ASOCIATIA PENTRU PROMOWAREA INVATAMANTULUI EUROPEAN BACAU _ CAIET DE PRACTICA Curs de perfectionare - BIBLIOTECAR- Cursant, NUNU RALUCA - IOANA BACAU 2018CUPRINS Tema 1. Facefi o scurti prezentare a documentelor/publicafiilor de specialitate elaborate de Biblioteca National a RomAniei ... ‘Tema 2. Prezentati bibliografiile nationale elaborate de Bil teca Academici Romine... Tema 3. Biblioteca publica si biblioteca privati. Modaliti{i de colaborare in vederea indeplinirii functiilor si misiunilor lor. 13 Tema 4, inregistrati in Registrul Inventar 20 documente/exemplare achizifionate pe diverse AS Tema 5. Completati rubricile din RMF cu 5 documente de intrare, 4 documente de iesire si efectuati recapitularea .....escsseeseee 6 Tema 6. Descriefi 20 documente conform ISBD-M, specificati indicele principal C.Z.U. si 9 Tema 7. Elaborati planul de desfigurare al unui eveniment cultural la alegere (ex.: lansare de carte, inaugurarea um \jul unei expozitii, atelier de creafie, sezitoare 26 Tema 8. Realizati un set de documente: comunicat de presii, afig, evenimentului cultural, etc iiant pentru promovarea 28Tema 1. Faceti 0 scurtt prezentare a documentelor/publicatiilor de specialitate elaborate de Biblioteca National a Roméniei Potrivit celor mai multi istorici si cercetitori, Biblioteca Nafionala a Roménici isi giseste originile intr-una dintre cele mai vechi si reprezentative biblioteci din Romania — Biblioteca Colegiului Sf. Sava din Bucuresti. Aceasta si-a deschis colec{iile c&tre publicul larg in anul 1838, atunci cdind au fost catalogate aproximativ 1000 de volume de carte frantuzeasca. Dupa Unirea din 1859, aceasta a obfinut statutul de bibliotecé nafionala, primind alternativ denumirea de Bibliotect National’ si Biblioteca Centrala. {fn anul 1864, prin legea Reglementirilor publice, este numité Biblioteca Central’ a Statului, denumire si statut pastrate pand in anul 1901, end este desfiinfati, iar colectiile sale sunt transferate Bibliotecii Academiei Romine care primeste statutul de bibliotec& national. Pentru perioada aceasta doar o singuri functie nafionala poate fi considerati relevant pentru biblioteca si anume, funcfia patrimoniala. {in anul 1955 fondul de carte revine noii biblioteci infiinjate ~ Biblioteca Central de Stat, principala bibliotec& publica din Romania. Imediat dupa prabusirea comunismului, la inceputul lunii ianuarie 1990, Biblioteca Central de Stat a devenit Biblioteca Najionalé a Romaniei, ca urmare a deciziei adoptate de noua putere. Biblioteca Nafionala a Roméniei oferai acces la colectiile sale (cart, periodice, documente multimedia, artieole din periodice de cultura) prin: 1. Catalogul online al Bibliotecii Nationale a Roméniei confine informatii bibliografice privind toate documentele tipirite intrate in colecfiile sale din 1993 pani in prezent: publicafii rominesti si strdine, cdrti si periodice, documente multimedia si articole din periodice de cultura. 2. Catalog traditional virtual. Biblioteca Najionalti a Romaniei oferd un nou serviciu de acces online la informatie, pundnd la dispozitia utilizatorilor Catalogul Traditional Virtual, al cartilor publicate inainte de anul 1993, prin platforma Book-a-Book. Catalogul tradifional virtual este imaginea virtual a catalogului traditional, fiind organizat alfabetic dup numele autorului, in foldere corespunzitoare sertarelor fizice. Sunt 1.600.000 de fige, structurate in 1600 de foldere, iar un folder cuprinde, in medie, 1000 de fige de catalog scanate. 3. Bibliografia nafionali. Bibliografia Nafionalé curenté, realizati de Biblioteca National a Roméniei pe baza publicatiilor primite prin Depozit legal, reflect productia nafionala editorial curent&. Bibliografia National& curenté este disponibila gratuit, atat sub forma de publicatie periodica, in format pdf, cat si sub forma de inregistrari bibliografice, in baza de date a Bibliotecii Nationale, accesibili online.Bibliografia National curenta este organizata in serii, dupa tipul de documente. Seriile Bibliografici Nationale curente sunt evidentiate in catalogul online al bibliotecii ca baze de date distincte, pentru a facilita regasirea informatiei. Deserierile bibliografice sunt realizate in conformitate cu standardele internafionale in domeniu (ISBD, CZU), in softul de bibliotect Aleph, format Unimare. a. Cirfi, albume, harfi. Seria apare din anul 1952, avnd o periodicitate bilunara. inregistreaza toate publicafiile in format electronic sau tiparit editate pe teritoriul {ari b. Teze de doctorat. Seria apare din anul 1995 cu o periodicitate semestrial (pana in 2007 s-a editat anual) si oferd instrumente de evaluare a tendinjelor cercetatii stiintifice pe plan national. ¢, Romanica. Cuprinde