Capitolul7 Limbajul corporal Importanta comunicarii non-verbale De ce este asa importanta comunicarea non-verbal (Gimbajul corporal Desi multi dintre noi se gindesc la vorbire atunci cand ne referi comunicarea copiilor, aceasta inseamnd mai mult decdt a vorbi. Cu mult inai de a-si dezvolta vorbirea, majoritatea bebelusilor gi copilasilor care incep sa primii pasi devin foarte priceputi si-si transmita mesajele folosind ochii, exp faciale, gesturile mainilor, pozitiile corpului si sunetele. De asemenea, in Sa infeleaga foarte bine limbajul corporal al pirintilor. Corpurile vor Recunoasterea si folosirea comunicarii non-verbale ii inva{a cd o mi poate alege sa trimita gAnduri si sentimente citre o alta — prin contact vis actiuni/gesturi si sunete— si cd acea alta minte poate interpreta aceste mesaje calatoresc dinspre corp, prin aer, in ochii si mintea partenerului. Aceasta inse: comunicare. Prin limbajul corporal, copilul va intelege ci-ti poate interpreta gand sentimentele, dorintele si interesele tale si cd tu le poti interpreta pe ale lui aceea comunicarea non-verbal este atit de important. Aceasta ofera copil: tau o noua cale de a intelege alti oameni, dar si pe sine insusi, ca persoane vieti interioare, cu stiri sufletesti si mentale care pot fi impartasite. Cu alte cuvi v4 putefi citi unul altuia semnalele, care intr-un fel inseamné a va citi gandurilcorporal 159 ‘interactiondm unul cu altul — impartdgind ceea ce se intampla in mintea gi noastre. wunicarea non-verbal oferd unui copil care nu vorbeste 0 modalitate de ima. in acelasi timp, comunicarea non-verbal, conform pirerii celor i cercetatori lingvisti, ofera si o bazi esentiala in dezvoltarea vorbirii ‘ce un copil intelege cd existé comunicare, vorbirea si gesturile incep si aiba Vorbirea devine un sistem de comunicare suplimentar, construit pe primul sistem de comunicare, pe care il numim limbajul corpului. Ce se intampla in autism? ‘Autismul pare a fi in opozitie cu a invita despre mintile celorlalti. Copiii autism au multe dificultiti si invete cd mesajele sunt trimise de la o Ja alta, de la minte prin corp, in ochii, urechile si mintea celuilalt. Acest de a alege si trimiti mesaje si de a ,,citi” mesajele celorlalti_ pare a nu pentru ei. Multi copii mici cu autism nu par constienti de faptul c& are loc s de comunicare intre doi oameni; ei nu recunose importanta privirii, lor, sunetelor vorbirii si a expresiilor faciale. Un copil care nu stie cd exista ificatie pentru acele semnale nu le va acorda atentie si nu se va stridui sd intelesul. Unii copii isi imping parintii in spatiul din jurul lor si le mainile spre anumite lucruri, incercénd si trimita mesaje in legdturd cu it insa si copii mici cu autism care nu folosese deloc, in mod clar, semnale a-si comunica nevoile sau dorintele. Parintii lor trebuie si decida cand este ul si mandince, si fie schimbati, si mearga la culcare, ffir’ niciun indiciu -copilul lor. Alti copii manifest o neliniste, se agit sau exprimi cumva 0 iti, dar nu comunic& motivul nefericirii lor. In asemenea situatii, parintii ie si se stréiduiasca din greu ca si-si dea seama ce anume il deranjeazi sau oie are copilul. De ce asta e 0 problema ? in situatia in care un copil nu comunicd deloc, sau comunic’, prin unele i, o suferinta, dar nu si cauza acesteia, parintii lui pot deveni atat de obisnuiti ia decizii in locul lui, ineat copilul nu mai are nicio nevoie neimplinitd. Viata iia devine extrem de usoar! Totul este pregatit si rezolvat de catre altcineva! anume |-ar mai putea determina pe acel copil, cdruia i se indeplinesc toate itatile, si se strdiduiasca si comunice, fapt care implica un efort de invatare? Barierele cauzate de autism in comunicarea non-verbal pot afecta grav esele de dezvoltare a comunicarii — oprind in loc, pentru multi ani, vorbirea ibajul, impiedicdnd interferentele sociale bazate pe impartisirea gindurilor parintii si cu alti apropiati, limiténd serios accesul copiilor la invatare si160 STRATEGII ZILNICE FOLOSITE PENTRU A-T] AJUTA COPILUL SA RELATI socializare. inainte ca majoritatea copiilor sa beneficieze de interventia ti nu era neobignuit si vedem copii de 8 sau 10 ani care nu stiau incd nimic comunicare. Nu stiau si vorbeasca, sa gesticuleze sau sa ia parte la o ft alternativa de comunicare, ceea ce insemna ci acestia nu aveau comunit interactiuni sociale cu semenii, nici macar cu parintii si fratii. Péiringii Julianei nu stiu ce sé facd cu programul de mese al fiic de 2ani si 6 luni. In loc sa stea pe scaunul ei inalt pentru masa, fetifa sa primeasca cerealele ei, sandvigul, batoanele cu fructe si sii le mdi in timp ce se plimba prin casa cu cana, ori cu farfuria in mana. Nu o, obignui sé manénce la masa ei — deoarece fipa, se arunca pe spate vrea sd stea jos cand ei incearca s-o pund in scaunul inalt. Ca ur parinfii pastreaza 0 mica rezervat de mancare (vas cu cereale, bis bucéjele de batoane de mic dejun) pe un raft de jos, din bucatarie, (fetita poate ajunge. Dar asta inseamna firimituri si urme de de lipicioase peste tot. C4nd Juliana vrea ceva special, 0 trage pe mama sa de mdi bucatarie si sta in fafa camarii sau a frigiderului. Totusi, cand mai deschide cimara, Juliana nu-si poate comunica dorintele, deoarece nu a invajat sa arate cu degetul sau sé vorbeased. Mama ei trebuie sit sa find in mana cate un produs $i sé i-1 ofere, iar fetita striga si se su de fiecare data cand mama ii ofera ceva ce nu vrea. Cum Juliana nu gesturi clare, mama ei trebuie sa incerce de mai multe ori, cu alim diferite, pana gaseste ceva pe gustul fetifei; deseori, Juliana ia numai sau doud inghitituri si apoi respinge mancarea, iar procesul se reia de inceput. Acest lucru se intémpla de mai multe ori pe zi si este o si continud de stres atat pentru Juliana, cat $i pentru mama ei. Matusa Julie o critica pe mama acesteia pentru cd ,,0 rasfaja”, dar nu pare nimic alt de facut. Juliana este destul de firava pentru varsta ei, iar mama ingrijoraté de nutritia fetijei. Nu are nicio idee cum sa rezolve ace problema, Ar dori ca Juliana sé poataé comunica simplu ce isi dores ardtand cu degetul sau atingdnd produsul dorit. > Ce poi face pentru a spori comunicarea non-verbal a copilului Dezvoltarea comunicarii non-verbale~limbajul corpului~ pregateste ca citre vorbire si limbaj si stabileste o punte de comunicare interpersonal, ambele sensuri. lat cinci pasi specifici pe care-i poti parcurge, pentru a-ti ajcorporal 161 Iie cu autism si dezvolte un limbaj al corpului si si ilitate in a-si comunica necesita comunicator mai activ: 1 asume mai multa tile, interesele si sentimentele — adica ul 4. F mai putin, astfel incat copilul sa facd mai mult. ul 2. Asteapta putin, ‘Pasul 3. Creeaza cat mai multe ‘oportunitati practice. Insista ul 5. Pozitioneaza-te fiecare din acesti pasi, iti Ce poti face ca si rezolvi 1. Fa mai putin, astfel incat copilul tau si faca mai mult mament. Copii mici cu autism, ca toti copii mici, sci gesturi, contact vizual si sunete, pentru a face al pentru a- au nevoie sa invete legeri, pentru a indica i impartisi sentimentele i a respinge lucrurh pe care nu le SF Activitate: Gaseste 0 cale sé incurajezi copilul sit comunice mai mult, de-a lungul zilei un timp, in cateva din urmitoarele zile, in cele sase tipuri de activitati, di } Jocul cu jucdrie sau cu alt obiect 2. Jocul social 3. Mese 4. Ingrijire (imbaiere/imbricare/schimbare/culcare) 5. Activitaiti cu. cartea/carti _ 6. Sarcini gospodaresti Tata cAteva id ‘comunica: spre a observa cum participa uutate in Capitolul 4: de joc Fespectivei activitati. Poti si mai multe bucati, Pentru ca el s& ceara, sau sa pui numai cateva Prajiturele in vasul su inainte‘STRATEGII ZILNICE FOLOSITE PENTRU A-T] AJUTA COPILUL SA RELATIONEZE. Nu de putine on, paringi sim ca Cc! SA ceard mai mult? Poti r i, i . ie 4rd limbaj veal cu acest dlewoete de | fri mai multe alegeri in tir autism, copii lor sunt incapabili sa | @ctivitatii, pentru a-i spori p: Participe la activitati. Ei cred ca ii ajuta | ciparea? Dar pregatirea? Crezi facand in exces diverse activitati in locul_ | el poate fi mai implicat pentru a lor, dar, de fapt, in acest fel, le reduc | ajuta si deschizi recipientele, iniiativa si impiedica, desigur in mod | scoti materialele afard, si le a neintentionat, procesul de invaitare.’ pe cele pe care le veti fol Aminteste-ti secventa de patru ai activitatii comune: pregatire, tema, variatie si incheiere/tranzitie, pe le-ai invajat in Capitolul 6. Pentru fiecare din aceste patru faze, intocmeste 0 list cu actiuni, pe le-ai putea desfaisura cu copilul, fficdndu-l astfel sa participe mai mult activititi, si devind mai implicat. (Ti-am oferit, chiar in aceasta carte, formular pe care si-I folosesti, daca doresti. Este la finalul acestui capi Daca nu esti sigur de cum ar putea rispunde copilul tiu, incearca si, efectuacaza modificari bazate pe constatarea a ceca ce merge si ce nu mé Pasul 2. Asteapta putin Rationament, Un mod de a face mai putin este sa astepti un semn de la c inainte de a-i inmana ceea ce vrea. incepe si astepti ca el si comunice cu privitor la ceea ce vrea. Vei construi repertoriul de comportamente comunicati ale copilului tiu — privire, gesturi cu mana, sunete — si constientizarea lui, copilului, c& prin fiecare din aceste moduri de comunicare trimite un mesa obtine prin acesta ceea ce doreste. ‘Sfat util © Activitate: Asteapta, dar in mod Majoritatea copior mic tind | ts cdutdind un indiciu in % 8a-si foloseascd vocea, | ¢omportarea copilului mainile, ochii, toate im Cand copilul téu vrea in mod ¢ Preund, pentru a-si semnaliza parintii | ceva — sa fie ridicat in brate, si i se dea Sau alte persoane din preajma. Copii | baut, si primeasca 0 jucarie de baie, cu autism insa tind s4 foloseasca ajunga la un obiect favorit pe care 1 astfel de semnale In mod separat. , In cele din urmd, copilul tau va invata | TeCuperat de sub canapea, in acest cum s8 combine gest, prvre si voce, | YM caz, fine obiectul dort in fata lui Pentru ati comunica dorintele, | asteapta —, in toate aceste situatii asteay nevoile, sentimentele si interesele. in | sa facd un mic gest, un scurt contact vi Capitolul 13, vom discuta cum sa} si scoati un sunet. Asteaptd si aiba ahitim Coplul 8 combine aceste | reactie cit de cét semnificativa, prin semnale in comunicarile sale. aicommnics caivrea ceva, Cauik uncorporal 163 , 0 mana intinsd sau o vocalizare — un sunet sau un gest care constituie -a dorintelor sau sentimentelor copilului tu. Cand vezi acel gest sau auzi sunet, di-i repede ceea ce solicita prin acea comunicare