II, NOTIUNI DE GENETICA LEGILE LUI MENDEL Organismele vii sunt sisteme biologice deschise, ce au doua functii esentiale : - autoconservarea + autoreproducerea Gena (factorul ededitar), este unitatea de baza a materialului genetic. ~ un segment din macromolecula de ADN ce contine informatie genetica transmisa ereditar. In celulele somatice, genele sunt sub forma de pereche, loca gaseste 0 gena in cromozom = focus; la plural loci omalogi Mecanismele variabilitatii sunt: - segregarea caracterelor = recombinarea genetica ~ mutatiile Totalitatea factorilor ereditari care intra in structura genetica a unui organism se numeste genom, iar natura dominanta sau recesiva a acestor factori determina genatipul, ce poate fi: - homozigot (AA sau aa) + heterozigot (Aa) Mazarea este 0 planta autogama, se inmulteste prin autopolenizare (se polenizeaza cu polen propriu), care in mod natural este homozigota Mendel a urmarit la mazare 7 caractere usor de identificat si care se exprima in 2 forme : ~ culoarea florii (rosii sau albe), + pozitia florilor (axilare sau terminale), + talia (inalta sau seunda), ~ culoarea bobului (galbene sau verzi), > forma bobului (neted sau zbarcit), - forma pastaii (Iatita sau ingusta). Importanta legilor lui Mendel |. Arata ca transmiterea de caractere se realizeaza cu ajutorul factorilor ereditari sau genelor 2. Rezultatele lui Mendel sunt in conformitate cu modelul matematic de calcul probabilistic care arata ca sansa aparitiei concomitente a 2 fenomene independente este egala cu produsul probabilitatiilor lor separate 3. S-a demonstrat ca legile sunt universal valabile in lumea vie, Ia plante, animale si om 4 Cunoasterea modului de transmitere a caracterelor umane ereditare patolngice, permite calcularea prognosticului genetic de transmitere a bolilor 5. Pe masura ce creste nr de generatii, s-a constatat o crestere a gradului de homovigotiei (organisme pure genetic ~ linii consangvine) siscaderea heterozigotie’ (organismele impure genetic), izate in cromozomii pereche. Locul in care ALTE TIPURI DE SEGREGARE (abateri de la legile lul Mendel) 1.Semidominanta — — la planta Mirabilis jalapa ~ Barba-imparatului - la porumb = Zea mays, incrucisand o varietate cu boabe albastre cu una cu boabe walbene. se formeaza in F1 porumb cu boabe violet, intermediar ~ la gainile de Andalucia incrucisand o varietate cu penaj negru cu una cu penaj ab, se formeaza in Fi gaini cu penaj albastru, intermediar 2. Supradominanta, - observata la : - Drasophita mefanogasier, prin incrucisarea tipului normal numnit si salba (cu ochi rosu-caramizii) cu tipul mutant (cu ochi albi) ~floarea soarelui, secara, stejar, plop, oi, tepuri de casa, gaini pentru carne si ua, porumb + fenomenul heterozis poate fi: somatic, reproductiy, adaptativ tale, sunt prezente si la: - crapul oglinda, oife Karakut brumarii + porumb, gencle letale determina aparitia indivizilor albinotici (fara clorof care nu supravietuiese. dar si gene semiletale ce determina plante cu clorofila putina, din care supravietuiese putine ~ om, la sexul feminin, hemofilia (lipsa factoripor de cougulare a sangelui), nu apare in stare homozigota Codominanta — grupele de sange, sunt determinate genetic ~ in plasma sangelui exista anticorpi specific - alfa si beta ~ pe celulele rosii ale sangelui exista antigene specifice - notate A si B - la contactul dintre anticorpul alfa si antigena A respectiv beta si B apare aglutinarea hematiflor 5. Polialelie, ex. - desenul foliar (ornamentatie foliara) de la frunza de trifoi este determinat de 7 gene polialele + genele ce determina grupele de sange la om Denumiri : — Columba livia = porumbelul de stanca Tulipa gesneriana = lalea Ranunculus acer = piciorul cocosului 3. GeneTEZELE LULMORGA Morgan a fundamentat o