Curs XXII. Haemophilus, Bordetella, Brucella, Legionella Genul Haemophilus 1. Minidefinitie IL Incadrare taxonomica_ Wi. — Habitat TV. _Implicare in patologia umana V. Microbiologie — principalele caractere si implicatii in patogeneza si diagnosticul microbiologic VI. Factori de patogenitate VII. Patogenie VIII, Raspunsul imun. Notiuni de epidemiologic si profilaxie a infectiilor TX. Diagnostieul de laborator Cuvinte cheie: ‘cocobacili gram negativi, pretentiosi, capsult; factori X si V5 Sfectenza garde cu imunitate compromisa; localizari diverse: tract respirator, orem nervos central, genito-urinar, septicemii, localizari secundare articulare, cardince, digestive ete. Infectii nosocomiale, rezisten{a antibiotice I. Minidefinitie Din Genul Haemophilus fac parte cocobacili si/sau bacili Gram negativi, facultativ anaerobi, imobili, nesporulati (ulpinile virulente sunt capsulate), pretentiosi nutritiv, care au nevoie de factori din sange pentru a putea sa se dezvolte: (© Factor X = hematina © Factor V=NAD Unele specii pot fi conditionat patogene, provocdnd la gazde cu imunodeficiente infecfii cu cele mai diverse localizari. Denumirea specie’ tip, aribuitt de Pfeiffer, provine dintt-o confuzie initiala cu agentul cauzal al gripei (Haemophilus = iubitor de sange; influenzae © al aripei), deoarece era frecvent izolat in timpul marii pandemii de gripa din 1889 ~ 1892. Ulterior, Smith, Andrews si Laidlaw au demonstrat rolul secundar all #1. influencae. Cu toate acestea, alituri de Streptococcus pneumoniae, Staphzlococcus aureuit $i mai rar alte bacterii condiionat patogene este implicat in complicatia bacteriana a cazutilor de gripa, care poate imbrica adesea aspecte severe, mal ales la varste extreme $i la pacienti care prezinta alfi factori de ris IL. Incadrare taxonomica © Familie Pasteurellaceae © Gen Haemophilus © Gen Actinobacillus© Gen Pasteurella © Inrudiri: © Enterobacteriaceae © Vibrionaceae © Aeromonaceae 1. Habitat H. influenzae colonizeazi mucoasele omului, altor mamifere, pisirilor, pestilor, reptlelor. Sunt comensali ai tractului respirator, cailor genital, intestinului. Se pot intlni la nivelul placii dentare. ‘Spre deosebire de H. influenzae, FLaegyptius si H. ducreyi sunt totdeanna patogeni. TV. _Implicare in patologia umana: Speciile care sunt totdeauna patogene sunt: © H ducreyi — agentul cauzal al sanerului moale; © H. acgyptius ~ agentul cauzal al conjunctivitei purulente gi febrei braziliene Speciile care pot provoca infecti la gazda imunocompromisa sunt: © 1. influenzae in special serovar b © H. parainfluenzae © H. aphrophilus Speciile dependente numai de Factor V sunt denumite prin adaugarea prefixului ‘para”. Prineipalele forme de infectii cauzate de haemofili sunt: ‘Tract respirator - pneumonii, meningite, epiglotita acuta, otita medic: in special tulpinile capsulate Celulite Bacteriemii, septicemii Artrite, pericardite, endocardite, osteomielite Infectii genitale si matemo-fetale Infectii ale plagit Infectii digestive, biliare YV. Microbiologie — principalele caractere si implicatii in patogeneza si diagnosticul microbiologic {in cazul heamophililor se descrie polimorfismul morfologic legat de condifille de crestere si vechimea culturii (Fig. 1) Exista, de asemenea, diferente in relatie cu specia. Haemophilii sunt “Gram la limita”:. Se decoloreaza mai greu, prind mai grew coloratia secundara: se utilizeaza totdeauna fuesina, NU SAFRANINA.Fig. 1. Frotiu ev Haemophilus influenzae — polimorfism