EDITURA DIDACTICA St PEDAGOGICA. BUCURESTI ~ 184SCOPUL, SI SARCINILE EDUCATIEL FVZICE TN GRADINITA DE CoP Clasiit_marxism-Jeninlamulut ay subliniat ia mod pregnant dees ch eduatia fised ese una dintre Jaturile prindpale ale feducatel multterale comuniste. La congresul Interhations= tei Ide la Geneva, Karl Marx, referindiese la con{inutul inv’ Yamintisi, a araiat of, pentru marirea productiel sociale si entra formarea nor oamen! dezvoltfi In toate directile, este ‘concit de importants imbinarea cdueatil ntolectuale ea edie fata fice sf instructiapoltenicd ‘Subliniind rolul educsielfizice in sistemul general al édu- catiel comiiste, in pregatirea tnerel generafil pentru munca productiva sl pentru’ spérarea patel socialist, V. 1. Lenin {rata ef tinereul,elmuia Si revine sareina de 8 desdvira eauza ominismulu, de’ lupta pentru comunism, trebule ef fe sie Initor robust, pin de vigoare, de Torta Tn tara noastra, in anit puter popular, cultura fizicd a de- venit © problema de stat. Parldul st guvernul nostru acorda important deosebita exert conditilorfavorablle pentru con finua stimulare a dezvoltare curl flaiee — ca parte Inte- seranta a calturil socialite, Educafia fvies, Indusd 1a fava final de toate gradele si larg raspindita fa mast, are menitea fea flan paternie mijloc de educaie, de a contebul la forma ea unui om nou, uptator activ si hott pentru cauza socais- ‘ulus a comonismulul ‘Scopul educatiel fzice este subordonat, asa cum reiese do smal sus, scopil general al educstil comuniste si se desprinde impede’ din necestatea deavoltaii rmuliaterale @ emul so- etait noastre 8‘Scopat educate fice consts in pregétirea unl tineret si natos ol puters, edueat fm spiital dragostel nemarginite fata Ue patie sal devotamentlut fata de clase muncltoare si par {lau a'unul Unereteapabil dz mined constructiva, de api fate a patriel socialise sa pci ‘bdueatia fica trebule realizaté in mod organiza 9 sist matic, incepind ined din anil premengitort seal In acest sens, Conferinfa pe faré a. Uniunit de Cultura. Flaled «Sport din 28-95 februari 1002 mibliniaea cf organele UCHS, in colar ‘borare cu scflle de Invajamint, au datoria sa scorde o ateniie Imai mare edcatiet fisie coplila: de virta preseolar ‘Pentru a infeloge locul sf olul educatlel fizice tn cadrul fduein taululaterae 2 copilor de. Vista. prescolara, trebule Sa'finem seama ea aceasta se afl in srinsd Tegatura cu toate flialte.Isturi componente ale educatie! comuniste: intelec- {oale, morala 3 estetich DezvllareaIntclectuala necesito dez- Yoltare fsied corerpuneatoare, Sanstatea sl dervoltarea normal {Bzilogied sporese buna dispociie,atenia sl favorizesnd capo ‘aten ce aeimilare a cunostinelor. Formarea calitajilor mo- fale at voliionale ale coplluul, educarea perseverentel, a sti- Pltirl de sine, a curajulul.sint strins legate de dezvltarea Ealitattor sae flee, Formarea Yinutel corecte,Insugirea ml ‘itor precise, deavoltarea simfwlui ritmulul favorlzeaza edi ‘alla estsiea & prescolailor. ‘Din opal educa fizice docurg numeroase si variate sareni Cole mal Importante sarcini care revin educa{iel fizice in gr Gina de cops care corespind partialartallor de vist ale preccolarilor int urmétoarele SMe puna evele deavole fice mulilaterale sl armo- nloase 8 copilor: & contrbule Ia intrirea sAnstapl lor, precum si la for~ area ‘tine tinute corece: ‘Si ee dervolte aptltudini fzice gi si formeze deprinderite roirice accesible copillor de virsts preyolard: mersul slerza~ fee, sriturs, arunedrile, echilibru, cajararea, rire "NG devvolteInteressl pentru exerelille fizice, 8 Ye for~ rmeze oblgnuinta de a le prattica: 2 Sale formeze calitatf fire, ea: indemtnarea (capactates| de a sapini coordonarea motties side a o adapia in. concor~ dante cu cerintele.schimbatoare ale medilui inconjurator, Fectntenga (Capactatea de a face fafa obosell In tlmpul activi {Ei motrice), vtera in migese (eapacitatea de a efectua mlseareo ct iufeald datorta intenaificdit necentute @ processor neuro~ muscular) si nki-0 osreeare masurs, fora, precum si clit morale si de volnt ca: independent, initiative, hotavires, pee~ Siverenia, stapinises de sine, curajul,comportares dseplinats, tbistuinfa dea actions in coleetiv. De azemenea, a4 contebule In deavoltarea simtulul ltsulul sla simula esteties “NG eve la copit deprindeet st oblgnuinte de dglond per sonala ‘a colectiva Dezvoltarea caittilor fice sl a deprinderilor motrice re- presinth in erenfa mt ous procese lolae, dowd Tatar ale Procestlul unie de perfectionsre a activist motrce a copie Tt Lagatura seciproca. cintre deprinderie. motrin sl calitatle fizie trebule privta ca o interdependent’ a formel si a contl= futulal actvital mottce cu toate relafile care sint carac- feristie. Calltaile face se manifesta prin coreettadinea deprin= ‘erilor motice ‘Realizrea optima a sarcinilor care revin educatll fzice tn sgradinita de copil este conditionata de cunoasterea 4 respec farea particularitatlor de virsil ale prescolarlor, de alegerea tinct tematiel corespuneitoare lo, de aplicareacelor mal Poti vite mifloace, metode si procedee de Iucru cu coplCUNOASTEREA $I RESPECTAREA PARTICULARITATILOR ANATOMOFIZIOLOGICE, ‘ALE PRESCOLARILOR IN PREDAREA EDUCATIEI FIZICE Cunoasterea particulastiilor anatemoticialogce ale copier constitute 0. prefsk nocesaza pentru buna destaqurare @ edt Safe faioe im gradinifa de coll Aceasta o ajuta pe educaton Seinteteags Importanga.edueatelflzice nea de la vista prenco- ee eSiaten ca en sh a0 realizean In mod ongankzat et site atic Totoduta, pe baza euncasteit partielaetsilor anatomo~ Braet clog ale propolailor de diferite vrste,educstoarea poa {io fa mod fusicios miloseee, metodele si procedecle variate sr acatie!fiaice, poate st infeleaga mat yor de ce sint indl- ae mutite miecit de ee sint conraindieate allele st 58 iz Sut ponteu,dovarea rafionala a eforturllor copillor in con Tondantd cu posible de care et dlspun, ‘De ia navere sin decursul intrest vet, organism wman este supus modifcarlor, se dezvole, se wansforma. De asemie- fea funeile aferitelor organe se perfectiones2 tn timp. Dez~ Yoltarea vorganiamulvt se produce in dood direct! principale: {Gp eresterea in dnafime, in greuate, del in volum at tn masa ‘corpus b) deevoliares functillordiferitelor organe si sis- feone in procest! dezvoltiet organismulul, pein care infelegem {olalitaieg sehimbarilor sale cantitatlve st caitative, se observa ‘Rodificdet gt teansformart de In an la an. Tinind seam de aces Tea Gsonebion elape de dezvoltare, flecare dintre aceste elape vind specifeu eh ‘Copii de 2 ani se deoscbeste de copilul de 6 ani nu mumal prin forma si bropartile corporate, cl'st prin dorinfele, inte- ecele sl experienta sa, prin felulrelaior sale eu mediul incon futon Cu alit mai riult se deosebeste Tumea spirituald a pre- eolaruoi de cea a scolaruful sa Unarull. ‘Procesil de erestere de dezvollare are joc intr-un ritm eu ‘ait ml tens, cu ct copilul este mal mie In acest proces deo- Sebim perloade in care cesterea si dezvotarea se produc intr~ {hn fly al Tent st peroade in eae cet it se ol inal secclerat (de exempld, avira preseolarulal mare, Intr-un interval de-cteva luni, masimum ‘un an, copilul este cx $F tn inlime sca 3 kin gretate). Aces perloade de erlere rapid au fost casio saturn desvlare cop Itiui a ele snt legate de modifeast bruste sdiferentiate din pumnct de vedere calitati fata de perioada precedents. Decl, pro- Gent decvoltii muse desfasoara In lnte dreapta, uniforms Fegulat ascendenta, cl desprindem un ritm mai Jent de dezval- Tere (pectfic perjoadelor de acumblare canteativa) gi un alta rapid fearscterisie perioadelor de salt cata) “Avadar, tml de dezvottare, pe lings faptul 8 se incet- reste’ pe ingsura Snaintsel in virst, mal prezintd st acest Uollee aspect, sh anume este Inegal de la 0 perioad Ia alta. ‘Trebule +8 notdm, de asemenca, cd ritmul de erestere st eoveliare a diferitelor organe, aparate ale corpulul nu este nich loyal ‘Aceasta Inegattate in ceca ce priveste viteza de eres- tere, de Gecvoltare a diferitelor part ale corpulul aduce eu sine ‘Schiiabares proportion dintze exp, trunchi i membre, ‘Copia. Greve, si se deavoleé sub inuenta educatie st fo steinsd dependenta de condiile mediulul inconjurator, de con- fle de vata pe care Te credm (alimentafle,regimol de activ fate sl de odinng, condiile din familie st din gradinita Gecopit ele). Conditile de. viafk in. permanentaschimbare ‘bilge ongantmaul copie 1a. adaptare, Ia acomodare fat@ dc Seosles Inve onganiam st conde sale’ de viské exists 0 per- manenie unitate si lupté a contravilor, luptd care represinta nse) stimula, mobil procesului de dervoltare, ‘Cu cit copihl este tl mie, ev att organism sau, din punct de vedere Tuntional, rdeponde In mal mick masuré condltillor Ge viata, Intre ongonism #1 condiile sale de viata contradictile SHbe man stimuli int fosete tera, sitmol dezvoltait este {foarte Intens Gchimbrle anatomotiiologice pe care Te sufers fcum organismal aint evidente chiar la intervale mici de timp). Be masard ce organism eaplulet se perfectioneacd din punct fs vedere functional, el devine din ce-in ce mal. capabil de & ace fata, de'atespunde condilor variate ale mediulul incon= funitor;contredieile se atenueazd,ritmul dezvoltatii scade.‘Se conslderé ca limite ale virstel preycolare perioada, cop ariel cuprinsd inire 2st Tan (tabllves acectel perioade 5-3 {icat pe basa cercetarllor stiintfice ska pracucll educative). In Ecsta vital respective, dezvllarea, aga eum am mal sous, ni amine la acelagi lve. Fieeare an aduce modificdr exenfale, Taming tative it 31 ealitative. Ele justfic f-nectsitS organ thos diferenfiatd a viet sia educatiel prescolarlor de diferite {Eixea inceputul perioadel prescolare,datoria Bune! functio- fsa cporatalul motor st a dezvolsll vorbirl,remaream ta fopil ‘un anumit grad de independents. Preccolarul mic, de $725 ani, mal pstceaza dla punct de vedere somatoscopieaspec- fut entepregcolarufulAceasta etapa este caracterizata prin eres- fere lent, in special in inalie, copilul rescind in medic co $5) Gn lar in groutate ov 1-2 kg pe an. fatre 67 ani urmeaza Salut earacteritle prevcolarulul mare. Aga cum sa arétat mal Tnalnte, procenul dezvoltl este In stinaa dependent’ de con- Uilide de viata —regimal de allmentate, de_activitate ¢1 de ‘inna nivel Igiensco-sonitar,condiile geoclimatice ete. In Paport eu aceste condi, coleetittatile de prescolai vor inne Sista diferit acest salt <1 In plus, in eadrul seelorai eolectvi {Gq in roport en particslaritatile individuale ale fecal cop ‘or exist difereniet in logatirs cu moment apart! sata ‘Specifies ed perioada propritrish de cnstere foarte rapid are Ordurata de aproximatv 1/2 an, in care eauzt se gl mumeste perload de galt In acest timp se observa, in special, o crestere Fxnalfime (7 emt) st 0 eregtere relat mat slabé a dlmen~ Slunilor transversale Tn coea ce priveste proportia dintre pirtle corpulu, trebuile si aratam of preecolaral de 35 ani are capal mai mare, trun- hiul ine si embrele superioare sl inferiare relatlv scurte Dec, partea superior, capi, este mal dezvltata si contrasteaza feu partea miloeie ai inferioers, care sint Inca insuficlent dez= wolate. Prescolari mich se caracteriaeazt_ prin prezentaoformelor rotunde®Aceasta se explies prin dezveltarea mal intensd a fesutall adipos subeatanat. Tranchiul apare elindrc, din esuza Sabei deevoltat a contarli scapular, a persstenfel depocitelor Suboutanate de grésime 4 unel insflelente dezvoltir «© mus- tulatri. Abdorsenul este proeminent si globulos, datorité inst- flelentel dezvoltari a masel musculare, precam el a existentel in eantitate mai mare, a ferutulsh adipor, Cresteres se face mai ‘lt In laime — este pericada de ereytere lent, perioada acu muligiir cantheative, Proporta si caraceristicile respective se pistreaxt pind Ia ‘pants saltului in deovoltare, cind se fnveglstreaza o erestere intent ¢ membrelor superioate sl inferioare. Cresterea accen~ fata a oaselor hung ale membrelor determina o schimbare a Droportilor corporate dintre eap, trunchi si membre. Capul pare Folattv mal mie in comparatie eu perioada precedent. Accasts iimpresie este accentuate de oblictates frunfi fide dezvoltarea Art mijloei gl nferoare a feel, ale cel rellefur osoase devin ‘al puternice’ Clreumferinta capulu, care la 3—9 ani este mal rare decit cireumferinte toracie, devine egala sau chiar mal Iles la 5—7 an. Trunchial este acum relat mal scurt In Fa port cw membrele inferloare care sau alungit bruse, Toracele se Ihngeste el, tala este mareata cavitatea toraced caplts aspec- ‘hl de con, et Baza in sl In trecerea de In etapa de dezvoltae ta alta se observ 0 taza de transiie, in Umpul edrela, din punct de vedere morfo~ ogi, copilul prevnta un amestee de carateristctdestal de grea de definit, dar printre care vom deosebl ca predominante fle pe fle ale prescolarulul mi, fle pe cele ale prescolarulal mare Tn descrierea caraceristiclor dlferitelor etape de dezvoltare ale copilor vor inssta indeosebtasuprasistemelor sia aparate~ for eare ridiea probleme speciale, legate de Igiena sl educatia sia. Sistemal nerves Dupa cum so