noua stiinta ~ citogenetica ce Recunoasterea sexelor musculitelor se face cu lupa: = masculul ¢ mai mic si cu abdomenul rotunjit = pe partea dorsala are capatul mai negru in timp ce femela are dungi., = pe partea ventrala a abdomenului masculul are o portiune neagra terminala care la femela lipseste = prima pereche de membre la mascul are peri in forma de pieptene pentru cuplare, care lipsese la femela Avantajele Drosophylei: studiaza ereditatea la nivel cel = creste in laborator pe medii_ foarte simple (drojdie. malai, fructe aflate in fermentatie) - este prolifica, depune multe oua inmultese foarte repede, in 12 zile s ~ prezinta peste 500 de mutatii - prezinta doar 4 perechi de cromozomi - prezinta cromozomii uriasi. ce se gases¢ in glandele salivare ale larvelor, ei sunt de 150 de ori mai mari decat cromozomii normali metafazici si se obtin prin fenomenul de politenic, adica multiplicarea cromatidelor fara separarea lor. Acestia prin metode speciale pot fi colorati si astfel apar la microscop succesiuni de benzi transversale, luminoase si intunecate usor de identificat (tehnica de bandare a cromozomilor ) obtine o generatie. Harta cromozomata este reprezentarea schematica a cromozomilor si genelor ce aleatuiese diferite grupe de linkage. gene plasate la distante relative in cromozomi si exprimate in procente de recombinare. Cu cat distanta dintre gene este mai mare cu atat frecventa crossingoverului este mai mare. Nr de chiasme este cu atat mai mare cu cat lungimea cromatidelor este mai mare: astfel crosins overul poate fi simplu, dublu, multiplu in functie de nr de perechi de segmente cromozomale schimbate. La Drosophila nr grupelor de linkage este egal cu nr perechilor de cromozomi, adica 4, (se transmit inlantuit genele) Recombinarea genetica poate fi: ~ intracromozomala + intercromozomala = nereciproca (conversia genica), & pe altul nepereche, nu si reeiproe. Proves observat Ia ciuperc ic un transfer unidirectional de segmente de pe un cromozom {ferioare (ex. Neurospora, Aspergillius) Fenomene de recombinare genetica au fost observate si la bacterii, prin procesul de conjugare, cand se face un transfer de gene de la un individ [a altul. Se transfera de fapt o copie a plasmidului nota sia o bacterie donatoare considerata mascula (F*+) la una receptoare considerata femela (P-). Acestea sunt considerate fenomene de parasexualitate prin care se induc tatea genetica ka bacteriDETERMINISMUL GENE IC AL SEXELOR Pome 1. genic, intalnit la organisme cu labilitate sexuala mare, cum ar fi = pesti (ex. caras) si amfibieni, ~ unele plante ex. porumb, unde floarea masculina (numita feminina (numita spadix ~ stiuletele) pe lateral, in eonditi actiunea ale poate sa apara inversarca sexelor. 2. cromozomal ~ a) tipul Drosophila intalnit si la :- alte insacte diptere, in afara de drosophila - plante ( canepa, hamei, spanac). Canepa poate fi de vara are ; lori masculine si de toamna ~ cu flori feminine subtip protenor (lacusta)- femela este XX iar mascul este XO (lipseste Y ~ se miesoreaza _ Prin heterocromatinizare, pana dispare complet) ; intalnit la lacuste ~ b) tipul Abraxas (pasare) este observat prima data la Bombyx mori (fluturele de matase) ; aici femela este XY sau ZW iar masculul este XX sau ZZ subripul fluture — este cel mai rar tip ; femela este XO, iar masculul XX ; intalnit ka unii Auturi si mol Determinismul genetic al sexalor poate fi si cu heterazomii multipti plantele feminine prezinta 16 autozomi si 4 heterozomi X1X1X2X2 iar ¢ panicul) este localizata in varf, iar cea de umiditate si lumina preeare, sau sub te intalnit sila hamei (Humulus lupulus) le masculine au heterozomi X1X2Y1Y2 Procesul de sexualizare la vertebrate si om cuprinde tr clape : genetica, gonadica, hormonata. EREDITATEA