Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Madhd PDF

    Uploaded by

    Deea Rus
    7 views46 pages

    Original Title

    madhd.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    7 views46 pages

    Madhd PDF

    Uploaded by

    Deea Rus

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 46
    ‘SUMAR 1. Identificare gi simptome cheie. ‘Mecanisme cognitive in ADHD, Cum vorbim cu familia copilului cu ADHD, 4, Cum vorbim cu ceitalfi copil din clasa gi cu familile lor, 5. Interventic terapeutica de tip multimodal.Tehnici comportamentale: tipuri gi principil de interventie. 6. Explicarea comportamentelor neadecvate manifestate de copilului cu ADHD in Contoxtul clasei prin intermediul mecanismolor cognitive. 7. Copilul care abandoneaza in mod frecvent sarcina far’ sa o finalizeze. 8. Copilul care pleaca din banca in timpul orelor, cand este de asteptat s& ramand la locul lut! Copilul care refuza sa se supuna solicitarii cadrului didactic. 8. Copilul care nu manifesta comportamentele de pregattite pentru ora care urmeaza {lipsa abilitatil de a face tranzitia de la 0 activitate fa alta): scoaterea caietelor $1 cartilor, pregatirea materialelor necesare pentru ora care urmeaza. 10. Copitul care vorbeste fara s& fie numit /Copitul care intrerupe atunci cdnd vorbeste cineva NOTE Colaborarea intre invatator si consilierul scolar, cum vorbim cu familia copilului cu ADHD (cum ii convingem de necesitatea interventicilterapiei), cum vorbim cu familiile celorlalti copit din clasa, cum tratim ceilalfi copiii din clas (daca vor vrea si ei s& beneficieze de aceleasi navantaje” pe care le are copilul cu ADHD, medicatia este necesardlcum influenfim aderenta la tratament. Matoral dezvotat in cadiul CNSMLA de catre Dormia Potova, ca pate @ Paeneriatuli) Inte MINISTERUL SANATATH - CENTRUL NATIONAL DE SANATATE MINTALA SI LUPTA ANTIDROG, MINISTERUL EDUCATE ‘CERCETARI, TINERETULU!§1 SPORTULUI $1 El Lilly Romania, ‘Aces! materia fli opiia autora poate fi folost numa ‘adil acestuiparteneriat cu permisiunea acestora. LECTIA4 Ce este ADD/ADHD si cum recunoagtom aceasta tulburare? Obiective: * Sa denumeasca tulburarea ADD/ADHD si indicatorii de recunoastere ai acestel tulburdiri ? + S8 numeascs comportamentele cheie ale copilului cu ADD/ADHD? ADHD este 0 tulburare care afecteaza functionarea sistemului cognitv. Deficitele cognitive din ADHD apart datorité unor doficite la nivelul funcfiilor executive, a proceselor neuropsihologice care intervin in autoreglare (Barkley, 2002). Deticite executive implicate in ADHD sunt expresia functionarii necorespunzatoare a unor Procese cognitive. Sistemul nostru cognitiv este format dintr-o serie de procese (atenie, memorie de lucru, memorie de lunga durata), care se afla In interactiune unele cu celelaite, iar functionarea deficitara a unuia dintre ele afecteaza automat modul in care opereaza celelalte. Atentia are rolul de a sustine energetic celelalte procese, astfel incat deficientele inregistrate la nivelul ei, afecteaza functionarea lor. Copiit cu simptome predominant de hiperactivitate si impulsivitate sunt identificali de regutd, cu usurinta de catre profesor! decarece In mod frecvent manifests comportamente de perturbare 2 OFelor. Distractibilitatea gi simptomele motorii moderate sunt identiicate cu usurinfa de proteson, Invatator, educatori deoarece sunt vizibile, Copii cu tip predominant cu inatentie, care. prezinta simpfome minime sau absente de hiperactivitate si impulsivitate desi nu inted in vizorul profesorilor, desea atrag atentia prin prisma rezultate scolare sabe (American Academy of Pediatrics. 