uMiTAY aLwag Tow nicoaRA ‘ALEXANORU. VIAN ISTORIA UNIVERSALA MODERNA SI CONTEMPORANA MANUAL PENTRU CLASA a Vika @ EDITURA DIDACTICA $1 PEDAGOGICA —tt rt | INTRODUCERE rar, tan ot, | ori, cas wits camenilr wi popoatetor, we dias continu, Soo iad tas | sk Inserupere, Ca samen de sn Yad same de dere coe | telor, 2 miloscstor de producti, istrict au Impiivo tn mat multe Dé aria ened (orien comune pie 5 evden, an, | Bi, tora me sa medial (oni feud, inode maxed ‘onterporand (odoin capialss ofr, nae), | In cite @ Va gi a Via sau fovitat tria voc 3 medieval } ack radon. slvanst st con feuds (te tan tus) fo acest an e va invita tora eniverals moder 9 eontemporand (de W682 pink in ale ows). Treen de Ia istrla medie le Co mae Dis seal al XVIea oct simple, manual a fost tot ma malt neat ev mai ul atletelor sau consult abet $1 pol chiar ume Ele au. prdes ‘ati tt al enteral vars, Comesal at fore mee ‘rind touegul glob. Tadusea,comertl, ince char iactnast ane din proctin gear au ans fo mine ei clse nl, burgh Gu et se dervltu induatia comer, ew att. burghers opore Duets esonomict ar feudalinmal ve desma, Apo, pin revo, ba, ‘Atel, anal 1642's beni revoljia burghesd Angi; noun last socislt —trsesa — a lat condvoern in a dentin unos ‘ram in isto prin desvttaren ibe 2 capital, Desten vce Snde pind to 1917, cad’ dstgurat Marc’ Rerlte Soci a Ts tot cet interval de timp a destigorat mai mite revi ba here! Prin cle omenivn a Tafgeit Injen prope ~ SA feat et not, mal bine dec cele dn vemea feudal — tari a fot eter in fohigie $i mullau event proper ep me 1. oe pain, ni Tein aU renoseut mule depts 4 ier economic, scale i ‘Treere de Is nora mera cea conemporan. tint Secu capital x} ai mui amen mu ave al aves de CE EEE, Es‘ratele cu care mance — fort for de mune Hw numa profetar tei 0 ash oud, cline munioore Ca pool ta, poeta ay fon nevoi shai wnde fot lor de mone, adieh ose angjee mueios ‘Stan fave ot anf pe pital moses. Asfel noel ex Powsn feudal aplrat explottes captains. Acasth exploatare + {pus © oud forme up sci Tapa die proletariat i bors ‘Dentgure fn tr veecl al Xia, sears lt ns moment eu pnant cu Mater Revluit Sixt dim Octombre (1917) Ans, uni, proletariat cous de Paral Comms, a ndeprat burgh fiimonerimen de lo poe, lst condacren stat fs $i Inept oanrares soil in uaa dio elle ma ale tum “Ont cu wstona Mari Reolult Sac din Octobre, fo 190 tocepe oa comemporond. Ea dues asi, De acca se $i numess ontrporand, ade in inpul, din alle seas, fo istria univesa ‘lui, dinastia Suarlor a persewst pe mili ate revelation 9a Incetat introduc absolutism mons ‘Nemultumit de gveroares abst ‘ob Hse Stat, Parton Ls pe seg a adie 9 ul su pe Witelm de Oranur ~ condecstoal Olade, ianait et Stn tis Tncorone sab name de Wim a lea, neta jut renee Declangie repr 9 conaiie ph ae tabi deport Atte poporal ise regs Indepdarea Sani st owatea net oi mont, pe plat bus esi, fa nuit tm ora Angst reali. lias (168) Piramentul les lei: presents des pees psa, Regele mu ta ic fee, ic suppenda Ile; er fost oant do se ape te Preaenta dec puter excuse nimene, putes laces impose 5 nel Inrine arate. constant Pacem. Secondo re ‘reenant al poporaa, Paramedtal Ingen