stie, acosta Indepli~ reste functit complexe de contol si de coordanare a tuturor fonganelor gia sistemelor. Hl realizeaxd nu numal unitatea din forganim, cl aigura si unitates dintee organism sf medivl incon ardtor. Datorita sctivitati sistemulul nerves ne este accesibit {ot ce se intimpla in jurul nostru. Cu ajutorul creferalul nol reflectim realtate inconjuraioare,o cunoastem. Creer repre Zinta baza maleriala a intregit noastre vii psihice. Nu putem ‘pune ined ed dezvoltarea si maturizarea lot determing tn mod emijloci, mecanie, earacterul si nivelul de dezveltare a fune- tilor paliee ale copsisi, Matirizarea ereleruiul din panet de ‘vedere morfologie s functional consitule numal premisd a apa- Hie st a deavoltar dlferitelor procese at Insust! pice. ‘Dezveltarea paihick este stvinsTegata de mediul socal, de educate, de activites insish a copiluul, ‘Funejonal, dezvoltarea sistemulul nervos al_presoolarulat este mal reds, Numarul de celule este acelasi ca la adult, dat fle sint mai miei forma lor este mai simpls, prelungiile elu Tei nervoase — ston si denditle — sint scure s! neramiicate.In ural peron pro crete oa cea guint o dati cu cferenerea i pettecionares functionals Scoara cerebral se devolia, Prove de mcliniare seeieg Bch tect perlterich mieinicndiese pind a vee oe Be Furie nervowe ae lungest a se ranich, fornioa elas reise de legitu. Ansiomic, desvoltaen ercetuul se womins cave visa de Tan 1s precolsi mictpredomind Sato anumlte masir active ea ssfemulul ners ‘vegeta, cently subeordeahe toe fexul nefind suflcent desvolat,'O dat eu desvlares wane cercbrale sub inflenta edvealeh a exerstifnctie sistent, Jul nervos ge rides peo teapiaSupeioad da rn focl le deosbite de cele fe sd 1 aceasta rsa predoming procesele de exctati in raport yk de taht, procesle de Isis 9 eel a de ttle de concentrare ‘Asa se explic Zap ef presolarul mle ese fn continu sigcte, face festurt eaordonat,nesgure Isufcient lone fine sf coordonae: de asemenea 3 fapul cd el ebouye fare pede atuncl cad este obllgat a4 exec misread fet'cau st se sling de Ia sti, Din caura deroltadi tnomplete « scart corebrae st prin urmare a regal Insufientea activa conte seas Hat de cite" cortex, vafapihet a. presoarull ile eae Dulemiccolorat din punet de vedere etnotinal Hesile sale motive sin foarte vi variate (ancort contrdlctorl i sapon ‘St cea biel He au, de sscmency, us crater sponse eek Putin stabil slpsite de profunsine Catre 6—7 anise ders se pertecioncat stratrle de ‘ule nervoas ale scour cerebrle din pune! de vedere ane, tonic structural, reallinduse pe aeatts boca perfectionsree funcional sereloruul se intensficl roll eoordahatee Alea, je cecil, noni f sen connor subarea eee © face ca reacile coplor sf parda tepiat din spontanetate ‘nstabilitate, = ® a se * Este cunoscut foptl ef orice reflex conilanat 36 elabo- ard para una! elles necondifnal. Ta ieee pence refleeiecondionate se formeaza intro masurd neces ‘era reflexuldeerentare.Acest refx explil rence de ser Dillon Liped Gulspioarelor potvite intima presnlrlor com Rule sdcea cau formal Geproderior negative, Este de fSemenes, necear ca materiau Gace 9 jure ste aye- {Bien ecu acne coplin ‘Se recomend ca tit pordoseala cit st mésufle 28 fie aco peril ou un material cate se nuetine wor: De aaemenen, mo- Siteraf al"mu presinfe operat seu crt ascuite de care copll ss" puted lot (© alts cvint ene soon ca vetla ef tacimurile, prin mel sme of great lor at fe coreopunatonre copii de aseme- fee, facile th fie inosidabl, iar vesla faut inten Talal ears nlemnessch ateservirea ‘Materiaol ddacie jure, pe lingh tape cd rebate si fe insucaive, este hela af respond’ A anor coin igienes,¢ anu: ring rato sot raurdirig sh Tue ‘ocascl, sana permit saieeaesu iajeparen, ductile frateal eldacde webule pasate de preferina tn dulaput Inchise sh period, in funee de mstefl, spate, sterse de rat 9h pevite ™ Asigurarea igienei localulul este necesar s4 stea in centrul preocupirtdieetonel qa edvcateare care vor fuprevegiea orion usin sto necoar es senrde 9 mate. impor” {and intretinerhcurate'a podlel, Prafl de pe tanto obeccle {febute slr epa ued: Period, loca grade’ va Supus ln'o curtene raleala TRufaia de pt tebule a fle lnc sers, lr aislele sh pate suturte al aero pevtodle Cortena amet om Periodic se faco tn tote Incdperle gine, acordindsse 0 ‘ia deoeebitd Insnaior santare ductoarea se va Ingrjtcu obese din gridit alba tn le stabi ar dulepurile 9 culerso,semne indlvidale, Ast {else asiguraindividualiaarca sila @ provoapelor i 8 aor ect de Iglend neces, “4 ee ee 1 SES a res ae ‘cea hen tanta epee Ca cree aan a wa ees rents tant te Soc meee ohn eros od trebule fe foarte carat, tebule st ltl spatitoufient miaceeroaipe haart Focus ae econ nate an fat Fe isi: inlet Ls Slug tac mongeyee et Bree TEE oss fe nm send Joe “Aetna eorepand fr yee Efe coca pions ioe iran aneaeantresg meee oer mocene mecrecmee mare iS Ske Sa ma ee eed erg tg temas, sa ee i es, em, [Sus Maier eats een eT (Seas ata ee ridicat de la sol, pentru a se evita cazaturile de la inating. Rrra es ere ce - %oviunent Pointe clay use se wae see ees Ses ene Sek ae eae ean ig ee es ait seid & fat el ae Re opr gt ou ope Smet a a re fe pl cy mpd bunk es on spe Pega yr oe ae Hester oan ae ee ea oe a eee nies insane ncaa ind avin spe Sra elastance eee ae shasta ea aes cat eee Se arn a teh, sia ee Ce eee rie dean tpt’ ot soem seem Ge cr eee eps i sci Pe eee pe on a, Maia ee ee ote ge meat seme ea oe soe gine ee Lh ae ee Soa, eraantee cee sie aot wet eae ae eee ae areas orton kee en Ne a eee ae ree eae ee x ome anu crea timpi morfi in activitate, care ar duce la (ose seer ane re Se ei cate cot le ne eter Se eae ee ae ee Bom ©. EXERCITILE FIZICE $I JOCURILE DE MISCARE, [Mijloacele cele mai directe si mai importante pentru real zavea sareinlor eduatiel fice 4 copiilor de virta. preselnca Sint exerciile fzice gf Jocurle de migcare Exercifilefzice desfagurate in mod oryanleat 3 sistematic confribuie in mare masura la creterea si dezvoltarea normal 6 a, prscolaslor Ae, leafs In dervoloes sheet o- plo ia dsiemutu su mun Seb tafe ease ale se mires sehimbol de saute in organ Gese taa Ge minare copa, se isbunstifete inane sees iti ett in genta Serle Tee ieee iced over activate taro organcios tem Sal sles {iitatnplamiilor saint Resta deve wal ap a imu reprtor ms stabi recat reapaios pe sae wane In cee ce prvenedenvltarea capac wile umoene tothe reprieve in, mo Eten ‘cl miocaare care Interval eplcior ere he dat ‘oid iat fens barley evita enced cal Wesel dimensiuni mai mari. ms " Parle ou dervolares apart respirator se dervalts 9 aaratl cardovmcilen Certtie aril chs dtd oe eats that miscalare sie ne mel mgt uc Sh {este in grosine shin linge, port calif: canine et ial ez eapacte coral a ate cn sie pe creo tiie in‘ conto cou anui cond ees lar antrenat cate mai'mare dest canta, eons sds Oe She" tinfss'de um card etarenat Cane de sae od rgyiaeta al Ban mie y ttre orp, coda nt ma rare cate Treen cone Jor cardiace), ritmul devine mal stabil. “set Prin imbinalgren caltava apraislor cardovascuas s respzaor se realizes conde potas mal corepunsatous Huncioare a aturor organelr f'slenclr forabakns 2 intendfcd,funetile glandlor tu serele Intron nat na intense dea stallats, ntciia fontaine et retort se destaonr in cont al‘) recitnd repuat exec fee covepuncltoare vise Ge deavaltare fined gencrala. Hl ofera condi deosebt de Yorabile pentru. dezvoltarea complexd a. deprinderilor motrice ‘ra calatilor fice necesare in vieja. Pracicaresfocurior co! ibe Ia formaren wi peceedonaren nor ana cordate Ja formarea capacisl de angrenare rapid, la rezolvares Inde- Iminatict a cteritelor sarcint motilee. Jocul, angaifed afectul onl, i face ial etivi, antrenesza fn masurd mal mare la fxecutares tnor migede! variate, Ie deavolta ndeminarea, i= ‘tea ‘fe formeacd deprinderea de @ actor organizat tn eolectiv iin folosul clectivutu FRespeetarea regulllor jocuful contibuie la dezcltarea aten~ sie Ja cducarea vointe, a cinstel el compertaelldiseplinate ‘yinind seama de influenja mulilaterala a jocull de migeare de faptat ca cesta constitule pentra copt prescolart unl Aintre mijloacele strective ale educate. fizce, este necesar cm led oe Toloseasedsitematie eit in codrul aetivitilor obliga~ forll de educatie fzied et si eu prileul gimnastict de Invio- rare Sau al allor etape ale regimulul de 2. FORMELE DE PRACTICARE ‘A EDUCATIEI FIZICE Educsla flaca in gradinita de copit imbract forme variate Cole mai importante Sint unmdtoarele: activate obligato, innastica de dimineaja, plimbérite 3h alte forme in afara acl- ‘ittilor ebligator, precam sh munce indiotdunla enuf opi tne rue el de ep pentru denen Io aie en A, ACTIVITATEA OBLIGATORIE Forma de ba2i a educatii fizioe in grinta de coplt este activitatesobllgatorie Ea se practic pe grape Ge copit preseo- ise, Incepind eu grupa mics (capil de 4-4 ani) asigura’ 6 sactvitate ca un éoleetiy constant, precum si continutatea, ta Imuned a educatourel. Activitatea obligatorie de educatie fice fe destésoard conform planulut de invatamalat, precum $i dupa lin orar siptimtnal, fapt care crecaza condilile heceare penta Planificarea judicioasd'a continutulul programet st pentia ur= Inilrea rersltatlor munel Conform programel gradinitel de copii, numaral_activitai- lor obligatortt de educate fizied este urmitorsl: Ia grupa mica I (copii de 34 ani) este provazute 0 singurd actvitate obligato- He pe siptimind. La ineeputal anulul scolar se prevede © Pe oad de ecimatizare de deua saptimin, far icepind eu a tela siptimina se trece la onganiearea activitiilor obligatorit eu tn treaga grupi decopi, inind seama de perioada vacanelor soo- Tare, anal se reelizeard 90 de. setivitat obligatori. La grape ‘ied I (copil de 4—5 ani) este prevdauta, de asemenes, 0 sine 2pr activitate pe siptamind (32 de atvitattoblgstrit pe an) {Ecgrupa mijlod (opt de 55 an), numarul activialir eeste Ie dout pe suptaming (04 pe an) La. grupa mare (copil de Can Se eine adr de dou Stat ego pe siptamina, a ‘a “Aetvitatee obligatorie de educatie fizia, pentru a-sh atinge copa tebule indeplineasea‘ serie de condi sf nme: 8 Se Tncidreze ust fn suecestunea femelr, of contribute Ia inti- Sea sani copillor yi st asigre pregirea lr fae8 general Shiba tnvefec educativ mulilateral si formeze coplior = prindores ée-s aclona in mod diseplinat in eoletv, sf smu {eze Interest copilor,pariciparen stents si etiva a acestore, menginindusle fotodata buna disper ‘blinerea nor bune restate depinde de fell cum sintepi- cate principle didactce, de fell cum sint alese exert, de ‘Sima’ organizare a activi respective, de coniie n care se Gostigonttactivitaten pati 2er, Tuming, -curenie, ele dura ete), precum si de cunoaperen de ete educatoare a ind Catilortehalce al etetodce,speifce educate frie ‘Actvitajileobligatorll de eduatiefzic se organizcaz& si se decfigonrd In conformitale ct -princpile didacllee cunoetute Deinepi fault, printpil iosusiriteonsiente st active a co Fogtingelor,princlpil slstematiarit ata continua, pineal accesbitaih sl principl insusii tmeinice a cunosdntetor. ‘Principal ntuiiek in carl edueatiel fice, exprima cerinta ‘mbit Justa explcailoreductoaret cu demonstrarea mis- Clilen,ssgwrindsse sete formaren nor deprindesMotlee ‘orete Princip insusittcongtiente si active « cunoptinilor_pre~ supune actvtates voluntard,stitudines ectiva din partes cop- tor bazata pe Intelegerea corecta a migeéil. Pentru a se aigura parliciporet activa, constienté a collin, este necesar ca ait Eontinstul «ft si metodele st procedeele de lueru cu acestia sh fe accesibile, antrenate; 8 facd spel la afectivitatea, la do- Fine, Ta iniresele Tor. Im acest sens, tomle care se propun Coplilor spre exeeutare trebule #4 poarte un tit et mal sures fi, in asa fel inet sil atagd, st emotioneze (de exempt Sartminge —minge jos, Legindre pipusa, Ureul doerme etc). De asemenea, forma pe care trebule so Imbraceo anumia tem mai ales cind este vorba de cel mie este cea Joculu, cesta {ind mat sproape de Interesclecopiltul stem atare capabl st robilleze seni, ai sslgure patielparea sa activa fn procerul Ge iavatare Exercfile 3h jocurile trebufe setfetorganizatefntt 40 8 stimuleze spictl de independent side nitive al copillor, en ithe 0 chev ami conente fave 8 Sihostctlon ‘Principal insult temelnice presupune — din punetul de vodere al educajielfiiee — perfeeyionares. deprinerlor mo. tree ale copii durabilitate lor Prin dorabiliatea Geprindes= Jor motricetntelegem pistrarea for pe 0 perioada indelungatd de timp si stbitaten Tor (posbiltatea de & e valriien n-condl- {uWarate) Traine deprindertor motrioe be asigura psinte-0 Sistematicd exersare a lor in timp, prin evtarea supratnearedri ceo Gntren pes moran tice nan nal SE ip earth rol minutos abupra gradu "intra seama de principio acossbiltsh, vlumal i alvehat eprindetior motrce care armessd si fie formate copilar ree ble 28 corespunda posbitatior lor, stadia lor de dezvol- tare, In consecint. th procestl predait tebule sf se treeel de 1a ujorIe-geu, dela simp Ia complex, de la inst in neine Princip sstematiei i al succesinil cere ca_predaren cupostntelor sa