2000), Inatentia Problemele legate de atentie apar in general fa varsta de 5-7 ani (Loeber, 1982), si se manifesta prin * incapacitatea mentinerii unei stari de activare (fiziologica , cognitiva, emolionala si comportamentala) adecvate diferitelor solicitri, + Gificultati in reactualizarea si respectarea regulilor 1 instructiunilor, + imposibiitatea mentinerii concentrarii pe stimuli relevant), + _ ignorarea stimulilor perturbator Inatentia se poate manifesta in diverse situalii scolare, profesionale sau sociale (American Psychiatric Association, 2003). Copii! sunt incapablli s8-gi concentreze atentia asupra detalilor sau pot face erori prin negliienta in efectuarea sarcinilor. Activitatea este adesea dezordonata, neglijent efectuata, fara planificare anterioara. Par adesea a fi cu mintea in alt& parte, ca si cum au ar auzi Ceea ce li se spune. Existé treceri frecvente de la o activitate neterminata ta alta, fard sa termine cu adevarat ceva. Evité de regula sa efectueze sarcini care necesit’ autocontrol gi efort mental sustinut, Materialele .necesare efectuarii sarcinilor sunt adesea imprastiate, neghjent efectuate sau deteriorate. Sunt frecvent uituci In activitatle cotidiene, in conversatie trec rapid de la un subiect la altul $i nu-i asculté pe ceilal Atenfia unui copil cu ADD/ADHD este foarte ugor de distras, copilul trece de la o sarcina Ia alta, are nevole de moniterizare individualé, are un ritm lent de rézolvare a sarcinii si ulté instructunie. Inatentia lui poate adesea s4 induca in eroare datorté selectivtafi: copilul poate fi extrem de neatent in rezolvarea temei pentru acasa si foarte concentrat la jocurile pe calculator sau in realizarea diverselor probe de evaluare psihologic’. Lips’ de atenjie apare in special in legatura ou instructiunile verbale; apar de asemenea probleme ale memoriei de scurta duraté (American Psychiatric Association, 2003). Impulsivitatea Problemele legate de impulsivitate apare freovent sub forma unor difcultéti in amanarea ‘réspunsuritor, trantirea r&spunsurilor Inainte ca intrebarile sa f fost formulate, difcultati in a-si astepla randul la joc, intreruperea sau deranjarea altora Cei mai multi dintre copiii cu ADD/ADHD sunt extrem de impulsivi atat verbal cat gi in gesturi, Adesea {i intrerup pe ceitalt in timp ce vorbesc, tind sd se accidenteze, in clasd rspund la Intrebani chiar Inainte ca intrebarea sa fie complet formutata, degi nu sunt rdu-intentionati, actioneaza adeseori fara Sa se gandeasca fa consecinfe, ceea ce duce la aparitia problemelor la locul de joacd, de asemenea, Pot fi etichetati ca “agresivi" si adesea eliminati din joc. Datorit dificultatlor pe care le au la nivelul memoriei de lucru, copii cu ADHD nu invata din consecintele propriuiui comportament ceea ce Conduce fa apariia repetaté a acelorasi gregeli (American Psychiatric Association, 2003) j j Hiperactivitatea Se poate manifesta prin foi, rasucit, prin a nu ramane agezat alunci cand se asteapta de la el acest lucru, prin alergat si catérat tn situafl nepotivite, prin dificult in a se juca linistit. Copil par a fi In continua migcare” sau ,ca $i cum ar avea un motoras" si vorbese excesiv. Hiperactivitatea se manifest diferit in functie de varsté: dacé la copiii foarte mici se manifests in Principal prin activtate motorie excesiva comparativ cu cei de varsta lor si incapacitatea de a participa Cu grupul la activitati care presupun 8 stea agezat mai mult timp, a copii de varst gcolara se ‘manifesta prin incapacitatea de a rméne agezat in banca, prin foitu in banca, migcan ale picioarelor si mainilor iar fa adolescent} sI la adult se manifest8 prin sentimente de neliniste si prin dificultat in a Se angaja in activitéiti sedentare care s& se desfagoare tn liigte (American Psychiatric Association, 2003). | clasole primare, copii cu ADD/ADHD par neobosii, au foarte mari dificultat in a réimane agezati sau a nu vorbi. Alunci cand reugesc tolusi sa stea pe scaun, se foiesc gi se joaca cu orice obiect care le este la indemana (ex. bat cu degetele pe masa, agit picioarele, se joacd cu pivul etc.). Pe terenul de joaca se comporta ca si cum si-au recdpatal brusc liberlatea dupa ce au fost captii o lung’ Perioada de timp. La intoarcerea In clas din pauze, cerinfa de a sta ,cuminti’ in banca devine de ‘obicei aproape imposibil de respectat. In gimnaziu uni dintre copii eugesc s4 aiba un management mai bun al activitsi fizice, reusind chiar 4 stea linistii In banca 40 de minute (pe durata intregii ore). Ei vor raimane ins mai zgomotos! gi mai vorbareti decét majoritatea colegilor lor. Foitul, agitajia gi nevoia de a atinge/a se juca cu fiecare ‘obiect din jurul lor rman