unica. © Activitate: Rezolvarea problemei pentru a preveni/minimiza frustrarea copilului tau lati cAteva idei pentru rezolvarea problemelor in timp ce astepti prives Dar ce vei face atunci cnd copilul tau foloseste plansul si tipatul pentru comunicare, asa cum procedeaza si Juliana? Asteptarea ar avea ca rezultat si mai mult plans, in acest caz, va trebui si incepi sa oferi alegerea inainte ca lui sd ii vind aceasta ideea, inainte de a incepe si plnga. Cand copilul tau te abordeazii ca si fie ridicat, observa daca abordarea vine inainte ca acesta si se agite spre a fi ridicat. Ca raspuns, apleaca-te citre el intinzind mana spre mana lui. in timp ce el ifi intinde mana (acesta este gestul), vei reactiona ridicandu-I Ce mai aflim despre Juliana? Parintii Julianei au inceput sa initieze un drum spre cémara. In timp ce fetita facea altceva, ei aliniaza trei sau patru alimente favorite din camara de-a lungul marginii unei mese. Apoi, 0 cauta pe Juliana, o iau de manuge si-i spun ceva de genul ,,Hai sé ludm ceva de mancare”. Apoi, merg catre bucatarie, se apleaca langa Juliana si arata spre obiecte: ,,Pe care il vrei ?” In timp ce Juliana se intinde dupa unul din produse, parintii ei il iau de pe masa, il fin inaintea ei, si-l ofera Ja jumétatea distanyei, astfel incat ea sd fie nevoitd sd se intinda spre ei. In momentul in care Juliana a ajuns la faza asta, paringii ii dau alimentul, deoarece fetifa comunicase dorinja prin intinderea mdinii. * Dar in situafia in care copilul tau doar sta acolo si nu face nimic? Ia un obiect favorit, ghemuieste-te jos, astfel incat si fii fap in fata cu. copilul si ofera-i obiectul la jumatatea distanfei dintre voi: ,.Vrei iepuragul [sau alta jucdrie favorita]?” In timp ce se intinde s&-l ia, spune ,,Da, vrei iepurasul”, si da-i jucdria. Copilul a comunicat cu un gest ~ a intins mana. Pasul 3. Creeaz cat mai multe oportunitati practice Rationament. Ca si invete cum si-si foloseascd corpul in comunicare, ilul va avea nevoie de multa practic’. Poti crea diverse oportunitati in fiecare in care esti cu el, neignorandu-i nevoile, ci gasind moduri de a te abtine putin -i dai lucruri preferate fara a-i cere si comunice. Ideea este sa creezi tentatii de municare.‘STRATEGII ZILNICE FOLOSITE PENTRU A-TIAJUTA COPILUL SA RELATIO/ itate: Refine-te in mod creativ inainte de a da lucruri copilului tau Iata cAteva idei pentru a crea tentatii de comunicare: nainte de a-l ridica, intinde brafele catre copil ~ dar asteapti. pana se la tine sau isi ridicd bratele catre tine, drept raspuns. Privirea pasageri la prima incercare. Cand copilul are nevoie de o gurd de api, pune-i api in cand, aple: pentru a fi fatd in fafa cu el, si tine cana in fata ta — dar asteapti si i-o ft pana cdnd el se uit, vocalizeazi sau se intinde ciitre cana, Creeaza situatii in care copilul are nevoie de ajutor. Uneori, copii au la orice vor fara si fie necesar si comunice cuiva nevoia de ajutor. acest lucru reflect adevarul in ceea ce-l priveste pe copilul tau, poti in prin a-i fine jucaria lui favoritd, cana, gustirile, sau alte obiecte special: vedere, dar nu la indemana (pe un raft sau intr-un recipient in transparent), astfel incat el si fie nevoit si iti ceard ajutorul pentru a ol ceea ce vrea, Cum ar ariita acest lucru? Copilul poate si se intinda spre iti poate aduce recipientul sau poate sta acolo pe loc gi sa se agite. Ty intrebi; Ce doresti?” Daca el se intinde sau arati spre obiect, face gestul a fi luat sus, scoate sunete care nu inseamna plans sau agitatie, ori se uit! tine pentru ajutor, i te adresezi: ,,Vrei... [ si numesti obiectul]” in timp ce: dai, spunandu-i,lata... [obiectul]”. in situatia in care copilul std acolo, dar nu face nicio actiune comunicati ajuti-I s exprime o cerere clara cu ajutorul corpului siu. Obiectul dorit fi adus mai aproape, pentru a provoca o intindere a copilului spre acel obi atunci se reia dialogul de mai sus:,,Vrei... [obiectul]?”. intinzi bratele cd el, pentru a provoca un semn de aprobare din partea lui, o scurti privire un sunet de orice tip. in urma unui astfel de semn, iei in brate copi imediat sau ii dai obiectul dorit, ca raspuns la intrebarea adresati. in situatia in care copilul se agit’ pentru ci vrea un obiect si devine tot supiirat, oferd-i bratele pentru a-I cuprinde, ia-I in brate dupa ce gi le inti pe-ale lui, ridicd-1 spre obiect si fii atent(a) la reactia lui. Dac& nu exi nicio intindere sau gesticulare, ia obiectul cu mana libera, dar tine-1 distanta de copil; apoi, asteapti si aiba loc privirea, intinderea vocalizarea, inainte de a i-I da. Sau, in timp ce copilul este inca pe po ia obiectul de pe raft $i mutd-I usor mai aproape de el, pentru a provoca intindere inainte de a i-I da, Deoarece ii dai obiectul chiar dupa gesticul: Sunet sau contact cu privirea, va invata ci unul din aceste semne non-v au ca rezultat obtinerea jucariei dorite.‘corporal 165 Cand fi dai copilului ceva, poate fi inca intr-un recipient inchis. Atunei ‘copilul iti va da obiectul inapoi, pentru a obtine ajutorul tiu ca si-l deschid’, Daci nu il di imediat inapoi, intinzi mana si-i spui, ,,Ai nevoie de ajutor?”. Cel mai probabil ifi va inmana recipientul, dar dac& nu o face, indeamni-l S4-1 puna in mana ta intinsa catre el. Apoi, deschide-l si da-I inapoi imediat, spundnd ceva de genul , lata... [obiectul]!” In loc si iei o cutie de cereale de pe raft pe care stii ci o vrea copilul, ia dou’, inclusiv una pe care el nu o vrea. Tine ambele cutii de cereale in fata Jui pentru a-1 stimula si ajunga la cea pe care o vrea, Sau da copilului pe cea Pe care nu 0 doreste, si cdnd incepe si protesteze sau sa refuze s-o ia, ii spui, .Janie spune nu” (scuturand puternic capul), in timp ce oferi mana intinsi sd iei inapoi cerealele nedorite. Apoi, imediat, oferd-icutia de cereale preferate, iar cind se intinde spre aceasta, spune, Janie spune da, Cheerios!”, in timp ce dai din cap in semn de aprobare si incepi sa pui cerealele in bol. Acum, Janie a comunicat doua sentimente non-verbale — protest si dorinta. In loc sa iti iei in brate copilul in mod repetat, pentru a-I legana, gadila sau alinta, f@ actiunea o dati sau de doua ori, dupa care pune copilul jos. Apoi, priveste-I, asteptand o secunda si vezi daca vine inapoi pentru a relua cea ce afi facut (,,Vrei sa te legdn mai mult?), Daca da, asta inseamna un limbaj corporal. Fa-o din nou imediat (,,Da, Ethan vrea sa fie leganat!”). Daca acesta se uitii la tine, dar nu face nimic, raspunde imediat si leagana-1. Cand copilul doar sti acolo, dar nu comunicd in niciun fel, apleaci-te, ofera-i brafele si asteapta ca si el si raspunda la fel. Daci nu rispunde, reia leganatul. Daca nu raspunde nici la aceasti oferta si inca std si asteapta, continua si-I legeni sau fi alta actiune din nou (,.Leginat!”). Repeta acest procedeu de cateva ori si, apoi, opreste-te din nou, ofera-i iaraigi bratele, si asteapta, exact cum ai facut inainte. Vezi daca el se va intinde spre mainile tale, te va privi in ochi sau va scoate un sunet, comunicand c& doreste si repeti jocul. + In loc si sufli bule, un balon, o moard de vant, sau un lucru care face zgomot in mod repetat, f& 0 singurd dati sau de doua ori, pentru ca el si devin interesat. Apoi, pregiteste-te si o faci a treia oar, dar asteapti! Stai acolo cu bagheta de bule sau 0 alti jucdrie pusa la gura si priveste direct in ochii copilului, Intreaba ,,S4 suflu?” si sufl& usor, dar nu sufla in jucdrie. Copilul poate si te priveasca direct in ochi, poate incerca sa sufle, poate si se intindé spre tine, si zimbeasca sau si scoati un sunet. Daca el face oricare din aceste lucruri, sufla! $i fa-o in mod repetat, asteptand o comunicare inainteSTRATEGIIZILNICE FOLOSITE PENTRU A-T1 AIUTA COPILUL SA RELATIONE de mai multe suflari. Dar f% céteva ,gratuit”, ca sa fie mai usor decat feu, Si ca el si aibi parte de efecte din plin, pentru a-l mentine motiv: Orele de masa si de gustari sunt foarte bune pentru a exersa. inainte sa mdncarea pe tava scaunului inalt, la care copilul manned, tine-o in fat Sin fata copilului, oferind, dar asteptind ca el si comunice cumva cece vrea. Pune-i cinci Cheerios pe tava scaunului inalt, in loc s-o umpli, cael sa fie nevoit si ceard mai mult, din nou si din nou, Toarna putin Sau suc in cana lui, in loc s-o umpli, ca sa ceard mai mult, Nu pregati de apa sau gustari pentru copil, pentru a se servi singur. Ofera toate a alegeri pentru copilul tau, astfel ca el si fie nevoit si le ceari, Mai incolo, in acest capitol, vom disci comunicari mai elaborate — cum intindere, 8d foloseasca simple comunicdri non-verbale, intinderi, zambete directe si alte gesturi corporale. (am folosit aceste tehnici la ora mesei, dar intotdeauna era complicat sé decid exact cat de mult sa-I fortez pe fiul meu sa raspunda, [deoarece] era Subnutrit si noi nu vroiam sé-i reducem alimentatia nutritionala. O sugestie de mare ajutor a fost ca ar trebui intotdeauna sa-i oferim mancare sau bautura la Cerere, dar am putea sé-i dm un produs mai putin dorit, daca nu dadea niciun Sfat util 4% Comportamente pe care copilul tau ar putea s& le foloseasca cénd vrea) sa se intmple ceva: * Yrea atontia cuiva: ridicd brajele; se uité in sus la tine; face un sunet: te atinge Sau te bate usor; tine un obiect sus ca sa ti-l arate * jiea' ceva care nu ela indemana: arata care sau cere obiectul it dé un recipient inchis ca 88-1 deschizi; d& din cap catre tine, pentru a recupera obiectul; arata unde se pune obiectul; Priveste la obiect si se intinde spre el * Refuzd sau a terminat’ cu ceva: td un obiect; pune un obiect pe masé sau in recipient; da din cap; verbalizeaza .nu’, ori ,am terminal": aruncai articolul departe (daca este cazul), pleacdcorporal 167 Tata alte idei: oferi una sau doua in timp ce ‘4 comunice cererea inainte de are nevoie si. fie aj jutat s-o deschida. Oferg- evoie de ajutor "). Daca nu ti-l ". Cand il incalti ~anapea, in fata Pune-l si-ti dea fiecare papue gi 'a nevoie), pentru a-! incalja in timp ce-i ceri - Asazd papucii si sosetele intre vo; si Soseti, cate una pe rand (ajuta, (»Da-mi soseta”, .Di-mj nareaza in timp ce-] imbraci, * Cand ii faci baie, cere fiecare mana si fiecare Picior. Cere sa de baie. Prezinta fi jucaric tun participant pasiv, Initial, fh Samponat, dar, prin folosires naratiun ajute, am ajuns la punctul de la care Am deseris mult ul meu nu Voia sd ajute la imbravat son ni in timp ce-1 indrumam cum sa ma a inceput si participe”, © feluri in care iti poti ajuta copitul sa dezvolte un limbaj Sa pUlui $i Si foloseasca abilititi ale Corpului pentru a comunica. Dar eu He Si