sontrola putea ct fa mat_putere.dedt rege An setott at XVITLey guveenl a tncept sb fle format dintre mem bit Plamen prin seas taje aerate condvedtr sat. lui engee Acensta feta sf span eh in Anglia poporu! em swe Dat, deputaji alegeau doar die bogats din burghers nou nob lime: Sac, munctord net nu ave drept de vt, Ase, Anglia deve nit o mone constuloalt parents In sie ators cond ‘eau doar eel opal, tupaiIn dous paride tory 3h whi ca urmace 4 revo fi, economia Angle! sa tsndormat, ta primal sod ya eave tia, Todeosbi industria tx. pn fleiea apni de Ysa de {ort Tot acum, Jomer Wart «invent ens x ebu. Cu stole tl enc av putt fabri marfim a epee mat ne. Te leu matracarilor sau conte fabri 9 ies Aad toma‘mae mien ce uebuiny wansporate fo alte el pena a induce, ‘au spot fb, Arosa derfotas indisalko feat ou puto pw tea ed Anglia aves ) mate pine — fer, elebune, Hak 8) mul bas ‘rove in comer 31 din explostacea soni: 6) rin de er i tna, reulats die fora d= munch eaor snes de pe mica log) © bund pitt inter sie) 0 pumerast ots comers cx st teanspore dure of onunde pe slob. Anglin deve ea i boat fact din acl tip, Marea prefacere desta a indus pin folren mayne ‘nant revoir nda” Agha a fom pen fu care inp cans revel ‘Una ite emi cele ai Iosemnate ale revolt indie ¢ fost formaten proctanan ind Soctates mera enpesk ata: pit in dowd clase disincte powcr: Burgheaa$poltaratal sa ‘hse once te prin jute a secollsal XIXea Anglia ya dest repote tis inhi” Mayne jaca an rol tt ma mare In produc ind {elt Cash oats consrs main tt al sumer, ngs au devo. {ar foare mu industria metlurgch. Micure ence Se cumpleas pe (ot gbull De aesen trait satlerl Tomi focepnd din 189, Angia a consi pina cle fer din hue, i 1848 suns ab aprospe 6000 ka de cle feral, cma mu eu or "Tor acu, tn flow ener local selon a intros motora bur Folostea motnersior 4 imp constr taper mat, mie. ise Consvaea lor fete 31-4 vaparelor au revolution atin. Selanne as aia Sie 2 oe a cae crib) tenons Aad oti ane al toe ee et Se arcs en geet i ke ct a 1s sca ne ete ei sae Toc Cpl sw mt atraaetene aumerenasnebte RAO aap er enamanranes ee eer fi ec ee le see ae dats spa ps ar Sree enor eens scrunk ote ptr, Cn «Com PoePies ge poten ge) si sn ts wi eg aR Ani it ait or ne Pteieies sacle nee Vitorsnt tn Asboial de 30 de ao, Fran's exerci tot vaca a1 XVIlen 0 dear hegemoni fs Europa Acasa se dator Pei conomice,orgniina maitre x unoe valet nmenl polit Se Mazarin. ian Rape Clber! 9 eple Ludovic a) XP ten up moate I Lasonic a XML, i sind iver, conduceren a ato carina’ Macon (G63). Acsa'a flr ecole aussie (au-mumiee frond) 9 4 pregt peru dacul rene conitle une dori abso Tadove ef XV dea gia Inceput donna In 166, Gand moarca tu Mazarin ods pnt fe 1715. Bun onganzatoe, cit ett om pl ie, ambi, iabtor de lu de soe urs reas ao ‘hi sporeased puters yi glo. Se eden rege de dep dl Dp, up ie, de ata sup si. Ends a pli te eupeaden ho suc Sud to ‘De fap, nesocoind voita poporl, esl come in ume fo ili Sten fance2 em © monarhe fot abv Shine ait ote Ae pera ie bs” no poe Bloor st ote oe post dom dupa dona 3, Lado Steal XIV yea ler ajtare di tre oamenit cae I Indeplinea po foci irs re. Cu autora fo 8 