insa la cote foarte crescute. (Barkley, 2000) Combinatia dintre impulsivitate si hiperactivitate reprezinta provocarea majora in lucrul cw copiii cu ADD/ADHD. Gradul de severitate al simptomelor ADHD depinde de o varietate de factor situationali si specifici tipului de activtate desfasurat. Astfel, performantele sunt sensibil diminuate: + Seara comparativ cu dimineaja (Dane, 2000, Barkley, 2000) + Inmediu necunoscut sau cand li se solicit sarcini noi (Barkley, 2000) + In activitati complexe, care necesita strategii de organizare (Douglas, 1983). + Cand Ii se solicits sa stea cuminti sau cand trebuie s-si adapteze comportamentul In public (Luk, 1985, DuPaul, 1992). * La hivele mici de stimutare, in situati lipsite de atractivitate sau de noutate intr (Antrop gi al., 2000}. + In conditiie unor variafii ale programmului de lucru cu consecinte imediate asupra sarcinilor (Carlson, 2002) «In concitile trecerii une! perioade mai lungi inte efectuarea sarcinii i avantajul obtinut in urma acesteia (Solanto, et al. 200%). in lipsa supravegherii de cétve un adult in timpul efectuarii activitati (Gomez, 1994). in situatii care necesita atentie sau efort mental prelungit (American Psychiatric ‘Association, 2003) ‘In situagi de grup (American Psychiatric Association, 2003). ISeCa Semnele tulburaril sunt minime sau absente: * Cand primeste freevent recompense pentru un comportement corespunzator (American Psychiatric Association, 2003) Cand primeste recompense imediate pentrusarcinile efectuate (Barkley, 2000) C€nd se alld sub supraveghere stricta (American Psychiattic Association, 2003) Cand este angajat in situafii noi sau extrem de interesante (American Psychiatric Association, 2003) + Ii situafiide unu-la-unu (American Psychiatric Association, 2003, Barkley, 2000) Bibliografie ‘Antrop, |., Roeyers, H., Van Oost, P., & Buysse, A. (2000). Stimulant seeking and hyperactivity in chiliren with ADHD. Journal of Child Psychology and Psychiatry, 41, 225- 231 Barkley RA. 2000. Genetics of childhood disorders: ADHD, Part 1: the executive functions and ADHD. J Am Acad Child Adolesc Psychiatry 39:1064~1068. Carlson, C. L., & Mann, M. (2002). Sluggish cognitive tempo predicts a different pattern of impairment in the Attention Deficit Hyperactivity Disorder, Predominantly Inattentive Type. Journal of Clinical Child and Adolescent Psychology, 31, 123-129 Dane AV, Schachar RJ, Tannock R.(2000). Does actigraphy differentiate ADHD subtypes in a clinical research setting? J Am Acad Child Adolesc Psychiatry. ,30(6),p.752-760. Douglas, V. |. (1983). Attention and cognitive problems. In M. Rutter (E¢.), Developmental neuropsychiatry (pp. 260- 329). New York: Guilford Press. DuPaulG.J. (1992).How to assess attention-deficit hyperactivity disorder within school settings, School Psychology Quarterly 7 , pp. 60-74. Gomez, R., & Sanson, A. V. (1994), Mother-child interactions and noncompliance in hyperactive boys with and without conduct problems. Journal of Child Psychology and Psychiatry, 35, 477-490. Luk, $ (1985). Direct observation studies of hyperactive behaviors. Journal of the American ‘Academy of Child and Adolescent Psychiatry, 24: 338 - 334. Solanto MV, Abikoff H, Sonuga-Barke E, Schachar R, Logan GD, Wigal T, et al (2001): The ecological validity of delay aversion and response inhibition as measures of impulsivity inAD/HD:a supplement toNIMHmuttimodal treatment study of AD/HD. Abnormal Child Psych 29:218-228. Material dezvotat In cadiul CNSMILA. de cdtve Domnica Petrova, ea parte a Parteneratl itre MINSTERUL SANATATI - CENTRUL WATIONAL DE SANATATE MINTALA $i LUPTA ANTIDROG, MINISTERUL EDUCATIE, CERCETARH, TINERETULU! $1 SPORTULUI si Lilly Romania, ‘Acest mae rtlect opnia autor 9 poate folosit rumal in earul acest pateneriat cu pemisivnea acestora Lectia 2 MECANISMELE COGNITIVE ALE ADHD Obiective: + Sa denumeasca defi hiperactivitate (ADHD) + Sd identifice maniera in care deficitele cognitive asociate tulburarii afecteaz’ functionarea cognitiva gi sociala a copilului in contextul scolar. le cognitive asociate tulburarii cu deficit de atentie gi ADHD este o tulburare care afecteazé