se Tach in mod gradat at sacsety, Conostinfle tol sprfininduste pe cele vec dobtndle anterior. Programa pentfa invstimintul prescolar aren” vedere, la cele pat grupe de cop srmitoastledeprinderi more” dite. tite forme de mers st slergore, sritra in adineime atin as~ Ble de pe oe. eclibrl, tire, roetogoiren arunearea min- fi Aciunte motrice respective se ree de a 9 gupd in alfa tn Scopul perfection lor Pinind seama, de paricaartile, de ‘rsh ale prevolrton,precum 9 de nivel acto de deste Tare a actvitat de edeatie zich in grade de opi dela © ‘rupa la alta Se adaugs gi forme nal'mal complexe wie depen. Aerllor motrice de bazi, de exemplu: ln grupa’copilor de 4p ara arian se include erin tn Sndtine pent atin ferea unl obec ia grup mijloce intervie’ sartora In Tun ime cu elon si sirtura tn inaiime peste on obsacol ete. La sehr, tepid ca grape epllor de! 48 al se Include Iersul pe o seindurd ridieata de la sol, iar inceptad cu Iii moral st pe plan inclinst. Prndeves ming so Tate Ie ‘xpind eu grupa cepillar de 4b an, lar aruncares spre 0 Tinta rlzontalé st vertieala, incepind et Zep copii de 5-6 an lararea, incepind numal cu gpa copilor de 5-6 a ‘Grades exereiiior pentru. perfectionarea_deprinderlor rotrice de bard se fae prin relusrea dela usor spre mal compli- Gat a aceluast gen de exert: at tn cadral une! grupe ct $f ade lao grupl Ia alla, De exemplu, la grupa mijlociegradarea mer~ Slut fo echilbru se realzeazs astfel se Incepe cu mersul be © Tinie traata pe sol, ee continua eu mersul pe 9 scindura fata de 2D en) riieata la Tnsigimea de 25cm, ajungindce la mersul Be plan inelinat sila metsul la echiliora ca tndepliniea’enumitor Eareat ‘Modalitstea gradi exerctilor de a o grup a lta se poate exemplifica, ce pila, prin diferitele forme de tirire care Ineee rapa copilot de 3-4 anl eu mersul Inainto pe gonuncht st pelle, continua la grupa coplilor de #5 anl ex morsul pe vr~ fast sl palme. Copit de 6-7 ani sjung la forma tell proprit se, eu eorpul lptt de podea (Ca arp). "Tematicn acivitatilorobllgatorll de eductiofizicdtrebute si iba in vedere repetaren mivetrlor predate, cu seopal Insusir lor temetnice i in acela! tmp, alternarea judicloast temelor Oo bast, AstfOl dupt flceare acivitate de predare aunt mls- ‘iri de beet (iiditerent de complexitates lor) ee bine #2 UF maze o activate fn care se repetd aceleash migedr{ sb forma Uunul exerci sau a unul joc Ge miseare In scopul consolidrit ‘deprinderlior motrice respective, Dupa stivtaten do. predare 1 feca de Fepetare a unel miseart de bax, educatoarea va tect, intro selivitate urmitoare, lao alta mlseare de bazd. (Deal pa va epi prevederiie progeamel la access) miseare de bazd {in etittati consecutive) Aceasta pentru a evita monotonia, uni- {oomitatea, In prineipal, pntru a menting viu intoresu eopilor. ‘Un alt exter in repartizarea Judicloasd s temelor este accla dea tine seama de condifile oferive de anotimp. Pate bine ca toamn s! primavara s4 se aleaga cu precddere exerciit de sler- 2, saitue eu elan, arunede Ia distana, Jocunt ew aruncieh st Prinderi de ming, ine pentru antimpul bec sa se vezerve exer= iti a ciror desfigurare nu necesita un spalin. prea larg. De ‘exemplu: echilibrul, trea, cararea, restogoirile de mini ee ‘Dak dup fatocmrea planurilor calendaristice trimestsale condifile stmotferice ma. permit. electuarea exarcillor ese pentru e anumita activate ele vor putea fi inlocute, De exem- Diu, #-a planifleat un exert cu tire, insdtimpul, find fru ot scald, permite desfarurarea activi de educatie fizick in act liber, Se va Tnlocui acest exerelin eu o tema ca srtura fn lunglme ou lan sau cu aruncare cu mingea i invers, dacd a plaificat sditura in Tingime ou elan gf Umpul nefavorabil smu permite desfésurarea activitait tm ser liber, acest exeriti ‘Va putea fi inloeut eu tn altul,eare'se poste efectua in. bune ‘ont in ineapere, Imediat ce tmpsl permite, se va revent la ‘ema props! intial n plan 2 au Uepliin 8 vain sane ail face tram mod it mal atraetiv pontra copll, st flosim mijloacespeciice vzetel Dregcolare, flecare activitate ebligatorie. de educate fied va {rebul sf confnd cel putin un joc Astfl, atunc! cind tema de bari se preda sub forma de exerci, esie necesar s4 se intro- duc tn partea pregititoare un joc de grupare gi regrupare. De Sssemenea, se poate Intreduce un joc dinamie cunossut deo sin partea fundamentals @ activitai, daca Umpal afectat per: Inite acest lucru (treste, dupa predares temel de basi). Patten dle inchelere,atune! end este posibl, poate x6 ‘contind {isin a epetares unutexercd pentru tema deta se sco he ey ci arta ane fe doul. col mult fret actvitat tract programa pent inva {imintal prea prevede ineitaren datas populare a ‘ansurtior ca ema ot fn carl setsieiior obligor de €dae ‘ie fied aternareatemlor pentru formaren ql consolida fea deprinerior motrce de bans cole de dans popular te Bute ss aiba in vedere urmatosrele: pe deo parte, 3d 5 es grre o cit mai mare varlale, lar po de alth parte, 6 se" find Seana ca timpal ses Inte activate cs actenglfeme fn fie prea mare, dec! coplll 94 nu piardépriceperie sl Geprinde- ‘ie istigate In activitsile obligatoril de educate fzica se flosese_me- ‘ode si mal cu seamé provedee variate In functie de tipal de ac- tivitate, de tema ef de baat, de grade coil eu care se lucreae, de stadiul ef do dezvoltare, de materialele care se Zolostse de alt factor, Metodele principale de predare sint: demonstrarea, explica- tio, exert ‘Demonstrarea este 0 conte Indspenssbils pentru formarea 1a copii a deprinderilor motrice. Oferind copula modelul une tise, edutatoarea Hl ajuta ed 0 exocute corect,fireste Cu con- fa ca’ tnsist demonstrarea st fe corect Posbiittile copiilor de a reproduce actiunea educstoarei pe bbeza pevceperit demonstrisil ge dezvolts treptat, La prescolaei din grapele mijlocie si mare, imaginea vizwald care apare In pro- fesul urmaeeii miscailor altel persoane exerclts 0. Influenta replatoare cu mult mal mare asupra proprillor mise dealt Ia preseolarll dln grupele ml. “a[Na ne putem resin isi numal la demonstiare. Dac sar inttnia‘afa, copilot invepstia mgcarea demenataia de cline tciuctoae, ar Initaco mai mult sau'mai pain fra 8 inclag iad fol cam treble ro execute — coon ce ar ce Is Inna ‘en defectaousa a tlgcsion, en sk nama vorbim st de un at tspect i anume’ lips parlcpsnitconslente, active a copiluls Invacivtate: De sceve, pe lingh demonstrare, el tsbsie trie messed! anumite explicat refertore la felul cam. trebule ‘Sesctate migcrte. Alenia copii va orentata prin exp acre pei enpra er ce eee ete feu mipdni Expicaile pot ck se refre a la difeitele fase ale Inge, tun! 'dndeste'vorba de deprindeile,matrie. com plese (de exempla past de dans popular. Ieadrarea ty enumite Fermati et) Baetearen seve ari pe expicei in mst mare maura ia grape mijloce si mare, densrec pe de 0 pate ‘xeratle fice st mal complexe, Sar pe de nea porte penta cE deal dotea sistem de semnaitanre se dervotssimfior Ia Stes viet xercigiloh care trebule tavajt ta felul acosteInieziem pro= ‘osul formas deprinderilor matrice corect ‘Demenstrarea corect instita de explieai,corectarea atents ‘a copllor in impul exersdrit 1 ajuta pe acestia sa ajunga 1a 0 justd localzare a migearilor,s4 elimine cu Umpul mlscarlle ot Sheltulala de enersie inutile. Pind seama de instabilities pro- fesclor pihlee le vista prestolard, se impune repotarea siste- tatich § deprinderilor elaborate, exersarea lot Fatlonald, De fil, valoarea excreitiulul ca metods de Ivers oa presealrl CalltatesInsugirn mietilor de etre cop trebule verifcata fn timp. Tn acest scop, ste bine ca educatoarea sia sletulasea Un calet de evident, In care tisi noteze suocesty toate mised He pentru formarea deprinderilor motrice de bazd pe care lea peda. cal felul eum ee au fort exceutate (bine lab, intrenge frupa sia Iosusit bine exertful sau numa 0 parte dln cop) ‘fa va insemna nominal acel copii eu care va teebul si luereze Saividual sau tn grupust mich Pregtirea activitatll de educate fzicd de cftre edueatoare trebuie facuta temelnie. Subliniem faptul ct reusta organizari| Sia desfinurash une! activitat obligato de educatle Haica de- pnde, In primul rind, de nivelul de pregatire s edueatoarel, de ‘xperienta si milestria sa pedagogic, de capocitatea sa orgnt- “ zatoricd si numal in al doles vind de conditile materiale de {ncru sl de gradul de pregitire anteioara a copii. De alc re Zultd necesttatea.pentra ficare educatoare Ge & se pregatt In ‘realabil cu gija pentru flecare aeliitate de edacatie fics, {Edi de a studla ea atentle programa 31 indicate tenleo-meto- fice, de a se informa la, chiar daca are 0 bogata experienta si racticd pedagogies Tn alt ordine de it, educstoarea trebuie sa cunoasea bine cexerciile pe care le preds, ste sa le demonsireze corect; de erenea trebuie sh cinoased q ordinea exerfillor. Sovailile Jn predare, precum sf consultarea planulul in mpal etiitatit du la pierdere de timp sla seddevea densitl setlvitat, ‘Menfiondm, de asemenea, cf este nocesar ca educatoares sk la masust de prevenire a accidental posible atit prin geija cu care se pregatest # verifies aparatele it prin atentia ssp Jiu pe care i acord copillor in timpul exectarit mised, Tara a'face excose pe aceasta lini, Impiedicind setfel dezvol- tarea spisitulul de independents, sutocontrolul sta earajul copier, Dip scopul pe care urmaresie o activitate obligatorie de ‘educate fixed deosebim: activitali obigatorl de predare (a unel Imigearh de baz), care sint de fapt activitatt obligetorit mixte Acorespunzatoare leetiei mite din yeola), si actvittt de re= petare 1. STRUCTURA ACTIVITATH OBLIGATORII DE EDUCATIE FIZICA In timp actvitatilor obligstorlt de educaliefzicd, procesele fzlologice se destasoara cu intensitate marité fats de aeivitaten bignulté copilulu, Hle necesita un mare conmum de energie Dervoasa si musculard att pentru insusirea sou perfectionaren eprindertior moirice ol pentru aplicarea acestra In conditit variate cit 1 pentru educsrea ealitslor fini at de vointa ale ~ *\ e008 oe ©0090 ee @ ag @ oe ° 2 GOOSEOR © | — 22. 3233- oe ° , - eoecce 2 ° ®fexerciful morisa: stind cite dol tojd tn fats, ninduse de ‘miint — pentru exerelgisl eintaral; se2ind eu picoarele incre sete, mllne sprijinite pe gold — pentru exereiiul surwbul fuleat inainte, cu brafele indoite, palmele suprapuse, spriin ‘sub brafe — pentru exereltiul rinduntca ete. (Og. 4) ‘in poifia de drop, copllal trebuie st abi: sptle drept, ne- Incordat, callie pie sh viefurile picioarelor’ destieute (=~ shidere de 45°), genuehit inte. pleptal scos In afar, abdo- ‘menul tras — téra a se indol din sale —, umertl pe aceasi Tinie, brafele liste liber in jos, astel ca mnile indeptate es palmle induntra si ating ‘mijlocl coapsclor, degetele pte Hl usor Indoite(pociie fireasca}, capul drept, fra sé se ricice bbibia, privines Grepe inainte Tn oul de-dreprl, copii tebute {inal foarte putin tim, Inuructt ea este obositoare, ‘Dupa efectuarea exerejiulul de cite copll, daci este carl, (exeraltll e mal compleat,intervine 9 wos oboseala), se dd ‘epaus, Pocita de repous se Lain doud Tel. In Tobmatla stnsh fe rind, cind copii se glsese lint! nar la umd, repaustl se fe prin wooare flexare a gentnehislat sting, fara a se deplacs talpa picorulu. Informatiadecoloana de gimnsstlea sau in all nerite de coloand cite unuh,repausul se la prin deplasarea pelo Flu stng la stnga, cu genunehl iting! i ducorea mini fo— [preumate la spate jos, geeutaten corpulul find repartizata. pe mbele piciare. Pozifia reglementara de drepft sl formele Se Tepaus se folosese numal la grupele mijlocie st mare (fg. 9).Yorn prezenta in continuare exemple de exerci pentru dez- vvoltares finich generalé a corpulul (corespunzitoare celor patra ‘rupe. Cind este vorba de exercititcuprinse In anexa programe! iradinitel de copi, vorn da numai denumiile respective ae acolo Unde e cami, 1 indicate tenico-metodice necesare. Celelalte fxereli (care vin sd Imbogdeasea programa) vor fi desrise pe lang, ex Indleaiie respective, Ele vor fi notate ct sem), Acetssi notare se va pasira in cuprinsal Iucrail orl de ete on ‘vor da exerci, jocuri sau dansurt ol Tnalnte de a trece la presentarea excreille, mentionim fn sfara color recomandate pentru fiecare grupa in parte, sete pela sl exercilile de Ia grupa precedenta — aceastl Indicate este ‘Yalabila Ineepind eu grupa mid TI. Speifcim, de asemenco, cd ‘exeriile vor fi grupate dup eategorile amintite mat sus Exercfii pentru membrele superioare, Exeritille respes- ‘ive angrenegetatit musculature slaricultile prope ale aces tor segiment@ ale. corpuful elt gl musculstura st artieuatia Stapuloumerala O parte dint avestea influenjeash dervoltaren ‘orqanulUt principal de respiratie —~ pldminil (prin actinea, pe fare o exereitd asupra desfacert gi gomprimart arcurlor coe tale, ele favorizazA respirajia ampld). De accea, multe dintre ‘eects exerci se foloseae ca migedrt de respiratie, de exemple, ‘uceresbratelor prin lateral sus i coborires lon Bxereltile pentra membrele superioare se compan din “nett $ inindert: legate et rota rasueiri (indicate mumai pentru grupele millocie s5 mare) Bxemple de exereifi pentru mombrele superioare: Grupa micd (copii de 34 ani) Flutuele tsi deschide ariple — Exereitial se execut’ din ppozitia de drepit; misearea braelor se loealzeaza in artieulat lumdrulul: bratele se mentin ex coatele tntinse, lar mlseares lor nu va depée! inaltimea umerior Zoorid pasireletor Linia trenulut — Brafele sin cu coatele bine intinse, fra a se exagera Inst ducerea lor inainte, pentrs 8 se evita cotunjiren spate Papusa face gimnastica Dil calujle! — Tractiunea ritmied a coatelor inapol se exe utd Viel, prin contraciiartmica a musculatuel spetelu(coatele se platreazd apropiate de corp). 