Tari mult eonarhi france (Cel mai de seams colsboratr a fui Ludowe ay XIVeles fort Cater ul unt nesutor de por Siig sup, boa mane a get. com H spunea stor $2 ooupat de imo, de indeste, 4 comer, de eaton, de mais de ‘Cs procure bast nec pet cute si ene arma ea oe ‘Seen ttl feudal, Cofert a eat, ew nv it Livi al Ile, © eve de forme: sabit un Dug, uprated ventric chehochie Sau dezvota indus, tld multe ania unde seb {au Indeow obecte de Tan peu curen gal petra Pot ‘uvus fine, ext, mitsui, tpi (goblenu), oi, sob de a,bite de an; 2a desoiat comel; $a Imbuaiit lle de comin ‘ate, a contri aumeroae ors i a modernimt port Mara Toulo, Brest, Bordeow;Tnlemvia mai multe compu comercile ms ime, eare anspor mifarle france #1 ado din ae fr me tes in colon trodead, abe, trate, mettle. pref, ert ENS Ail industria ct comer a fot forte aminuts sever rsa ‘ate. Cine nu respects regulle de Tabi oi de nave er sop Pe Sepa 1 arcu, pe tings cere 9 psi, ea enns cutie de in, toe, tun, vifidevie, aja dups cum claw dul pecs pene feteca Sermon deme, Reformele Ini Colbert au fica din Fran una din thle hogs ale ‘Vita ‘poperfl. Dar de fap sesterefarme au comibuit pres pain 1 Imbunstjiren viet popral Ladove al XIV olst Gog ‘i penta laeseresarmatl poceu a arama constr din Vere Sis, pent Tor de in Cure, pent Tatnren pei ele Dap ‘oarte li Colbert x spouts scone mai mul ban el port me ‘eu impodiele. Cx ont oh moncau din zr pa tn oape, een por ti peu, Locuian in eae prot. Se imbricay instal mic ‘are areal persecuted pe protestan. Acs a fugit din Pama Ip find ara devel dem de cament ara, bunt teteyupa ssi ra flee ca at fran, et torent sac sh we scale Cen mn mre scold fost cea rar din central Framel num eal ‘imdaror (17021708), Riabolle pent daminain european pene celal. Ludovic al Ves a eluate cucerease no er, Tntids Fra -prfle atl”, aed pil eal miro, a ui rine 9 Ali sp ‘sii, pnd Maval Rin. Festa aceasta n pra, fee 1667 ye 1714, ‘ahosic cu Spania, Olan, Anglia eu pera german, Pin pen de {a Uneh (1713), Tip de Anjo, nepotl lo Ladin] XIV fst ‘eeanoset geal Span. Daasta de Bowron ilo tn aoa fd loan de" Habsbur. “Totodai,chlid st ocupe s colon, Pasta x lati spice valea ‘visa Missipp din America de: Novy teeor um Loans Uni istoriet Pau sumit pe Ladovis at XIVsee wegle sowe at poe lu epoca de aur Dat cba mi lanl dela ces mah se ost lng pele au sect ar spot semi ma ‘ti regia fetal absolut In Fan. Urmapl fu, Llc a 24a (1715-1778, ne doar de peter lug, Color care 1 arigen ateia ct duce tru de tp le spun pd mie. propa a inpal st, Fans ames tat bone Dura pe ua si pe mare, latin, en « piedat presi sl 6 cane foarte important, Canada, pe care au oat engl, fn wma pel de (a Part (163) Ripa de bs curea regal. corptia casi conductoare,exponarea ‘seniloast » poporli, mera tn urn ecm au feat Ca Tepesmal onal ssn dn Fan inte Intro evo de es, eared a Paani Th soll al RVI, 6 Fen a eit sro lof ve a i tlc av font Pte, Montego fon ewes Rows Ieper lens ofa tnd oadamean sotto 21 proven lndcptnee Ian ps gi bane 0 prin molt Sele tor sia es a ae ceopol cian i yok oe de orters nike Das lana Inf gnins nets voor De aren, wee orm a fone ier cece dain gerund ek mre ie Cait comin