descrierea bibliograficd a diverselor documente (cirfi, albume, hari, teze de doctorat) publicate in strainatate semnate/editate de autori/editori romani sau de origine roména ori consacrate, integral sau parfial, unei tematici romanesti. Apare anual din 1990, 4d. Documente muzicale tiparite si audiovizuale. Apare din anul 1968 cu o periodicitate trimestriala si cuprinde productia nationala de partituri, CD-uri, DVD-uri, discuri, casete. ¢. Publicatié seriale. Seria apare anual din 1992 si inregistreaza productia najionala de publicafii periodice intrate in colectiile bibliotecii prin Depozitul legal. f. Articole din publicatii periodiee. Cultura. Apare din anul 2000, reluénd, numai pentru domeniul sus amintit, bibliografia najionala de articole aparuta in perioada 1953-1988. Bibliografia are o periodicitate lunar. Cuprinde articole din publicafiile de cultura existente in Depozitul legal al bibliotecii nafionale. Sunt excluse articole din alte domenii decét cultur’, articole de revista presei, notije informative, anunturi, etc. g ABSI ~ Articole din bibliologie si stiinfa informarii. Din anul 2015, ABSI - Abstracte in bibliologie si stiina informarii devine serie a Bibliografiei Nationale Romane cu titlul ABSI - Articole din bibliologie si stiina informarii, continuand numerotarea publicatiei anterioare. Publicatia este un referenfial la nivel nafional al articolelor apirute atat in publicafii periodice romanesti din domeniul bibliologiei si stiinfei informérii, detinute in Depozitul Legal al Bibliotecii Nafionale a Roméniei, cat si in publicajii electronice roménesti, Se adreseazi profesionistilor din refeaua de biblioteci publice, universitare, specializate etc., cadrelor didactice si studenjilor din programul de studiu din domeniul stiinfelor informarii si documentatii. Descrierile bibliografice sunt realizate in conformitate cu standardele internationale in domeniu (ISBD, CZU), format Unimarc. fnregistritile bibliografice pot fi preluate (in format Unimarc) prin protocolul 239.50. ABSI este disponibil gratuit, atat sub forma de publicajie periodica semestriald, in format pdf, cat si sub forma de inregistrari bibliografice in baza de date a Bibliotecii Nationale, accesibila online.4, Bibliografia CIP. "Bibliografia earjilor in curs de aparitie ~ CIP” este © publicatie cu aparifie lunara, ce cuprinde descrierile bibliografice standardizate, sumare si preliminare ale cirtilor in curs de publicare semnalate prin Programul CIP. Informatiile bibliografice preliminare ale viitoarelor aparifii editoriale din Roménia sunt disponibile atat in cadrul “Bibliografiei CIP” in format pdf, cat si prin accesarea "Catalogului CIP”, parte a Catalogului BN online. 5. Cataloage colective. a. Catalogul cirtilor striine intrate in bibliotecile din Roménia confine descrierile bibliografice si localizarea fondurilor de carte strdind si documente cartografice, microfige, extrase, teze de doctorat, lucrari ale congreselor i conferinfelor, din toate domeniile cunoasterii, detinute de aproximativ 150 de structuri info-documentare din Romania, Este structurat pe grupe CZU, de la 0 la 9, iar in cadrul fiectirei grupe descrierile bibliografice sunt structurate alfabetic. Catalogul cdrfilor strdine intrate in bibliotecile din Romania este disponibil gratuit, atét sub forma de publicatie periodiea anuala, in format pdf, cat si sub forma de inregistriri bibliografice, in baza de date a Bibliotecii Nationale, accesibila online. b. Repertoriul periodicelor straine intrate in bibliotecile din Romfnia cuprinde descrierile bibliografice si localizarea fondurilor de publicatii seriale straine pe suport hartie si pe suport electronic, din toate disciplinele, definute de structurile info-documentare din Romania. Repertoriul este structurat pe grupe CZU, iar in cadrul fiecdrei grupe, descrierile bibliografice sunt structurate alfabetic. 6. Baze de date stiinfifiee. Biblioteca Nationali a Roméniei oferd acces gratuit utilizatorilor sai la baze de date renumite Ia nivel academic datorita calitatii informafiilor pe care le oferd. Accesul este permis prin autentificarea rejelei de caleulatoare (pe bazi de IP-uri publice) aparjindnd rejelei Bibliotecii Nationale a Romaniei. a. Cairn Bouquet EcoSocPol ofera cea mai cuprinzatoare colectie online de publicatii in limba franceza din domeniul stiinfelor umane si sociale, acoperind domeniile sociologie, economie, politica, geografie si drept de la editori importanti din Franfa, Belgia si Elvefia. Revistele disponibile pe paltforma oferd posibilitatea studentilor, profesorilor, cercetitorilor, bibliotecarilor si altor tipuri de utilizatori de a avea acces online a publicafii prestigioase in format full text, care au