EXTRANUCLEARA (EREDITATE MATROCLINA) GENELE EXTRANUCLEARE = PLASMAGENI 1. Ereditatea mitocondriala ADN mitocondrial - repr 1% din ADN celulei si este organizat sub forma unui cromozom circular. Genele mitocondriale acumuleaza erori cu freeventa mult mai mare decat cele nucleare. Mitocondriile de la om sunt numeroase in ovule si doar 4 in spermatozoizi - ADN mitoc uman este descifrat, iar mutatiile ce pot sa apara la nivelul lui pot produce boli grave, ex : degenerarea nervului optic = neuropatia optica Leber Ereditatea mitocondriala a fost observata si la: = drojdia de bere unde pe langa indivizii normali apar si colonii: mutant = Petit, care se caracterizeaza prin deficiente respiratorii datorate pierderii principalelor enzime respiratorii ce eatre mitocondriile din ovule. = ciuperca Neurospora crasa unde exista mutantii in ADN ul mitocondrial ce determina incetinirea cresterii. Ciuperca cu crestere normala este tipul salbatic (wild), iar cea mutanta este poky ” incrucisarile reciprace dinire cal si magar : Equs cabalus (cal 2n-64) si E, asinus (magar 2n-62). Astfel : lapa x magar = catar (2n-63) ; armasar x magarita ~ bardou (2-63) 2. Ereditatea plastidiala ~ ADN plastidial - reprezinta 7 — 15% d plantele devin albinotice si mor a P indivivi cu frunze patate (mozaicate, variegate) au fost observati sila Primula, gura-leului, porum ADN ul celulei, el poate suferi mutatii care blocheaza sinteza clorofile, ea consta in intracelulari - este considerata 0 falsa ereditate extranuclea ii, aflate ca endosimbionti in citoplasma unor celule gazda = Ex, - la parameci, exista ADN eXtranuclear provenit als sent -Are particule poarta numele de particule Kappa (K- kilicr), se gasese in citoplasma sub forma KA So BA pe linie matema, ele determing rezistenfa la paramicina. Aceasta substanta provoaca moarira Wt Nii At EE hu au particule K) si sunt kk, Tot la parameci pot exista in citoplasma particule aul os ons determina moartea partenerului la incrucisare 3. Ereditatea prin simbiont transmiterea unor genomuri de jsta in citoplasma fuetorii sigma ce ol Dremel Oo feetioase lambda ce ratii mari de CO2; su pot exista particule int rmina sensibilitatea musculitelor la conee rmina predominanta sexului femininMUTATI Muiatiile au efect e: micoplasme, leucemil Mediul de viata influenteaza atat fe atat la plante cat si la animale Prima planta mutanta a fost abservata de botanistul yerman Sprenger, si este rosto avea frunze lanciniate. Prin igolarea si multipticarea acestei forme mutante s. lanciniatum. La animale prima forma mutanta a fost observata la oi, de catre Dimitri in tinutul Soracai nase mei cu o coasta in plus. Clasificarea mutatiilor 41, Dupa celulele afectate sunt; yametice, - somatice 2. Dupa cromozomii afectati — autozomale, - heterozomale 3, Dupa efectul tor sunt: letale, - indiferente (neutre), -folositoare, confera avantaje adaptative in cursul evolutiet Unele mutatii la nivelul ADN pot fi reparate cu ajutorul unor complexe enzimatice specifice prin procesul de reparare al ADN-ului 4. Dupa modul de aparitie— naturale (spomane), es : salcamul monofil, oile si bovinele fare coarne. diferite modificari ale culorii corpului, ochilor, forma aripile la drosophila, culoarea clitretor la buburuza | _ 7 artificiale, sunt induse de om in urma actiunii unor faetori mutageni ce pot fi ‘Fizici: ex : socuri termice, forta de accelerate, razele gamma emise de cobaltul radioactiv chimici ex + iperita = gazul de lupta wilizat in primul razboi mondial ;- medicamente ~ thalidomida, uiilizat in anii 60 de mamele insarcinate. a produs malformatii_ grave la copii biologici ex : — virusurile (ex : rubeola, hepatita, herpesul, oreionul.),- transpozonii, sunt elemente genetice saritoare ce se desprind de pe un cromozom