5 sa Leaganul — Se executs din posiia de drop, fara texari in geaunehi Batem pelmete in fa Baie palmele sus — Lovirea palmelor se va exeeuta de ‘wel ont, deafacerea bratelorinteelovitui va fi ampla, execntats £51 coat intinse i se va localisa imal in atieuatiaumerilr. in ‘Umput batalior palmelor deasupra,capului, acesta ae Va ssa pe spate, ex privires spre palme, Thpingem’ — Migcarea de ntindove a brajlor se va exscuta ners ‘Moria Grupa mick (copii de 4-5 ani) Braje scurte — brate lungt — Indolrea bratelor 1a ume se ctectienea ex coatele pite de corp, virful cogetslor stinging {umdvul, La Intinderea bratelor sus, eapul se Iasa concomitent pe ‘spate, cu privires spre palm, ‘Cusbul —~ Tmpreunarea palmelor se excewts sstfel: miiile so lipese la articulatia palmelor In forma de culb. Ducerea brate= lor se exeeutd cu costele fntinse, numa din articulate uieriler {Ea {mpreunarea palmelor, capul se lasf spre spate, cu privicea spre palme. Rott micl — Exercital se exscatd cu spatele drept, brajelels| Inaliimea umerilor, genunehilintingh. Se vor efectaa 4 Totéeh —migcarea executindu-se spre Inainte —, altemate cu 4 fold! = imikeares exeeutinduse spre inapol, Brajele se mentin cu Goatele Intinge, mlgearealoealaindiese numal in artculata ‘unerior “Avioanele Ghermal — tn pocitia initia, depirtarea picioarelor nu va ‘imal mare ca laimea umerlor. Bxereliul se executa cu sputele rept, cu coatele trase spre spate af situate la fnaltimes uner- lor miscarea loealisinducse in artiulatia coll ‘Roji ict i rofi mari — Migarile de rotire, alt cele mii it gl cole mati se fac numal spre inalate insindom elasticu! — Se exteutd energie, brafele mixcind- se orzoatal, in plan ume. ‘Batem foba! — Bratele sint cu coateleSntinse, migearea loa lieindusse cu precidere in ariculatia umerlior “Roata() — Stind cu brafele Indatelaplepi ca purmnl sins, rotirea concomtent a braelor. Migearea de Foire se localizeaza In atlculatiacoatelor l @ umerlor sh se executs pe plan antero- posterior. 30Gmpa mijlocie Frutwrapu — tn positia initials, bratele fndoite In umér, coatelesint pite de orp. La tatinderes brafelor. privirea suteste palmele Privefte sus! — Tn momentul incleytarit palmelor, capul se lash spre spate, cu privinea spre palme, TIntindem rojele! — Misearea se execaté amplu din artielatia amérulul, Impreunarea st depirtarea braelor in. oblle sus == cexccuta in itm energle. Privirea trmareste misearea pamelor ocomotiva — Se incepe rotirea intl cl bratul dept, ios se vetrage, porneste micearea stings. Misearea se 8 in atticlatiacoatelor et sin umn laturdm palmele! — Docerea breflor se exccuts cu costele bine intinse, in poritia corectd de drepti, miscarea de fluturare 2 palmelor jealliaducse numa in artcalaia minor ‘Leoinm brafele! — Exerctil se exeeuté cu spatele drept In loginare si rotire, muschil bratelor vor fl relaxatl, migearea locallzinduese In aytieulafa umarulul, fara flexarea gentnctlor "orrfeca) sting, eu braele ininse orizosea inaint, et palmele In jos, forfecarearitmied a brafeler. Forfecarea se exe= td in rite ener, cu coatele Intinse,migcarea localizing nal tn arteslatia af la tnalimea umd ‘Depindm fru) —Stind x bratele indoite 1a plept, cu pal- mele suprapuse si picoarele depértate, invirtirea palmlor Una {furl oleate sf tntinderea bratelor lateral vient Tiyereiiul se executa ct spatele dept s_ gentnchil Sntingt Intinderea brafelor lateral se executa energie Grupa mare Tnotém’ — Indoirea coatelor so va face la inalyimes umes lor (Coatele vor fl tase spre spat). Intnderea braelor oizontal State a lateral se va xeon ener, reaiindseInlinderen ‘Spl gt stoarcem rufelet licea —~ Migearea de rolire se exceuta amp; costcle sint Intinse. Miscarea se Tocalizaza numal In avtlculata’umerllo he, 8). ‘Bale sus sl fos — Exercise exeeuts cx costal intinse, nomai din articuatia umerilorO- data ex bataia:palmelor st pul se Tash pe. spate, privines spre palme (Cig. 7) “Areal ~ Th poattia initial, cn brsfele indote Is plept, coa- tele vor fi trase spre spate la Taifimea umeriler. Zvienirea bra felor indote cit st IntinderesInteral se va exceuta energie, my= area find locli2nts numal in articulata melon oo Seuturdm haincle!() — Stind, cx brajele intinse orizontal snaint, et pamnil semiflexi leginsrea bratelor In sus tin Jos ‘Tock cornea ia mayindl@) — Sting, rotirea spre inainte a ‘ratulul cu eotul indit in drepiul pleptulul. Exercitul se exe ‘ctl altemativ (Ge 4 or ch un brat, epol eu cella tot de 4 oF) ‘Bostmic) © Sting, en bratele indoite Ia pleps, cu. pum stvingl a plloarele depitate, infinderea zvienita alternativ 2 ‘brafelor orlzontal insinte. Migcacea se va executa cy spatele Arept, iar intinderea braeior Snainte va fy eneraicd in legatura cu exerctille pentru membrete superioare s0co- tim necesare unela indict cu earacter general, gh srume:aceste cxereitt se exeeutd in mod obignuit din poaitia Initala stnd Sau cin posit initial, cy plloarele departate — pentru mar fea bezel de eprijin a corpus. La poalia lnliala, eu peioarele ‘Sepirtote, distanfa diate talpi nu trebule 88 fie mal mare ca fakes timerilor, Deplstarea lor exagerata poate avea tn efect fegativ seupra label pllorubi, tn sensul reducer bolt (P ‘or platPompa — In pozita initiala, cu mlinile pe sok, coatele se trag spre spate. Indoirea genunchlor se va exeeuta eu gensnchii Sestacut; areuizea din genunchi se repeta maniztum de treo Pleulic! ~~ xerelga progatitor pentrw séttura in Iungne ae pe Toe. Sasi i foaca Saritura tn foarfecd) — Se executi pe virfuri, migearea loca Aatndise In artleulstia coapsclr,far8'a se indol getunchi, ‘Sar nalnte lf Latur! Pe genunchiiC) — Stind, ajezarea pe un genunch, revenre Se excouta alterativ ea stingul st eu Greptul Futeazd tatpal() — nd, idiearen sternatvd pe veful pe clorull sting $1 deept 1 lisarea pe fost talpa. Cind un picor se giseste pe vrt, celal este pe talp, suportind intreaga greu~ {ate a corpull ‘Sir tmprejur!C) — Stind, sisturd ea minges, cu tntosreere Smprefur la stinga 9 Ja dreapta, intareert de 80") "in legatura eu sériturile ea nlngea subliniem urmétoarele: le so exccuth elastic. pe virfuri, deoareee caderea din sititura [e toatatalpa provouca tito 2druncinare a comput eft st redir {erea boll label picloralul (duce la formarea piciorulul plat). {in Uimpal acestor exerci, educatoarea va urmart cx respiratia ‘a fe nom Grupa sdrturlor ca mingea este bine si se foloseates in in= ‘heierea parti pregattoare. Dozarea exercitilor pentra membrele inferioare se fac, ‘in general, asitel: Ia grupele mil TT, exerci se Fepeta fa metic de 3-4 ot, la grupa mijlocie de 4-5 orl lar la stupa mare de 56 ot. Exerefi penteu trunchi, Aceste exerci angreneazs grupele ‘at! musculae ale trunchluls, sefionind totodata asupea fang iler organetor Interne ‘Bxerctile de trunchi constan dln: —apleciri, inde inainte si Intindes; = indie latrales siete ‘Vorbim de aplecarea trunchiulul atunel cind migearea ge exe- uta din avtculaia coapseler, tre raminind oraontal eu spitele drepe st privineaSnalite (ig 8), Vorbim de indeire tnainte atunel cind miscarea se executé complet (ait din articuatiacoapeclor eit si ex arcuines colosnat veriebrale), eu eapal edzut velaxat intre brate (ig, 2) a cern Ih tt et Pot, goal trmind mle ohio) Gg rut er Me en, pie ea ga A ‘gare sau dovedit a fi corespunzitoare preseolailee acorn cesta or etc eM Prevoaecave it lalig spre stinga sou spre Grupa micé (opi ce 34 an Cilegem flor! ~ Sree wo ee La indolrea unchiall mt ‘ne Pee tin en 65astfel contractarea muschilor cefei, (Acste indicat int valan bile penteu toate exerelile cu Indo Insinte). ‘Leganém pupusa —~ Migcarea de risuctre se loealizeax m= ‘mat italic alple rami fie pe sol Indietia este valablla pentru toate exereile de rasucire a trunehlulu). ‘Ne ramuclm! In poaitia inal, pleloarele se departeazd, maximum la latimen terior: “Legim siretul Se exceuta pe cit posibil ew gentnchitfn- Grupa mica (copii de 45 an) Privim dupa flueurt) ‘Taiaat lernclor —~ In moment redresici trunchialt i 8 fntinderit bratelor ea patmele Inclestate sus, trunchlul se. va ftge cit mai sus, capul se va Iisa spre spate, eu privirea spre pale “Baie genunchial! ‘Surat. Spatele se mentine drept Pacem bulgirt de sipada(’y ~~ Stind cu plcloarele depértate, Indoiren tranchiulat insite, braele jos, lmltind aleatalrea un blir de 2ipads, revenire (fig. 12) Grupa misfoci itis tnapol! rout doarme — In poaiia Initials spatele ae mentine dept. cooiele int trase spre inapol La flecare revenire se va contrla coreetitadines poaekspatel Ferastraul = Distanfa dintre ot dot executatl va fl sui- cient de mare pentru ca bratele # ramind intins, migearea To falldndurse ea precidere fn tlle Ridicarca soculut — La redresareatrunchtulul se va corecta pociia dreapta a spatlu “Apuelvirjul pletorutit() — Seaind, eu plioarle departate, apiece tinct spre pir dp apucaren ill Piclorulut, revere. Se repeta altemativ spre'atingul $ spre ‘Sreprl, mentivind genunchit Inns ° ‘Avlontd() — Sern eu bratteorizontal laters, indore Io teralé'@trumchiui i stings ila dreapa. Résuetm tranchil!C) — Stind cu mile pe sold rasuciren frunchiulul la stinga sila dreapta. Msearea se Tocalizeazt In tale. Grupa mare Pocspoc, Cosita (i. 15, Stipa: pata cue! — ta redrexrea trill eu mite Ie cea, se va indrepta bine spate st se vor trage coatle Ins amen, doll — pot lal eductoaren ve Ura ae corp, a aha ss oral! — Cop ls pe pee dap brat fate ‘ginduniea react pllorat Fenistrb tate lemne() — Stind cu picioarele ugor depir- tate, indoles trunchlulu, ev ducerea brafelor spre’ spate, cu Pale fmpreunate, reverie. eaeAciiunes grupelor musculare le trunchiulul lueresea de bicel antagonic, de exemplu: Ia indeiren trnchiulul inainte, ‘murehll din partea antcrioaré a trunchinll (abdominal) an 6 rilgeare de contractie In timp ce museulatara spatelu se intinds si, invers, la redresates sf indreptaren teunchiulu, muscdlatura Spatelu se va eontracta, im mp ee mustlatura part anterfoare ‘3 Va intinde. La indoirea lateral a trunchivial se contracts, ‘mugehit din partea tndotrt sf se tntind cet din partea opus ‘Accastdactiune antagonicl| a grupelor museilare explied determina, necesitatea flor! misetilor de intindere, dug Iniscrile de indo sta repetarii fm mur ogal sexereror oe Indoive Iaterala ql. de raaucire, Docareo exeriilor de trunchl se face astfel: a grupa mict 1, fecare exerctit se repeta de dou ori ln grupa miei T de dou ‘rel or, ls grupa miftoce detrei ort, a grapa mare de trel-patrs ‘oF, Se recomanda ca exeretile de trunehi a se execute feta tia mat lent, Exercitile combinate. Aceete exerciit angreneses muscula- ‘ture proprie a tuturorsegimentelor are int in aciune, impre= lund sau Zirh musculatura trunchivlui 31a. abdomenulul functie de gradul for de complenstate ‘Exercltile combinate presupun, in general, © bund coordo- ‘are, de aocea ele vor fl folaste in mod gradat, dupa exerefille ‘mal ujoare care se adzeseaza sogmentelor superioare. Aetunile sliferitelor grape musculare angrenate Intrun exerciia comble nna nu trebule si alba aceeas Intensitate (cre a se evita efortul ‘ea mare). O splecare sau o indore a trunchiululinainte se va ‘ombina cu legindri de brafe:o indoire laeralé ee poate combina fu ducerea unul brat sau a smbelor bra lateral ete CComabinaile cele mal Treevente care se intinese in acest gen de exerci la prescolart sint: — indoir sf atindert de braje combinate cu rdicdrt pe viee furl, mers pe lo, arcai din genuine, hemes; ——eginst9i rota! de brafe combinate ca apletri si indoir e true = indoir s intinderi de bate, combinate ca indo laterale sau ristelr de truncht; ‘cles inainte sam pe epate, combinate cx migedri de sn= tindere a bratelor, cu fndoir de geaunch, ridicit ale plcioae= tor, pedal; ‘hemuiri combinate cu fntinderi sl ndoet de genunchi de pe loc sau prin zvienirea pleiosrelor inapoi ete. 6 {Gombinatile vor fl mal simple sau mai epmplexe, fn fune- tie de grupa de copi eu care Iueram, pram 8 de dai sid so ‘redaexeriile (prima parte a sulus salar ele) xemple de exe combinate Grupa mies (copii de 2-4 aa) Urogt —"Prvirea urmaceste migarea,brotelor Tietoc — Lepinares brafelor se" va fact “din” rticaajia meri, brafele elas’ Le ment pe ics rales set nunchior Se va face tat sus ey pine ‘Ne aicundem!'— In timpul. ghey” capul se mentine som ga misuse cnet nie ate wwe ite, capl se menting drei pelirea Inainerstitura ‘se efeteeash cu donpinderes alot Be ee sol i dntinderen puierics'#trunchhit © dath of fete Snag a et rit “In pul ghemuit,genunchil se mentinapro- iat a Gindacut rsturnat — Se vor executa. 