raspunzi tu cind el face scent lucru? Cu corpul si vocea ta, Urmeazi168 'STRATEGII ZILNICE FOLOSITE PENTRU A-T1 AJUTA COPILUL SA RELATIONEZE parcursul comunicarii copilului ~ efectueazi actiunea sau da obiectul cerut si nareaza! La inceput, fiul meu nu Adauga cateva cuvinte pentru a descrie ce | fata domic sa ajute la imbrace doreste copilul, sau ce face el, sau ce se | $@MPonat, dar folosind nararea timp ce-| indrumam sa ajute intampla: ; ajuns sa vrea s participe.” Tu vrei cereale” »Mai mult suc” «Adu bulele” Bum bum” (cand izbeste jucdriile) lu lapte” (cand copilul refuza) »Sufl balon” Sus” «Mai mult leganat” »Toarna apa” in Capitolul 13, discutim mai detaliat cum si-ti alegi limbajul. Ideile enumerate mai sus pentru acest pas arati de cate ori pe ord poti p © oportunitate pentru copilul tau. Vei afla c4 un copil care incepe s& faca prin Pasi poate comunica destul de des cu tine, gi de céte 60 de ori intr-o ord de joae sau in activitati de ingrijire—o data pe minut —, daca intr-adevar incetinesti rit nu-i mai tot dai obiecte si nu mai faci lucruri pentru el, ci, in schimb, il implici activitate si provoci astfel, /a e/, comunicarea non-verbala. © Activitate: Alege anumite gesturi pe care sé le invete Am discutat pe larg cum si cand poti sa iti incurajezi copilul si comunic prin gesturi. Dar care gesturi specifice sunt o alegere buna ca si le invefe? alegerea gesturilor, vei dori si iei in considerare doudi chestiuni: (1) ce gesturi po si declansezi, si formezi si si provoci de la copilul tu in timpul etapei de inva si (2) ce mesaje trebuie sa transmit’ gestul. Exista trei tipuri principale de mesaje pe care copiii foarte mici tind si transmita in perioada de comunicare preverbali: dorinta de interactiune socia eforturi de a controla comportamentul altor persoane (numit ,modelare compo tamentala”) si eforturi pentru a impartasi atentia cu alte persoane privind obie interesante si evenimente — atentie comund. Vom pastra discutia despre atent comuna pentru Capitolul 10 sine vom concentra acum pe gestica, ajutindu-| asfe! pe copil si invete a-si transmite dorinta de interactiune social si de modela comportamentala. Copii mici isi comunica dorinta pentru interactiune sociala prin diverse manifestiri de limbaj corporal. Acestia privese concentrati si zambese pentru & invita la interactiune sau pentru a raspunde la un joc distractiv. Se intind sprecorporal 169 prin care sugereaz parintilor sa Sd-i fugareasca. Se intind mai mult cand Vocile si strige, si rida J atentia si incep si revedere”, bat palma in turi pentru jocuri simple, Parinfi sd le atrag mana in semn de , la la cererea parintilor, anumite gest fi,,cucu-bau”. Conform recomandarilor din Capitolul 5, ai lucrat la dezvoltarea multora in timpul a tot felul de aceasta categorie, mai autist, sunt privirea si ~ bate palma. Vom descrie pe ste gesturi, cu tulburari de spectru mainii pentru salut si cea pentru ,noroc” um si-I inveti pe copilul tau fiecare din ace Pentru a-1 invata pe copil si priveasca gi sa fac cu mana in timp ce saluta, incepe sii dezvolti un model foarte clar Pentru ,buna/salut” si Ja fevedere”. Cand intri in camera lui prima data, in fiecare dimineafa, si de flecare data cand te intorci la el, dupa ce ai fost Plecat(a) in alta camera, Pentru a face un comision, dupa un somn de amiava spune ,,Bund!”, cu un zmbet larg pe buze si o fluturare de mana exageratd, indat ce il vezi, Apoi, mergi direct la el si repeti..buna!™, zambeste si fluturd larg cu mana nd esti chiar in dreptul lui si fata in fata (va trebui si te ghemuiesti jos daca ¢l sta in picioare pe podea). Apoi, ia bratul Copilului de incheietura mainii pat: mai jos si ajutd-l si future cu mana si spune »Buna, mami!”. Fa acelasi lucru de cate ori pleci, spundnd,,Pa-Pa!™ Spune-i ,Pa-Pa!” $i fi cu mana Gand esti aproape de el si in fata lui, astfel int sa te auda clar gi si te vada, Apoi, in timp ce te indepairtezi, intoarce-te Si repeti chiar inainte sa iesi din camera. Incearca i%sesti mai multe momente in fiecare zi, pentru a repeta acest model de salut cand j 1 abordezi sau pleci de lingd el, Poti, de asemenea, it aSTRATEGIIZILNICE FOLOSITE PENTRU A-TI AJUTA COPILUL SA RELATION: Fii foarte conseevent(a) cu acest exercitiu, oferind mai multe oportuni Practica pe zi. Este foarte probabil ca intr-o luna copilul sa inceay "ispunda la saluturile tale cu o fluturare a mainii, contact vizual sau chiar prin cuvinte. A bate palma este un alt gest care poate fi insusit devreme. Pentru a-l i alege un moment cand copilul sti jos, cu fata la tine si sunteti aman un nivel de contact vizual. Ofera-i mana deschisa, indreptata catre una mainile lui, spundnd, ,Bate palma”, si, apoi, cu cealalté mand, ia copilului si bate-o usor contra palmei tale, Dupi aceea, gadila siexe din nou de cteva ori. Exerseaza in fiecare zi, de mai multe ori, oferind mai putin ajutor in fiecare zi fata de ziua anterioara: in loc sa ghidezi copilului, lasd sa alunece mana ta spre incheietura mainii lui + Pundndu-si mana pe mana ta, Odata Pus mana lui pe a ta, fird niciun ajutor, incepe si exersezi o biltaie u cu palma, careia i se poate adduga, treptat, batutul din palme cu am maini, Acesta, cel mai probabil, va evolua intr-un gest complet de alma in urmitoarele cdteva sptimani, Reglarea comportamentului de comunicare al copiilor mici in general doui infelesuri: eereri (,Fa asta pentru mine!”) si proteste (,Nu vreau asta: nut Teal concentrat, pang acum, de-alungul mai multor capitole, pe dezvol cererilor clare pentru obiectele dorite gi interactiuni prin intindere comunieati O a doua cerinja importanta, pe care copiii mici au nevoie s-o comunice, aceea de a solicita ajutor. * Poti si-1 inveti pe copil si-ti inmaneze lucruri si si caute ajutor la tine. discutat deja folosirea siculetelor, recipientelor din plastic si a altor Pe care le poti pune in jurul obiectelor dorte, pentru ca el si fie nevoit si inmaneze, sa te priveasca si si-ti ceara ajutor pentru deschiderea acest Alte obiecte ca suport usor pentru a determina solicitarea de ajutor Jucarile care se intore cu cheie, lanterne cu comutatoare dificile, bule capace ctanse, cutii de suc si recipiente cu hrand, care trebuie deschise 5. {n toate aceste situatii, poi oferi copilului recipientul familiar, inchis, care el il va lua, dar nu-l va putea deschide. Apoi, ii poti oferi mina dese (gestul .da-mi”), in timp ce intrebi: ,Ajutor? Ai nevoie de ajutor? Desigur, 0 te ajutt”, Ajuti-l si i-1 dea, apoi deschide-I repede si da obiectul inapoi imedt (acesta este ingredientul activ pentru gestul lui), Practicd acest scenariu des,74 pilul devine priceput si puna obiectul in mana hisd, inchide mana, astfel incdt el si fie nevoit s& fact mai mult pentru a © ajutorul téu, decat a-l pune pe mana ta inchiséi. Urmatorul Pas este si ai disponibila, dar tinand-o in poali, pentru ca el si facd' mai mult pentru a-ti obiectul in mana. $i ca ultim pas, tine altceva in méini, pentru ca el sa fie its facd 0 abordare completa si si-si manifeste atitudinea de a cere ajutor. ecare data cénd copilul transmite o cerere de ajutor, fi vei spune: ,.Ajutor?/ Revoie de ajutor? Sigur, Te voi ajuta!” (sau ceva asemanitor) si-l vei ajuta iat. In decursul acestei Proceduri, este posibil ca el si inceapa si imite tul ,ajutor”, in timp ce ifi va da obiectul pentru care are nevoie de ajutor. * Toti copii trebuie si aiba un mod de a comunica ,nu”, Furnizéndu-i un gest Pentru nu”, acesta poate inlocui plansul, aruncatul sau alte comportamente nedorite, pe care copilul le foloseste in mod curent. A invata copiii st dea din cap .nu” este o sarcing destul de dificil pana invata imitari faciale gi gestuale. Cea dintai manifestare de protest, pe care majoritatea copiilor care incep sa facd primii pasi o folosese, este si impinga la o parte lucrurile nedorite. Dar il poi invata cu usurinta acest lucru, dupa ce el are un gest clar de cerere a obiectelor dorite. Acest nu” este cel mai usor de invatat in {impul mesei. Masa trebuie si fie aleatuitd din cel putin un fel de mancare vfinger food” (care se manned cu mana), care ii place copilului foarte mult, si unul care nu-i place (ar putea fi morcovi cruzi, bastonase de felind sau felii de ardei verde). incepe prin a-i oferi mai multe bucatele, una cate una, Pe rand, din alimentul favorit, cum ar fi un biscuit, (,Vrei biscuit? Da, vrei biscuit."). Asteapta de fiecare data pentru ca el si se intinda, ca raspuns, inainte de a i-1 da. Apoi, dupa trei-patru inghitituri ofera, in loe de biscuit, alimentul pe care nu-1 vrea, in acelasi fel in care icai oferit alimental dorit ,Vrei morcov?”), apropiindu-l de fata lui, Daca il ia, asteapti pana incepe Si-I puna jos sau si scape de el. Apoi, ia-l inapoi, spundnd, .Nu, nu vei morcov. Vrei biscuit.”. $i di-i un biscuit de bund voie (,Jaté biscuitul”). Dupa alte cateva museaturi din alimentul preferat, oferd-i din nou morcoy, Dupa destule repetiri ale acestei rutine, copilul va incepe si impin, deoparte morcovul, inainte si ajung’ prea aproape de el —acesta fiind tocmai comportamentul pe care incerci si i-I inoculezi. Imediat ce incepe impinga deoparte, trage-I inapoi in timp ce spui, ,.Nu, nu vrei moreoy; vrei biscuit”, si, apoi, da-i de buna voie alimentul dorit, Odatai ce copilul incepe si impinga deoparte alimentele nedorite, la mese, Practica acelasi scenariu la jocul cu jucdri. in mod ocazional, ii ofert si472 ‘STRATEGII ZILNICE FOLOSITE PENTRUA-TIAJUTA COPILUL SA RELAT obiecte nedorite (un material, o cutie mica goal etc.), atunci cAnd fi dai j una, pe rnd, La fel ai putea proceda si pe parcursul unui joc de puzzle, de turnuri din cuburi sau punand forme in suportul cu figuri geometrice, la copilului. invata copilul sa protesteze prin impingerea deoparte si dandu-ti lucruri, folosind intotdeauna scenariul nu”. Gesturile tocmai descrise sunt primele pe care le ,predim” in munca de interventie, si acestea asigura o baz’ initial de comunicare foarte pul Pasul 4. Insista Rationament, Cu toate aceste elemente noi, copilul tau probabil intelege la inceput ce doresti gi ar putea sa se agite sau si reziste, deo: schimbat modul cunoscut in care ai procedat pana acum. II vei ajuta sa ev inlesnindu-i comunicarea si, in felul acesta, el si poati obtine ceca ce Dar trebuie si insisti, pentru c& doar asa achizitiile de invajare se vor ac ©» Activitate: Fa astfel incat \uerurile si fie usoare pentru copilul tiu lati cateva idei pentru a ugura asimilarea acestor noi actiuni: Cauti cai de comunicare (privire, intindere, sunete) pe care stii ca el le realiza usor. Ajuti copilul s& faci ceea ce