si se insera in alt loc, in acelasi eromozom sau inaltul 5. Dupa cantitatea de material genetic afectat 4a, genice, afecteaza nucleotidele din gena producand : substitutia, aditia, deletia, inversia, uneia saw mai multor nucleotide ; cea mai mica mutatie genica este cea punetiforma ce afeeteaza o singura pereche de nucleotide 4. cromozomale- afecteaza struciura cromozomilor ~ restructurari cromozomale (aleratii structurale) ex deletia . aditia, inversia, duplicatia, translocatia (trecerea unui segment eromozomal pe un eromozom nepereche) . genomice —- afecteaza numarul de eromozomi = aneuploidie + afecteaza intregul yenom = poliploidie Poliploidia cste intalnita la animale inferioare dar si la vertebrate inferioare find insa foarte frecventa la plante in special la cele din tinuturile polare, Pentru aparitia organismelor poliploide are loc o blocare a fusului de diviziune ce se realizeaza pe cale naturala (variatii bruste de temperatura, eruptii vulean cu cochicina 1% dar si prin actiunea substantelor findam sau a polietilenglicolului. Formele triploide sunt sterile, asa cum sunt bananierii sau vita de vie produc stafidete “ex de organisme autopoliploide - forme naturale : vita de vie, marul, saleia, plopul - forme artificiale: sfecla de zahar, secara, realizate pentru cresterea productivitati = ex de organisme alopoliploide : 1. graul cultivat = Trticum aestoum (n-42) este o specie heraploida ce a provenit din hibridarea spontana a 3 specii de vraminee salbatice diploide: Triticum monococumy 2n-14) si ‘Aeailops speltoides (2n-14) au dat nastere la o specie tetraploida care prin hibridare ev Aegilops squarosa (2n=14) a rezultat un hibrid steril care prin dublarca nr de cromozom a devenit fertil. Acesta este de fapt un amfiploid natura © importanta cereala pt oameni | - 2. omul a realizal hibridarea acestui amfiploid natural, Triticum, cu Secale cereale (2n-14) obtinand amfiploidul Triticate 2n- 56) care este un octoploid, 3. tutunul = Nicotina tabacum icerigen si termoyen (aetionea7a asupra embrionulul si fatului) si por prextuce » sarcoame, otipul cat si genotipul, Efectele mediului wupra fenotipul au fost abservate pasca (Chelidonium majus) ve obtinut o specie nova Chetidnium ntemir, oile ce au trail primii te -e) si artificiale prin tratare struguri fara seminte din care se © plantele tinute la intuneric nu au clorofila, iar plantele care traiese in zonele alpine sunt pitice si dezvolta tulpini pe orizontala aproape de suprafata solului # persoanele care traiesc la altitudini mari au o cant mai mare de hemoglobina in comparatic ew alti locuitori © obezitatea are un coeficient ereditar major numai asa se poate explica prezenta de-a lungul mai multer fate i ‘ | evoltie speciilor uncori inst sunt + majoritatca mutatilor genetice induse de mediv se pierd pe parcursul evoke! speciilor uncori ipsa wt mentinute in stare heterozigota manifestandu-se cand conditiile devin favorabile, Ex ~ melani industrial manifestat la futurele Biston betularia ; - rezistenta La antibiatice a mor bacGENETICA UMANA METODE DE STUDIU IN GENETICA UMANA - metoda pedigriudui (ancheta sau studiul familial) alcatuieste un arbore genealogic: sx aceasta cale pedigreul transmiterii hemofiliei in familia reginei Victoriei (bunica hemot pana acum. - metoda consagvinizarii: yencle recesive ce pot produce boli. in urma consagvinizarii se pot homozigota, astfel ele se vor manifesta, erescand foarte mult probabilitatea aparitiei de boli ~ gemenii monozigoti (gamelologia). Gemenii ce au fost despartiti de timpuriu diferite manifesta diferente psihointelectuale si comportamentale. ~ diagnoza prenatala (amniocenteza) ~ cu o seringa se extrage lichid amniotic in care se gasese cellule desprinse din embrion. Celulele recoltate se