mre tbe “i ana ‘nerd sun Nespen gi cle, adhoc cp ap ops peta no rte a ht tao a Wr Popa wore, i at et nh sep coi ae see pt aen oe 0 doe ‘Saeermt mor Ge fm aac plan fo papers a MONARHIA HABSBURGICA IN VREMEA MARIE! TEREZA SORUUNIOSIF AL oa [Rsboinl de 90 de ani past tertorislInpeisatromano zee i ba dezmembiat in numerous state ite aes, dou Aus ‘raion efit mat repede sl sau rilat deaspra clot “Aoria cu cous de mpSr in insta de Habsburg care ea siglo Goin sozerant pe fat multe state gemate 5 cha alee De‘sces teonle spine dele numim Mori habstrgio st Inport haste xguosianes Monrhieihabsburgce. Tn eacl a XVIE imple Sabir In uni pln oi ema il 9m ele a fost cu Tari seu Feats fy 153, sutnul Soman set Mare Seveat sh curate Viena, dae oat fii, Pee oa ee oi mate, Ie oaste ocomans 2 Impresutto ain nou. Dat Habsburg sat ca Poni condi de rgete Yon Sabet, wif side date seen pe foe (1683. Aline si cu Venetia, ftmlod Lig Sf, a comtinua nes malt ‘ene rebolal cu Tuc Brier, Habsblrg au impus sft poe ke la Kato (168) cea de a Reerad (1739). Er an nan mal hr larele oeupind Ungaria,Transivaba $0 pare din hugs de 3 AS {Gh Impeialhabsburgic a ajuns a olpneach peste see main slovac. italien), croay, mughla, romiai sie, Era impor (1401780) foi af Hea (17801790) a4 fost 3 smal de seuma conduction ai Monaticihaburpce th scl a XVitbes. Urniad exempluf Pant, «1a roneaniat economia, ad istaia,josita si armata. Sau ingait de idan, de vom de ir lonele dé tansport Dat tate aesten au contrib Tato prea ied. ‘se a imbunktiren vei poporl, De aces, nm uli nr > Tan eh, angus romsh rau rnc, ubigind pe Toni al Then 3b esr sohdotenw rformce feats, ait do pen au fst nami monk minal Da dap moaes I ts 3 Ten, nclies tos di FORMAREA REGATULU! PRUSIE! Niel sort sat fot sector dé Brandenburg, cond de fa- sla Hohe. Dap ce elestorals eva fetal Sine Vise Fi Niemen, aces An fa a Pra Elector Hoherzller era Ysa 3s Inpereas romane-germaay participa i aleeres ical lt tur de cll prin seton Capala Pose va sab ory Hen Peni tent em stacy popula a, Hohenzller au ats umes flu die ate, a aes anced, perecutal Je Lidove I XIV le dat pat gratuit bani, pram, ea nf ‘anulactr i poss peat comer] Aces cose a tmbogiics ‘nk, Beton Frederica Lut til de rege, Urmai I a sprit fur ‘olsen gira apes fos ees ieee ae a Hibeourgy au input at steam de putea ‘Dr el ca arden Pra ln ened pte european fost Fe lei af Teg (17401786). 5 Imbogienict Yara, « par os asneze mute tree lite toast, sk se plnie® pe cle isipeuse iar regal eu popu ord so fost soloiate cu emigrani. A detnat sohtei pe Jomeaile sera Pere Tnuestrren arma pote industia de aac faa tent. A "dechi scl pene fi exmenior bogs eon Ath ig sem gh l,l ot See en tote seen, Fee lu ee ect pine mde sul noe oa ‘iil de Prose Moma habs Von ind ee breil Pra nl slr perme tn nl Had tet Freer sea tpt doa ng aap cae ‘ia tom Monat barge (F010) Se ope (713) Penal on Fa oma cd as St Del pe Mara Ter imped 2 Imes eeu gee deste Hats a smears sare ane Niet iter, ar Ana es Prone ene Poses oh se on mare prot altar poe, Mar Tes a po La man hii Tk Fede Te, at Moni Dabs Pras et dh ste ee pre pe pk Ini ogi ek dou, in arm pee ike“tsa Fr Hee ec fre eet Ma lt de