Se dezvoltA numai pe medii bogate, suplimentate cu peptone, glucoza ete. Necesita Factor X si V; uneori numai V sau X. ‘@ Factorul X, termostabil ( 45 min la 120 0 C), este un precursor all hemului, protoporfirina IX © Factorul V, termolabil (15 min la 90 0 C), este NAD sau NADP ~ inactivati de pirofosfataza si nicotinamindezoxiribonucleaza ‘Acesti factori pot fi obtinuti prin diferite metode: * socolatizarea mediului cu adaos de singe, adic’ incdlzirea treptatd la 80 0 C, si ‘menfinerea acestei temperaturi timp de 10 minute, Factorii X si V sunt eliberati prin istrugerea hematiilor. ~ adaugarea de suplimente cum sunt: factor X si V, supliment Fildes, Levinthal et ~hemoliza cu eliberarea confinutului hematiilor prin cultivarea pe mediul de izolare a unui striu de stafilococ hemolitic. in acest caz se observ fenomenul de satelitism, adica cresterea hemofilului doar langa striul de stafilococ (Fig. 2). Fig, 2. Satelitism la Haemophilus Unele speci sunt capnofile: H. ducreyi, aphrophylus, unii H. parainfluenzaePentru crestere, haemofilii au nevoie de umiditate si uneori de incubare prelungité, mai ales dupa tratamente cu antibiotice. Pentru H. ducreyi, incubarea trebuie prelungité la 5 zile. in cazul prelevatelor inalt contaminate se folosesc medii selective. VI. Factori de patogenitate Principalii factori de patogenitate sunt: capsula, lipooligozaharidul, cu rol in inflamatie, proteinele membranei externe P1 si P2. Toate tulpinile virulente produc neuraminidaza si o proteaza IgA, dar rolul lor mu este dovedit Fimbriile cresc aderenfa bacteriei la mucoase. De asemena, pe hematii exist un antigen la care hamofilii se pot atasa cu ajutorul fimbriilor (antigenul Anton). VII. Patogenie Principalele faze ale instalarii infectiei sunt: = aderenfa - patrunderea in submucoas * patrunderea in circulafie prin limfatice, vase de sAnge, unde rezisti datoritt capsulei = poate pitrunde la nivelul LCR, prin depisirea barierei hematoeneefalice = fenomene generale provocate de endotoxemie, cu sindrom febril, mergin« cazurile grave pana la sindrom de coagulare intravasculard diseminata (CIVD) VIII. Raspunsul imun. jiuni de epidemiologie si profilaxie a infectiilor “Anticorpii protectori pot fi sintetizati activ sau transmisi de la mama ta fat sau la sugar. In absenta imunizii,titrul Ac la copii de 2 luni ~ 3/4 ani este minim. De aceea, se impune vaceinarea de la 2 luni TIncidenta bolii este invers proportionala cu titrul anticorpilor bactericizi in singe, achizitionati pasiv de la mama sau sintetizati activ. Exist’ vaccinuri conjugate, care se pot administra la copii, cum sunt cele care asociaz’ polizaharidul capsular cu anatoxina difterie’, sau cu proteine din membrana externa a N. meningitidis. IX. Diagnosticul de laborator Diagnosticul de infectie eu haemophili trebuie ficut prin corelarea atenté a datelor clinice cu cele de laborator, avand in vedere faptul c& haemophilii fac parte din flora normaki a cdilor respiratorii. Prezenja factorilor de isc si a semnelor de infectie bacteriand in absenta altor microorganisme cu patogenitate recunoscuta poate conduce la diagnosticul unei infectii cu haemophil Hemoculturile sunt pozitive in peste 50% din cazurile simptomatice, eu exceptia celor ou conjunctivita Prezenia Poliribitolfosfatului in ser si LCR si concentrarea Tui in uring apare in ‘mai mult de 95% din cazurile de meningiti cu H. influenzae.pentru incadrare in tipuri in funetie de particularit Pentru cultivare se utilizeaz& Medii