actualizare zilnica. b. Central and Eastem European Online Library (C.E.E.O.L.) este baza de date nic in domeniu, care ofera publicafii academice si culturale de profil socio-umanist, din farile Europei Centrale gi de Est. Lider in acest sector, C.E.E.O.L. ofera in prezent 1,152 de publicafii in format full text PDE, care au actualizare zilnica online. Revistele acoperd intreg spectrul social, politic gi cultural, si sunt publicate de prestigioase institutii academice si culturale, intre care din Romania: Centre for Political Analysis ~ Cluj, Studia Universitatis "Vasile Goldig" Arad - Seria $tiinje Economice, Studia Universitatis Babes- 5Bolyai, editurile universitatilor din lasi, Cluj, Brasov, Constanga, Térgu Mures, Arad, Timisoara, Craiova. Numarul revistelor din Romania se ridica in prezent la 264 de titlurit! ¢. Biblioteca National a Romaniei oferd acces gratuit si permanent la un numair de 42 de enciclopedii de pe platforma Ebrary ProQuest, lider de piafa pe segmentul de furnizare de carte in format electronic pentru mediul academic si de cereetare. Cartile electronice acopera domeniile istorie contemporana, istorie militard, cultura si civilizatie europeand si americana, sliinfe politice, filosofie, medicina si au apairut la edituri de prestigiu precum ABC-CLIO, SAGE Publications, McFarland & Company, Academic Press, University of California Press. d. Biblioteca National a Roméniei oferi acces gratuit si permanent la coleefii de carte in format electronic si audio disponibile pe platforma EBSCOhost. Sunt prezente peste 125 de titluri aparute la edituri straine de prestigiu, preeum Scarecrow Press, Taylor and Francis, English Press, John Wiley & Sons, Routledge, Wiley-Blackwell, Oxford University, Brill, Cambridge University, Palgrave Macmillan, Peter Lang AG, AudioCO. Carjile acopera domeniile arti, arhitectura, sociologie, literatura si critica, literatura pentru copii, afaceri si economic, sanitate si medicina, psihologie, stiinfe politice, istorie, stiinfe sociale. Documentele sunt disponibile in format PDF, pot fi accesate, descircate, salvate pe platforma EBSCOhost. £. Platforma Emerald Group Publishing ofr acces cu text integral Ia reviste straine stiintifice de cercetare in format online. Scopul editurii EMERALD (una din cele mai importante edituri de literatura economica din lume) este si reduc distanga dintre cercetarea academica gi practica de zi cu zi in domeniul economic. Pe langi subiectele din diversele specializari din domeniul economic - management, marketing, finanfe-banci, resurse umane, afaceri ete. - sunt abordate subiecte importante in activitatea de cercetare si educafie: Management educational, Management de biblioteca, Managementul cercetitii si inovatiei Emerald Management Journals 200 este una dintre cele mai mari si importante colectii de reviste de management peer-review din lume si propune 0 nou& abordare a utilizarii resurselor clectronice pentru documentare. Astfel, pe langa colectia de jurnale sunt oferite o serie de extra resurse personalizate pentru bibliotecari, profesori, cercetatori, studenti etc. Emerald Management Journals confine: - 200 de reviste in text integral; - recenzii de la peste 300 de reviste de management de top; - acces la peste 100,000 articole de management; - acces la interviuri cu bibliotecari din toati umea despre managementul si marketingul bibliotecii, 1a peste 800 studii de caz in domeniul afacerilor, 700 recenzii de arti de specialitate, informatii despre conferinte de profil, cursuri introductive pentru studenti, etc. 4g. Platforma SpringerLink s-a infiinfat in anul 1996 i a continuat sa evolueze in functie de cerinjele cercetitorilor gi mediului academic, Consideraté una dintre cele mai importante 6coleetii din cadrul platformei Springerlink, "Humanities, Social Sciences & Law 2012" este cea ‘mui utilizata resursd electronica de documentare stinfifica din lume si de ta noi din tara, cu un numar de peste 515 titlur, Documentele sunt disponibile in format PDE, pot fi accesate simultan de mai multi utilizatori, pot fi descaircate si salvate prin crearea unui cont pe platforma Springerlink.Tema 2. Prezentati bibliografiile nationale elaborate de Biblioteca Academiei Romane Activitatea de publicare a bibliografici nationale retrospective, atat pentru carte, cét si pentru publicajiile periodice, este 0 indatorire fundamental si permanenti a Bibliotecii Academiei Romane, fiind definditoarea a peste 85% din totalul fondului de publicatii romanest Conform unei decizii a Academiei Romane care dateazi din 1894, activitatea stiinjifica a Bibliotecii trebuia s& ineeapa cu o bibliografie generala a culturii roménesti, a carei redactare a fost incredinfaté Iui