ime in P- ei ne en rie 2 amt nn on me ec lvrnena ARUSIA, MARE, PUTERE IN EUROPA: PETRU | SP ECATERINA'A Tht th seco al XVIL68 Ruiner ofa Iapoist Poporl ers ert spt Lepture ca Evtopa et spomdce, Dato mundi poporal Wicepert anor gine conductor in eae! al XVII, Rost Satan to endl elon mai mad (europe. omnis ot Pee 1 (1682-1725) Una dae cei mai de eam oor vedio a Rast fost rl (impeatl) Per 7. cca parte din Dinas Ramey on fr policnst a urmiit dou mari ide st mederoizeae Rui sis bind. oie Ia Maren Ball yi ts Maca Neva ‘Mal ini ln elt deve economia Rese, rin cerca a nb secu Intrepid indie 9h comercial. A reorpanizt armai, omnra porter bune ye puters. Ao, a ffi yea superoae tk seeilace gf rte A ntjiaut lett stase cv pasa Europe ‘Reforma I ete Ua set opoiia bers = bier conser to Ertau ates de partes lor cir pe fil al ‘sndren tori. Cas exis notrele Rosi, Pere putt aboat eu tue 9) eden Laptnd ct amatcle tues, by aod Mix AENlue: Pera peut eaten Azow. Deasemene, Iie Rasa 9 So (Ga a dor oro! lungs sui sbi word per tna de Sng acs La spate Rr Ft fi, tO karl Bs 2 igiat victorin de le Poltona Regt Sui, Caol al XIE, a fast Ne Contamnopl si a erm protec stan, Trin a int a bo ‘chil aor erat aia 3 co eo Rage tri ‘Se rn a: Etna ny Cra, Lon 7 deen captain Imperial nae nn ah ME. oe can ari npelt som, Pata ts ala cx Dimi coe law. A fst I tnt Sal, pe Pat Deavoiatd conomicee 1 etna mult teora = na in tele a ae rope 5 chat Gen fare «comin poles Iai Pete 1 fost Ezaring a (178190 tn ine Ro at ell ewe Sagat sme i eatin houre pint la Nisa. © prt din aceste boats pura efi nat Aad pl hal 19,0 tut rub const de general 4. Sion & aft ta prop de Fimncy Strat 0 mave armas otomand To arnt ll Suro ae lp 1 mame volun fonda Rishi trina cond de Poco. fa fot aces tip, puter boi ‘ori ea Int forte mut Bape sep es a mums nar ern da Ural va t,o conde Enitan Pugision Impotva tranion font trim reat isl au east ma ioe e un ani au cet lots dec dd ce Pgavow a fst rns spn ‘eeantinCa 56 cite ate sdsoale 1 i, Feaerna a Ta a serpaniant minstratia #aeta Impaiies Pon: La timp 2 ‘Anglin vba 1 formu ines Colonie, lpera habiberge fa fare an ocypa nine tito ov Suns sf Sefpnen mule pope evening impers mulinafonale Princ ppoatele sbjapte de aetse ot inp fos peporl pe: fez Tn eval mtia, Plone ‘ha dine mad ale Europe. Ee se nina de tt Mares lich 8 Th Marea" Neves Repke ln Se bes, un ban ondacor pole 9 alia, 2 op imposter Viens U6), conbuind i depe ‘nn PUOACON spr ei esate. Polonia, membid a ean silt ries mak” Liga St, « dur eehaal co ras pint passe dee Karlowit ar tn vaca al XVIldea Poni decizut mut. Cauzle decider {au evolataea mascior populate, certrie aatorup dite Teel, slegeresunor re! capil tactic veil tia sedel ge I Cs Socotnd ck tnaria” sin Polonia — cum nomeaw mooatil vein mig tevolujionare ale poporsi — ert prinexie peney prope Ibe sate, Frederic al Ien i Brterina& ita aw hoi ie TE oe oe arth Polons; aesors ks aldtmt 98 Mana Tete. ‘sind sora arte mut mira, puso pone au cer 4 oltur, sb Ines armata Un rl decor Fa nat Conti din 1791, wo dine prime legifuadsmentae cu arcter progisstin E ropa, Dar marie putes wesine ves ce och bunt fae Poli! Contino se amescce i vats