speciale pentru haemophili: Geloza sange de cal sau iepure Geloza socolat Geloza cu factori X si V Geloza XV diferentiala Geloza Levinthal Geloza Fildes Medii selective 0000000 Tdentificarea preliminard si definitiva se face astfel: = Identificare preliminara: Crestere comparativa pe me la aer si in atmosfera cu CO2 - Identificare definitiva etapizata, prin stabilirea spectrului metabolic fat de aminoacizi, zaharuri etc.; sunt 8 biotipuri de H. influenzae, dupa ‘comportamentul biochimic fat& de indol, ureaz, omitind. cu factori V, X si VX, Pentru scopuri epidemiologice se utilizeaza tipizarea prin metode imunologice, ile unor antigene structurale (capsula, proteine ale membranei exteme, lipooligozaharid, proteine fimbriale ete.) sau prin ‘metode moleculare bazate pe analiza ADN. Genul Bordetella 1 . UL. IV. v. VI. Minidefinitie Incadrare taxonomica Habitat. Implicare in patologia umand Microbiologie — principalele caractere si implicafii in patogeneza gi diagnosticul microbiologic Factori de patogenitate VII. Patogenie VII. Raspunsul imun IX. x. Nofiuni de epidemiologie si profilaxie a infectiilor nosocomiale Diagnosticul de laborator1 Minidefinitie I, Incadrare taxonomic Domeniu: Bacteria Phylum: Proteobacteria Clasa: Betaproteobacterium Ordin: Burkholderiales Familia Alcaligenaceae Genul Bordetella Speciile genului cu important medicala; Bypertussi, B.parapertussis, B..bronchiseptica, B.holmesit I Habitat Genul Bordetella cuprinde specii obligatoriu parazite pentru om sau animale, cu tropism pentru mucoasa respiratorie, supravietuire f. scurta in mediul exterior (2 ore) Sunt distruse de antiseptice si dezinfectante wzuale, UV, temperatura de 55.0 C timp de 30 minute, TV. _Implicare in patologia umana «© Bpertussis, B.parapertussis: izolate numai la om, sunt agenti etiologici ai tusei convulsive © Bobronchiseptica: izolata de la animale (infectii respiratorii), rar intalnita laom (munodeprimati) © Bholmesii: izolata din hemoculturi la om (tineri cu afectiuni subiacente) ‘Tusea convulsiva Poate surveni la toate varstele, mai freevent la nou- nascuti si copii cu varste sub 5 ani (nevaccinati) La nou-nascuti, chintele clasice de tuse pot fi inlocuite de crize de apnee, alterare importanta a starii generale, varsaturi, accese de cianoza, tuse paroxistica La adulti: semnele clinice clasice sunt f-rare, diagnosticul dificil sau absent Boala evolueaza in 3 faz ~ Incubatie ; silentioasa de 8 zile (maxim. 14 zile) * Faza catarala (10 — 15 zile): rinoree, febra moderata (380C), tuse discreta nespecifica, neproductiva, tenace, noctuma = Faza paroxistica ( stadiul convulsiv, perioada de stare, 15-20 zile): chinte repetate de tuse spasmodica, emetizante (10-30 pana la 40 in 24 ore), expectoratie vascoasa, dficila, urmata de varsaturi, insotite de inspiratieprofunda, sonora, prelungita (latrat de caine sau zbierat de magar), limfocitoza ( pana la 40 000/mm3 ) - Faza de convalescenta (3-4 saptamani) V. Microbiologie — principalele caractere si implicati in patogeneza si diagnosticul microbiologic Bacteriile din Genul Bordetella sunt cocobacili mici (0,2-0,3um pana la 0,5- 1pm), gram negative, dispusi izolati, perechi, rareori lanturi scurte. Bordetella pertussis, parapertussis gi holmesii sunt specii mobile, strict aerobe, cu metabolism respirator, exigente nutritive mari: cultiva numai pe medii cu aminoaeizi, vitamine, saruri minerale, substante neutralizante (amidon, carbune). Nu necesita factori X si V. Temperatura optima