai prfesiongti cena instontelr, dacd mu mogistati care opeleazé fa justitie pentru proprile cauze? Atunci cénd judecdtori i judeco - in cadrul solemn al instante - colei, procesele devin un duel ol argumentelor ca ‘ica insb 5 suspicuniprvind egalitatea de sanse” ford de. cello justiabil Cétiva mogistrot ou devenit obisnuti instantelor, facénd abuz de drep, find csimilafcuprocesomani." ‘Dupi acest preambul, jurnalistl in materialul de press face refer la procesele in materi penalé si cvi8 din data de 04.11.2019 fnregistrate pe roll Tnaltel Cui de Casati ust n care par sunt judecBtorl i procuror Tn final, in artcol sunt inserate trei subttulri: .Lupta cu Inspectia Judiciar", ,Nume gree cu speciatate jurdics* si ,Pérog, aceeasi Marie cu at palirle’, fn cuprinsulcdroraziarstl face refer la at dosare chile si penale in care parti sunt de asemenea procuroris judecétor, nominalzai, clminénd cu proprile perceptit despre implicatile existentel acestor cauze si importanta Solutilor pronuntate de instante. suprems, asupra carierei profesionale a rmaglstraior. 2/8 Relevant’ in ceea ce-i priveste pe procurori prezint8 si urmétoarele afirmati: (ol ain cauza, Brise contra Roméniei’, fostul mogistrot din Boia More o primit in decembrie 2018 0 decizie fovorabilé lo Strasbourg. in 2008 Brise, in calitate de prim-procuror al Tribunalului Maromures, o transmis un comunicat de presi care continea informatii despre retinerea unui mituitor, precizind c& boil turmau st fie impérttintre procuror i judecdtori pentru eliberorea unui detinut. 0 judecétoare din Baia Mare, simtindu-se viz de comunicat,o facut reclomotie in urma céreia CSM a decis sanctionarea lui loon Brisc. in 2017, procurorul s-0 ppensionat dupd 27 de ani de carierd. Pe bazo decitielfavorabile de la CEDO o cerut revizuirea procesulul din 2008 de lo 1CCJ prin care o fost mentinut8 decieia CSM de retrogradare din functie. Pe 2 decembrie este un nou termen in acest dosar-nr. 2131/1/2019- in care, evident, Brisc va céstiga lupta dupd mol bine de tun deceniu cu sistemuljuridic roménese™.[.] [u-] ala acelasi complet,dosorul judecdtorului Pavel Vrabete sa aménat pentru 2 decembrie™.[u.} La.) alin dosarul n1.222/:/2018, la completul de 5 Judecdtori erau Judecati procurori $1 polis de la Alba lula, intre ei procurorul Muresan si poliistul Berbeceanu”: fou} Prin numérul de procese ofiate in derulare la inalta Curte, procurorul Pérlog Bogdan Ciprian se afié in concurenté cu o ,celebritate" @ instontelor - Bogdan Camelia. udecdtoarea care a reusit s8 monopolizeze multe din sedinfele de plen ale CSM cu cererile ei tot moi depdrtate de logicd detine incd recordul pprezentei in instante cu zecile de procese in cauze propril. Pérlog, procurerul devenit vedeto miscirii # rezist dupé prestatia lui incé neclard in miezul demonstrotiei din Piata Victoriei din 10 ougust 2018, a avut ,treaba*multé pe 4 nnoiembrie Ja ICCl. Dosarul nr.1111/2019 I-a plasot ca intimat in procesul civil in care Inspectia Judiciaré este recurent. Pe 6 martie 2019, Sectia procurori in materie disciplinard 0 CSM I-a ,albit" pe Pérlog in dosarul 3/?/2019, in care U cercetase aboterile disciplinare ole procurorului. Inspectia Judiciar8 foce recurs care este respins defini de ICCI. Decizia este importants pentru coriera lui Pérlog, care vizeazé functii de conducere in marile Parchete; 0 sanctiune ,ca 0 tinichea de cada, or bloca visurle de mérire. Acelosi Pérlog Bogdon Ciprion ‘pare in scriptele instantel supreme in olte dosare cu numele Pilog (odicB cui din i). Sinu judecd singur cu CSM in dosarul nr.1903/1/2019; este sprint in actiune de Asociatio Miscarea pentru Ap6rorea Statutului Procurorlor, Asoclatia Forumul Judecditoritor si Asociotiainitativa pentru Justitie. Pe 4 noiembrie Inalto Curte de Cosatie $i usite respinge recursul declarat de Asocitia Intiativa pentru Justis. |Lupta continua, cu Parlog & Piriog cap de of. " 3/8 5. Situatia de fapt $1 argumentarea solutiel, Pentru a putea aprecia daci elementele de mesa] public anterior mentionate au aptitudinea de a aduce atingere independenfei autoritati judecétoresti in ansamblul su, cv referire la procurotl, cu consecinta sedderii Increderi cetatenilor in sistemul judi implicit, a afectari independentei acestuia, analiza trebuie 3 porneasca de la cadrul legal care defineste independent silimitele ibert3ti de exprimare. Potrivit intelegerii generale a notiunl, independenta este situatia unel ppersoane care judecé lucrurile si actioneazé in mod independent, neinfluentatS de ait, Independeny> magistrajilor nu constituie doar o garantie 3 statului