functionarea sistemului cognitiv. Aplicarea unor tehnici de interventie eficiente pomeste de la cunoasterea mecanismelor explicative ale tulburarii Mecanismele explicative ale ADHD ne sugereaza care sunt tehnicile cele mai eficiente si modul In care acestea pot fi aplicate. Aplicarea unor metode de interventio f€ra cunoasterea $i injelegerea mecenismelor expiicative ale ADHD-ului face interventia ineficace. * Deficitele cognitive din ADHD apar datorita unor disfunctii la nivelul functiilor executive, a proceselor neuropsihologice care intervin in autoraglare (Barkley, 2002) * Problemele de inatentie care caracterizezé tulburarea pot fi un rezultat al procesarii deficitare la nivelul functillor executive, in special a componentei numita memorie de lucru (reprezentari mentale ale evenimentelor care sunt activate temporar in minte pentru a putea ghida comportamentul curent) + Deficite cognitive se regasesc In fiecare dintre cole 2 dimensiuni caracteristice ADHD-uli, inatentia si hiperactivitatea-impuisivitatea, + Lannivelul inatentiei apare inabilitatea de a-si mentine atentia into sarcina, de a-si aminti gi | ura regulle sau instructiunile gi de a rezista stimuilor distractor in tot acest timp (Barkley, 1997, 2002).Tofi camenii au “uneori dificutti din perspectiva concentiérii atentiel Caracteristic copiior cu ADHD/ADD este faptul of spre deosebire de ceilati copii, ei se str&duiese intr-o masura mult mai mare s@ igi concentreze atentia pe sarcina care o au de Fezolvat. De ex. citirea pasiva apare atunci cand copilul urmareste cu privirea cuvintele din text, le recunoaste dar nu reuseste sa Injeleaga sensul frazei cite. Recunoasterea Cuvintelor nu este In mod automat urmat& de concentrarea activ a atenfiei fapt ce nu permite infelegerea si decodarea corect a mesajului la nivelul memoriei de lucru Intelegerea unui mesaj este un proces act care necesité sustinerea, implcarea activa $1 ‘concentrarea cittorului + La nivelul hiperactivitatii cu reactii comportamentale impulsive apar dificultti de inhibare yoluntard sau executiva a raspunsulul imediat, Problemele de inhibitie apar in jurul varstei de 3-4 ani inaintea celor legate de inatentie (5-7 ani) (Barkley, 2002). ‘+ Deficitele cognitive sunt expresia functionarii deficitare a unor funcfii executive. Sistemul nosttu cognitiv este format dintr-o serie de procese (atentie, memorie de lucru, memorie de lungai durata), care se afla in interactiune unele cu celelalte. Mai mult, atentia are rolul de a sustine energetic celelalte procese, ceea ce va afecta cu atat mai mult functionarea celorlalte procese cognitive. in 1997 Barkley propune un model cognitiv al ADHD, model care este considerat de referint& in ceea ce priveste explicarea deficitelor cognitive care determina cele doud tipuri de simptome principale, inatentia gi hiperactivitatea. » Barkley afirma c& datorité problemelor de inhibitie este afectat’ functionarea a patru procese Cognitive executive: memoria de lucru, reglarea afectiva si motivationala, limbajul intern i reconstituirea. ‘+ Acestea la randul lor influenfeaz’ controlul motor al comportamentului, capacitatea de a elabora rspunsuri complexe, orientate spre un scop. + Astfel, deficitul este la nivelul reactiei, adica apar probleme in inhibarea raspunsulul imediat (ex.raspunsul predominant c2nd un comportament este intarit, stoparea unui comportament alunci cénd el e neadecvat), ‘.Memoria de lucru (ML) reprezint& cunostinjele din memoria de Jungai durata care sunt activate la un moment dat, Astfel, din multimea fotala de cunostinte de care dispune o persoana la un moment dat, sunt activate doar acele cunostinfe de care are nevoie pentru a rezolva problemele asociate Contextului respectiv. De exemplu, atunci cand vine la consultafie un copil cu ADHD, unui medic i se activeazd toate cunostinjele despre aceasta tulburare, desi el are cunostinte despre multe alte {ulburaii psihiatrice. Daca la un copil cu ADHD sunt afectate sustinerea $i selectivitatea atentiei atunct Inseamna ca el va activa in memoria de lucru informati irelevante in raport cu sarcina pe care o are de facut. Acest lucru afecteaza performanta