vrei tu (si se intinda, si arate cu deg: ridice bratele). Di-i obiectul dorit sau faciliteaz-i activitatea preferati, indati ce el a nicat, pentru ca el si invefe repede ci aceast comunicare ~ nu conteaza. de mica — are impact, are un puternic efect gi aduce recompense. Fii sigur(A) cd fiecare din aceste actiuni duce la ceva ce copilul tau dor pentru ca la final si existe o recompensi. Alegerea scaunului inalt inse mancare! Ardtind cu degetul spre o jucirie de pe raft inseamni ci pri juciria! Poate ci inménarea unui scutec la masa de schimbat scutece urmati de un joc, de gadilatul dorit, un exercitiu de migcare, de mi poate si cu imagini, sau de o jucdrie preferati, s-o find cateva minute in ti ce scutecul este schimbat. Ridica mainile sus la finalul schimbatului scutee, inainte de a-l lua de pe masa si a-l pune jos sau de a-l ridica de podea. Odata ce ai avut un succes, repeti. Vei vedea cat de repede invat’ copilul c& el va incepe si anticipeze noua actiune, asteptirile si indiciilecorporal 173 {in timp, vei vedea cum copilul foloseste tot mai mult comunicarile non- verbale in rutinele voastre. Pasul 5. Pozitioneaza-te Rationament. Cand oamenii comunicd, stan fata in fat. Mai ales pentru a Ha contactul vizual, trebuie s& stai cu faa la copil, iar fata sa nu fie foarte de cea a copilului. Comunicand cu copilul fata in fata, va fi mai usor cl si infeleaga si ideea de directionare a ochilor, a vocii sia gesturilor catre ‘pu undeva in afara spatiului de atentie @P Activitate: Gaseste moduri de a te pocitiona Fatt in fata cw copitul tu $i pune obiectul dorit intre voi Toate modurile pe care le-am sugerat in Ca a incuraja atentia copilului citre tine, pot fi cu cartea, incearca si te pozitionezi in fa Pe podea (cu copilul in scaunul tip bean bag sau stand cu spatele rezemat Ssaun sau de canapea), pentru ca sa fii un partener activ si comunicativ in ivitate, nu masina de citit fara fat. Cand esti in fafa copilului, cu cartile, ! atentia asupra imaginii spre care arati cu degetul, prin cuvinte si efecte copilul primeste mai multa traire din Partea ta, ca partener in acea » decat find doar o voce din spate gi o mana pe carte. Copilul te vede cum i cuvinte, vede gesturile si incepe sd inteleaga cititul ca Pe 0 activitate mai iali decat vizuala. pitolul 4, de pozitionare a ta folosite aici. Chiar si pentru 0 a copilului pe canapea, pe un 4 ai urmat pasii necesari si ai efectuat activititile practice recomandate, mai multe modalititi de a spori folosirea comunicarii non-verbale de catre Su ~ prin gesturi, privire si expresii -, pentru a comunica ce doreste, tele si gdndurile lui. Te vei afla in situatia de a face mai mult cw copilul # putin pentru sau in locul lui. Ca rezultat, probabil incepi s& constati ca i din ce in ce mai mult limbajul corporal pentru a comunica in mod Vezi daca esti de acord cu majoritatea enunturilor din urmatoarea lista Nerificare. Daca da, esti acum inarmat(a) cu abilitati importante pentru copilul si-si dezvolte comunicarea non-verbala — cunoastere care il va asemenea, sa-si dezvolte vorbirea si limbajul. Daca nu, incearci si itezi activitatile precedente, pana vei obtine anumite rezultate pozitive cu fiecare din enunturile cuprinse in aceasta list,Lista pentru verificare de activitati: Reusesc eu si fac mai pupin, astfel incét copilul meu sé faci maim —— Stiu cum sa astept pentru ca el si comunice; fac acest lucru de multe ori pe zi, —— Am gisit mai multe oportunitati in timpul zilei care sa-i facilis comunicarea. —— Am creat oportunitati de comunicare Pentru copilul meu in timpul multor jocuri diferite si activitati de ingrijire, pe care le facem majoritatea zilelor, —— Odata ce ma astept ca el sa comunice, asa ca, de regula, avem succes, —— M& pozitionez, ca de obicei, i ochilor, astfel ca devine usor i Poati folosi corpul pentru a com decat era obignuit, ™ Ce poti face pentru a tau a altor comunicai cu autism, in mod evident, nu sunt constienti de intel ii non-verbale a altor Persoane. Nu este neobisnuit sa vezi un copil cu tulburari de spectru autist care nu intelege i i sau al celui de a arta cu degetul. i lata trei pasi pe care ii poti lua in considerare: Pas 1. Exagereazi-ti gestutile, Pas 2. Adaugi pasi previzibili, Pas 3. Acroda ajutorul necesar.— So corporal 175 Pasul 1. Exagereazé-ti gesturile Gand te joci cu copilul ta te insofesticu vorbirea ta, Cere copiluly X introduca, intinzind mana edtre piese say nl vizdind un obiect: ardtat, introducere/extra- » intoarcere, impingere, s aritat cu degetul, batut din palme, man- fioari, gadilare, caleare apisata © copilul si ajute la pregatirea unei activititi, A activitate, daci & pentru ca el s Schimbarea scutecului, arati scutecul $i numeste- inainte s& i-l dai si-1 Cand il ceri inapoi, foloseste un gest ‘arg pentru a-1 lua si, dupa aceea, Copilului un accentuat ,mulfumese”, din care Si se vada cat esti de tat(a), ‘a, pilului cateva inghitituri din mancare, el fiind in ‘cu degetul catre unul din alimente, pentru ca el si-] lee: ,Acesta — ia-l pe acesta!” Ajuta copilul si urmareasca ia. Dac nu te urmareste atune: ce spre ce data viitoare inte Ca el si-l primeased. In acest fel, araiti a de baie, cere o mana sau un picior pentru a fi spalat, ardtand, eerand ducind o mana intinsd catre acea parte a corpului. La sft cere vile de baie si arata cum si fie puse deoparte, cdte una, pe rand.STRATEGII ZILNICE FOLOSITE PENTRU A-T] AJUTA COPILUL SA RELATIC in timpul jocurilor sociale senzoriale, exagereaza gesturile de w gadilare, leginare, rotire, cat si cantecele gi jocurile care implica de Stai jos in fata copilului, la nivelul ochilor lui, zimbeste larg, cu entuzi pozitionezi-ti mainile dramatic si, apoi, incepe jocul cu multd energie. copilul si anticipeze ce se va intimpla, pornind de la postura corpului fetei tale, si determind-I si se entuziasmeze. Pasul 2. Adauga pasi previzibili Va fi de mare ajutor copilului tau, pentru intelegerea gesturile pe faci, si adugi pasi, precum si diferite secvente la activitatile de joaca sii si, apoi, si folosesti un gest sau alte actiuni non-verbale, pentru a-i da in facd urmatorul pas. Efectuaeaza activitatile si jocurile voastre in pasi previ repetandu-i in maniera asemanatoare, de cateva ori, pe rand, astfel incat el inteleaga si si poata anticipa ce urmeaza. Apoi, data urmitoare repeti sec’ 8 pauzii la unul din pasi, foloseste un gest exagerat si asteapta rispunsul. Lindee a introdus un model previzibil in jocul cu balonase, pent eid 18 luni, Anthony. Jocul de balonaye este pus pe un raft de ciirfi, mai unde Anthony nu poate ajunge, impreund cu alte jucarii favorite. Pregatire: Pasul I: Lindee spune ,, Vrei sit te joci?” in timp ce it ‘ména. Elo ia si apoi merg impreund spre raft. Pasul 2: Ea se intoarce spre copil si asteaptai ca el sti-si intindié braele yi si priveasedi la ea iain braje. Dacé el face acest lucru, ea spune ,, Vrei sus”, si-lridicd. face acest lucru, ea isi intinde brajele si spune ,, Vrei sus?” Apoi, inal «-l ridica, asteapta un semn din partea copilului, fie din ochi, fie un bratelor. Pasul 3: Ea il ridica spre raft si el se intinde spre recipientul balonase. Pasul 4: Cu ména ei liberd ia jocul, spundnd ,, Vrei balor Jatai balonasele!” si-i dé recipientul. Apoi, il pune jos. Pasul 5: El in sd deschida recipientul, dar nu poate, iar ea isi intinde mana: ,Aé ajutor?”. Else uitii la ea si-i da obiectul in mand. Pasul 6: ,, Deschid. balonasele”, spune ea, in timp ce deschide. Scoate afaré bastonasul ‘facut balonase si se pozitioneaza sa sufle in el. Tema: Lindee priveste drept in ochii lui Anthony gi spune .. halonase?” si face gestul de a sufla usor cu gura. Pasul 7: Anthony direct la ea, zambeste si sufla. $i ea suflé imediat un sir de balonase el. El zdmbeste, se intinde spre balonase si da cu bratele in ele. Variatie: Pasul 8: Lindee prinde un balonas mare cu bastonasul, pentru Anthony gi spune ,,Poc?”. El isi intinde degetul spre bal si-I sparge, in timp ce ea spune ,,Poc!”. Pasul 9: Ea isi intinde de sparge alt balonas, in timp ce Anthony priveste, fapt pe care apoi ilicorporal 17 impungdind cu degetul, in timp ce ea spune »poe!”. Pasul 10: Balonasele Sunt toate gata, uh vede recipientul pentru balonase ale in cadrulfiecsrui pas, timp dle mai mal tei Siptimani nu ficea absolut niciun Si rutina stabilita pe care lui pentru a-l ,intreba”™ CA esti pe cale dea crea o izi si misca degetele, pentru a-j Sugera ca imediat 0 sa-1 gadili, TIntinde mana pentru ac i da un indiciu ca esti Imita gestul dea sufta, Pe cale de a juca un joc fizic, Pentru a-i sugera ca y. ei sufla balonase sau vei umfla sa infeleaga fimpla. Deci, pe cat de mult poi “te la 0 pregatire solids, folosind‘STRATEGII ZILNICE FOLOSITE PENTRU A-TI AJUTA COPILUL SA RELATI Pasul 3. Acorda ajutorul necesar Un mod efeetiv de a-l invata pe copilul tau si ,cear’” ajutor, dm ‘materiale sau privind la tine pentru ajutor, este de a folosi ceva putin mai di Pentru ca el si facd singur. In timp ce ii acorzi ajutorul de care are nevoie, folosi, de asemenea, diferite gesturi, pentru a-l ajuta si invete si ingel: comunicarea non-verbal. Tata caiteva posibilitati: * Pentru un copil caruia ii plac puzzle-urile, foloseste un puzzle pe care fie ceva mai dificil si-l poatd duce la bun sfarsit singur. in timp ce Copilul tiu completati impreuni puzzle-ul, aratd cu degetul spre loc! goale pentru fiecare piesé, in timp ce spui Asta merge aici! Aici!”