Ioan Bianu. fn planul inaintat Academiei Romane, aprobat in 1895, Ioan Bianu arata ca bibliografia roméneased, din punct de vedere al dezvoltarii noastre istorice si a culturii romane, se poate impari in trei clase de publicat a) cdrjile romanesti vechi, de la 1508 la 1830; b) cartile romanesti moderne, aparute dupa 1831; ©) clrfile straine privind Romania si romani. El preconiza de asemenca redactarea unei bibliografii a periodicelor roménesti si un catalog descriptiv pentru colectiile de manuscrise si documente istorice. Planul prezentat de Ioan Bianu in 1895 se afla la originea repertoriilor bibliografice urm&toare, apairute de-a lungul anilor. BIBLIOGRAFIA CARTII a) Bibliografia romdneased veche (1508 — 1830), elaboratd de Ioan Bianu, Nerva Hodog si Dan Simionescu, in 4 volume, cuprinzand carfile publicate in jari sau in afara hotarelor, singurele conditii fiind redactarea lor in limba romana sau de c&tre romani in alte limbi ori tiparirea lor cu sprijin si contribufie romaneasca. Lucrarea a aparut astfel: Vol. 1: 1508 — 1716, publicat in 1903 Vol. I: 1716 — 1808, publicat in 1910 Vol. IIl: 1809 — 1830, publicat in 8 fascicole intre 1912 ~ 1934 Vol. IV: Adaugiri gi indreptiri, publicat in 1944, Bibliografia, de mare importanja stiinfifica, este completat& cu numeroase note istorico- literare, referinte, informafii si observatii cu privire la existenja exemplarelor din far’, cu reproduceri in conditii grafice deosebite a unor fragmente din textele lucratilor bibliografiate, dedicatii, prefete, epiloguri, pagini de titlu si ilustrajii. Lucrarile sunt descrise cronologie, iar la sfargitul fiecdrui tom pot fi regiisite intr-un indice alfabetie si cronologic. Prima lucrare bibliografiata este ,,Liturghierul lui Macarie”, aparut in 1508. b) Bibliografia romaneasci modern (1831 — 1918), vol. I — IV, este continuarea cronologic’ a Bibliografiei Roménesti Vechi, cuprinde toate carjile tipirite pe teritoriulroménesc, toate crtile in limba romana, indiferent de autor si locul aparitiei, precum si toate cartile autorilor romani, indiferent de limba si locul in care au aparut. ©) Bibliografia cartii romanesti (1919 — 1952) poate fi accesata on-line (OPAC), in baza special BIB. Aceasta este in curs de realizare in refeaua intema de prelucrare computerizaté a informafiei (ALEPH), conform normelor UNIMARC. 4) Bibliografia retrospectivi a periodicelor romAnesti (1508 ~ 1952) Primul volum al Bibliografiei retrospective a publicatiilor romanesti seriale, intitulat PUBLICATI PERIODICE ROMANESTI (ziare, gazete, reviste) 1820 ~ 1906, a fost intocmit de Nerva Hodos $i Al. Sadi-lonescu, cu o prefata de Jon Bianu, Volumul insumears 4302 titluri si a aparut la Bucuresti in anul 1913. Lucrarea este ordonati alfabetic, cuprinde elemente bibliografice descriptive complete si prezinti selectiv fragmente din ,articolele-program”. Volumul a fost apreciat ca un model de bibliografie”, atat in tara, ct si de specialistii din straindtate. Colectivul de bibliografi din cadrul Servi fe Bibliografie National din Biblioteca Academiei Romane a continuat elaborarea acestei lucréiri de interes national, dupa cum urmeaza: VOL. II —apiirut in 1969, cuprinde 3400 titluri si acopera perioada 1907 — 1918. ‘Trebuie subliniat faptul c& acest volum este insofit de o ADDENDA, in care este descris primul ziar tiparit in fara noastré, COURRIER DE MOLDAVIE, aparut la lagi, in limba francez, 18 februarie~ 1 aprilie 1790. VOL, III — aparut in anul 1987, cuprinde 3398 titluri si acoper’ perioada 1919 — 1924 VOL. IV — aparut in noiembrie 2003, cuprinde 3919 titluri si acopers perioada 1925 — 1930. Volumul este insofit de un indice de nume si un indice geografic, care faciliteaz’ cercetarea catalogului. VOL. V, partea | — aparut in noiembrie 2009. Cuprinde 1425 pozifii si acoperd perioada 1931 — 1935, literele A — C. Volumul este insogit de literele de legatura D — Z, un indice de nume, indice de tipografii si un indice geografic. Alaturi de aceste Iuerari fundamentale pentru istoria culturii roménesti, au mai fost publicate o serie de bibliografii speciale , dintre care mentionm: Bibliografiile operelor lui N. Balceseu, Aurel Vlaicu, Gh. Titeica, David Emmanuel, Traian Lalescu, Emil Racovifd, Anghel Saligny, Bibliografia matematica in Roménia, Bibliografia Razboiului de Independenti, etc. COLECTILE SPECIALE a) Serviciul Manuserise ~ Carte Ra Primele volume manuscrise intrate in patrimoniul Bibliotecii Academiei Romane provin din donafii i legate, din ce in ce mai freevente dupa 1870.Prima donatie a fost colecfia de manuscrise si c&rti vechi a lui Dionisie Romano, episcop de Buziu, daruité Academici Romane in 1873. La aceasta s-a addugat, in 1876, donafia, Rieuta de Ton