cultiva pe medii speciale unde se divid mitotic. ulterior se blocheaza diviziunea pentru a se putea analizeaza cromozomii si genele. Se pot depista astfel mutatii si se determina sexul copilului: - alte metode de studi in genetica umana sunt |. Studiul cromozomilor prin tehnici de bandarc, pentru identificarea mutatiilor 2. Studiul cromatinei sexuale, permite identificarea sexului, deteminarea unor aberatii genetice . metode citologie ~ studiaza cariotipul uman met matematice ~ statistise, determina frecventa unor gene in populatii met biochimice ~ determina mutatiile materiaului genet 6, met hibridarii somatice si moleculare — permite alcatuirea de harti genetis aratat pe ) din sec XVII eseuti in familii + CARIOTIPUL UMAN NORMAL Extremitatile (capetele) cromozomilor umani sunt rotun} Toate trasaturile anatomomorfologice, fiziologice. biochimi: interferenta genotip - mediu. In determinarea unora intervine = ~ o singura gena = determinism monofactorial (monogenic). - mai multe gene ~ determinism polifactorial (poligenic) - es. talia, imeligenta. pigmentarea piel Exemple de caractere dominante —recesive : cap rotund (brahicefalia) ~ cap alungit (dolicocefalia) lobul liber al urechii — atasarea lobului forma lata a nasului — forma ingusta nas acvilin - nas drept buze groase ~ buze subtiri prezenta parului pe falanga a doua — lipsa lui prezenta strungaretei (spatiul dintre dinti), a pistruilor. folosirea mainii drepte. nasul boreanat. obezitatea, toate sunt caractere dominante © prognatismul - caracter dominant manifestat in familia Habsburgilor, caractet barbiei, a nasului, a buzei inferioare, proeminenta mandibulei, iesirea dintilor in ® vocea umana, la barbati (bas, bariton, tenor). la femei (soprana, mezosoprana, altista) se ereditar prin semidominanta © amprentele digitale (dermatoglifele) se transmit eredit persoanclor si se numese telomere de comportament sunt determinate de ccc. at prin: alungirea fara smit re aCARIOTIPUL UMAN PATOLOGIC (MALADII) Bolile ereditare afecteaza peste 12% din popula Maladiile pot fi - genice (metabolice), = cromoomale, genomice, nu sunt compatibile cu viata, au fost evidentiate doar I. MALADII METABOLICE EREDITARE A. AUTOZOMALE |. Enzimopatiite- sunt determinate de mut zenclor implicate in sinteza unor enzime = fenilcetonuria (idiot: fenilpiruvici) ~ este 0 maladie recesiva, vindecabila daca este depistata la nastere si olnavul primeste o dicta lipsita sau saraca in fenilalanina Depistarea bolii se realizeaza prin lasarest urinel intr-un vas descoperit, in contact cu oxigenul aceasta capata o culoare bruna si un miros urat. Maladia are o proportie de 7 ori mai mare in comunitatile izolate (datorita consangvinizarii) = albinismul — maladie recesiva (notata ce obicei cc). are o frecventa mare in populatiile mici ( amerindienié di Panama, unele state din SUA). Ochii acestor persoane sunt rosii deoarece neavand pigment se vad vasele de sa Bolnavii sunt foarte sensibili, fac usor cancer de piele ja embrionii avortati spontan fecteaza genele ale a El FENILALANINA —+—>-»—> TIROZINA (aminoacid) — +++ MELANINA (pigment) acid fenilpiruvic hormoni tiroidieni cunoascuta este 2. Hemoglobinopatiile - sunt cca. 300 hemoglobine anormale dar cea n + anemia falciforma (Asia, Africa, Oceania si regiuni Mediteranene). Anemia falciforma apare deoarece in catena beta a hemoglobinei in pozitia a 6 a are loc inlocuirea acidului glutamic cu amidoacidul valina. Este semidominanta - HBAHDS - 60% HbA si 40% HBS -. In timpul zborului (osigenul la inaltime este mai rarefiat) si apare moartea prin sufocare -talasemia majora ‘3. Metabolismul mineral - daca este afectat, apar maladii ereditare hemocromatoza — acumularea unei cantitati crescute de fier in epitelul intestinal - atransferinemia