ner, inpunind e conduc 4 1793, Rossi Praia au tee lace deg dou tmpnirew Plo sie, Pail plone, condi de Tadeus Kesha, a organiat © tee ‘wat eros. Ei pt pentru liberate, nei, independent 4 1795, Ruin, Monartia habsburgsl + Prva sw fathw ei fo lire a Polonie Muli patil av pert In tpt ov au emg sel Poporul 4 comtiouat taf, tm tot vedeu at XIN, © eo apa Petra ervoliare eat planta, penta erate ¥ wate naion em tc itn ma an a ea st et lm Satta nes na td xe enka ea = Gam Ket pt poet erie at sJARILE ROMANE IN CONTEXTUL ISTORIE! EUROPENE IN A DOUA JUMATATE A SECOLULUI AL Xvibiea $I TN SECOLUL AL XVililea {tn secolele ai XVen ial XVilbea Tarde Romine se af net ‘sub dominaiaotomand. Sub ener forme se cootioua lupta pent berate sh unite sind mere ene pu dee 1600; nd Mba ity albert 14nd Tile Ronin, in timp rzboscloe dite Imperilotoman, Monsrhia habsburgick ‘51 Imperius, tertoral romloee a fost adesea tara de, eebes Tena in veiotes nowt & unos iment ina nto ee Yioadh sou lt dewoltaen economies socall a poporti, formate. a tiuniromiae, 4 stale nator, Dorina tate a poprull omin ea seutre dominajia otoment: day etn vino inte san 0 rah spn, sens lpr habs ‘natu. De aceea, cot mil de sand dommion au inept oct poi de echbru. Ante au procedst dommtont Mate! Batra, Vale Lapa, Chearthe RakSct dio Tranalaniy Serban Contech 9 imu ales, Consienin Beiconeana. Nuind spre eine, «tu ua nu fe dsrst Yarn de elite ee tei mal pute afte Intran Hol proebe senterapt, vreme de doud. year (16831878) Lapis poporll roma Umpotive epila toman, Tn 1683, sultant 4 obliga pe domaitort din Bucur i lok patie la eda Vieni cu die un corp de oat. Dar, poten pore sultant Snictinat lei ainice cu ausec 9 ew polon condi de real lan Sob Thin, ure av achat pacea de ly Kelis (168), pin are ‘Unguin gt Teanivacia inte sus spire habsburgor pace veri gee, mina font condi de dl vowed wed sit prof Contant Btacoweans i Dimte Conse, Constantin Brncovcons(16RS—1914) 2 cto demote economia si cultura Tar Romine orca oh res sitar, meni leg tude pretense cu iia ji cu Mowarhia,habsburpe. In Moldona, Dimire Canemir (171D—1711, mate tora yi pc trio, dorind st Scuture jug otoman, ea alt w yr Petre Dart Suni (71, tae au tate opie rose sh taming, Canter it nevoit tse adipostasel. caren fru Pera a va ani duph aceasta (1714), Constantin Bincovennw «ort ws, din porunes satan Impeeuns eat pt i as Temindvse de risoulsrominior wi nemsivind ied ta domi eta stam a eos a Tat a cet do ieee dn Fa ‘nr (0 tahala din Istanbu). De aceea, ween au condus aco omni, pete 100 de ani xa nomi epoca fear aa dura pla | | REO, mo parr rice revoliniacondust de Tudor Vadimiec in 1821 a tmp fenis, ‘bjupaea otomand a stins In Tinie Romine punt cuminant, Act emus grele pera Tie Rone, Monuhishabsburck be at Oli (1718199) gi paren de nord = Moldove,Bucvia (1779), firm 1812, Bosaraia — pat Moldove! dine Pru i Notre a font Ateorporn ts Tnperal fa Lapa _poporl rome inpotoe repute habibrpe. in 169, Traniania aot sub stipes Habsburg, La ace, min a cenit cl noun tpi Iva ajta sh cho ami bund Intrade, ‘un nui e ines romain au putt studi la folie nate in Viena sx fin Roma. Aungid mart cian, ota rapid fo al rmdir ‘indie