4 pedslasi in ser, apa se vor snide pliarele pe st In lca. In Hal ese? itll, cxpul se sprijna pe so, eviindurse tontratanen ere gl pa tine he mo inge genunchi ta pieplt) — Senin ee pleioarele 9 late, cu-spiiul palmelr spe inapol pe sel. soe aero Ehilor Ia plept, revente. fn posite hfs. spatle se nee Anept, evlind-se ciderea umerlor Trin: pestia’ mae Be soi va fica degetae ites indeptate dic ae ne Stringers genanchilor ta plept st Intinderea lor sev relies pain Tunecareatilpilr pe So Grupa mick (copii de 4-5 an!) Avioanete — Ducerea brsfelor prin lateral sus se face cu osiele intinse, migesrea locallzindivse in articulate waerloe Mersul pe loc este cadenfat, ca indoirea accentuata © gentar, ‘hilor 1a plept, Foarjece — Acest exerctiu se executd cu spatele drept, Dleptul scos inainte, capul sus, evitindu-se. eiderea, umes pre fold. Depirtarea si apropierea plegarelor se execu tard 8 ridica picioarele de pe sol, cu genunetil ntins, migeanea Ieee lisindu-se sumai in eeiculafia coupeeh —Cilutt se jooca — Zvienirea pleoarelor inapoi se va face 187 aer. In poctia de ghemult, genanchil int dentScut, Brefele 4m spritin situinduse intre genuneh «Pisica se Stinde — Le intinderea genunehilor,capul va ef dea inainte, far se contracte mushil-eefe. Talple st pa ‘mele rienin fixe pe sol (fig. 14) Hopa! — © dats ou Sntinderea energled a bratelor ins, capat se va lisa pe spate, privirea spre brae. Saritura se va ‘executa clastle pe VIFfurl, concomitent eu intinderea paternicd spate ‘Apuck genunchil! () — Stind, Indolreagenunchiulsk s fapucarea lui intre min} sub genunch, revenire (we cxecuté a: fernativ ct piiorul crept sisting} Toba) — Culest pe spate, cu picioarele intinse si apropiate, Drafele pe lings corp, ct palimele pe so, indoles gentnchilr idlearea altermativa 4 picosrelor st lovirea cu talpa pe sol re venlre (aceleas! Indieati ea si pentra exerci Pleloare scurte, Pietoare Tan) Grupa mijlocie Batem paimele sub genuncht (ig. 15,16) Cine-i mat inate? —"In positia inital: apatele drept, bea- felecucostele ipite de corp prin cantractia muschilor spatelu Cintarul —'In timpul exccutiii exereitilul,spatele va fi rept, bratele intinse din cot. Alternaces se va face in aca fel Inait in timp oe unl dintre copll exceuta ghemuirea,celalt Sh rimina in piciore, servind ca sprijin. Se. recomanda ea rigcarea s8 se execute cu brajeletntinse din cot eu trunchitd tor list in spate Luminarea mict — Ridicarea picoarelor la vertieal se va ace cu genunchit s{ virfurlle Incnse, migearea localizindu-se Sn articulata coapeclo. Ii fimpul exerci, capil ng imine relaxat pe sol. Bu Paco eiraiae r Sxocuta 2-5 respiatil aa ple (fig. 17 Picioare sourte — picio- ‘loare Tangi— Exerlgul Se exccuta cx capa spi nit ‘pe sol, muse ital Hind relaxafie La tndolrea -genunchilor, tlpile se ridi- de pe sal, {Sri a se trl, ‘le spajinind-se pe sol nu ‘ma fn finalul mised de In Abire a genunchilor. Frectm padeaua! — ti tUmpul mised trunehiutu ccapul se menfine dept, privires Insite Fate ghem! — In tim- ppal miserly caput se men- ne spaifinit pe solBicicleta — Se vor executa 4 podaliei, apoi se va reveat Ia porita Initala de sprijin pe sol (ig. 1). Uriasit spite’) — Stind, ducerea brafelor prin tnainte sus cu ridicarea pe virfur, Indoiren gentinchilor fn gherett X sprijioul palmelor pe sol, Intinderes genunchilor Gr dt yea bratelor prin tnainte sus, revenire. {adreptares Gameiie, Tul se executd amplu In compensarea niseicl de ghosens Bate tobe pe genunchil() ‘Sind, Indoifea genun- chtul gf lovirea lot alterna tiv'eu palmele, revere, Grupa mare Tunelul — tn posit int fist, mille pe golay se va exeeuta cu Indreplarea.spa- telul i tragereacoatelor Inapol, "Ghemuiren ‘se va fexecuta cu spatele “drept, Tilinile pe. sold, destaceres emunchilor.pleloarele pe vir= fort ‘cu edieie impretnate it mal sus! —Tndoirea brajelor se va" exscuta pein ssezarea Virturilor.degetelo De uae $f cu costo lip do ‘corp ‘prin contrectares mugehilor spatelul ba dit area pe Vifurl eapul 30 lisa spte spate; privirea spre Legim siretu 1 ghetet Framiniom pltnet! — Aplearea trunchiuhl inainte se va gxccula numal ‘din tale, sptele ‘mentinindwse deepe, cape Inte rate, ex mugchit coll contract, privrea seine executd cite dull Indo de brafe la singe a In dhearme ie Cares localiindasse in areas osteee, ‘Tobe mart — tobe mici — In porta calct, copul ae spri- dint pe sl. Tndoirea pcioarelor ia plept oe va tact aloe ausse plioarele de pe sol pind In ‘nalul misciel de ay {ind tlpile se sprijina Tar" pe sol. Se-vor execata alters 4 tai pe virtu.fntnderet plcioaslor se va caceute Fdicarea talpion de'pe sol, plcoarele ind paris al ike Lovirea cu cite se'va exeeute eu genunchi iting Sia Sete {qiala coapsel (de patra or). In timpul exerdiuls, sespiey {ia ramine normal, evitindurse bloarea trace Soricelul —"Tn timpal migeeril de deplasae, capul rémine drop 6s privires insist. Fluturcie —"In aplecarea trunchiulu, spatele rimine drept (indoire’efectuinduse numa) din tale’ pul eu smc eet fel contratai,privirea inainte. fn ghemulte, capul cede ise Tecwtul — In pocta inials, spatele va ft drep, enatele Upite de corp, eapul crept, privire Inainie, © dai cu indore Fa trunchiul i nkinderea bratlor, cap ‘se pleacs inaeat, Palmele se defor atingind eu virtue degeislog vish) oainet Felon, BMersul berselC) — Stina, mers pe le ca leganareaalterna- tiva a bratelor inainte sf inapol sf indoiveagenanehiohar ty lept’ Miscarea brafui se va coordona cat cate ssifl a duceres bratlul rept lnuinte sé coinaias oP See genunchiulal sting, Miscarea'se va executa pe log, laser braele bore Seuturdm rufete!() — Stind, ducerea brafeloroblic inapot ‘es, ducerea brafelor prin inainte oblie sus cu‘rdiestes pe eet url, revere. Exercfil re executa energie O sth au inate dere braelor sus, capul se Va lien pe spate, eu Peivies we Fulgerule) — Stind ou bratele laters, arculre din genuncht Gu Indoiresbrajetor cu palma pe uma sf ntindere ant fe dolrea bratelor numa st intindorea Tatra se vor aot Inteun singur timp, corespunzind nel arcuil din generate spatele dept, privite tnaint. Indoire. bral sete ee ta eu eostele lipte de corp (ntreaga migcare se efechusesh eneret) 7ate palmele jos si sus) — Stind eu picloarele depariate, sndoines St risudee truncal cu bitsla alternative a pal: ‘elor sub coapse (ara a Indol genunchll), redresarea trunchit 1a prin extingere fi bataia palmelor deavupra caput, falizeazs in artictlatis labe}picovull Dozarea exerlillor de mers este, in general urmaton- rea! In gripa mics I, exerefile de mers pot dura 25 mln; Ja grapa mica Il, 69 min: la grupa mijlocie 019 min; 18 ropa mare 12—24 min ) Alergarea Ea esto un exerlis fie natural, cu o larg aplcare vials cop, coro ontibue i intiivea 9 dctvallares op Tatu vespactone aparatulul canioveeslar, precam. a “Shemlol wear” Alergazea estes un mje: foarte indicat Deraru decvltres ior ealtay fee importante ca itera sh Felstenla ‘Alergarea fieuti in aer Uber ate 0 mare fnsemnétate ie- nds contibund a Intarceasdnatair Bortl dopus in pub Ulergiilsjutd stn educaren volnfe, De asemenea, aceasta are Simure insenndtate proces, contsbuind in denvotares files Shulaiserla, Pin efercibtrepetate, copa ie formessd. de- Drindores ne slrgil coved eredce A economics Tn general, tm erga corpul are o feed ind. se ise complet sespring de pe ol bo). La copil de "3 ant fa de Eo" este fone veda, el slergind ener pe fot tala, pst mal mic Ardara, nimi In ned obligato fied se olowere in setiiaie de educate ike ni ate ‘opi iat une det specie era seams penta 2a rein o pire elasicd ape. pictorial ia contact eo Painful fal pe vie, coopse port Tn deplasare sleet Bite rides ta" unghi’ drop ta Teiy urate reales nel cadente egal slorgare, “variant alergaesgimnastic (lergare cu ops, cu schi- bac deere cu inonrer Ileal de pecae, i learn sce fniaiion ov otres set ow lee os). fe folosee inal ses tn Grima elapl & par. prgatoare a oe. ‘Seta in copa Pelz sari ef apeiace ‘Se fecmpandd ca fn timpal arg, respiata sh se fac Liver eadenta esr, ngpleind pe nas jr exptind pe Eh entra propussrencorpul Inine pen fvorzaea ee 2 plratiel normale, brafele se balanseaza Uber pe lings corp {foordonate cu cadenta pasion brat cu pilor opusheu com fele ujor indoite, pumll semiflexat (eu degetele igor indelte). ‘Se va combste Ti permanen|a tendinjs copillor dea tine bra: {ele Indoite rigid qf tixate de corp. La alergérile in coloand, opi vor ff invalay st mengini distanta. de aproximtv an bra nize el, pentru anu se lov. Durata lergiel mu va ft prea Tanga, ch adaptata positilitllor copier ‘Dip insusirea ‘covecia. a alergiet ew variontele ei, prin tema de baxé » sctivitali, alegarea se va exerss in eonfiauare In prima etapa a parti pregattonre. Tinindu-se seomt de purticulastitile de viet, 1a grupe copiilor de 3-4 ani se folossc: slergare fn colecti;, = alergare liber’ spre o directie indicat; Slergare combinata a ghemsines = dlergave in eoleand dite nul cu tooere pe sub obstacle; — atergave in formatie (perech cer) Pentru insuslea acestor diferite forme de alergare, la pri- nce dou grup, anexa programe! prevede o serie de Joc de miscare cu alergare La grupa co ia: ~" alergare in eoloané te nal co oprice ls semnal schimbare de ance ° — alergare combinaté cu mers — alergare eu Imprésiere st regrupare. flor de 4-5 ani se poste ongoe La grupa mijlocie intervin forme mal complexe: =" atrgare ogoard cu pleare si oprice Ta senna Aergare erganzats in cere cinerea de frnghle set ‘call de obstacle (cance, cubutl, mee ele). Aletgarea fn ‘ee cu fineren de fringe se florea procedtu petty ade Brinde copit sd mening formalianosunde de cere, prec $i SGstanjareplementart-alnte eh; ~ erga pe 4 ecipe, pe rndusi de 4. (prin alergare pe 4 schipe se inelepsaranjaen copior cite 4 {a ind Winters ale dous brote la distant de un Sra, Acct exer se Bist In scope» ob op a lege egal fra “—alergare in intrecere, eu oprire la sera. ° 83Se recomanda ca exerelfile de alergare si fie alternate cu mers in pas de vole La geupa mare, alergarea imbracd forme mai variate ‘i mal comple: ‘Si slergarea organtzata cu schimbare de sitm si de dneeie, tm eolosnd cite tml sau in perech (prin schimbarea ritmulul injelegem alternares intre slegare rapida de itera s alergare lentd) La alergarea In coloana cite unl se recomands sis faltemezeo fetta ca un Balt, pentra ca trecerea In formatia de coloana cite dal sa se faca cu usutin{a in felul urmator: fet Te'comanda gin perechlt vo alerga cu pas mal marl, pentrw & se situa la dreapia baiatuul: Slergare. ea rupere de rindust 1 trecere In diferte for~ mafii (din ceveuri mart in cercurl mic). Pentru ruperea rindi ‘Alor, copii vor fi fovitali sa le posile deplecare cu coatele {yor indoite st pull semiflexati, Se fixeass punetul spre care fe trebuie st alerge, spol se. da comanda de plecare: ftupell Findurile, Opriren se face printr-o noua comanda, 1a care cop! ‘Yor trebul sf Ja, pe loon! Unde. au ajuns, posta de drept ct {ja spre ediesoare. pol se di comanda e revenie la local {Qe plecare sau in ats. formate anuntats tot prin comandd. entra trecerea dlntr-un cere ave In eercuri mal mich se aleg ftifi cop capete de coloand ete cercurl miel vrem 5 formam, Tavcomanda educatoarel copii alearga grupinducse in asa fel inet fecare numar de. cop situali intre capetele.de_coloant i ‘urmece responsabilul din fvunte pentru aledtuirea eer cel es w Glergare ou sarin! dlterite: ccoiri de obstacole si pur ‘area unul oblect (minge, giletuse, lopitict, cab. ete), Sareina principals a acestal exercitu cota att insuea slergtrit corecte ‘Supls indicaile metodice de mal sus cit indeplinines. cores punzatoare a sorcinih date (4 ocleases obstaclul fara. sel tinea, respecting trasel fixat_de educatoare, 88 poarte corect ‘lect fara ese loveasch cu el sau sa loveasca un lt copil Pid dduna pocifel toresie a corp). Se recomand ‘tabi in prealabil cu trebuie puriat oblectul (eu dreapta, cu ‘inga, cu smbele milal Ia fat ete) Positia ming se alege est- ol inlet mt eatnese finutel corecte 2 corpultl st corectit ‘init slong Tn cazul in care oblectul este purtat intr-o parte, este nece- sar, In compensare, 4 se alterna bratele fn purtarea oblectull De asemene, esta indent ca exercfile de slergare 58 fle alter pate Gd mers In pas vio o Pentru a se realiza st sarcini organizatorice, aigurind tot- ‘data setivitai 0 mal mare variate, ee Pot flo! paral So Serie de mers Tate Pei sin plastid lec diferte inlet sareina principal teebule ot rnd {ns nssirea de cate copia mers ha alergtll orete Dozarca exerllilor de’ alngore este urmndtonres "in grpa mich 0 reprias de alengee va dara pind l 1 mig, Tepelindiee de 2" on, eu Interclat de mers Sa ee toa U a “la grape micé Ul, 0 repeia de slengore mu va dra mai rule de Tn, repetindocte ioed de 3-4 Oru lated de mers sau pace = "ia grupa miflce,o repras de alergare poste dura 2 min, epetinduse de 3-4 oF cinerea de mers aa pce — "a grupa mare, o repria de alergare poste dura 29 min, repstindusse de 38 on en intercaa de mers sau patze © Sarit Ele sint exert fzice cate includ o faz de deplasare corpulul tn aer, denumita zbor. Tvalectoria 2boruli poate fi mat pronuntati in lunaime. Im