deoarece comportamentul se va afla mereu sub controlul stimutilor externi Memoria de fucru nu este o simpla unitate de memorie ci este un sistem complex care include atat atentia de lucru ot si memoria de lucru. Impreuna servese la gestionarea.fluxului de informatie in minte Rolul momoriei de lueru in functionarea cognitiva (Barkley,1997,2002) ® Permite stabilirea unor conexiuni intre elemente care aparent nu prezinté nici o legatura unele cu altele. © Tine activa o cantitate de informatie, in timp ce copilul lucreaza cu altceva (ex. jine inte un gand sau 0 informatie in timp ce simultan face altceva). © Permite copilului si facé doua tucuri simuitan, In viata social’ ea joacd un rol foarte important in participarea la disoutile de grup sau la conversatile individuale deoarece copilul trebuie sd tnfeleaga ce i se spune, in timp ce isi formuleaza réspunsul © Permite analiza lucurilor din mai multe perspective, Pentiu a lua in considerare 2 sau mai multe perspective, mintea noastra trebuie sa le reactualizeze in acelasi timp astfel incat s& poata face 0 comparatie © Permite stabilirea corelatilior intre idel. Pentru infelegerea unei povesti copilul are nevoie sé-si aminteasca simultan toate piesele constitutive, inceputul, cuprinsul gi incheierea, Acest lucru este posibil prin intermediul memoriei de lucru © Aro un rol esenfial in infelegere deoarece permite minfi sd ia in considerare lucrurile taite anterior si sa le compare cu cele pe care le traieste in prezent © Permite performarea secventialé a unui set de solicitari. Memoria de tucru faciliteaza ransformarea indicator, instructiunilor in comportamente simple si respectarea ordinii de manifestare a lor (succesiunea pasilor de urmat in manifestarea unui comportament). © Permite monitorizarea modului propriu de a gandi. Memoria de lucru ne permite tn acelagi timp, s8 gandim si sa ne gandim la ceea ce am gandit. De ex. sa citim un text gi acelagi timp 82 infelegem semnificatia cuvintelor citte Interventia privind deficitele la nivelul memoriei de tucru implics fragmentarea sarcinilor de lucru in subsarcint ¢ implicarea treptata a copilului in realizarea lor si oferirea imediaté a unei recompense fizice dupa parcurgerea fiecarei seovente. In cazul copillor cu ADHD, consecintele imediate au cel mai puternic efect asupra comportamentului, avand valoare de intarire. Consecintele distanfate in timp sunt total ineficiente deoarece acesti copii au dificultat in a reactualiza informatia care sa fi ajute ‘sa vada legatura dintre comportamentul manifestat i consecinta primita. In plus, prezint& dificultat In Telinea informatilor care s@ lesunt utile din perspectiva formularea unor planuti de vittoar (Barkley, 1997), Spre deosebile de copii cu profil tipic de dezvoltare, copii cu ADHD au dificultati in a invaja din ‘observarea comportamentului unei alte persoane. Acest lucru se explicd prin dlficultatea lor de a refine secventele comportamentale observate 2, Autoreglarea afectiva si motivationala. Mecanismele de inhibitie joacS un rol important in dezvoltarea autoreglarii emotionale (Kopp, 1989, apud Barkley, 1997). Emotile noastre au doua componente, 0 component’ motivationala si una de activare, Abiltatea de autoreglare emofionala presupune reglarea celor dous compomente ale emotiel (Lang, 1995, apud Barkley, 1997) + Copii invafa autoreglarea emotional * Procesele care intervin in autoreglarea emotional sunt reglarea_reactilor comportamentale, a motivatiei, perceptia perspectivel celuilal int-o situafie social, reglarea nivelului de activare in vederea susfinerii efortului de atingere a scopului + Emofiile negative sunt in mod preponderent obiectul autoreglérii sunt datorita consecintelor pe care le impplica in plan social, manifestarea lor inadecvata(Barkley, 1997) | Cum se manifesta aceste deficite ta nivelul contoxtulul scolar? * in Berspectiva difcultatior [a nivelulproceselor de inhibi, copii cu ADHD sunt predispusi te peat! emotionale mult mai intense in raport cu ce i se intémpla (reactivitate emotional ridleata fat de un eveniment comune de viata), dicutai i anticiparea reactilor

    You might also like