floztior lumii sh aw inte lupe pent. Mera, 1s acelastip, noi agin cel german au tne explatrea 5 asupivea ations: nu amls mole din lull de plat lor a sport mumdrul alr de muses (abot) penta est ‘au Impotvt ea roma ck parte din egmenile enero if Injate de Mara Teera Toate acest au prods emul ar nem: Tuninle sau revinat in ale acl! anor eanwivancy, cond fe Hr Cloye Cram. Por din Muni Apu, tam ult 1784, sdocoaa a coprion apronpe tou Travan, Rist cereay estan lohige, eat impostelr,drpl de ae fala epImenclegriier, judith depts, pedeprir nobilor,Rascate 4 ‘00 un enacer soca 31 mao Dei mpatl foal Ie fghduis ui Horn of a face drepiate, {oti tii armada Inbursa ch dl Mik oe Ws otc Pe Hores i Clea a stir de iy cu tala pede on La Furi, gh Ala Tula Mare tine de Wl 6 et cae ia st va edocena podenpa dal clr are we ridcasod pea te Popora Sper de pure scl condase de Hors, lf a Hen det Inga obsai 85 ominaiaotomund ta Tart Romo Moldova, Socotnd ch propriate ce di st deca pce ra ates pe ecu aver, aes burghesi Acid Deca s ees pt fata Const in 191, aed de Adanara Najioal Come, 0d. Da, n Dechrae: be aes gts tn yee See ‘ut aon et de voc numa amen top n sondnuareAéusare —_$<$Navlonslt Coosinds «ast masa sonomie yi administrative pen feu ianformaces si A defnat vile finns, ue ipod! tek, a confinct vere scree i len ind ca Dun mainae, ‘Guat dere indost agra, Din panct de edere admis {cv organ eit ram I: comune, cnfane dire depr mene. Aafel,Franie'» deve momorhe conaonal, condaxk ade al XVLa jut respecte Contain "Dar ont fst six ee, Tie oss lpr cu aso emigai sume ca, ‘de momar Baroy nigh revolt selnstaree absoltisl. ‘Sincere hie ff din Pai, ghia a ae. Aptonpe de graih fost neh rns 3 ad a Pus. Poporl gk dat sam cb Uhr 8 (rut amen i Dar orgheaa. a ape ‘adusten Nationals Comtiuans «taepliit un are rl storie re ‘olan, In tet ame tantorat Frans feudal nto aed mo ‘Era, burgher, In cave capital va putt devas fd nicl © Bie {Ged Dar tone acesen wear pt dein dich popora fans frat fails, mspinBod tate ncrcire rept de ao dai Sccatndi-a’mistne Indep, Adunarea Naionld Coostiuant srt dicot In local i ve aes Adie gia. ‘Reo dn Pron conto burghes:eo' reat pater hs ar gread revolted. poprd Lecrumk rns ~ €or Amn sr se 9 Aer Na imines os weaces sc SB DICTATURA IACOBINA Rim cnat de volt» Fran ayes mi dayman dts ‘nau Regs caren eal ie gto ce ou ok a fl cu moni coop To sea undo Tater nol eh, $3 arg tot ee au Inet poporl Adina Naor Conse And In acntwop, rep Pr tempat Asie a ame fant’ anes Armate for #94 uit cu mat ober espa Decks sisi li peta tote 9B, Atco epee rs pn nv semi cariereincRepe tne Sve, import does co mona Baopel a suc desi is month abl De acs aut eat Hikes Autre Pos ‘Chiat prince ie le abl, gee fe obl 4a, destin aoe tin ies inatrlor aoa rere fue, Vadod prince cre amesia tea vere pporl tat tp Ade let de tn Peri nines” (i a 192) Ze demi eltrola sub dpe sl gribenn spre gran, cada La Marais. Rishoiel devent revel 3! puere. a 10 agit od lat of rege er Ince cu duymani Fave emsres distrugeren Parl, popusia re theca din ow. Revol Iai au eoent Bula regs, Hau detron pe Lowes! RVLcs yao Revol din 10 august 1792 a font condust de Comuna inurejo- ‘a iv Paris