. Ca urmareste locul ardtat, atunci introduci piesele. lata — asta este recom Pentru cd a observat si a urmarit locul aritat! Poti pune piesele puzzle-ului favorit intr-un re pe care copilul nu-I poate deschide, asteapta ca el si realizeze ci are realizeaza cA nu-l poate deschide singur, intreaba daca are nevoie de aji JSolosind 0 mana deschisé, pentru a-l cere, dar totodata si cuvinte. Apoi, Pune recipientul in mana ta, deschide-1 si da-l imediat inapoi. Recom, lui, pentru ci a raspuns la mana ta intinsa i a ficut cererea, este de a a acces la piese. uite. Nu invarti prea mult! Cand se opreste, asteapta si vezi ce face co Poate se utd la tine sau iti da jucdria. Daci da, spune ,,Vrei mai mult?” timp ce o invarti ca sa Tepeti acti Gy Status | Daca nu, cere copilului si ti-o dea, f Tot aga cum dezvoli co- | sind mand intinsé $i cuvinte % coplll eeverbalé a | imediat ce copilul fi-a dat jucdria (cl copilului cu tine, sporirea infelegerii de catre el a comunicarii | “aca trebuie si-l ajuti), invarte-o repede non-verbale necesita si s4 creezi cat | 44-0 inapoi in timp ce functioneaza. cersspyectotens | Pe Meek asta nee a atrage atentia copluia acorzi ajutor, actiunile sociale senzoi Lipeste biletele sau semne pentru | pot fi folosite pentru a invata pe rememorare, in locurile unde va jucagi, | semnificatia comunicarii non-vert pe vana, pe masa de bucatarie, angé | Cand va jucati jocuri, cum ar fi urmari patul copilului, pe perete langa zona »Te voi prinde!”, avionul, joc din pi de Joc — care sa Iti aminteasca sa | 2.4, cucu-bau, accentueaz’-ti expr: Pregatesti gesturi si actiuni gesturile si miscarile corporale, pentrujul corporal 179 Si invete relatia dintre miscarile tale si joc. Migcarile tale si cuvintele vor cheta” jocul pentru copil. Exersind jocuri gi realizdnd activititi de ingrijire eun fel de ritual cu jucdrii, cu activitati sociale zilnice, ca schimbatul scu- i/imbrcat/imbaiat/culcat si mesele zilnice, toate acestea vor ajuta copilul ieze gesturile tale, expresiile faciale si cuvintele pe care le folosesti cu tatile respective. I] inveti cum s& citeasca gi si interpreteze semnificatia fetei a gesturilor, miscarilor corpului gi a cuvintelor. comunicarea non-verbala Pentru a reusi sd incorporezi toti pasii precedenti in activit si-ti fie de ajutor folosirea a doua forme de planificare, discutate in aceasta ie. Pentru inceput, gandeste-te la un obiect pe care si iti concentrezi itatea comuni gi la 0 anume actiune sociala senzoriala care ii place copilului faca. Ce gest ar putea. copilul sa foloseasca pentru a-ti cere aceste actiuni i (¢? Priveste la cele doud exemple de la p.160-161 ompletezi mai multe activitati de practicat cu | tau, saptimana aceasta. Fa mai multe copii dupa formular, pentru a 1a, daca doresti, informatiile privind activitafile suplimentare, pe ling& ‘enumerate in stinga. Pentru unii parinti, este de ajutor sa imparta ziua in sase tipuri de joc si ti de ingrijire care au loc de-a lungul zilei si, apoi, si analizeze separat pasii itii comune, pe care ji implica fiecare actiune. Cand faci acest lucru, ai un de lucru pentru a te gandi la diferite gesturi, actiuni, expresii ale fetei si care se potrivesc cu acei pasi. Formularul de la p.162-163 iti oferi unele le pe care alti parinti le-au dezvoltat. incearcd unul sau mai multe dintre modificénd pasii pentru a se potrivi cu casa si materialele tale. Asiguri-te zi fiecare pas, ofera gesturi pentru semnale clare si stimuleaza copilul a initia un rol activ cu fiecare pas. Apoi, incearca sa scrii un ,,scenariu” voi, pentru o activitate, intr-unul din randurile goale ale formularului. at si aplici scenariul in timpul activititii: vezi daca te ajuta sa separi {tea in pasi simpli, fiecare continand o narare simpla si o comunicare 14 pentru tine si pentru copilul tau (vezi cazul lui Lindee si Anthony cu le, prezentat mai sus ). Vei fi surprins(a) de cat de repede incepe copilul ‘pe la fiecare pas si cat de mult incepe si comunice prin miscari corporale. Daci ai urmat gi efectuat activitatile precedente, | vei gisi mai multe iti de a spori constientizarea si intelegerea comut non-verbale de copil, prin gesturi, privire si expresii — pentru a comunica ce doreste, tele si gandurile sale. Vei vedea intelegerea copilului in gesturi, sunete,‘STRATEGII ZILNICE FOLOSITE PENTRU A-TI AJUTA COPILUL SA RELATION , pe care le foloseste ca si-ti rispunda. Apreciazi daca esti de a majoritatea enunfurilor din urmatoarea lista de verificare. Daca da, esti inarmat(4) cu abilititi importante pentru a-I ajuta pe copil si invete sd in comunicarea non-verbal, competent care il va ajuta de asemenea sa int si si dezvolte vorbirea si limbajul. Dac& nu simti ci ai succes deoe: incearca s& mai exersezi activitatile precedente, pana vei avea anumite re fiecare dintre enunturile din lista. Lista pentru verificare de activitati: Imi ajut copilul sa invete si citeasca fimbajul corpului meu? Am giisit mai multe oportunitii in timpul zilei si evidentiez li corpului meu pentru copil. Am creat oportunitati de comunicare cu copilul prin gesturi, in mai multor activitati de joaci si de ingrijire, $i le facem in major zilelor. Cand copilul foloseste semne non-verbale (nu conteaza cat de incere sa raspund acelor semnale, pentru ca el sa invete ci comunica, folosind corpul sau, pentru a transmite gi a obtine c doreste. Am gisit modalititi de a-mi folosi propriul corp pentru a comuni timpul jocului si mi-am exagerat expresiile si gesturile, pentru ca Ie observe. Cand comunie, folosind limbajul corporal gi cuvinte simple, stit insist si si-mi ajut copilul si rispunda, astfel cd, de obicei, a succes Ma pozitionez in fata lui in mod obisnuit si aproape de nivelul oc! ca si-i fie usor si ma vada comunicand. Copilul meu invaté cum si ,,citeasea” limbajul meu corporal in multe situatii de acas& decat era obignuit dorite? Mama lui Bethany a venit la 0 sesiune de instruire a parintilor wmitoarea grija: Singurele mesaje pe care mile comunicd Bethany, cd eu sper sd primese un semn de la ea, sunt plansul gi strigatul. Inceareé apuce un obiect imediat ce acesta ofere un gest. Ce ar trebui sii fac? Terapeutul 0 cunostea pe Bethany destul de bine $i stia ca m Pliiceau schimbirile. El a sugerat ca, in loc si retina obiectele, mamacorporal 181 erce sdi-i dea fiicei sale articole in recipiente, in saculete de plastic ‘eu fermoar sau in borcane pe care le poate fine, dar nu le poate deschide. acest fel, Bethany ar putea avea un anumit control asupra obiectului, dar # ar trebui sd semnaleze cd are nevoie de ajutor. Pentru a o ajuta pe thany sé ceard ajutor, printr-un gest si nu prin plans, mama ei trebuia 83 fie cu mainile chiar in fata fetitei, ca sd 0 poata intreba imediat daca are mevoie de ajutor, iar, apoi, sa deschida repede cutia, ori séculetul cu obiectul dorit, pentru ca ea sii le dea si imediat inapoi, inainte ca Bethany sa aibét timp sa-si declanseze plansul. Oa doua strategie pe care mama a inceput s-0 foloseascé a fost sd utilizeze mai mulfi saculeti — cu numai doi-trei biscuiti in fiecare (pentru gustari), o juctrie in fiecare (pentru joaca cu obiecte mici), o culoare in fiecare (pentru carioci) ~ in activitati care oferd multe ocazii de a exersa Repetarea insistenta a acestui exercitiu a ajutat-o pe Bethany sd se obisnuiascd cu noua solicitare, faird st mai plangé. Acest lucru a necesitat timp, dar mama sa stia din experienfa ca Bethany, la freevente insistente, Fiicea tot ce putea ca sit invefe lucruri noi. Practica in timp a dezvoltat abilitatea intr-un comportament automat, independent. Deoarece Bethany si-a atins scopul repede yi usor, i-a mai rdmas o neimplinire — sa scoatit articolul din cutie/recipient/siiculet, inainte de a i-I da mamei ei Mama a incercat, de asemenea, o sugestie pe care am discutat-o mai sus: i-a oferit Iui Bethany ceva ce-i pldcea inainte si inceapa si se agite, Tinea intinsét 0 jucirie preferata si o juctrie nepreferata, putin in afara razei de atingere. Céind Bethany s-a intins spre jucdria preferata, mama i-a dat-o repede, ca sé poatd invaja cd, atunci cand vroia ceva, se putea iminde dupa acel lucru, in loc sa se agite. Cum mai construiesti pe un succes dobandit? Pentru Robert, care a invajat foarte repede ce gesturi sai fact pentru a primi articolele dintr-un s culet, tata sau ,.a ridicat stacheta” sia folosit acelasi format pentru a-l invijfa gesturi suplimentare. Tatal lui Robert a addugat o a doua expectativa: Cand adeschis sdculequl la cererea fizicé a lui Robert, a tinut sus cele doud obiecte dinduuntru si le-a oferit lui Robert, care trebuia sé arate cu degetul pe care il vrea. Robert s-a intins dupa obiectul dorit, iar tatél lui a spus ,,Aratii cu degetul”, in timp ce exemplifica in ce fel sd arate cu degetul si, apoi, formand ména lui Robert in asa fel, ineat sit arate cu degetul in timp ce atingea obiectul. Imediat, Robert a atins obiectul cu degetul artititor, iar tata lui i l-a dat.180 'STRATEGII ZILNICE FOLOSITE PENTRU A-TI AJUTA COPILUL SA RELAT priviri, pe care le foloseste ca s-fi rispunda. Apreciazi daca esti de majoritatea enunturilor din urmatoarea lista de verificare. Daca da, esti inarmat(a) cu abilitati importante pentru a-l ajuta pe copil sa invete sd in comunicarea non-verbali, competent care il va ajuta de asemenea si in si si dezvolte vorbirea si limbajul. Daca nu simti cd ai succes deo incearcd sd mai exersezi activititile precedente, pana vei avea anumite ret fiecare dintre enunturile din lista. Listd pentru verificare de activitati: Imi ajut copilul sd invete sa citeasca limbajul corpului meu? ___ Am gisit mai multe oportunitati in timpul zilei sa evidentiez corpului meu pentru copil. ___ Amcreat oportunitati de comunicare cu copilul prin gesturi, in t mai multor activitati de joacd si de ingrijire, si le facem in majon zilelor, ____ Cand copilul foloseste semne non-verbale (nu conteazi clit de incere sa raspund acelor semnale, pentru ca el sa invete c& comunica, folosind corpul sau, pentru a transmite si a obtine ce doreste. ___Am gsit modalititi de a-mi folosi propriu corp pentru a comunil timpul jocului si mi-am exagerat expresiile si gesturile, pentru ca Je observe. ____ Cand comunic, folosind limbajul corporal si cuvinte simple, s! insist si simi ajut copilul si raspunda, astfel cA, de obicei, succes. ____ Ma pozitionez in fafa lui in mod obisnuit gi aproape de nivelul oct ca sa-i fie usor sd ma vada comunicand. ___ Copilul meu invata cum sa ,.citeasca” limbajul meu corporal in. multe situatii de acasd decat era obignuit, Dar daca copilul tiu nu incepe si te semnaleze in modaliti dorite? Mama lui Bethany a venit lao sesiune de instruire a paringilo urmatoarea grija: ,, Singurele mesaje pe care mi le comunicd Bethany, eu sper si primesc un semn de la ea, sunt plansul si strigatul. Inceared apuce un obiect imediat ce acesta e vizibil, nu stiu cum s-o retin ca si ofere un gest. Ce ar trebui sd fac?” Terapeutul 0 cunostea pe Bethany destul de bine si stia ed placeau schimbarile. El a sugerat ca, in loc si retina obiectele, mamacorporal 181 incerce sa-i dea fiicei sale articole in recipiente, in saiculete de plastic eu fermoar sau in boreane pe care le poate fine, dar nu le poate deschide. Jn acest fel, Bethany ar putea avea un anumit control asupra obiectului, dar fot ar trebui sc semnaleze ca are nevoie de ajutor. Pentru a o ajuta pe Bethany sa cearé ajutor, printr-un gest si nu prin plans, mama ei trebuia ‘sd fie cu mainile chiar in fata fetitei, ca sé 0 poata intreba imediat dacé are nevoie de ajutor, iar, apoi, sa deschida repede cutia, ori saculepul cu obiectul dorit, pentru ca ea siti le dea $i imediat inapoi, inainte ca Bethany sa aiba timp si-si declangeze plansul. Oa doua strategie pe care mama a inceput s-0 