Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Anatomia Colonului PDF

    Uploaded by

    Cristiana Voinescu
    29 views16 pages

    Original Title

    Anatomia colonului.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    29 views16 pages

    Anatomia Colonului PDF

    Uploaded by

    Cristiana Voinescu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 16
    — “APARATUL DIGESTIV Limfatice, Limfaticele pleacd din chiliferele centrale ale viloztafilor. Ele ajung'in corion unde formeaz’ 0 rejea mucoasd, Din accastd rejea pleaci vase limfatice care stribat submucoasa, pentru ca si formeze in partea profi a acesteia reteaua submucoasd. Cele dou refele stabilese conexiuni cu formajiunilelimfoide ale intesti- nului (fliculiizolag si agrenati). Vasele unmatoarestribat primal sirat muscular gi edificd 0 rejea intramusculard, din care pomesc alte limfatice, care stribat stratul superfi~ cial muscular, forménd 6 rejea subseroasd, De aici vasele se colecteazd c&tre marginea mezenteric& a intestinului, de unde pornese vasele limfatce ale mezenterului, cunos~ cute sub numele de chilfére. Aceste vase strbat succesiv stafile de nodurilimfatice (100-200) raspandite in me~ enter, se string in nodurile mezenterice superioare, situate in raidcina mezenteralui gi prin tranchiurile in- testinale se varsa in cisterna chiluilai Pecquet. intuberculoza intestinal nodurile limfatice intestinale sunt si ele prinse de procesul patalogic. Nervii. Inervafia instestinului subjire este dé nanurd vegetativd si provine din plexul celiac, Din partea infe~ rioard a acestuia se desprinde plexul mezenteric superior care inconjoard artera omonima. Pe traiectul ramurilor arterei,flotele nervoase ajvng la intestin, patrund in pe refilui si formeaza cele oud plex intramurale: mintoric Auerbach, situa intre stratul circular sie! longitudinal al tunicii musculare si submucos Meissner. Ficcare dintre plexuri confine mici ganglion nervosi. Cele dous plexuri sunt unite prin anastomoze. Din plexul sulbmucos iat nastere fibrele care asigura inervatia mucoasei sia formaiunilor sale (glande, viloztati, misculara mucoasei), iar din cel rientetic fibrele care controleaz8 motiitatea intestinuli Fibre din components plewilui meant suerte sunt. 1) pasigngonare(inpaice ee au fs soape in ganglion lanl Simpati Interovercbral sau ip ganglion efi gi mezeerii superior (en simatii medularicorespunatto: te asec ine toracea a Gg omar a 2-4; 2 progorglionre(parasimpatice) ovenie preponderent din tuaciulvagh postro, 8 fet Sintpt in ganglion cla, 3) afrete sat serv, we sunt vagal alle spate (pecales neo pain), Ca actiune ~ parasimpaiul este exltomotor $i relaceaxd cere; sinpatalnabtperstalisnl contact gfe Factor aii pot inuena motiata inertial email, ‘eam, proved hipenmotiite— dar’) Anatomie aplieata. Conjinutl intestinal este format din sustanlelealimentare care au sueritactiunee sucurlor digestive; gaze rezultae din fermeatarea acestor substante sub influent unul dre pt, mai sour, relativ fix datorit mezocolonului siu foarte scurt; se tntinde de la flexura colici dreapt pana la incrucisarea cu vvasele mezenterice superioare; + altul sting, mai lung, cu o mare mobilitate dati de porfiunea bine dezvoltatd, mai inalta, a ‘mezocolonului transvers ~ este format din restul colonutui transvers. Colonu! transvers are raporturi importante. inainte vine fn raport cu peretele abdominal anterior; pe fata sa anterioard se inser& omentul mare (semn distinetiv, de ‘mare importanfi pentru identificarea colomuluitransvers) in su-s: scgmentul fix vine in raport cu fata visceral a ficatului (impresiunea colic8), iar segmentul mobil urmeazi curbura mare a stomacului de care este legat prin ligamentul gastrocolic, Inj os: colonul vine in raport cu flexura duodenojejunala si cu ansele intestinului subtie, In ap 0 i: segmentul fix este aplicat pe