tnaltime sau pentrs treceres nul Obstacol Sartutile canteibule la dezvoltaren caitatilor flee, fa" fori, vtezt gl indeminare, procum sia unor calle morale, fe asemenea, la dezvoltarea sila inigeiea musevlatart tran lulu a centuri scapulare s indcosebi 8 membreor inferloare Sia abdomenulu, Saviturile dewolta in acest imp a1 mobili- {ta’arteulara st simbleaca reepiatia sl circulate, ‘Pin exerts de sitar, copll il insugeve procedecle dife- Btelor tipurh de saviturl | Tavala s8 (each peste obstacole eu Indeminare, rapid si cu economie de forts DU tenia tor, ess, i genera na multe flu de = sititur bere (in lungime si tn inaltime); = Siritur cu sprijin (de exemplu, avitura la cape a lads, inde se foloseste sprjinal brateler pe aparat); “= “ariture cu eoanda, Programa prescolara ns cuprinde sdvitrl eu spuifin, deoarcee ‘le presupun 0 tehniea mal dite lar eopil de 3-1 ani nd att Inlet fora st niet postiltetile de'coordanare necesare acest ‘gen de exert Dintre siritrile ber copil prevede —ParItUr ca ming: programa pentru gridiniele de ro— sirisurl in adincime pentru deprinderea stelai — Siritur fn tralfime pentru atingerea unul obleet (in scopul sora detente) sSriturl fa lunglme de pe toe si cu elan — Sarit tn tna eu lan ala fata ‘Sitturile cu coarda seurid st cu coarda invintita de copie care sare se pot folosl in activtatile bere, individual eat c {rupurl mil de copi. Ble se necomands Ta grupa mare. ‘La sériturile In iungime de pe loe se floss un elan neds, realizat prin. balansarea. brattior l flexiunea genunchilor. turmind apo! o dotents prin care se propulseazé corp in sus =i fnainte, sariulle incheindscte cn aterieanen. a orioe sit libera ea elan deoseblm patra faze: clan, bata, borat aterzarea. Elanul consti dintto slergare premergitoare sirituri, cexccutatd in directa de sire. La séitura in lingime, sland ‘ste mal mare doctt Ia sériture in Snaltime. Buta este actie hea prin care picorul eel mal tare impinge copul in sus prnt-0 Innere a tuturor avtleulailor ele. Zora este faza in care ‘corpul se giseste propulsat in aer.Aterizarea se veallzeaza pein Feluarea contactutl cu pamlntul, Orlee aerizare tebule facut lastleAceasts elastictate se relizesva prin indoires din artic calail (oldu, genunehi, glee), CCalitaten uber srituri este determinata de elan (alergates, 4 acoea este necesara Insisires prealablla a tehnichslergael Ta copii prescolari se urmareste numal Isusirea.bazclor tehnictsdriturilor In general, adics clan rapid sl energie, batala pPuternlc, coordanares mlceflor tn timpul zbordll atria Fea clastic, Insusiren conets a saritirilor, fart a's tinds spre fealizarea distanfelor sau a indifillor mari, 4rd a se pretinde butala pe un loc precis. Pentru cbfinerca acestor rerate se {olosese cu copll cele mai variate situ: fn adineime, in une ‘ime, sigiturt cu pasire peste obstacole, satan pe Tos: sdetust 1 coarda, jocur cu sari ntrudt In efectuarea siritullor sre o mare importants fsza de desprindere de so, tebuie s8 re albs in vedere ait Sezvol- {area mobilitatil in articulate gleznelor et sl ntarirea Ientelor sia articulator din aceasta reglune, Tn acest Scop 2 {elosece srifurlie ca minges, saritaile in inalfime pentra atin= ferea unul oblee, saritrile cu coards. {In predarea sarturlor se foloseec, in general, metode sl pre~ cade diferte,adecvate vrstl coplior ct care se Iieres2a Tducatoarea va. demonstra gi urmari bath corecté pe un plelor. Se Tntelege prin bitaie pe un plelor 0 pésine accentanta 86 fn scopul propulatit corpulul fa ser. Batala se face din aler~ gare po piciorul care pigeste pe linla de demareare, fara a se fepet o nova edleaturd pe scelastpicior sa pe ambele picioare, {apt cae ar duce la aniilarea eect elanul. Linia de demar ‘are, mai preis uit prog de batale, se intrebuinfeaza la cop Dregelan numal penton a indiea de unde tebule 54 tnccapa Dropulsarea corpultl in ser, deci firé a avea pretenta de a se Fespecta cu preizie acest loc. De asemenea ar ft prea mult, a [B greits& ee ceard copilor sd execute htsla nummal pe un a3u- ‘aft piclor. EI tebule las! ed bata cu pliorul eu care sjang la Tinia de. demarcate, ‘Tn scopul organiza siriturilor eu elan, edueatonrea trebule ‘34 prevada nu numa spalfal necesar peatru Tuarea elanulu Ping la pragul de batale, el si spatul necesar pentru emortiza- fea clan dupe efeciuarea edsituri Altfel, copit pot fovi de perete, de gard sau de mobil Pentni amortizareas adruncisulal la aterizare, aceasta so vva face pe un loc mole (paturd, covor Impituri, saltea sau hisip). Misura este necesari si pentru ase evita formarea picio~ salut plat a stviturlle in Jungime, edustoares mu va fxa distanta de ‘strit Copl vor srl ait ft vor putea. Prezentém tn continuare exert de stritur! care se pot ‘efectua la cele patr grupe (ele sint date prada? La grupa mied (copii de 3—4 ani) se recomanda ur ‘mutearele santa = rituré ca minges pe ambele picioare; Stritura ca ‘mingea' ca ghemdite. si sprifinal palmelor pe sol = caitura fn adinclme (dela indies de 10cm). La acoast| Sieitura ca minges cw ghemuire st sprijin palmelor pe sol, eu capil drept st privitea inaintes =" ceritura in Timglme de pe lo. Penta efectvares acestl savituri se executa un balans nainte qi inapol eu bratele Kibere, aterizarea flcindu-se elastic, pe lt posill pe viefurle picioare- lor, eu woara flexare a genunchilor, La grupa mied (copii de 45 ani) ‘— saritura in inaime pentru atingerea unci obicet In {impal siriturii pentru atingerea en mina a oblectulul wsspen- dat, corpul va fi extins, cu brajul bine tntins gt eapul lsat pe spate, ca prlvirea spre oblect La repelare se va schimba, bia a{ul de atingere oblectuui, Iniltimes se calculeaza in flu lurmator: 10 em mal sus deit inéltimen copilalui ea rafal Inti sus Se recomands acest fel de a se luera,intruct atingeres obiee- tulul cu ambele brate slmultan ar cere din partea copii ua fort prea mare printro extensiea Intregulul corp dupa Data! 1 sista in aincime, inalimea ve ereste In 16 ex, La grupa mijloci = sisitura in adtncime (naltimes va crest la 25 em); — Siritura in jungime eu elan din fata Loeul su pragul de btaie se va marca visbi, printr-o line albita cu vary Bauer Yoarea va demonstra sariture corecta in Iingime. cu elan in lergare, cu plecares de la locul dinaintefixat (ini), ew Beta ‘be tn picior pe pragul de bite fard oprire din elanul de aler= fare al aterizarea pe ambele plcioare in ghemule ea sprijin pe Palme, Se va ardta copier cd In'Umpsl zborulul el tebule 6 {ndoale genunchi eit mai mult la plept, aruneind corp inate, penira @ nu aleriza pe yeaut, ca palmele sprjinite inepola compulul; de asemenea sd efectueze o bataie ct mal puterntel, Indolnd apol gentincit ct mal sus la piept: — saritura in inalime eu olan din faa (naltimen 15—20 en). Obstacoll se poate resliza fy felul urmator: se ara dou sca nele de o parte si de alia e directct de alergare, ca speteaza, Indreptata spre directa de plecare. Pe tdblille senunelor 2 Tntinde 0 sfoara, 1a capetele efrela se atima dowd culete ca hlsip (oud ming, pentru ea sfoara si rémind intial. In acest {ella ore atingerea obstaclulu, sfoara cade wor, evitindi-se fccidentee. La slit de saritui, dim accleasl motive, sfoara 8e ‘xeazd In partea inverss, ca s4 cada la atingere. La grupa mare: —siritura tn edinclme (nstimea va ereste 1a 30 em}, = siritura in ialjime cu olan din fate (aaltimea eroyte Ia 20-28 em); — siritura fn inatjime eu elan din fh peste 3—4 obstacle CContactul eu solul, dupa efectuarea aboruli, se face pe picio= raul opus celul de bitale, x 0 clastic flexare a genunchiull Jn activitatea urmatoare se poste mini indltimea obstacolue i cu 5 em, Exerciile de siriture pot fi dozate astel: la. grapele mlct Ib, Hecate copil va executa exert de 2 oF la grupa mijloce de 3-4 0x, la grupa mare de 45 orl 6) Bxereiit de echiibra Prin exereti de echilibru se injeleg_ exercltile exeeutate pe baci redusd de sprifin. He pot fl executate de pe loe sat dn ‘migeare. Cu et suprafata de sprijn esto mai micds ew aie ech” Iibrul se pastreasa mal rev, Exerejile de echilibra formeaa ait deprinderea de a. pastra © pozile corects a corpuld ci sl Stabiltatea pe o beza redusa de sprijin. In acelat timp, ele con {tibuie Ta formarea caltiilor positive sle caracteruful qi ale voinfe: inrederea in forfle proprl, curajl, hotarirea ete, De ssemenea, la formarea unor calli, eo: muplefen,aglitaten ete. Pistrarea echilibrulul are. loc po baza reflexelor condo. nate si cu purticiparen organlor care asigura echilioal fara de care omul nu ar putea sa seg in picioae, Menfinerea eehi- Ibrulul ‘este conditionatd de situaren centralui de greutete,& ccorpulul dessupra gin dreptul bazel de sprijin. La orice mis fare executatd, centrul de greutate al corpulul se deplascaa, Sschimbindu-se echilibruliniial. Pentru festabilires ectillbrului Sint neoesare diferite acini nevromicculae, Exereiile spe- ile de acest fel, la care Instabiltatea centrulal de’ greutate ‘ste crescutf, due la formarea simtulut ehilbrulals Ie perfec tlonarea lui, 1s insysiva diferitelor procedee tehnice ‘necesare stein echilibrulul corpului in situait variate. ‘Tocmal acest Tera ‘se urmreste in geadinia Exercjlle de echilbra se Impart in dowd eategoris exer- citi de eenlbru pe loc si exereiil de eehilibru in deplasre, Pentru prescolar, exeritle de echilbru sint almple si comb nate cu'o gama varlats de misciri de brate saa et diferitesar= inl de excestat. Exerciile do eehilibra pe loc se predau in gridinijele de pinderile motrice se formeasd printr-o exereare sistematich & exertion fzice, in excestarea lor trebuie = dispunem de ‘aerial sufielent (ming, sieulele etc). De_asemenea, copil loebuie st fle astel ajerati Incit 68 posts observa permanent felul cum se fac aruncarile, evitindu-se in acelast timp posit Itatea de af ovitl cu mines. ‘Trebule combatuta cu Insistené gregela frecventa pe care o fee coplil in aruncir, gi anume aceea de a execute arncates ‘Bumal ew brat, fd'ed angajezemugehii picioareor” si at funchiulul. O alta grejeula pe esce 0 fac. cop! stunei ind lexeculd aruncarea este aceea ‘de a-si contract in mod nut {ot moh ees ce limieaes tt mobitaten ct gi "viteza ne ‘sara srunciv Aruncirile cu o mind trebule feute att eu mina dreapta ct sit cea stinga, pentru ase ssigura. denvoltanea fica arme~ nioast a corpulul #1 formarea une! tinue corecte TInlreducereascestor exerltl In actvitatea de edueatic fizied tebute si se Tact in mod gradat i sistemati. Rostogolist La grupa copiilor de 3-4 ani se pot folosi ur rmatoatele exereifi pentru rostogslinca mingl — rostogolireamingli pe sol ea ambele mini pe distant de 1 m, Ba se executa din poaila sezind, ed piloatele departate, brajele lind situate intre genuneh, cu mnie imprecmate ti forma de coyulet. Rostogolirea ‘mingll se exeeuta cu anbele ‘ini deodats, prin tmpingere. Se va insists saupra.pociiel ‘drepte a spatelu, ca unhlul inclinat uaoe inate, prvinea Jurmérind minges, La tneeput, educatoarea lucreazt eu grupo Intreagi de copit ayezata In core sau in. sermeere, La repeate, ‘opi vor fi ayezafl In corcurt mit de 4—€ copii (iceare core 7va avea o minge) sau pe doud rindurl fafa in faa (se foloseste ‘ominge la del cop, pontru aslgurarea densitatt setviet) La grupa copiilor de (5 ani rostogoirea min- ‘i, pe sl, eu ambele role (Aistanta va crete Ie is my does ‘exereitn se poate executa st in formatia de a ‘gezalh pe dout rindurt fafa in faa, In poaiia rele deparlate. La executarea exercifiuiut se va inssta asupra Gireciel precise a rostogolii, astfel ca mingea sa poata 0 foprita inte pale de catre copii din fay ‘Mingea se plimbi Inainte st inapol —intre cele dows rin ari de’ copii — pe acelas traseu, La grupa mijlocie se adaugi —" rostogolirea mingli pe sol ea ambele min eatre © poarta fix (Gistanta 2m) “Srostogolirea mingll ca ambele mini cétre © ponctt fixé pe plan inelinat(@istanta 2 2). ‘La aceste exerltil se lcresea eu dow subgrupe fn fata fie carol subgrape va fi ajerala cite o scinduré ugar inelinaté ca fapatul rdieat spre copi, La eapétul de pe sol se va fixao parta Gout cubus, un seduncl). La senmnalul edveatoare, pri Fil copii vor rostogoli minges.