de cultivare este de 350-370 C. Speciile genului Bordetella sunt in general inactive metabolic. Nu fermenteaza hidratii de carbon, nu produc gaz, nu produc indol si hidrogen sulfurat, nu lichefiaza gelatina, dar alcalinizeaza laptele turnesolat VI. Factoti de patogenitate Adezine © Hemaglutinina filamentoasa (FHA) — in fimbrii, se fixeaza pe celulele ciliate, limfocite si macrofage, are rol in imunogenitate + Aglutinogenele ~ in fimbrii, se fixeaza pe celulele ciliate, determina serotipul la Bopertussis (serotipuri majore 1, 2, 3 ) + Pertactina — proteina de suprafata ce intervine in procesul de adeziune Toxine ‘LToxina pertussis(PT)-proteina hexamerica tip A-B (comuna la germenii gram negativi). Este raspunzatoare de: ~ limfocitoza (semn important in tusea convulsive) - cresterea sensibilitatii la histamina ~ cresterea secretiei de insulina (factor hipogliceminat) cfect adjuvant manifestat prin cresterea raspunsului in anticorpi IgM, IgG si IgE ‘Tratata cu formaldehida, toxina pierde activitatile biologice cu pastrarea antigenicitatii. B parapertussis si B.bronchiseptica poseda copii inactive ale genei_responsabile de sinteza PT 2.Adenilat ciclaza (AC) — proteina complexa bifunetionala, cu activitate enzimatica si hemolitica ~ forma intracelulara (endotoxina), termostabilasapare numai la B.pertussis + forma extracitoplasmatica (exotoxina), solubila, termolabila Ia 560C; comuna de specie si responsabila dea) cresterea secretiei seromucoase a cailor respiratorii; b) permeabilizarea mucoasei respiratorii, pentru PT; ) inhibarea functiei polimorfonuclearelor si macrofagelor alveolate. 3. Toxina dermonecrotica (HLT) ~ termolabila, se inactiveaza in 15 min. la 560C, se elibereaza prin liza germenilor 4, Citotoxina traheala (TCT) - produce ciliostaza cu distrugere celulara 5. Lipopolizaharidul (LPS) - endotoxina, termostabila, cu structura asemanatoare cu.cea de la Enterobacterii, dar cu actiune pirogenica mai seazuta VII. Patogenie Bpertussis are tropism pentru celulele ciliate ale epiteliului respirator, adera pe cilii vibratili celulari si se multiplica rapid, produce paralizia cililor, activarea secretiilor mucoase. Nu produce bacteriemie VII. Raspunsul imun Réspunsul imun este de tip umoral, IX. Notiuni de epidemiologie si profilaxie a infectiilor nosocomiale Bopertussis si parapertussis, speciile importante in patologia umana, sunt raspunzatoare de tusea convulsiva, boala infectocontagioasa cu declarare obligatorie. Habitatul natural este mucoasa respiratorie. Transmiterea se face direct pe cale aeriana de la om la om. Contagiozitatea este prezenti in faza catarala. Receptivitatea este generala, Boala evolueaza endemo-epidemic cu “peak”-uri la interval de3-4 ani. {in tarile cu protectie vaccinala buna, epidemiile sunt rare, spre deosebire de tarile ‘cu acoperire vaccinala slaba, in care incidenta este crescuta. ‘Alte microorganisme care pot provoca sindrom de tuse convulsiva “nonbordetella” sunt: adenovirusuri, VRS, Mycoplasma pneumoniae X. _Diagnosticul de laborator Se preleva secre faringiene, cu ajutorul unor tampoane speciale, din dacron sau alginat de calciu (bumbacul este inhibitor), cu forma curbati, pentru a atinge faringele inferior. © variant& mai pufin eficienta este metoda “pl unei plici cu mediu Bordet-Gengou, care se pune in fafa cavitatii bueale a pa timpul accesului de tuse. © Diagnostic direct : punerca in evidenta a agentului etiologic ~ imunofluorescenta directa (IFD) cultura - cercetarea