congenitala — caracterizata prin acumulare de fier in plasma sangelui 4, Met. lipidelor poate fi afectat si apar : hiperlipemia idiopatica, acumulare de mari cantitatii de trigliceride : - hipercolesteratemia, acumulare de colesterol si fosfolipide 5. Metabolismul glucidelor = diabet, maladie determinata de deficitul de insulina, apare hiperglicemia = scorbut, apare din lipsa vitaminei C. Vitamina C nu se poate sintetiza in organism, deoerece lipseste enzima ce transforma glucoza in acid ascorbic (vitamina C), deci o luam numai din alimente, Boala este des intalnita la acterizeaza prin : sangerari ale dintilor, caderea lor 6. Alte maladii metabolice autozomale sunt : = boula Huntington, Alzheimer, schizafrenia, epitepsia, depresia maniacata, dependenta de droguri, ulconlismul, - manifestarea lor este determinata si de conditiile de medi ficat, inima lominante : - polidactilia, prezenta degetelor in plus, - sindactilia :lipirea unor degete, - brahidactitie : degete scurte + prognatisimual ; marirea anormala a nasului sia buzei inferioare = coreea, miscarea dezordonata a membrelor ~ hemeralopia = orbul gainitor, scaderea acuitati vizvale ziua Sunt exemple de mala 6B, HETEROZOMALE - hemizigotia 1. hemofilia, este cea mai frecventa boala X- linkata : fam re 2. daltonismul (cecitate cromatica)are o frecventa de 8% la barbati 3. distrofia musculara Duchenne are 0 frecventa de 1/3500 de bait in mod special fiind cauzata de mutatia unei genei mari din cromozomul X Conditia homozigota a unor gene recesive este cel mai adesea I moarte genetica, Exista mecanisme de reparare a unor leziuni ce apar in ADN, numite genetic proces reparator. cand acesta esueaza apare moartea celulara programata genetic = apoptoza inei Victoria si de 0.48% la femei pe care ii afecteaza la si conduce la asa-numita Il, MALADII CROMOZOMALE - afecteaza cromozomii producand : A, RESTRUCTURARI CROMOZOMALE ~ deletia partiala a br scurt al uni er 5, 1/50000 ~ 1/100000, cei afectati mor in perioada prunciei - deletia partiala a bratului scurt al unui er 4 + deletia unui segment din bratul er 1 duce le dimorfism facial al nou-nascutului (malformatii ale fetei), deformari ale degetelor picioarelor B. ABERATIT NUMERICE CROMOZOMALE 1. AUTOZOMALE - S§ Dawan (21) — 1/600-1/700, cap mic, inapoiere mintala, urechi nici implantate jos. epicantus (pleoapa 3), ochii alungiti asemanatori cu ai rasei galbene = mongolidism, gat scurt, degte scurte. sterilitatea barbatilor (femeile sunt frecvent fertile), malformatii cardiacc. pile aspra si useata, enzima SUPEROXID-DISMUTAZA are activitate crescuta «= in 24% din cazuri cromozomul suplimentar provine de la tata = S. Edwards (18), 0,01 — 0.08%, prezinta malformatii ale capului, sunt inapoiati mintal, malformatii ale fetei, gatului, toracelui, au deficiente neurosencoriale = S. Patau (13), 0,01 %, au numeroase malformatii ale sistemului nervos central si scheletului. ‘Sunt eliminati intrauterin sau in primele 3 luni de la nastere. 2. HETEROZOMALE : - X0 (s. Turner , afecte 1/15000 din fete, talic redusa (1.45), fata batrana, gat scurt, anomalii scheletice. inteligenta medi - XXX (trisomie heterozomata) prezinta - talie redusa, reducerea inteligente' = XXY, XXXY (sindrom Klinefelter), afecteaza |, 8% din baieti normala, atrofierea testiculelor, azospermie si 2 cromatine sexuale (2 eromozomi X sunt inactivati), atrofia organclor genitale, sterilitate. fenotip normal, imelligenta -omastie, Cromozomul X este vital deoarece are un nr mare de gene (5% din genomul uman). Cromatina sexuala (corpusculul Barr), rezulta prin inactivarea, condensarea si heterocromatinizat unuia din cei doi cromozomi X ai sexului feminin, este un corpuscul triunghialar , rotund sau oval, dispus excentric si observat in interfaza