‘cu sareina dea 0. trece pri poartay apo! ei vor sce in spatsleechipel lor La grupa mare se exccuth rostogoliea ming pe sol cca brajele spre o Tints fxs (wunel, popice, cubiel, ming’ fare) la dstanta de 2-3 m. So eectueazs alternallv cu mina Greapta sf cu cea sting din pocia stind, cu trunchiul aplecat Inainte, ca genunchil intns!, mingea pe palmé, bral oe Hg ‘corp. Hinge se rostogoleste pe sol prints-e impingere spre nla Arunearea si prinderea Exercitile respective au ca scop formarea indomindri in rinvires ming, formarea stereotpulul necesar mal Sizit ppentra jocurile sportive. Exempla de exereiti cu aruncare gi prindere. Vom da in continuare, Grupa copiitor de 3-4 ani, Aruncarea ming in Soe QP Se ecient ne Tingea fninduse pe pale, eu depeel rastrte unc tsteor apie ainte, Trp arnt prvies ora ‘este alectoria ming Cop dein aceaidgrapdexceuld mo tual arunares ming deourece Ie vitsa de" 3-4 ane nus * ot coordona bine mige- file pentru s 0 prinde Grups copiitor 8 aa arin fea gl prinderes ming co anbele mln (ausanja @50—10'm). att arure caren citi prndoren fxcets ose. impreunete peste ming, a ugar inate a tru chiututnaine st eu Te tunedin genunehi Se va inant supra petit mi nilor te prndee (pelle Iori ae coyule, In fafa pep) Bite bine orl Incput Iino anc dee educatoate la copl, iar atunl ind migcarea se repetd de to copia cop. ke inlet as flo al multe mite ones she aga o exer ct ma mare me MN Grupa mijtocie Aruncare Gi prinderea ming cu ambele mini (stan va crete Ja 1—1'/, m) (fig. 22). ‘ " Lovreamingit in pain prnderea ei (se exeeuta din po- iia tnd. cu mingen tints ine ambele ‘pee, eel Blcptl) Lovien meat tn pnt so reaifess pea a Aer, iar prindoren of se va face cu ambele Mi Oeehae fale, areptl pep Grupa mare Arincarea "at prindeea mingle dat copia ditania “do 2) my. Atincater ah EE {ita “Gh ing! miele. aproximatiy “6 cm diane tn se 2 sind eu plcloarte dcp, altrnate Se hee sags drop (raul de_aruncare eter, jos lined corp, ca vines Palma indot). Traiectortadeserisd de minge vm Aine a Prinderea se va executa cu ambele miini impreunate si indolte Jn forma de cosulet In dreptul pleptli: Exel eee %fexecuta cu un numér de dows ori mai mare de copii det n= ‘marul mingilor de care dispunem, din formatia pe dous Yn- duck fafa fm fala. In er Uber, daca spatial permite, se poate fuera glin formatie de eercurialeatuite din $6 copl, pentr flecare cere folosinduse © minge, Se va asigura distanta de ‘apreximativ 2 m intrecopl, aruncarea ming fcind-ce pe lin ‘la cereal © alts forma de aruncare si prindere la grupa mare este: sruncares mingi in sus t prinderea ei, cupa céderea pe sol. Se Vor folosi mingi mai mart, de sproximativ 15 em clametru ‘Aruncarea se execut din poziia sind; mingea e {Inula Intre fmbele malin im dreptul pleptulu, print-o ntindere a braje- lor fn sus, Prinderea se va exccuia cu ambele mini, dupa co ‘mingea din arvncarea in ss « atns solu gia st. ‘Se poate luera in aceasl timp cu mal multi cop, in fanetie de mingle de care dispunem (eel pulin 5-6). Aruncares mingit la distant entra aruneares ming le distant Indicim variate exer~ cit, repartizate pe grupe in functie de accesiblitates sor. Grupa copiilor de 3-t ani: ‘Anuncarea mingil inalnte cu munile lierativ, e jos ‘Accasta se exectte cw braful drep, liber pe nga cot, mingea finuta in palm, miscarealoclizindu-se tn articlajia uma 4 colthul;spatele se mengine drept, privirea urmérind min- [Hea Migarea se exceuld alternativ cu brafal drept si sting (ups > toflcopil au aruncat eu mina dreapta, arunea eu cea sting Pentru efectaarea exereifulul respectiv, copil vor fi aran- ji pe subgrupe, in rindusi, unul in spatele cella Grupa copiilor de 4-5 ani: ‘Arunearea ming Inainte (de jos), eu ambele_ mint alter aativ, poste 0 line trasa pe sol (a dstan{a de I'm), Grupa mijloe =" Anmoarea mlnglt Inainte (de jos), cu ambele mink alter nati, peste 0 fringhfe (fringhia e intins transversal, Ia 0 tal fime de 0,80--0,90 m; eistanta do la cop la fAnghie: 1), m) 300 Aruncarea se poate face x mingi sau stculete umplute Se executé printr-o sgoara sire a trunchiului in eirctia brafulul care aruncé Grupa mare: Aruncarea unui obiet (siculef ct nlsip, minge mie), la dis tanja de 20 m poste obstacol (allimea obstacolula 0,80— I'm; obsiacole:fringhie, gardulet). Exercitul se executa cu trunchiul usor clint inainte, pleiorul sting asezat snalnte, bese ful drept liber pe linga corp, mingea timuth im palma uscr In- dita. Se efeetueaza arunearea de jos in sus, cu 0 wsoard ris ‘dre trunchiulst in directa arunesrii La sehimbares brafulul de aruncare se asa24 piclorul drept inainte O alta formé de aruncate ese: sruncarea mingit In distant cou ambele mini, alternativ, In timpal exereitlul, spatele se rmentine crept, bratal care ane este eu eotul indole, ming €u Inlngea in paling e in dreptul umaralts, plcorul opus mill de laruneate e pin inainte, sruncarea se exeeuta print-o impln= gere a mingit cu intinderea puternict a cotulul si résucirea {unchlul in dlrecia de aruncare. Talectoria mingit va fl Ina- inte, fn sus. “Anincarea ming din dreptul umarulul se poate foot gl 1a celelalte grape, aceasté mlgcare alutind mat direct la formarea ereotipilui dinamie pentru aruneB, Seau prevazut exere[i fe aruncare de jor, eu mingea in palms, pentru toate grupele, fcesten flind mat wor de Insust sf flositoare penta formarea, Indemsinart in minirea mins Exercfile de aruncare la finti xerdiile respective au fost prevazute numal la grupele mijlocie st mare, Intruct ele presupun o indeminare mal mare, Poaibiltal mal marl de coordanare sl In plus aprecerea exact Palrectet sha distante. La grupa mijlocie so poate efectus: 2 orlzontala, de jos, alterna a" dupa Indicate de Ta, exereiil ‘Anuncarea nui obiect la distanfa peste obstacol, de 1a grupa sanearea ming la tints verticals, alterativ, cu ambele rita, din @reptul umarakal (@stanta ‘pentru mina dreapta or2 m, pentru mina stings 11/4 m). Se executé dups indieatille date’ pentru exeretiuls”Arvmcares mingit la distant, de la supa mare, Ta grupa mare, i afer de exorile de la grupo reece of mal poste fod i urmatorl exerelya Ina al ‘Sarunearea min la nth mobil in acest everest hres es dowd subgrope,_aezate in coloan ste age int cole eB oes tn ra fata de linia de arnoaze, aster oe asigra vila entry to capil Prim dot opi al grupelor ve giver In fate Tinie de aruncare trent pe sof In fa tints Ge arucare ka o dltani de 2m, se va rsa 0 alle paral cu prima’ pe Sere sea rstoga 0 minge mae. Ian capt i Cli ingen formesss nt modi. ingta va frstgoi Lent dein us cap Ta alt, pe linia treats Co dol opt lest de ‘Suratore tn acest sep orf chibi apa ce intenge P58 Sefecuato dat exerci ‘Dosaen exerlor de rostgolin,aruneti sk prindes va ft lunitatd in imp, corespunsdtorGurasl par fundementale pes ti feeare graph entra afuneai! Ie Unt a stant, draren se poate fae dupa cum treat Ta grupa. mies I, aruncaresInante se va execute de Font cutest be ST grupa mica 1, aunctes inant se va exccuta de 3-1 ore Hears a = !# krupa mislocte, aruncaen ls distant 4 lo tint se va executa de 3 ori cu fiecare brat; ue Ta_Erupe mare, arancirea Io isan sll tints se va executa de 3—4 ori cu fiecare brat. an xiDcATU METODICE PENTRU PanTEA PUNDAMENTALA A ACIIVITATIT OBLIGATORU Onganizares colectivulas de copii in diferite formapi, subgrupe sau echipe pentru cra, art ca scop asigurarea densi” ‘aul activi In acest fel se poate hiera eu mai Talli cop fieodata, ‘De exemplu” pentru taritura in. lungime de pe lee copii vor f ajezati in dud-trel echipe, una in spatele ce latte, in formate de rind: Se Tocreaza cub cchipa deodata Sat pentru mers in echillbruinainte peo” scindurd, cop ait 102 Impargitt i doud echipe agezate In coloand ete unul tn fata fHeeire scindue (e luereazt la dowd scindun), Behlpele exeeuts lmultan exerciile, Sint eazusi cind cop care isi asteapta Hindul pat sta jo, fle cu piloarele Inerucsate, tie pe banc sau pe'schunele, de exemplu: la exeretil de echillbru, cta- fate tire etc. far en acest Incr sh consitnie 0” greceala Se prooedesza astfel atine! cind este vorba deo miyeare care fete Mesdrata fntr-un exerci gf Ia mle un caz_atunel ein Se face consolidarea el sub forma de joc aplicaiv. Baca foares trebule st studieze In prealabil ctx mai buna metoda de organizare a activitai, in functie de spatiul de care dls ine gradinita si de materilele pe care le are Ta Indemina De asemenea, va ttebul sive Insujeasea bine exerciile pentro ‘le demonstra corect copilor in timp ce coplll exceutd miccrile, educatoarea fi va corecta, 4m contrul atenfel el stind insures corecta a mgr de baza. Tn cazul in care pentru executarea exerctilor din tema de bad oe (ine seama si de repetarea lor) nu sa epulzat Gmpul feciat parit fundamentae activi, cate bine se exeeste feu copii un Joc de migeare cunoscat. Aceasts Indiote ih are faplicarea In special la acle activitali wide tema de baza are ut faracter mal putin dinamie, jocal venind si suplineased acest Icha ‘Predavea misetilor de baz are loc dupi ce copii a fos organiza in formatile. din care se va Iuera sin poaitia de repatis. Exeriile int demonstrate de educatoare in conde Stn direofia im care vor trebul sa Tucreze copii, In timpul emonstrani, sducatoazea va da indietasupra felulvi cum trebue si se execute exere{ll,atrdgind atenfia copilor asupra ireselilor posible. De exempt, 1a mersul In eehilibra se. va Sune: ;teebule ai mergem ct spatcle crept, 8 finer ratle Isersl, "sd privim inainte la fnltimea capulul (au trebuie 58 pelvin’ Ia pleioare) ssa. pm normal, schimbind pleioareie Eltornativ unul In fala celulalt. Lamers in echiibra pe plan ‘orizontal cu sarcina de ase prta cite 0 giletuse in flecare ming, se va lua intl posia corecta de drepti ca galetugle ta mile (brofele pe linga corp) in Tala aparatulul 1a eapatul de ureare: ‘pol se Va executa urcarea corecta pe aparat, et spatele dept, pisindu-se pe scindura 9 dats ea departarea bratelor orion, fateral. Prvirea e indreptatd Inante, in dlvectia sila Inltimes ‘chilor, spre un punct fix, Mersul corect pe aparat se exeeutd pésind ‘normal, prin deplasarea plelorulul din spate iaaintes 103colullat Coborirea de pe aparat se va demonstra carect, print Srturd fn adincime pe un eovorlmmpaturit saa pe sale, clas. tic pe virfun, cao ujoara flexare a gentnchilor departaty, cu spatele drept si privirea inainte, ‘Corectitudine executil se va urmst sistematic in spedal ta grupele millode st mare "Atunel cind unol dint copll nu vrea si efectueze exeritul, ‘induct teama de aparat sah patindu-iae eifial exerefiul, ede atoarea va merge Inga el, ¥a lua de mind si va execita exe! = ‘dul impreuna cu el incercind ct snlatare Yetnerea, Tnainte de sneeperea exercitulu, edicatonrea va controls formaille In care se givese ania copil,agesind primul copit in fata aparatulal pe care tebule sf hicreze sau in imedlats sproplere a linioi de plecare pentru a4 asigura condi optime fe executie. De asemenea, va aves gris st asgure distanta necesara inte copl (stan sau Interval de cel pin un bet) entra ea executantul si nu fe stinjnit-in exccutie de cate ‘olla cop Tducatoarea va ageaa subgrupele sa echipele de coplt fn aga fel ineitacestia st poatd urmael pe colegl lor in limpul exces tail exeretiutul ‘Comanda pentru tnceperea exercitulal de etre copii va fh Atte cept 7 ste necesar ca prescolarii fie deprinsl eu o comand scurté sl alunei cind se di semnalul pentru a trece urmtora ‘opi sau grup de copi la exceutaresexeeituli ea, de exemplu surmatorul, seu ,urmatori 6 PANTEA DE INCHTIERE Partea de Incheere a atvitetl area scop lnitren onto ‘ism copiutul 1 revenirea Iot la normal” sa aproape ia ‘normal, dup fort depas In perteafundamentla a sei ‘recum si ferminareaactivtagt in od organiza. “a preyclar, In. inchelevea acts e educate fn, se organizesct de cbicel fle mers linisttor ca cadena rar Uberdy cu sa fara mised ample de rafe — care favoranacs sis Hd septate he mar la, ct ce Urmeaza tn joc lngtter (e'exempla, Cajeta pride pisca, Flimbe pepucul, nell pe sfoard te) fie numal Un oe cae ob Includa elemento de mers linigtor cise fara mised Se tee Bloc. Aceste exer ocur eu etek lnititor ela reor= 108 wizarg 9 disciptinarea coletivulu, mentin buna disposi a Epil fn nil un caz in aceasta pare a actvitat wu este bine Sie flosease jocuri cu texts cnt, pentru a nu stpune cop fongomitent Ian efor pulmonar vocal. ‘a africa cctivtaty in cadrl Uimputulafectat pars de two, edatoren pete fe set areca pune de cop, asupra realtaelor obit, aratind opi care ‘Sou stssdat a reallzeas exerci mal corece, 2. JOCUL DE MISCARE Forma de activitate principal a copilulul de virsta pregco- lard este focal” Rolul sau este Toarte mare fn dezvoltarea fzieh st pallies pregcolaruls, Folosit cu. pricepere el devine # tn fxcolent mifloe edveatv, avindo influents mollpla st complex fn evolufla copilult Un aport‘Insemnat in realizareasarcinilor edueaiel fiice to irsta\ preveolara Mau jocurile de migare. In aceste jocu, tlomenful mieare este, asa. cum arata Insish denuminda lo, factorul de baad, esenfial. Miscarea este foeadrata in. anumite feguli' mai mult sau mal putin complexe, e ciror respectare ‘ovine obligatorle pentru jucdiar Jocurile de migeare contribuic le dezvoltarea deprinderilor moirice naturale ale copillor. oferind condifit prielnice pentra Splicarea aoestor deprindes! in imprejurarl variate. ‘Totodats, fle ajuta la formarea mullor calita, ca: vitezs, rezatent, Indemsinarca, precisia migcilor,prozonfa de spirit, orientarea rapid ai algubd, spinires de sine, perseverenfe, compertarea Aisiplinata te (Ca urmare a migeallor exeeutste tn comun, jocurile de rigcare procurd copitlor multe emofil, bacurl, satisfac, To acest timp, ele ff deprind sf ationeze lolli, $8 depund efor furl comune af se bacure de succssele colectivul. Tn esen jocurile de taiscare ist due contributla pe linia consolidai, 9 Derfectionirik deprinderilor motriee qi formant ealeaor nece- are vitorulul scolar ‘Jocurile de migeare se folosese curent in cadrul actiitailor obligatorii de educatie fizicd gt reslva intro masura insemnats Sarcinlle difestelor pir ale acestora Astel ae flosesc — Jocuri de atentie, de grupare si regrupare care se inca-