foloseasca a fost sa utilizeze mai mulfi saculefi — cu numai doi-trei biscuiti in fiecare (pentru gustari), o jucarie in fiecare (pentru joaca cu obiecte mici), 0 culoare in fiecare (pentru carioci) ~ in activitayi care oferd multe ocazii de a exersa. Repetarea insistenta a acestui exercifiu a ajutat-o pe Bethany sa se obisnuiascd cu noua solicitare, fara sit mai plangd. Acest lucru a necesitat timp, dar mama sa stia din experienté ca Bethany, la frecvente insistenfe, faicea tot ce putea ca sa invefe lucruri noi. Practica in timp a dezvoltat abilitatea intr-un comportament automat, independent. Deoarece Bethany si-a atins scopul repede si usor, i-a mai ramas o neimplinire — sé scoaté articolul din cutie/recipient/sdculet, inainte de a i-l da mamei ei. Mama a incercat, de asemenea, o sugestie pe care am discutat-o mai i-a oferit lui Bethany ceva ce-i pldcea inainte sa inceapa sa se agite. Tinea intinsé 0 jucarie preferata si 0 jucdrie nepreferata, putin in afara razei de atingere. Cand Bethany s-a intins spre jucdria preferaté, mama i-a dat-o repede, ca sd poaté invata ca, atunci cand vroia ceva, se putea intinde dupa acel lucru, in loc sa se agite. Cum mai construiesti pe un succes dobandit? Pentru Robert, care a invijat foarte repede ce gesturi sii faci pentru a primi articolele dintr-un si cule}, tatal sau ,,a ridicat stacheta” si a folosit acelasi format pentru a-l invaita gesturi suplimentare. Tatiil lui Robert a addugat oa doua expectativa: Cand a deschis sitculequl la cererea fizicd a lui Robert, a finut sus cele doui obiecte dinduntru si le-a oferit lui Robert, care trebuia sa arate cu degetul pe care it vrea. Robert s-a intins dupa obiectul dorit, iar tatal lui a spus .,Aratéi cu degetul”, in timp ce exemplifica in ce fel sa arate cu degetul si, apoi, formand ‘ména lui Robert in asa fel, incdt sii arate cu degetul in timp ce atingea obiectul. Imediat, Robert a atins obiectul cu degetul aviator, iar tatél lui i l-a dat. sus162 ‘STRATEGII ZILNIGE FOLOSITE PENTRU A-TI AJUTA COPILUL SA RELATIONEZE. Activitati planificate_pentru incurajarea comunicarii non-ver Copilul ma poate —_| Limbajul Copitutui | Pot sama | solicita prin corporal pe meu ii alatur jocului) semnale ale care il aste Activitate place sa: | astfel: corpului sau: Jucarie sau alt | Ruleze | fi daw trenuri | Sti-mi dea cutia de obiect de joaca | wenul —_| ca sai le ruleze| trenuri pe care n-o tren inainte i | care n-o poate conecta inapoi singur -mi arate sau sii-mi spund unde sa pun sina de tren Sai-mi dea un tren cand il vrea pe al meu Trenuri inainte si | li dau sine ca | poate deschide Sa-mi arate inapoi | sd le aseze si | Sé-mi arate trenul pe | spre un tren sdruleze | care-l doreste o sing trenul pe ele, | Si-mi spund care este | Sa-mi spund inainte si | trenul colorat pe care | cuvéint in ti inapoi il doreste ce se uité la Saruleze alt | Sa-mi dea o sind pe | mine jizbind trenul meu intr-al lui Audi | Exprimand | Imitand sunetul Sa fact un sunetul | sunetul j»ciu-ciu”, uitdndu-se | sunet ciu-ciu” |,,ciu-ciu” in \la mine, facdindu-le pe | uitandu-se sax timp ce rulez \améndoud, izbind sau | nu la mine ‘renul inainte |muténd trenul sau | Coptind ssi inapoi sau |léngii al mew ‘miscarea mea iu Uiténdu-se la mine Viténdu-se la mine razdnd/zdmbind Jocsocial [I se gadile |Gadilndu-i |Alunecéndu-si corpul | Migcare corpo Gadilat icioarele |picioarele si |mai aproape spre ala directio- siburtica |burtica [mdinile mele, pentru a | naté spre mine fi gddilat Spundnd un Spundnd ,.gadila” saw | vine in timp ce numele parfii corpului |e witd la mine de gadilat Sa se uite la Ardtdndu-mi burtica | mine Ridicdndu-si picioarele | Sa se uite la Din An Early Start for Your Child with Autism. Copyright 2012 by The Guilford PressCopilului meu ii place sa: Pot sa ma alatur jocului astfel: Copilul ma poate solicita prin semnale ale corpului sau: Limbajul corporal pe care il agtept ca raspuns:‘STRATEGII ZILNICE FOLOSITE PENTRU A-TI AJUTA COPILUL SA RELATI ‘Separarea activitatilor in pasi de comunicare non-verbala Activitate zilnica Pasi Optiuni de semnale corporale (imbaiat/ ‘imbracat/ schimbat/ culcat/) Imbrécare 1. Pregitirea hainelor de imbricat 2. Imbricarea caimasii 3. Imbracarea pantalonilor 4. Incheierea nasturilor $i a fermoarelor J. Punerea sosetelor sia pantofilor in picioare 1. Sé dea haine ingrijitorulué sd-1 imbrace, una cdte una, la cerere 2. Sa-si tragd camaya peste cap, ridicdnd fiecare brat pentru céim tragdnd-o in jos peste burtica 3. Sé stea in picioare cand i se spune, ridicand fiecare picior pent pantaloni, ajutdndu-l sa-i raga este picior, prin ridicarea soldurilor 4. Sa arate spre nasturi sau fermi Sau sa ajute cand actiunea este aproape gata J. Sai stea jos cand i se spune, dénd JSiecare articol si ridicénd piciorul pentru fiecare soseta/pantof de incaljat, ajutand sé traga soseta in sus si sd-si impingé piciorul in pantofi, si stea in picioare la sfarsit cdind i se spune Sarcini domestice Stransul hainelor murdare 1. Sa ridice hainele 2. Si deschidé cogul de rufe 3. Si arunce hainele in cos 4. Si inchida cosul 1. Sé ridice de pe jos hainele murdare cerute si sd le ducé la cogul de rufe sau sé le dea ingrijitorului 2. Sa vocalizeze pentru aise deschide cosul 3. Sa vocalizeze sau si arate spre Jiecare articol, ca sé fie aruncat in cos, alegdnd din doud alternative 4. Si urmeze instructiunile verbale sau de gest pentru a inchide cosul Din An Early Star for Your Child with Autom. Copyright 2012 by The Guilford Press,185 itatilor in pagi de comunicare non-verbala (con!) Optiuni de semnale corpor:sass rayaLista de pe frigider Scop: Si iti furnizeze modalitati pentru a-ti ajuta copilul mic eu autism sa invete sa-si exprime dorintele, sentimentele si interesele, Solosind limbajul corporal si intelegand limbajul tu corporal Pasi: ¥ F& mai puti Pentru ci astfel copilul va face mai mult! ¥ Fa pauza si asteapta — un gest, un contact vizual sau o vocalizare. ¥ Adauga gesturi la pasi de activitati comune, in timpul jocului si al activititilor de ingrijire. 7 Exagereazi expresiile faciale si gesture in timpul jocului si ingrijiii 7 imparte materialele, pentru a Practica gestul ,di-mi” in timpul jocului ¥ Construieste bariere, astfel incat el sa iba nevoie de ajutor. ¥ Axati spre obiecte si imagini si asteaptd ca el sii urmeze gestul. ¥ insoteste prin cuvinte simple limbajul corporal al copilului, dar sipe al tau, ¥ Construieste pasi pentru schimburi de comunicare in activititi-cheie — Jocuri sociale si jocuri cu jucdrie/obiect de joaca, mese, ingrijire (imbaiat/imbricat/schimbat/culcat) si sarcini gospodaresti. a in An Early Start for Your Child with Autism. Copyright 2012 by The Guilford Press. a»Fa ce fac eu” Ajuti-ti copilul si invete prin imitatie Scopul capitolului: Si te incurajeze si imiti sunetele copilului, gesturile, expresiile faciale, actiunile si cuvintele lui, iar copilul si invefe si le imite pe ale tale. Copii invaga privindu-i pe ceilalfi si fac ce fac ei. De ce este important imitarea? Majoritatea copiilor sunt imitatori naturali. Fi copiazi ceea ce vad ci parinti lor, copiazé sunetele si gesturile pe care pirintii lor le fac si cuvinte care le spun; copiazi chiar si cum se imbracd si umbla acestia. Deseori le si imite si alti copii — mai ales pe fratii si surorile lor, precum si pe copii care: de aceeasi varsti sau mai mici si pe care ii admira, Imitarea este un instrument puternic de invatare pentru noi toti. Crei noastre sunt astfel construite pentru a ne aminti si invata privind la alti oa iar copiii igi amintese mult timp ceea ce vad cd fac altii, chiar si fara si pra cele vazute, Aceasta inseamna ci ei pot imita o actiune imediat dupa ce au vii efectuati de altcineva, ca si in jocurile deseori spontane pe care si cei mai copii le joac cu fratii, prietenii si parintii. Dar ei pot, de asemenea, imita acti mai tarziu, deoarece isi amintesc cea ce au observat. ‘Aceasta capacitate speciala o avem, in parte, de la celulele cerebrale nut neuroni-oglinda, care leaga actiunile pe care le vedem ca le fac altii eu prop’ noastre sabloane de actiune. Cu ajutorul neuronilor-oglinds, intr-un fel noi de experimentim ce vedem ca fac alti. Neuronii-oglinda se aprind, se activeaza creier si atunci cand noi executtim o actiune, si cind o vedem realizandu- ‘Aceasta inseamna, cel putin pana la un nivel, cA o actiune noud devine o pa din priceperea unui observator, stabilitd inainte ca observatorul s-o imite efec! Asa invatm privind si amintindu-ne. Dar im a tim, de asemenea, si executeu 189 "asadul unei abilitati ocupa un loc in creierul copilului. Intrucat a privit gi intit o abilitate in actiune, aceasta devine si mai complet asimilata, atunci ilul incepe s-o pund in actiune el insusi. Capacitatea neural » copiilor de ‘asa parintii, fratii, bunicii si pe alii sA predea cunostinta mai departe t far macar si experimenteze sau si se gandeasca la aceasta. Abilititile de trec de lao persoand la alta, de la o generate la alta, fard un efort special, id fiecdrei generatii sii continuie de acolo de unde ultima s-a oprit, in loc de la inceputuri. Multi oameni cred cd imitarea si limbajul, impreuna, sunt Sat au creat culturi uimitor de complexe, bogate, pe care toti oamenii de pe it le-au dezvoltat de-a lungul a mii de ani. Imitarea este un instrument it de puternic pentru a invata cum si interactionim social cu alii, rtamentul social implicand multe reguli subtile si complexe, dintre care, la multe, nu ne-am gandit in mod constient. De exemplu, cand interactionam in mod natural stim edt de departe sau aproape at trebui si stm fata de 4 Persoani, imitim in mod inconstient expresiile faciale si gesturile fe persoane si ne masuram raspunsurile, pentru ca astfel conversatia si aiba lux si un flux naturale. Nimeni nu ne-a invatat in mod efectiv si facem acest Am invatat toate aceste comportamente sociale prin imitare mai mult decat instructiuni explicite, \caza chiar si la copiii care fac primii pagi. Imitarea aproape automata de Copii a ceea ce fac alti oameni fi imbogateste in nenumarate feluri: * Stimuleaza empatia, ceea ce sporeste capacitatea de a invita de la ceilalfi. Cand copiii imita expresia feteialtcuiva, realizand acest luena ei declangeazi in sine aceeasi emotie pe care o observa. Asta se intimpla si la copiii care fac primi pasi; ei pot fi vazuti izbuenind in lacrimi atunei cand privese pe cineva cunoscut care incepe si plingd. Probabil iti amintesti de ‘asemenea momente, cand, doar vazand pe altcineva suferind sau nefericit, simti ca te-a cuprins acelasi sentiment. Probabil ai simtit un val