Ghica, a manuscriselor istoricului si revolujionarului Nicolae Balcescu, urmatdi de accea a bibliofilului moldovean Dimitrie C. Sturdza-Scheianul, de nenumaratele donatii ale lui Dimitrie A. Sturdza, cele ale lui Titu Maiorescu, Barbu Bellu, Rosetti-Roznovanu, Mihail Kogalniceanu, Alexandru Odobescu, Liviu Rebreanu, Cezar Petrescu, toate constind din manuscrise, documente istorice, arhiva, corespondenfa, cirti romanesti vechi si cirfi straine. Fondurile generale ale Cabinetului de Manuscrise ~ Carte Rar sunt astizi organizate in patru mari colectii: manuscrise, documente istorice, arhive si corespondente, cérfi rare. Constituite in spiritul ideii de reflectare a culturi si stiinfei romanesti in context sud-est european si universal, aceste colectii sunt de 0 deosebita valoare stiinjific’ si documentar’, indispensabile pentru cunoasterea istoriei acestor meleaguri, mérturii peste timp ale continuit&tii istorice si culturale a roménilor. b) Manuscrise in cadrul colecfiei de manuscrise, fondul romanese, peste 6000 de volume, este cel mai bogat, urmat de fondul grecese ~ 1567 de volume, fondul slavon — aproape 900 de volume, fondul oriental (420 de volume) si fondul occidental (in cadrul cdruia cel latin este cel mai important), cu un total de 1000 de volume. ©) Manuserise rominesti Menfionaim in primul rind cele mai vechi texte in limba romani pe care le cunoastem: Codicele Voronefean, Psaltirea Scheiand, Psaltirea Voronefeand, Psaltirea Hurmuzachi, datind din secolul al XV-lea si inceputul secolului al XVI-lea. Remarcabil, de asemenea, este Slujebnicul Arhierese al Mitropolitului Stefan al Ungrovlahiei, cu text in slavond, romana si greaed, preeum si Floarea Darurilor, intr-o traducere de la mijlocul veacului al XVI-lea. Jn aceeasi categorie se inscriu operele cronicarilor Grigore Ureche, Miron Costin, Ton Neculee, Constantin Cantacuzino Stolnicul, Radu Popescu pastrate in numeroase copii, unele chiar autografe, romanele populare precum Alexandria sau Erotocritul de Vicenzo Comaro, Ceasornicul Domnitor de Antonio Guevara, tradus de Nicolae Costin. ‘Trecnd la scriitorii clasici romani, cele mai valoroase sunt cele 48 de volume manuscrise autografe ale poetului Mihai Eminescu, aproximativ 15 000 de pagini. Colectia de manuscrise romanesti romanesti confine totodaté majoritatea manuscriselor autografe ale lui I. Heliade- Radulescu, N. Baleescu, V. Aleesandri, I. Ghica, Al. Odobescu, N. lorga, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, ©. Goga, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Mihail Sadoveanu. 104) Manuserise grecesti Fondul este reprezentativ pentru difuzarea culturii neogrecesti pe teritoriul romanesc. Dintre cele mai valoroase piese mentionam: un fragment de 11 file al unui Canon de penitenta seris pe pergament in sec. al XI-lea, ornat cu 20 de miniaturi aparfinand scolii bizantine anterioare epocii Comnenilor, un Tetraevangheliar din sec. al XI{I-Lea, un manuscris liturgie din sec. al XVIl-lea confindnd Imnul acatist al Sf. Fecioare, cu miniaturi apartindnd scolii cretane, Logica si Fizica lui Nikephoross Blemides, datand din sec. al XIII-lea. ©) Manuserise slave Acestea ilustreazA inceputurile culturii roménesti, slavona fiind limba oficial’ a cancelariilor domnilor Tarilor Romane pana la mijlocul secolului al XVII-lea. f) Manuserise latine Din fondul latin, menjioném o copie de la 1370 a celebrului Rationale divinorum officiorum de Guillaume Durand, un Antifonar din sec. XV, Biblia sacrd...din sec. XII-X1V gi un Breviar din sec, al XV-lea, impodobit cu miniaturi si omamente delicate, g) Manuscrise orientale Din acest fond semnakim un fastuos Coran din see, XVII, manuscrisul ebraie Meghi'lat Esther (Estera) copiat si mi recenti a celebrei opere a lui Firdousi, Sah-Nameé, cu frumoasele miniaturi ale scolii persane. it pe teritoriul Moldovei in secolul al XVII-lea si o copie mai Studierea istoriei poporului roman, obiectiv aflat in programul Societatii Academice Romane inc& de la infiinjarea acesteia, a impus constituirea in cadrul Bibliotecii Academieinur numai a unor colectii de manuscrise, carte si periodice, dar si a unei colectii de documente care si poat pune in lumina tradiia vietuirii rom@nilor pe aceste meleaguri Cele peste 600 000 de documente istorice, intrate in patrimoniul Bibliotecii Academiei Romane pe parcursul a mai bine de un veae, ilustreazi epoci diferite ale istoriei roménilor, incepand cu secolul XIV-lea si mergdnd pand la mijlocul secolului al XIX-lea. i) Arhive personale si coresponden(ai Colectia de arhive personale si corespondenta a fost constituiti, in principal, datorita 1audabilei initiative a unor academicieni si oameni de cultura care au donat propriile lor