Pentru inféptuirea justtiel, ci, in egala mésur8, un drept si 0 obligatie a imagistratilo. Independents este privits ca ,atribut al functie care fl permite judecstorulu ‘8 actioneze tn realizarea actulijuridic 5, mai ales, 63 decid, doar in baza le a propriei constiine, fra nicio subordonare sau influenga”, @ Astfel cum a fost analizats, prin raportare la factoril de presiune ce o pot influenta, independerta a fost definité ca fiind capacitatea magistratulul de @ decide misuri, conform legi, f8r8 nicio interventie (influenta) externa, capacitates de a constientiza factorli externi ce Influenteazs sau creeazd aparenta unel influenje, precum si capacitatea de a respinge factor de naturé extern ce influenteazd sau creeaz8 aparenta unelinfluente Procuroriltrebuie 8 a deciz in mod independent si impartial 515% poatd actiona fird nici un fel de restrict, influente nepotri otrivit legi, ite, presiuni, Sr sau interveni, directe sav indirecte din partea oricirel autoritSi. Independenta magistrailor si necesitatea respectiri acestela este previzut’ In reglementéri interne ca de ex. art. alin. 1(13) din Legea nr. 303/2004 rep. si {art Zain, 2 din Codul deontologic al judecstorlor si procurorior. Potrivit dispoztilor art.75 alin.2 din Legea nr.303/2004 rep., Sectia pent procuroria Consiiulul Superior al Magistraturii ap8ré_procurori_ Impotriva Cricarui act de imixtiune in activitatea profesionald sau in legatur3 cu aceasta care le-ar putea afecta impartilitatea sau independenta in dispunerea solutilor, in conformitate cu Legea nr.304/2004 rep., precum sl impotriva oricBrul act care ar crea suspiciun cu privre la acestea. Principil independente justiiei presupune si independenta fiecSrul procuror in parte in exercitares functilor sale judiciare, Prin urmare, nicio persoang, autoritate, entitate nu are dreptul de a actiona de asa manier& incdt s3 creeze aparenta neechivocd a directionSrii actului judiciar spre © anume solute, alta decat cea care ar trebul stabiltS de citre ‘maglstrat , in bazalegi, a probatoriuiui administrat si potrvit constiinget sale. in ‘az contrar s-ar induce ideea in spatiul public si justiiabillor cB solutia este determinatS de anumite temeri datorate unor presiuni, ameningiri sau Interventi as Independenta nu este un privilegi in interesul propriu al magistratilor, cin interesul statului de drept si al celor care cautd si doresc inféptulree justt Aceasta Ti este conferit8 magistratului in vederea protectiei drepturiior ersoanelor care apeleazi la justijie pentru a li se face dreptate si const in Fesponsabilittea magistratului de a convinge, nu prin forta principiulul autoritéti ca argumentelor rationale, temeinice, constituind astfel un mijloc de 2 asigura gi pistra increderea publicull in sistemul judiciar. De asemenea independenta magistratiir este pe larg reglementats $i in documente internationale. ‘Astfel, in cadrul Princiilor de bax ale independentel sistemulul judiiar redactate de Natiunile Unite in 1985, se stipuleazé, la articolul 2, c& ,sistemul Juridic va decide In problemele care i sunt inaintate imparial pe baza faptelor $i jn conformitate cu legea, fard vreo restrict, influent’ incorecté, sugestie, presiune, amenintare sau interferenté, directa sau indirect, din orice parte sau pentru orice motiv’. Conventia de la Havana pentru prevenirea crimei si tratamentul delicventlor, adoptats la Congresul Vill al O.N.U. la pct. & prevede cB ,statele vegheaxS ca procurorii si-i indeplineascd atributile profesionale in deplind libertate, fara a face obiectul unor intimidri, hérquir, fér& a suferi ingerinte nnefondate si f3r8 a li se angaja, in mod nejustificat, responsebiltatea civil, penal sau de alt naturl". Jin Recomandarea (2000) 19 a Comitetulul de Minigti al statelor membre privind rolul urmariril penale in sistemul de justile penald, adoptata la data de 06 octombrie 2000 la cea de-a 724-a reuniune @ delegatilor ministrilor, la pet. (11) din capitotul ,Relayia dintre procurorii public! si puteres executivl §1 legislativs” se prevede ca ,statele trebuie 8 ia mésurile adecvate pentru a asigura cB procurorii publici isi pot efectua indatorirle si responsabiltayile profesionale fard interventie nejustficaté sau expunere [a responsabllitatea iil, penal’ sau de alt tip’. Potrivit art. 30 alin. 1 i 6 din Constitutia Romniel,,Libertatea de exprimare a gindurilor, a opinillor sau a credintelor si ibertatea creatilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte milloace de comunicare ‘in public, sunt inviolable ins, libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particular’ a persoanei si nici dreptul la propria imagine”. Ubertatea de exprimare este garantatd de art.10 al Conventiel Europene a Drepturilor Omului, conform cdruia , fiecare are dreptul a libertatea de exprimare. Acest drept va include sustinerea opinillor si primirea sau dstribuirea de informatit_si idei fara interventia autoritailor public si far& a fine cont de {rontiere, Exercitarea acestellbertati, deoarece implic8 datori si responsabili}, poate fi subiectul unor formalitti, conditi, restriefi si penalititi dup cum prevede legea si care sunt necesare intr-o societate democratics, in interesele 5/8 Securitéti nationale, teritoriale sau securtétii publice gentry a prevesil detordinile sav infraciunile, pentru protectia sAn8titii sau 2 morale, pentru protecta reputaie sau a drepturior ator perscane, pentru a preveni divulgarea informatitor primite confidential sau pentru menfinees autortifi sau impartial sistemului jude’ ‘Artcolul 19 al Declaratiel Unversale Orepturior Omului prevede cB ,orice persoand are dreptul la libertatea de opine si de exprimare ceea ce implicé Greptul de a nu fi tulburat pentru opnile sale si acela de a comenta de a primi i de a rispéndi, fr @ ine cont de frontiers, informa ide prin orice mijloace de exprimare” Limitarea adusé de stat libertai de exprimare trebuie s8 ndeplineascS trl condi cumulative 58 fle prevzutd de lege, s8 urmdreasc cel putin unuldintre Scopurile lgitime previzute de textul Conventel, si s8 fie necesard intro societate democraticS pentru atingereaacellscop. Conform Codului deontoogie al zarstulu,raristul are datoria primerdal® de a relata adevirul, indiferent de consecingele ce le-ar putea aves asupra so, obligate ce decurge din creptul consttuyional al publiuli de @ ft corect informa. In acest sens, laristul poate da publctayi numa informatile de 2 e&ror verdicitate este sigur, dup cen prealaille- verificat, de regula, din cel putin 2 suse credible, conditie Verifcfie preaatile efectuate au confirmat informatile inserate de jurnalist in matecall publiat, in sensl existent pe roll Inaksi Cur de Casatie $i Juste! a. mai multor itigi alate in curs de judecatd la Completul de 5 judecétor al instangei supreme gi Sectia de contencios administrativ i fscal in care procurori Muresan loan, Frlog Bogdan Cipran, Pavel Vrabete si fostl procuror Briscloan figures ca pBrt in acelagi context se poate observa din examinarea fiselor dosarelo enumerate incusiv de jurnalist n materialul publicat, obiectulcauzelorprezentat pelarg, pire si stadiul acestora, aspecte ce convergcuafrmatilor publicate in mass media. Pe acest fond, se poate conchide c& documentarea complet a jurnalistului a condus, in cele din urmé, Ia emiterea unor afrmatii cu suport sjustificarefaptic3 sicare prvesc chestuni de interes publi ‘Totodatd, juralistul in continutul artcolului exprimé propre percept, pint eu prvire fa implicaileexistentelacestor cauze si importanta soltilor pronuntate de instanfasupremé asupra criereiprofesionalez magistrailor,far8 3 face vreo remarca cu privre la modalitatea de instrumentare i solutionare a acestora§ nici a caitatea actului de justi in general Maniera in care zaristul a infeles sB prezinte situtia realé a dosarelor cestente pe rolulinaltei Cui de Casatie si Justi in care procurort mai sus ‘nominalzati sunt pli context in care a fScut comentarilejuralistce folosind 6/8 chiar cuvéntul ,procesomanii”, nu poate reprezenta un atac la adrese sistemului judicar,eu consecngsafectii criti i prestiguul ust, ci constvie o ‘odaltate de prerentae a informatie! opiniepublce prin flosrea unui ton ponderatinformativ sia unui mba excsi speci jurnasmuui de investiga Oro asemenea abordare, care e circumscribed opinie ca forms de manifestare 2 ibertai de exprimare, nu este de naturd a aduce atingere independent! sistem usiciar, a defima corpul profesional al maistrtior 5) nic be @ crea o stare de pericol in raport de specitclatributilor pe care i are fvcent colegorle profesional Tinénd cont de prncpile deontologce ale profesie de tat ce impli Areptur s obliga, liberi si responsability, precum si de faptul cB mass- ‘media au 0 réspundere moral ffi de cetifeni si societate, deoarecejoacd un Tol important In ceea ce. prveste ott formares attudiniindiviuale 3 cetdfeanuui, ct i evolutasocietii, se refine foptul 8 libertatea de exprimare 4 jurmaistuli prin artcall publicat au este confundatd cu arbireril si tendentontates, nedepSsind nitele admis ale acestul dept, aa cum este protejat de dpostilearticollui 10 din Conventa europeans pentru apsrarea

    You might also like