producerii de adenilat ciclaza i tusite”, consténd in pregiitirea itului, in-PCR © Diagnostic indirect urmireste evidentierea réspunsului imun in anticorpi, a modificdrilor in formula (hiperlimfocitoza), evidentfierea hipoglicemiei Diagnosticul direct Prelevarea probelor antibiotice, Tip de prelevat: aspirat nazo-faringian sau bronsic (in mediu spitalicese), tampon nazo-faringian (Dacron sau calcium alginate), "placa tusita” Conditii de transport: insamantare la patul bolnavului sau mediu de transport Regan-Lowe semisolid selectiv, mediude transport universal ( Amies, Stuart) Cultivarea se face pe mediu Bordet-Gengou selectiv si neselectiv (infuzie de cartofi, glicerina, sange defibrinat de oaie, cefalexina sau meticilina) sau mediu Regan- Lowe (carbune activat, amidon, sange de cal) Incubarea se face la 350 — 370 C, aerobioza, atmosfera umeda 3-4 zile pana la 7 e face precoce, la debutul bolii, inaintea administrarii de zile. |dentificarea se face pe baza caracterelor morfotinctoriale, caracterelor de cultura, caracterelor biochimice, antigenice (aglutinare pe lama) Diagnosticul indirect: Diagnosticul serologic este util pentru diagnosticul eazurilor cultura negative sau PCR nerealizabil. Supravegherea epidemiologica se realizeaza prin diagnosticul cazurilor de boali iagnosticul retrospectiv (in faza de convalescenta), Acesta din urmii se efectueaza pe doua probe de seruti recoltate la debut si la 3-4 saptamani de boala. Metode de diagnostic serologi a) reactia de aglutinare in tuburi (tip Flosdorf) - punerea in evidenta a Ac aglutinanti antipertussis si antiparapertussis b)ELISA _ - determinare IgA (boala) si IgG (boala si vaccinare) - determinare Ac anti-PT, anti-FHA Tratament © Tratament simptomatic si preventiv: - izolare la domiciliu sau spitalizare - fluidifiante bronsice si mucolitice - sedative ale tusei © Amibioterapia: eritromicina ~ antibiotic de electie; altemnativa: cotrimoxazol, ‘luorochinolone; tratament cu eritromicina la contact Imunoprofilaxie Vaccinare: — Vaccinul DTP (diftero-tetano-pertussis) ~ 3 inoculari incepand de Ja2 luni, Ia 2 luni interval si rapeluri in caz de contact cu un caz. confirmat: - anatoxinadifterica, anatoxina tetanica, Vaccin Pertussis corpuscular; Varianta - vaccin pertussis acelular Brucella 1 Minidefinitie Il, _Incadrare taxonomica iL. Habitat TV. Implicare in patologia umana V.__ Microbiologie — principalele caractere si implicatii in patogeneza st diagnosticul microbiologic VI. Factori de patogenitate VIL. Patogenie VILL Raspunsul imun IX. Notiuni de epidemiologie si profilaxie a infectiilor nosocomiale X. __Diagnosticul de laborator 1. Minidefinitie Microorganismele din Genul Brucella sunt bacili Gram-negativi, imobili, sau cocobacili, aerobi stricti, cu crestere lenta pe geloza-sange (pretentiosi nutrtiv, fastidiosi) Exceptie: B. abortus creste mat bine in conditii de microaerofilie (5% C02). Patogeni facultativ intracelulari in organismul gazdei. Tl. Incadrare taxonomica Phylum: Proteobacteria Clasa: Alphaproteobacteria Ordin: Rhizobiales Familie: Brucellaceae(II1) Gen: Brucella il. Habitat: Microorganismele din Genul Brucella traiese in organismul animalelor domestice sau aovatice bolnave, de unde se excreta in mediul inconjurator. Bruceloza este 0 Zoonoza adevarata, nefiind demonstrate transmiterea bolii de la om la om. IV. _ Implicare in patologia umana Bruceloza este o zoonoza - afecteaza organele cu continut ridicat in zaharul ERITROL (glande mamare, uter, epididim etc.) si cauzeaza infertilitate, mastita, avort ete. 