de simpatie sauie) 190 ‘STRATEGII ZILNICE FOLOSITE PENTRU A-T AJUTA COPILUL SA RELATIONSZS + Ajutd copiti sc invere limbajul. Cand bebelusii si copiii care fac primi imita sunetele pe care le aud in jurul lor, folosind propriul lor lim! bebelus” si de copilasi, acestia exerseazi scotdnd sunete ale propri limbi. Abilitatea lor de a imita cuvintele parintilor le permite a perceapi, cat si si-si exprime limba lor nativa. + Promoveazi comunicarea non-verbald. Cand copiii mici imita ge: altor persoane si posturile lor, isi dau seama de toate acele i suplimentare care adauga semnificatie vorbitului ~ cele despre care vorbit in Capitolul 7. Aceste semne non-verbale transmit semni emotionale si ne las si ne exprimim mult mai mult decat am putes facem in cuvinte. + Ti invafa cum functioneazé lucrurile. Cand copii mici imita acti celorlalti asupra obiectelor, ei invata cum functioneaza lucrurile, ce sunt silace folosesc + Tiajutd sa invete regulile sociale pentru conversatii. intr-o conversatie, oameni alterneazi intre roluri de vorbitor si ascultitor: Persoana A ceva in timp ce Persoana B asculta; apoi Persoana B rispunde pe inte! Persoanei A, construind dialogul; si tot asa in continuare. $i acest fel structura conversational subliniaza imitarea jocurilor. Un adult loveste cuburi unul de altul, si apoi face pauza in timp ce copilul reproduce ac: actiune, apoi adultul o face din nou, si asa mai departe, cu adaugari variatii de cAtre fiecare din parteneri, pentru ca jocul si nu devina monoton. Exact acest lucru se petrece in timpul conversatiilor, iar acest de experienta poate efectiv ajuta copiii si invete regulile de convei asteapta-{i rdndul, nu intrerupe, nu te abate de la subiect, mentine int partenerului, si asa mai departe. Ce se intmpla in autism? Dupa cum ai observat, copii mici cu tulburari de spectra autist sunt putin predispusi si imite cuvinte, gesturi si actiuni, decat sunt alti copii de v: lor. Desi sunt foarte interesati de obiecte si pot avea mult pricepere de @ manevra, ci tind, adesea, si nu imite ce fac alfi oameni cu obiectele. Exist un numiir de teorii despre problemele imitirii la copii cu tulby de spectru autist, dar inca nu s-au dat rispunsuri definitive. Studiile de imagist cerebral au ardtat cd, desi sistemul de neuroni-oglinda la copiii cu autism este Putin activ, totusi el nu este ,.stricat” — asta insemnand ca, pe baza unei experi adecvate, acest sistem poate deveni activ si functional. Acesta este un m important de a oferi interventie timpurie, care promoveaza abilitati de imi Totodatd sunt cunoscute gi unele din posibilele motive pentru care copiii cu auteu 191 inmod natural gesturile atora, expresiilefefei si misearile celorlal ti, sau Simplu nu sunt motivati si-i imite pe alti (mai degrabi deci cg nu fie #). Aceasta este 0 veste bun’, deoarece inseamna ci atragand atentia {iu si motivandu-1 si te imite, poti trezi sistemul sau de neuroni-oglindi lezi aceasta parte a creierului siu si se dezvolte. De ce este o problema? Dac’ te uiti inapoi Ia lista de acumulti pe care imitarea le face posibile, Pot sd piarda copii care nu-i imiti pe alfii. Noi Imotivatia sedzuta de a imita poate fi responsabila pentru 0 gineaza-fi cum ar putea invita de exemplu, de-a v-ati ascunselea sau at, lipsa imitarii face mult mai dificila Ati, deoarece copii nu vor fi in mod necesar capabili si s Tepede $i eficient de modelul profesorilor, terapeutilor (sau paringilor). Imitarea altora largeste, de asemenea, cercul de relatii sociale. Cunoasteti ul ..Lmitarea este cea mai sincera forma de flatare”? Imitarea unei persoane oadmiram sau pe care o plicem (stilul de a se imbrica sau coafa al cuiva, anumit fel deosebit, jucatul cuo anumita jucarie, mentionarea unui cuvant im) creeaza un moment de impartisire a unor trairi, de Conectare si apropiere sxeasta. Provoacd sentimente pozitive ambilor parteneri, Prin extensie, * Ce poti face pentru a-t invata pe copilul tau ii Din fericire, rezulta clar din cercetare, autist pot invata si imite pe alfii, bine si 4 si copiii mici cu tulburari de natural, cdind motivatia lor proprie Sunt prezente. Mai multe studii au ardtat cd interventia itatile de imitare ale copiilor cu autism. Concomitent cu mente (cum ar fi si aiba contact vizual si Copiii cu autism incep si acorde atentie actiun foloseasca ilor altora,192 'STRATEGII ZILNICE FOLOSITE PENTRU A-TI AJUTA COPILUL SA RELATION! este necesar sa li se araté cum si-i imite pe ceilalti. Treptat, ei vor descoy faptul de a-i imita pe ceilalti oferd recompense si, ca urmare, devin mai mi si o facd. In Capitolul 4, am discutat c& imitind cea ce face copilul tau mod de-a te aldtura lui si de a-i castiga atentia. in acest capitol, mergem departe si ne concentram asupra cailor prin care poti siti inveti copilul sa i diferite abilitati si comportamente in cadrul activitatilor de joaci si a cel ingrijire, in curs de desfagurare. Existd 5 pasi specifici pe care-i poti executa a-i spori abilitatea de imitare: Pasul 4. Imitarea sunetelor. Pasul 2. Imitarea actiunilor cu obiecte. Pasul 3. Imitarea gesturilor cu mana si a miscarilor corporale/faciale. Pasul 4. Imitare si extinderea actiunilor. Pasul 5. Includerea jocurilor de imitatie in cadrul activitatii comune. in paginile urmatoare, descriem cum sa realizezi fiecare din acesti pasi. dam cateva idei de activititi pe care sa le incerci si iti suger ce poti face ca rezolvi problemele care s-ar putea ivi. Pasul 1. Imitarea sunetelor Rationament. Copii care incd n-au invatat cum si foloseascd cuvinte a comunica, au nevoie s construiascd un repertoriu larg de sunete, s& invete sd produc, intentionat, un sunet oarecare sau un sunet specific, pentru a obfine. ce vor (intr-un fel bine directionat), in final, au nevoie si infeleagd toata put vocilor lor, ca un mod de a realiza o varietate de teluri. Desi ne ocupam in de de dezvoltarea comunicarii verbale in Capitolul 13, aici ne concentram pe folosit de catre parinti a imitarii, pentru a realiza trei lucruri: (1) a ajuta coy i ob: propria vocalizare, (2) a spori frecventa sunetelor pe care ei Ie fac si (3) a producerea de sunete si vocalizari specifice, realizate de ei in mod intentionat. > Activitate. Sporeste sunetele copilului tiu prin ecou S-ar putea si-fi auzi copilul vocalizand, uneori ca rispuns la ceva ce intamplat, alteori — asa dintr-odat&”. Chiar daca nu esti sigur() ce inseamn sunet, imiténd sunetul copilului ii transmiti ca I-ai auzit si cf vocalizarea lui semnificativa si importanta. Prin aceasta ii spui ,,Te-am auzit” si ii dai import si inteles sunctului sau prin actiunea ta. incepi prin a te pozitiona in asa fel, i si iti vada fata. Apoi, imita orice sunet, de vocald sau consoana sau alte efé sonore pe care le emite copilul (cu exceptia plinsului, strigitelor smiorcdielilor), in timp ce se joaca cu vocea lui. Acum, asteapta si vezi daca produce sunetul din nou. Daca da, ai acum ocazia si-l imiti iarisi. Cu ai interschimb incoace si incolo, ai creat un joc de imitatie. Daca, in schimb, nuec eu 193 Sunetul, incearcd din nou, apoi asteaptd. Eventual, copilul va repeta sunetul i imitarea ta. Merit s& insisti asupra unor jocuri de imitare vocala, este un pas foarte important pe calea dezvoltarii vorbirii > Activitate: Canta cantece si joact-te, folosind cuvinte care rimeazit sijocuri care implica degetele ‘CAnd interpretezi un cantecel pentru copilul tau, accentueaza un cu- ie sau o fraza in fiecare vers. in felul acesta, il vei ajuta pe copil sd inceapa tiparul si partile importante ale unui cdntee. Ai putea cdnta sau spune acel Sau fraza-jintd putin mai tare, sau poate mai incet, pentru a-l ajuta pe copil stent la infelesul acestuia. Adauga gesturi si expresii faciale la marcarea Dupa cantarea cAntecului in intregime, timp de cateva zile, incepe si canti Pentru ca cl sa inceapa si-I recunoasca si chiar si te acompanieze. Ajungi tul sau fraza-tinta din cdntee si astepti, privind in expectativa la copil, in Ssta indicdndu-i finta. Copilul s-ar putea si spund cuvantul ipsa prin “4 unui sunet. Daca asta se intampla, este minunat! Cand il auzi, continua - Sau, in loc de acest lucru, cénd faci o pauz, copilul s-ar putea si fac mic, si-si balanseze corpul, si iti acorde o privire rapida sau sd ofere un tu prin care sa arate ca vrea sd participe. Daca face acest lucru, adaugd ! dupa gestul copilului si continua sa canfi, Aceasta abilitate asazd.o piatra lie in dezvoltarea vorbirii si este un tip de activitate foarte importanta Cultivarea imitarii verbale. Dezvoltd un repertoriu intreg de cantece si care implica degetele, impreund cu copilul tau. De exemplu, ai putea canta un cantec cum ar fi The Wheels on the ‘ofile autobuzului”, evidentiind o fraza-cheie, +The wheels on the bus go ‘and round, round and round/round and round ,Rotile autobuzului se rotese Jur; jur in jur; jur in jur, (desigur insotit de actiunea mainilor). Rotile lui se rotese.jur in jur prin tot orasul”.,.Jur in jur” este fraza-tinta. Dupa irea cntecului, o data sau de doud oti, vei canta, ,,Rofile autobuzului se {pauzi)...” si astepti, de data aceasta, ca el si facd un sunet sau cel putin un Semn non-verbal. Odati ce il efectueaza, repede si cu veselie continua si jur in jur, prin tot orasul!” Rezumatul Pasului 1 Dacii ai urmat si efectuat activitatile precedente, ai dezvoltat un nou obicei - 6 imita sunetele preverbale ale copilului tau ~ atat tu, cat si copilul vet rese in dezvoltarea unor jocuri de imitare vocala. Aceste activititi servese mijloc de pornire pentru sporirea abilititilor copilului de imitare vocala, iar dezvolta urmatorii pasi mai tarziu, intr-un alt capitol. Deocamdata, vezi ide acord cu majoritatea enunturilor din urmatoarea lista pentru verificare194 ‘STRATEGII ZILNICE FOLOSITE PENTRU A-TIAJUTA COPILUL SA RELATI Daca da, esti acum inarmat(a) cu abilitati importante pentru a-I ajuta pe coy si imite — competent pe care o va folosi in Pasul 2, Dac nu, inc experimentezi in timpul activitatilor de ingrijire si joacd, pana gsesti met si functioneze pentru fiecare din enunful Lista pentru verificare de activitati: Imitand sunete ____ Sunt atent(j) la sunetele pe care le face copilul meu. ____ La rfndul meu, imit sunetele copilului meu, atunci cénd le aud, incét el sa observe. ____ Am un repertoriu de cAntece si jocuri, care implica degetele, activititi de limbaj care ii plac copilului meu. ____ $tiu cand sa fae pauzi si si astept in aceste jocuri, pentru ca el dea un indiciu sau o vocalizare pentru a continua, Claire, in varstdé de 3 ani, are autism si, ocazional, scoate sunete, desi acestea nu sunt adresate