In tram eu Jaegues Deion Jean Fou! Meat i Mahon Rebeplere. Aecgia ers membs\ i Ciubuli lcebin (Ge note sa, lea membri i i avea seal bilotcn Mints Sac Uin Pas), cet mat putrid mai popular. organiza poltch din rem evolu * fa Tocul AdunSsi egitative, In septembrie 192, popral aie 0 aid adunare, cae sa num Conent.Neponels, opdnd eri, semata func» dtightvcovia de ta Pm 21 sepembse 1702) 11 alunent donne de pe param pe Tot In um de 21 septembse 1792, Converia Nala 4 procoaat Republica, Accant font prima Repbied frances, Jaden ca a tor, Conveatin La condamaat pe rege lt moute $1 fa phil Repules tn prime. Dur doymant revo cas mult mai ptr Dicom indi det Ineipua revlaionr trance Eads ‘ae intent comet a spt name bilo, Totten bat theca fanceat sa exon coer coli. Pana a aun 0 at ea ‘alish puri i Bost, 4 dous ta lume, dup Angi ‘Mii revoluionare x tabent In 1830 if ale pa ae arog igen au iabutit t e despa de nat Tilor de Jor, unde cones serea 9 aseauolandei, is formezs un slat patons Belge ea esp Ta" Brats Limba fit en fapees er Si an part whl may on che ig mC ft nf nl ad lene LUPTA DE ELIGERARE A POPOARELOR DIN SUD-ESTUL EUROPED IN: ANI YBi5—"60 [a timp Stns Aliant gn Assit Europe! wa desu mi clr evluionare ma les Intel abla i mulngionae cx Runa [Rlshoial de lterare natant al sete 3 grec. ck din 14, siti cond de Ker-George naw rss pote sini otomane Law lott cu malt erisn. au ajtt vec tate ar si pando tenn fan eu Todor Vladimir, Ags su lung pe pee Be 2 fd 9 aw elibert o pate din js, fa 18" tn, toe a aso al 91 au meal eae ml Sine lupin ab Tova ta ‘rmtor, eebotl iebucalt in now, Imbinnderse cu revlaia so Inlellor st ev sboil gro. Borghi inlets pe, ca Ste lterve de pnt tor fant. fn ace acop a inemeiat 6 Socitate secret revoltionsr, mi mille Teri ea jal de ec Boga, de mul pig i onducea alsonda Ie at ‘in Tos domator in Fae Re ‘nine. In I, Besa «por fenla, cad ‘din Ria nT On up gop ae ay Romine, ci sf finer spre mae we a eT, ‘an sis se aneaeh pe pital Gc eu Fevoiontl de acolo, Dar srmala ui, slab condust a inriat pen mut h wor de Bosare fe sshimb, revolutions organza in Gres a iui cig tse Viton timpotriva armateor tues Au eerat Alaa, Mone ct ee msl Stan ft a recurs la sur habare: » wis tra Wander ssl pops trac ai ila on pau pat Consiamtinopol, pe mul epscop | peu eee. Acbenes en ne ‘audit inteags ume. Pop, oamead de stig oumea plicoe ha area sre Voind i ickeaeh infenia ftps oman ss sje pe rei In 1827, Rois, Ang yi Fanta au declare Flt orf istry be otomank i Navan tr armatle rast ou teat po cle ‘tomane sau cigar pe stan oh Tncele pen ela Aaron! 189), rin care’ Grecia deveneaidoendent, iar Sera natonos Revol din Tara Romsensl La Tnceputal vet at NICS, Th fle Monin s atin sub condacees domo fra E fee oa SMinires‘otomand fe si mal grea de ndur. Tord, Boerne ‘ores ume aiktor de cs, asprin! yrinimea. In 1821 4 uoee ‘evolu const de Tudor Vindonrese. fl patcpe le scl tog si ave legit eu Perla, Inset de fbn deagonte pons fod ‘opor, cl va a Inture sips it cute gel otoman, Fos eta Pade, ode Tudor a last o prolate, evolu a ction > se inrenan Oltene, Taran mal ou af munceach pees token us mai Yeeunoeau ca spa cere ate Impard mone Bosse