rinichiul drept i incrucigeazA porjiunea descendents a duodenului, segmentul mobil, legat de peretele abdominal posterior prin ‘mezoul si inal rispunde capuli si corpului pancreasului, Pe aceasta fafa, de la o extremitate Ia cealal, se inser ‘mezocolonul transvers. fn acest fel colonul transvers gi tmezocolonul siu separa etajul superior (supramezocolic) de cel inferior (submezocolic) al caviti pertoneale Flexura stinga a colonului (Flexura coli sinistra) sau unghiul splenie ~ are o forma de unghi mai ascujit decdt cea dreapt, si este situaté mai sus gi mai profund decdt aceasta din urmé, Situaria sa este mult mai constant’ decdt a flexi ddrepte, Vine in raport: posterior curinichiul sting gi glanda suprarenald stings in sus gin afar cu faa visceral spine (fetigoara colicd a ei). Raspunde hipocondrutui sting. Este partea cea mai greu de abordat a colomului transvers Seproiecteaza pe peretele antero-lateral al bazei hemi= tere tig, anil extremihiantrcarea canst a8asmada Colonul descendent (Colon descendens) coboari pana la creasta iliacd gi misoara 14-20 cm (este cu ceva mai lung decat cel ascendent). Are aceleasi caractere gi stabileste raporturi similare cu colonul ascendent. Are ins un diametra mai redus, este mai fix si este mai profind situat decdt acest, Raporturile sale sunt ttinitoarele: i n a p o i - se ssiseste peretele posterior al abdomemului (mugchiul patrat al lombelor) si marginea laterala a rinichiului stang Deoarece flexura colic stingé este mai sus situati decdt flexura dreapti, colonul descendent are raporturi mai ‘tise cu rinichial dest cel ascendent. Fafa sa posterioara SPLANHNOLOGIA « incrueigata de mumeroase elemente anatomice: nervul si vasele subcostale,nerviiliohipogastrc giilioinghinal Fefele sale anterioara, medial silaterala sunt acoperite de peritoneu: ele vin in raport cu ansele jsjunale superioare, Cotonul sigmoidian (Colon sigmoideum) se numeste si colon thopelvian, colon terminal sau, dupa tradijia dlinied, sigma. Limitele, subdiviziunile, denumirile Foosite, au fost si sunt'incd discutate, neunitare. Noi considerdim c& el “noepe la nivelul crests iliace stingi, de unde am vizut i urmeaza colonului descendent; tece prin fosa iliac stingi si coboariapoi-arcuindu-se in pelvis, unde ~ la nivelul vertebrei a 3-a sacrate ~Se continua cu rectul. in ansamblul siu, colonul sigmoidian descrie forma lterei 8” (G romanum sau ,.* litera greceascé sigma). La nivelul shu, earacterele morfologice ale intestinului gros se modific: calibrl este mai uniforin decat al portiuilor precedente, haustiele si sanguriedinte ele sunt mai terse, iar plicele semilunare mai pufin proeminente: teniile ‘usculare se reduc la doua; apendicele epiploce, foarte mumeroase, sunt dispuse pe doua randuri are numerosi divertculi eu un rol important in producerea sigmoidi- telor, Este inzestrat cy un mezou (Mesocolon sig- ‘moideun), care conferd 0 mare mobilitate, proprietate de real importanf chirurgicalt: poate fi eoborit, exte- riorizat,izolat de marca cavitate peritoneal, in fine per- mite efecluarea unor procedee particulare de colectomie. Colonul sigmoidian prezinta numeroase variante pri- vind dispozifia general, lungimea, mobilitaza si rapor- turile ~ caractere legate in mare misurd de dimiensiunile si forma miezoului siu, La randul lor, acestea depind de ‘modul in cae s-aprodus coalescenfaridicinii mezocolo- nului sigmoidian primar Lungimea colonului sigmoidian, foarte variabild de Ja un subiect la altul, masoaré in medie 35-45 om (cu valori extreme de la 12.em pana la 85 om!) ‘Am ardtat mai fnainte cf, in mod obisnuit, colonul sigmoidian deseneaza forma lterei§ sii se descriu dou’ Portinn:iiac si pelviand. Porfunea sauarsailiacd ~ fists scunt, descr ougoari curba cu concavitatea orientati in sus gi medial. Ea ‘epauzeaz fn fosa iliac’ itera stngh gi continua colonul

    You might also like