arhive, unde au pastrat toate vestigiile procesului de elaborare a operelor lor. Din cele 249 titluri de arhiva personal, semnakim importante arhive ale lui 1. Ghica, V. Alecsandri, M. Kogilniceanu, D. A. Sturdza, T. Maiorescu, G. Cosbue, O. Goga, M. Eminescu, 1. Creanga, B. P. Hasdeu, O. Densusianu, Spiru Haret, C. Radulescu-Motru, Liviu Rebreanu, etc. 1Aceeagi colecfie reugeste de asemenea arhive istorice de un interes exceptional, constituind surse documentare pretioase pentru cunoasterea vie{ii politice i economice din tara noastrai pe parcursul ultimelor secole, cum sunt spre exemplu arhivele: C. Angelescu, Al. I. Cuza, N. Balcescu, Ion Bratianu, I. 1. C. Bratianu, C. A. Rosetti, A. C. Cuza, ete, j) Carte Romineased Veche Colectia de Carte Romaneasca Veche a Bibliotecii Academiei Romane are ca baz citile roménesti tipdrite intre 1508 ~ 1830, constituind, prin cele 2 120 de titluri, in peste 6 000 de volume, tabloul cel mai complet al istorii culturii roménesti. Cea mai veche operdi tipograficd romdneasc& pe care 0 cunoastem este Liturghierul din 1 508, tiparit de Macarie cu o frumoasé liter’ de inspirafie venefian, urmati de Octoihul din 1 510 si Tetraevangheliarul slavon din 1 512. k) Carte rara Colectia cuprinde peste 11 000 de volume de carte rari, tipdrituri deosebite prin vechimea, oramentafia originalé, legaturile si materialele pe care au fost imprimate, marcile de proprictate si insemnirile autografe ale unor personalitafi care le-au detinut, 12Tema 3. Biblioteca publica si biblioteca scolard. Modalititi de colaborare in vederea indeplinirii functiilor $i misiunilor lor Bibliotecile de astizi se confrunti cu numeroasele provociri ale unui univers informational aflat intr-o expansiune rapida. Cresterea asteptarilor si nevoia utilizatorilor pentru un acces mai rapid si mai facil la informafiile relevante sunt in relafie permanent& cu cerinjele institutionale pentru cresterea eficienfei operafionale. Sistemele integrate de bibliotecd ofera tuturor tipurilor de biblioteci instrumente aceesibile gi asistenta de care au nevoie in fluxul de lucru pentru a satisface cerinfele personale si institutionale in prezent si tn viitor. Sistemele integrate pot fi configurate astfel incdt si satisfacd aproape orice politicd de bibliotecd sau procedura si care s& permité crearea unui flux de lueru unic, ‘Termenul de biblioteca” are intelesul, pe de o parte, de colectie organizata, public& sau particulara, de carfi, manuscrise si alte documente, iar pe de alti parte, de institutic de cultura, in care se adund cari, reviste, manuscrise, etc., le conserva si le organizeazi pentru a Je pune la dispozitia cititorilor in scopul lecturii si studiului. in conformitate cu Legea bibliotecilor nr. 334 din 31, 05. 2002, biblioteca este institutia, compartimentul sau structura specializata al cirei scop principal este de a construi, a organiza, a prelucra, a dezvolta si a conserva colectii de earfi, publicatii, alte documente specifice si baze de date, pentru a facilita utilizarea acestora in scop de informare, cercetare, educafie sau recreere; in cadrul societatii informationale biblioteca are rol de importanfa strategic’, Bibliotecile de invafimant sau scolare reprezinta bibliotecile organizate in cadrul institutiilor de invitamant preuniversitar, care se afla cu prectdere in serviciul clevilor si al cadrelor didactice din institufiile respective si care, in limitele prevazute de lege si de regulamentul de organizare, pot functiona si ca biblioteci publice. Bibliotecile publice, de stat sunt organizate dup principiul teritorial administrativ, cuprind bibliotecite judefene, municipale si comunale, avand sarcina de a asigura, pentru intreaga populaie a zonei respective, nevoile de lecturd gi studiu. Multe dintre bibliotecile publice sunt definatoare ale unor colectii valoroase. {in gandirea specialistilor europeni intre biblioteca scolara si cea public& exist& o stréns& legituri, Ambele contin colectii enciclopedice si sunt destinate cititorilor de diferite varste. Se stie apoi cA elevii si studentii folosesc bibliotecile publice in foarte mare misur’. Pe plan european 40% din bibliotecile municipale publice sunt situate in gcoli sau in apropierea acestora. Bibliobuzele au totdeauna stajii in scoli. in comparatie insA cu bibliotecile publice, bibliotecile scolare sunt, in foarte multe locuri, lipsite de personal calificat. BDin aceste considerente, expertii propun: - elaborarea unei strategii najionale de gestiune a informatiei destinate elevilor in vederea includerii sale in programul national de dezvoltare a serviciilor de biblioteca scolara, - definirea conditiilor minime de functionare pentru bibliotecile scolare; - realizarea