'B. abortus (bovine) ~ infectie usoara, supurativa, febrila ‘B. suis (suine) ~infectie mai severa, supurativa, care poate duce la distrugerea organelor limforeticulare si a rinichiului B. melitensis (caprine/ovine) — cea mai severa si prelungita boala, recurenta B. canis (canine) - infectie usoara, supurativa, febrila « Poarta de intrare: mucoase orofaringiene (ingestie, inhalare), piele lezata, conjunctiva + Prima etapa: Fagocit — noduli limfatic regional, protiferare intracelulara, 10+ A doua etapa: Daca depasese capacitatea de aparare a gel. limfatici, sunt eliberati din nodulii limfatici si produc septicemie +A treia etapa: localizari secundare: splina, maduva osoasa, ficat, testicule sub forma de granuloame si/sau microabcese Tablou clinic: Febra, frisoane, transpiratii, oboseala, mialgie, slabiciune musculara profunda si anorexie; implicare articulara + Forme acute si forme cronice; mortalitate 0-3% in general datorata endocarditei V. Microbiologie — principalele caractere si implicatii in patogeneza si diagnosticul microbiologic Genul Brucella include peste 10 specii de bacilli mici, imobili, nesporulati strict aerobi, care se cantoneaza intracellular. Sunt catalaza, xidaza si ureaza poritivi, VI VI. Factori de patogenitate; Antigene de suprafata, si intracelulare. Factori de virulenta care o ajuta sa se multiplice intracelular. VII. Patogenie: incubatie 2-4 saptamani, uneori p. la 2 luni dupa expunere; capacitate de a inhiba actiunea radicalilor liberi de oxigen, care formeaza sistemul bactericid al fagocitelor — persistenta intracelulara cu formare de granuloame in organele limforeticulare si leziuni celulare datorate reactilor de hipersensibilitate, mai ales de tip intarziat (tip IV). VIII. Raspunsul imun Specific de specie. IX. Notiuni de epidemiologie si profilaxie a infectiilor nosocomiale ‘Afecteaza gazda umana in contact strans cu animalele infectate (fermieri, veterinari etc.) — care sunt la risc sa dezvolte febra ondulanta Tratament prelungit cu Tetraciclina, combinata cu rifampicina (antibiotice care penetreaza intracellular) Profilaxie: vaccinarea animalelor, evitarea materialului infectat: ex. lapte si lactate nepasteurizate X. _ Diagnosticul de laborator Brucelele crese pe medi imbogatite cu sange, [dentificarea se face prin aglutinare cu seruri monospecifice sau PCR. Legionella 1. Minidefinitie Tl. Incadrare taxonomica WL. Habitat IV. __ Implicare in patologia umana V. Microbiologie — principalele caractere si implicati in patogeneza si diagnosticul microbiologic uVI. Factori de patogenitate VII. Patogenie VIII. Raspunsul imun IX, Notiuni de epidemiologie si profilaxie a infectiilor nosocomiale X._ Diagnosticul de laborator Cuvinte cheie: bacil Gram negativ, biofilm sisteme alimentare cu apa, pneumonie 1 Minidefinitie Legionella pneumophila este un bacil gram negativ, necapsulat, nesporulat, care se dezvoltf in mediu cu umiditate crescutd, ca de exemplu sistemele de alimentare cu apa sau de umidificare a aerului, de unde pot ajunge in caile respiratorii ale omului si pot provoca imbolnaviri, in special la gazde cu imunitate setizut II. __ Incadrare taxonomica Familie de 46 specii si 64 serogrupuri : L. pneumophila — specia cea mai importanta in patologia umana - responsabila de peste 95 % din imbolnaviri - 1 pneumophila serogrup | asociata la peste 80% din cazuri I. Habitat + Temperatura inferioara la 50°C, + zone “moarte”, prezenta de biofilm, de alte microorganisme din mediul acvati, Gum sunt cianobacteriile sau amoebele libere (Fig. 1=sau prezenta unor materiale, cum sunt: fier, zinc, PVC). 