You might also like

• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (588)
• Bush 3 4

  

  Document34 pages

  Bush 3 4

  Lenus Lungu

  No ratings yet
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Activitati Optionale - Sova PDF

  

  Document198 pages

  Activitati Optionale - Sova PDF

  Lenus Lungu

  No ratings yet
• Activitati Optionale - Sova

  

  Document198 pages

  Activitati Optionale - Sova

  Lenus Lungu

  0% (1)
• Betisorul Nazdravan - V Suteev

  

  Document215 pages

  Betisorul Nazdravan - V Suteev

  Viorica Vio

  80% (5)
• Bush 8

  

  Document12 pages

  Bush 8

  Lenus Lungu

  No ratings yet
• Activitati Matematice in Gradinita, Indrumar Metodologic, Ed As's, 1995 PDF

  

  Document128 pages

  Activitati Matematice in Gradinita, Indrumar Metodologic, Ed As's, 1995 PDF

  Lenus Lungu

  100% (2)
• Culegere Cantece

  

  Document184 pages

  Culegere Cantece

  Lenus Lungu

  No ratings yet
• Enciclopedia Practica A Copiilor Jocuri Si Jucarii 1 2

  

  Document99 pages

  Enciclopedia Practica A Copiilor Jocuri Si Jucarii 1 2

  chirachiralina

  No ratings yet
• JOCUL

  

  Document2 pages

  JOCUL

  Lenus Lungu

  No ratings yet
• Manualfinalizat 120903033434 Phpapp01

  

  Document82 pages

  Manualfinalizat 120903033434 Phpapp01

  Lenus Lungu

  No ratings yet
• Scrisoare Metodica 2010-1.odt

  

  Document11 pages

  Scrisoare Metodica 2010-1.odt

  Lenus Lungu

  No ratings yet
• Teoria Maximizarii Afective

  

  Document8 pages

  Teoria Maximizarii Afective

  Lenus Lungu

  No ratings yet
• Manualfinalizat 120903033434 Phpapp01

  

  Document82 pages

  Manualfinalizat 120903033434 Phpapp01

  Lenus Lungu

  No ratings yet
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (399)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5794)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (895)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (537)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (599)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (838)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1891)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (344)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (73)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (806)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brene Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1090)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (440)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1712)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1015)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (120)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1839)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4609)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Toibin

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1937)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2322)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2100)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4200)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (821)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1103)