unei formatii de baz pentru responsabilul cu biblioteca scolara (bibliotecar sau educator) care s&-i permiti si actualizeze publicafiile in functie de nevoile clevilor si profesorilor, si intrefind conexiuni Internet si si utilizeze serviciile comune in refeaua de gestiune a bibliotecilor si informatiilor. Astiizi, mai mult ca oricdnd, biblioteca define un rol important in activitatea de colecfionare, pastrare si conservare a valorilor spirituale, materializate sub forma de documente purtatoare de informafii, puse in slujba cunoasterii a ceea ce omenirea a realizat in decursul istoriei sale. Privité ca o institutie cu sarcini si atributii multiple in sfera viefii culturale si spirituale, biblioteca intruneste o serie de funcfii prin care i se stabilesc locul gi rolul in cadrul sistemului cunoasterii umane. intre functiile esenfiale care o definesc, amintim: ¥ functia de constituire gi dezvoltare a colectiilor; > functia de organizare si prelucrare a documentelor, dup norme si standarde biblioteconomice; > functia de organizare a activitatilor de Lectura si studiu; > functia de pastrare si restaurare a documentelor incluse in colectiile unei biblioteci 14SCH BUA ELIS SE 8107 Lar ngeamong, ppuunayy no waBTy SASH “yeuueH | OZz0k 6 oe sau aayiieo | _rwopuor | toe 8 o0e suey user | wor puis | sto SL sn suse | ey mooug | C108 sz_|cioe_| _ seyvouny auowaw amin any | emeony‘notany | 9108 st L102 wopaed 080 yrpued jnuy vos ‘woypic | $108 se es ojaodod spot 108 az 029 ne uM 8 108 s e z108 a rrweppoy | re wmsoaes | 08 7 oy mwsz0 0108 st ese 008, 81'40'7 aNW0p roy | oO ymuow epunao soos | s1voz ar 900@/Ties LOBLE o€ o(BoBeped 9p eres 4008_| 81 "9007 seonmrzs | sz 008 _| st 90-02 sevwmrs | ove evr nueaopens | so08_| 81 90°02 ssaninarzs | 061 nave | um notenea | y08_| 1-90-00 seuwones | ot soyiemaupds wampag | _mari-nweigey | e008 _| 81-90-02 ensuing. 9107 eH pinouy jnueyy | jrengyy ‘nueasopes | 7008 | 81 "90 '0 exorumaizg 107 sew wey | “11 2piBee9 a0 TTF med Puede ssmoyy Twas sesgsfodor 09 my eps nu, pony, [p9 ossoalp au ByOUUNIZTYID BJuaUNsOp YZ NI [A “p VULAL, 810z jnuy.W : “eer | ttt aa TROL : 067 | gay Ez oz aifeuog e108 "PA B10z “£0 T : sezé_[_O1ze oor st areuog nosouwiapa_| 8t0¢*€0°T 3 ore 708 002 8 ‘aieuoa | eapaw ‘pa | 8t0z €0°T 7 e¢zs | osts Z0L 7 BTC EO T/Ete eels pa | gt0z“€0T pumped : ozee oz Sse st BtOz en T/¢ey ereuT Pa etoz €0'T + gamed nagwinu | jnagwinu | (ay a e1 ejag | areojen | aemnue sontosuiimims® | giranuanoig | ERB | uy exep I$ Wu eaulwinuag : ea junduaw axeyequanuy PoeIONgG Ul Se Jojaquawinoop imjeyon 8107 1ANV HMOTALNAWADO VAUVUNI I VALVE ‘2avynydoz04 18 24189} ap aquatunzop % 2AD.41U ap apuatUNdOp ¢ ND FAY °¢ outa,a | stoz a 7 eet oe se £08 wu ueseo (eo, = = : v T 8 or BT0Z fy au ares Ad | BTOz "BO Z = = € : 7 ee € STO /e WW aIeSeD Ad | BTOz BO e = = E ze = Sst ze BtOz /z Wares Ad | BTOL 90° = = = = oz oz at BTOz /T su 81eSe9 Ad | STOR EO VT OIE 8p azneo aay | ainpiald | glesow ginzn gunzn | aseojen | ayernues sunisuayy yay ezne9 user Jojayuauundop jnje}o, ‘auygat ap injnyae \§ uu ‘easuinuag eva 4 an | MOTALNAWNDOA VANISAL “CL 8 VLAVet 143030 vaseost | ove 06r TE WIANSISIXE ImnNy £05 ze ‘TNAWLLNLWwISI | 8tOz InnNY £861 TEE |1MSYND NIIUYELN anaN3030 os zost | otzo6r Te VIINaIsIXa | £07 6 €/T NZD a e=n7> “aUs01s| gimesay | €16‘9/s:-Z2 | ‘aa1woUDe ungjuay | Sueds ‘eny ayesBoa8 ‘ea1uyay aseojen | ayernuea | soinpuoy easess | jnuy je1auay vaqoexa ajuyns inp eaezieday TOjaIUaUINDOp |AIEIOL, AAV INLAVOTY HI ® VELUVTema 6. Descrieti 20 de documente conform ISBD-M, specificati indicele principal C.Z.U. $i aranjafi-le tn ordine alfabetica j PREDH, Matin (1268-190) papuels” i A if 4a 44,35. 4-3) Leletina. Rov 2. Chace, el. at reddish | Cer Yate — (Bache :Tudy Wie? 9p Ql = bre B51 ite) a wipes — Abo2 Aico: 0, Bow. e Lhou biel | AGL.: al Git Pedatpoiet, 24 {cachet} LM Ta AP. 0g 1035, Fal Toi Pave cee IG hel be eer el basa olla ae fs lpy~20F 4/04 Hope “Hen oe Tie a AT He fa fea. Stroleon, > | eee! Cie Blof pets. 4. YF-Ho BF aH lea oe avaaleKER Ae, ou eu: Cuanpa_, IGM aay Herta, oftbect 4 tae Sa tae Vahbp tte oe TRAE Ate", 49% —508 ES SHR HH Ad oak (AN.At) Seielele ‘Cbale uTube aMf th seu Ayrorte. Silas Se uempere (Mcaela fou, — Due EMI pur &. dete —[llewutets, foacale) escu chibos adit | Rech onol ares file. [ities uueien — Bea lliten lla ag) 415-8 2 Z 4 -PB-Dy 44: Ea CTR Tae 22[ainda fe a Guia ~Getkerolay, — EE agi oa TLivchiua, ee lage A} thom whew Reheahud onwcQul, ~ Paes ord TMT TRE. T zeitenk Aut hano, ~REwDw Zou Nont tel 234. ag LUE AL 7 i, 435, 7-31 Lleiafurh, baugico TEOSDREANY , Sug Mecha w J es [Bax lugs Mer sen (odie ipa (Bel vee RUDE 3b bpp A SOE ‘Yetotura “epudud.. (ye RERREAWE , Xe were LT, 1851-3) 