12Fig. 1. Legionella i amoeba in structura biofilmului TV. Implicare in patologia umana Legioneloza = pneumonie cu debut Ja nivelul comunitatii sau nosocomial, vocata de bacterii din genul Legionella, facultativ intracelulare, Gram negative, eu — ecosisteme naturale (ape dulci, zone umede) si pr tropism hidric, larg raspandite in natur retele de distributie a apei Forme clinice + legioneloza sau maladia legionarilor — incubare 2-10 zile, sindrom pseudogripal, febra, tuse seaca, cefalee, mialgie, anorexie + febra de Pontiac + forme extra-pulmonare V. Microbiologie — principalele caractere si implica diagnosticul microbiologic in patogeneza si Bacili Gram negativi (slab colorati), nesporulati, necapsulati, 0,3 - 0,9 pmn/2 - 20 um, eu tropism hidric VI. Factori de patogenitate Prtincipalul factor de patogenitate este capacitatea de supravietuire intracelulara VII. Patogenie Patrunsa la nivelul celulelor fagocitare, Legionella supraviefuieste la nivelul fagozomului, unde se multiplied. La suprafafa celulei sunt exprimate antigene proprii 13bacteriei, pentru ca in final fagocitul si fie distrus, iar bactriile si treacd la alte celule.(Fig. 2) Fig. 2. Legionella si relafia sa cu fagocitul ‘VILL. Raspunsul imun Raspunsul imun este de natura umoral. IX. _ Notiuni de epidemiologie si profilaxie Legioneloza se manifesta in tot timpul anului, cu varfuri vara si toamna Factori de rise: Varsta (> 50 ani) ‘Sex (maseulin) Tabagism Bailism Tratamente imunosupresoare cu boli asociate Expunere prelungita si repetata la surse de contaminare (calatori, hoteluri, centre de ingrijire sau de odihna etc.) Contaminare prin inhalare de apa contaminate, prin aerosoli contaminati + Declararea cazului obligatorie pentru a permite detectarea precoce a cazurilor grupate. meaore Preventie + Preventie: supraveghere a mediului si clinica — program de intretinere constanta a retelelor (curatie pt. eliminare tartru, circulare permanenta a apei cu eliminarea Zonelor moarte, o temperatura suficienta a apei (60°C 1a locul de producere si 50°C la punetele de utilizare). 4+ Franta: obiectiv tinta in institutiile de sanatate — mentinerea concentratiel legionelelor < 103 UFC / litru apa. a Che roa err 102 | An”) Ares.) X. _ Diagnosticu! de laborator + Dg. de certitudine: pneumonie asociata cu criteri biologice clare (Ag urinar si cultivare) + Imunofluorescenta directa + Cultivare + Antigene urinare + Serologic + PCR Cultivare + Creste lent, in 3-10 zile, pe medii speciale: BCYE (“Buffered Charcoal Yeast Extract”) continand cisteina, fier si carbune + Bacterii aerobe strict, capnofile (2,5%) + Colonii cu aspect caracteristic (en “verre fritté” = sticla pisata) (lupa binoculara marire x 30) (Fig. 3). + Identificare prin imunofluorescenta directa sau latex-aglutinare cu Ac specific Fig, 3. Aspect de sticla pisata al coloniilor pe medii de cultura Depistarea antigenelor urinare Depistare simpla, rapida si precoce a Legionella pneumophila serogrup 1 ~ antigenele apar precoce: la 2 - 3 zile dupa semnele clinice (88 % din cazuri). = Excretie lunga si variabila: de la cateva zile la 2 luni, p. la 1 an ~ Prezenta Ag nu e influentata de antibioterapie 15‘Tratament + Antibiotice eficace : macrolide, fluoroquinolone, tetracicline si rifampicina nu se recomanda antibiograma in vitro (este intracelulara)