240. Abopennu,chitorl hi pbruton [1 cat r/ aa (EA. = EL 15, 4-34 atin. PE udua- Rpubu Bal ao HEAL fy Ky eo eatin” (5X. Canola, ~ Pucca = : 4 4. — (Drkbowhate MHOAw, “Glolwet Taguduc) 0 A 135, 4 =a lobe, A AvEeUoprefie CoOHa oneBlu 25Tema 7. Elaborati planul de desféisurare al unui eveniment cultural la alegere (ex.: lansare de carte, inaugurarea unui sediu nou al bibliotecii, vernisajul unei exporitii, atelier de creafie, sezdtoare literart, etc). Organizarea unei conferinte despre cum s& gestionam comportamentele dificile la copiii pregcolari si scolari Fiecare copil si fiecare pi unica, particulara si special’. Dorinta fireasc& a parintelui responsabil si constiincios de a oferi copilului su tot ceea ce este bun poate, uncori, in lipsa unor informatii corecte si utile, sii rimana doar doringi, s& nu se tmplineasca sau s& se implineasea partial. Aceasta conferinfa face parte din campania ,,Un parinte mai bun” si igi propune si sprijine parintii s& devin mai eficienti in atingerea acestui obiectiv, oferindu-le metode si idei alternative de cunoastere si relationare cu copiii si de a face fata mai eficient si cu mai putine ,costuri” problemelor diverse cu care se pot confrunta la un moment dat in cresterea si ‘educarea copiilor, in functic si de particularitatile de varsta ale acestora, dar si de variatele situatii de viata care pot aptirea (divort, plecarea din ard, deces, imbolndvire, schimbarea scolii sau a gradinitei, etc). Scoala nu este doar pentru copii, ci si pentru parinti. Omul cat triicste invatt, “meseria” de parinte are nevoie de ajustiri permanente impuse de schimbirile ce survin in propria existenga, dar gi de cele care au loc la nivelul societati. Educatia si instruirea copilului reprezinta un aspect esential al devenirii sale. Tocmai de aceea este important s& stim cum sa ne pregitim copiii pentru scoala, si fi ajuttim si-gi dezvolte abilitatile de invajare, si le stimulam curiozitatea, si ii ajutam si igi descopere ropriile arii de interes, s& le cultivam talentele. Conferinja este despre cum si gestiondim comportamentele dificile la copiii prescolari si scolar, iar grupul fint& nu sunt doar parintii si bunici, ci si cadre didactice sau persoane care au ,in posesie” copii de varsté prescolard si scolard. Aceasti conferinta este sustinutt de psihologul Irina Petrea, ce se implica activ in proiectul ,Un parinte mai bun”, proiect infiintat ‘inc’ din anul 2012. Pe Irina Petrea publicul o cunoaste din emisiunile de televiziune Supernanny”, Copii contra piirinti” si ,Cei 7 ani de acasi”, din carfile, publicatiile, articolele si interviurile sale, > Cui i se adreseazit conferinga: parinjilor, bunicitor, cadrelor didactice, psihologilor, consilierilor scolari si tuturor persoanelor care sunt interesate de educatie, > Locafia: aceasté conferinti este organizati la Biblioteca Municipala .C. A. Rosetti din Onesti. 26s-au pus in vedere stabilirea zilei potrivite in vederea, > Pentru organizarea acestei prezentar disponibilitsyii unei sili potrivite, atét ca prezentare ct si ca numar de locuri pentru participanti. > Se va stabili o ori potrivitd astfel incét audienta si fie ct mai numeroasi. Aceasta conferint& va fi promovaté prin realizarea de afise, postere, pliante, att pentru mediul online, cat gi pentru mass-m > Anuntul conferinjei se va face prin distributie de pliante prin post, scoli si gridinite, refele le la nivel. de socializare, cat si in toate locurile vizi > Pentru organizarea aceste conferinte au fost nevoie de aproape 3 stiptimani, timp pentru a pune in practic’ promovarea evenimentului. S-a pregitit sala de evenimente cu tot ce este necesar sustinerii conferintei, aparatura video, implicit si promovarea vizuala suplimentat& pe coridorul institutiei pana in zona evenimentului > Durata conferinfei a fost de 3 ore, iar feedbackul a fost unul pozitiv. La sfarsitul conferinfei s-au adresat intrebari si rspunsuri pe baza subiectului, urmand efectuarea unor poze pentru presi. Concluzia este ci persoanele prezente au fost incdntate de proiect si de subiect, iar pe viitor doresc s& mai aibi loc asemenea conferinfe cu subiect educativ, avand in vedere & generafiile de copii sunt tot mai schimbatoare. 7Tema 8. Realizati un set de documente: comunicat de presé, afis, pliant pentru promovarea evenimentului cultural, etc. Biblioteca Municipal “C.A. Resetti” Onesti organizeaza conferinta Cum si gestionezi comportamentele dificile la copii prescolart si scotari + vei dobéndi cunostinfe variate ta domentul parentinguslai “Vei capita puterea interioardé de a sti st construiegti din eameni mici, cameni mari cu valori morale thalte f 10 octombrie 2018 Tntrarea este liberd ora 17:00 FE j Trainer: psiholog Irina Petrea 28