parintilor ei. Acestia descriu sui ca fiind mai degrabé expiréri (ex.: ,,haa") decat incercari de a cor un cuvant si nu s-au decis cum sé raspunda. In timpul uneia din acti preferate ale lui Claire ~ sa faca figuri din plastilind, folosind fo taiat prajituri —tatéil ei incepe si numeascé formele tiiate si sa de actiunile, pe masurd ce faicea animale din plastilind. Adauga si sunt timp ce le ardta lui Claire: ,, Vite, Claire, un cael”, ,, Cayetul face ham- sau ,,Pasarea face cip-cip". Dupa repetarea acestei teme de cateva tatiil lui Claire trece la urmdtorul animal, findndu-l sus si asteptand- Claire sd imite sunetul. Ea nu imitd, dar, fard sé se descurajeze, continud activitatea. Apoi, in timp ce Claire se uité la masa si animalul pe care tocmai l-a format, ea scoate un adane sunet de ex} Tatal isi aminteste ce tocmai a citit in acest capitol si, ca réspuns, si el sunetul, Dupd cateva secunde, tatil lui Claire repeté din nou sui dar de data aceasta il face putin mai profund. Claire se uité sus la zdmbeste usor. Tatil repeti sunetul, exagerand si mai tare, iar Claire z4i larg. Acum tatal 0 intreabé pe Claire ,,Din nou?", iar cand ea se uité intens, el imita sunetul din nou. De aceasta data, ii spune lui Claire ., acum", si modeleazé din nou sunetul. Claire deschide gura usor, dar nu niciun sunet. Tatal completeazé el sunetul, iar Claire continua sd zaml Tata se intoarce la activitatea de joc cu plastilind si ridicd sus cdinele, din nou,,ham-ham”. in timp ce Claire se intinde sa ia cégetul de la tata, it din nou sunetul de expirare. Nu conteazé ca nu s-a uitat la tata in timpeu 195 Pacut sunetul Tard imac Sunetul ei, iar ea il re. 281 noi lai Peta. Elo imité iaragi, i | Vorbeasca £4 repetd la rindul ei Are loc astfel un schimb Socal! El este incéinta si H imitié sunetul, si apoi imité sunetul cainelui sham-ham", care ei ti place Malik este un baiegel de 26 de luni, cu autism, care nu scoate sunete, ny torbeste si pare cd saliveazii constant. Mamara spune céi nu se araté interesat inmod deosebit de jocuri cu juctrii preferd sé le suga sau sit le roada deedt 84 Se joace cu ele. Nu este hotirata de unde 8d inceapa invajarea de imitare Weald cu Malik, intrucdt ef nu manifesta interes pentru jocul cu jucérii si are abilitatile foarte imitate de vorbire si comunicare. Dupé recapitularea listei de activitati din Pasul 1, mama lui Malik Citeste despre eficienta practicérii fhe Locuri cu gura, prostesti, pentru a stimula 0 miscare motorie si emiterea de suncte, Ea decide sé le incerce deoarece folosirea juciriilor sau ebiectelor nu pare sa duet la un reclter ‘mai rapid cu Malik. Mama il pune pe Malik in scaunul lui, ton ea std jos, in fata baiete- lului, pentru ase asigura de pozitionarea faté in Saji. Incepe un joe spundnd poooaaahhh”, in timp ce tsi bate gura cu palm Malik se uita curios, dar i di vreunt semn de participare. Ea face sunetul din nou cu gura ei $i, de data asta, bate cu palma gura lui Maik Acesta nu scoate niciun sunet, day 431 deschide usor gura si timp ce bate cu palma, mai intéi Sura lui $i apoi gura ei, exagerind Gscutimea $i intensitatea sunetului. Continua vq alterneze intre gura ei si aura lui Malik, facind 0 pauza spre aci ofert randul lui Malik, sai vada el ii imita sunetul, Totusi Malik nu scoate niciun sunet, dar continués sé scoatd limba. Ca raspuns, mama decide sa modifice joeul 8 scoate $i ea limba, miscénd-o inainte si inapoi, in timp ce rosteste. aaahhhhh”. Ea adaugé o actiune diferita, si vada cum va raspunde Malik. El continué sé privease Makentral fata mamei si arata imeres fafa de Joc. Scoate limba din nou, Mama ta randul ei scoate limba misedndc sel repeta. Ea adaugé un sunet »aakh” la miscarea limbii, iar el scoate link, din now si face un imic. Ea este foarte entuziasmata de micul vans $i decide sé practice aceste Jocuri cu gura si in activititi de ingrijire, cdind Malik si ea se vor afla fata in fafa, cum ar fi schimbatul scutecului si la mese. In decurs de cdteva zile, 0 tmitd cu incredere atunci cand ea isi seoute limba.196 'STRATEGIIZILNIGE FOLOSITE PENTRU A-TIAJUTA COPILUL SA RELATIO! Pasul 2. Imitarea actiunilor cu obiecte Rationament. Imitarea actiunilor cu obiecte ale copilului tau ii atentia la ceea ce faci tu, iti oferd un vocabular specific legat de obiecte si pe care-l vei utiliza pentru nararea activitatii copilului tau si fi da lui sentis ca doi oameni fac lucruri impreuna — adica au o situatie de reciprocitate. A‘ se intampla prin efectuarea de caitre copil a unui alt pas: imitarea, Exercil trebui si mareascd intervalul de timp pe care il petrece copilul cu act coordonate social, sporind, cel mai probabil, motivatia lui de a imita actiunile! Cercetarea efectuata de unul dintre noi, autorii, (G.D.)!, a constatat cd atunci parintii imit cea ce fac copiii, copiii cu autism incep sa aibé mai mult vizual i zambesc la parintii lor mai des in timpul jocului imitativ. Imitarea actiunilor copilului tau folosind obiecte poate, de asemenea, natura flexibila, creativa si variatd a jocului micutului. Telul nostru in ace este ca acesti copii cu tulburari de spectru autist si fie atenti nu numai la obi pe care le tinem, ci si, mai important, la ceea ce facem cu ele, invatindu-2 imite pe altii le oferim modalitati de a invata singuri si, de asemenea, ne s-i invatdm abilitati noi prin modelare, deci le putem oferi noi modalitati de juca cu obiectele gi si-si extinda repertoriul lor de idei si actiuni. at aici sunt cdteva activititi pentru sporirea actiunilor de imitare a c: tau, efectuate cu obiecte. © Activitate: Foloseste jucirii perechi (identice sau foarte asemiinitoare) sau cu piese multiple, pentru a-ti invita copilul sai actiuni noi, repede si usor Pentru aceasta prima activitate, vei avea nevoie de seturi pereche de ot disponibile in timpul diverselor activitati, Asigur’-te cd esti chiar in fata copil si cd obiectele tale sunt pozitionate in fata obiectelor lui pereche. fa aminte rapiditatea cu care te misti in aceasté secventi de pasi, care implica imi copilului tau, va depinde cum rispunde copilul Ia fiecare din pasi. Dac captivat repede, se uit cum imiti si incepe si el sd-ti imite actiunile, ati p parcurgeti fiecare din acesti pasi in prima sesiune de incercare. Totusi, daca el te priveste sau nu imiti asa repede actiunile pe care le introduci, rimai mai timp la fiecare pas (cel putin 0 zi, daca nu mai mult), pani vezi rispunsul pe doresti, inainte de a trece la pasul urmator. Dawson, G.& Galpert, L. Mothers'use of imitative play for facilitating social responsiveness toy play in young autistic children. Development and Psychopathology, 2, 151-162, 1990.ieceu 197 ati seeventa pentru utilizarea jucdriilor perechi sau cu piese multiple: Incepe prin a imita actiunile copilului cu propriile tale materiale si etiche- *azi obiectele si actiunile pe care le foloseste el. De exemplu, daca ruleara _.masinutd inainte si inapoi, ruleaza itu masinuta ta inainte $i inapoi. exact fe fel cum face el. Cind copilul opreste masinuja, te opresti si tu. Cand Seepe din nou, incepi si tu. Copilul, probabil, va incepe si te pund la incer- Sare, ca si vada daca poate si te determine si faci orice face Zambeasca si chiar si aiba contact vizual, evident BE care 0 are asupra ta, aceea de a te determina si faci orice face el! Dupai ce ai imitat actiunile copilului tiu edt mai exact, o vreme. introdu io tate Supra actiunii pe care o efectuezi. De exemplu, ai putea rula masina Mai repede ori mai incet, sau rulezi magina pe corpul tiu, nu pe podea, si # mai departe. Fa pauza si asteaptd, expectativ, si vezi daca v; incepe in mod spontan si imite aceste variatii, in tot acest timp, aminteste-ti s Stichetezi actiunile (,Magina ruleazi! Masina rulea: repede! Masina ‘tuleazi incet! Masina se izbeste!”) Dupii ce ai efectuat mersul inainte si inapoi de Faitind actiunea pe care o face el sau o variate a acelei aetiuni +himbi-ti Sctiunea cu una diferita (cam cu acelasi grad de dificultate) si arat Sepilului noua ta actiune, intr-o expunere ampli. Ideal ar fi incepi prin a Setroduce o actiune pe care ai vazut deja cX\o face copilul eu alt ober De Gemplu, daca l-ai vizut altidata cé ruleaza si izbeste o magind, dupa ce ai ‘mitat rularea masinii copilului, ai putea incepe si 0 izbesti. Eticheteazi Ssflunea (,.Bang-bang”) si repet-o de cdteva ori. Dupa ce copilul devine Bieresat in ceea ce faci, asteapta, expectatiy, si vezi daca iti imita actiunea Tirodusi. Daca nu, ajuti-I (imediat) si te copieze. Pentru a-l face si tueze 0 actiune nous cu jucdria, ghideaz’-I usor in noua miscare, cu la ta peste mana lui. ti ce copilul a efectuat actiunea nous, lauda-I cu entuziasm gi lasdel si Se vrea, pentru un minut, cu jucdria, Imité-l de cdteva ori si apoi aratd-i # noua actiunea. Fa din nou o expunere ampla, asteapti ca el sf te imite uleazi-I s-o facd, daca este cazul, laudi- si, apoi, lasd copilul sa aiba ut. Acesta este cadrul-bazai 1 imitarea unor actiuni cu obiecte el. Ar putea si plicindu-i jocul si puterea (eva ori, imitand copilul - Activitate: Foloseste seturi duble de » jucirii iteva idei de folosire a seturilor duble de jucdrii pentru acl “ita pe copil imitarea: de instrumente muzicale—cum ar fi doua t ‘obe si douzi perechi de bete, doua sticle in care sunt graunt boabe de griu ori de orez ~ pot fi folosite198 ‘STRATEGII ZILNICE FOLOSITE PENTRU A-TI AJUTA COPILUL SA RELATI in activitati distractive cu actiuni diferite, Urmeazi actiunile copih timp de cateva repetdri si, apoi, modeleaz& ceva diferit, De exemplu, incepe jocul prin a bate cu palma toba ta cu betele tale, sau scuturi sti boabe, iar daca copilul nu tise altura in mod natural, atunci ajutd-l sa actiunea. Efectueaza actiunea la randul tau, din nou, asigurdnducte c& limbaj, efecte sonore sau chiar un cdntec. Apoi, £8 pauza si incurajeazi Si indeplineasci actiunea. Asteapta o secunda sau doua si vezi daca el copia. Dacd nu face acest lucru, stimuleazi-l site imite, aclameazivl i, imitare, lasi-I si se joace cum doreste, timp de cdteva minute. O alta cale, utilé pentru introducerea unui instrument nou, este ca Pistrezi ambele seturile de articole si si. modelezi pentru copilul tau igur/fi cd demonstrezi o actiune pe c: ci cl o poate face). Apoi, da-i instrumentul pereche pentru a imita (i dientul activ aici este sunetul interesant pe care-] face instrumentul actiune). Dac nu incearci repede sa te imite, stimuleazd-l s-o faced. inceared, dar nu prea reuseste, ajutd-l sa finalizeze imitarea, Comen entuziast(a) (ex.: Ai facut-o si rasune!”) si f& din nou acfiunea, Conti S-0 facefi cu randul si cénd aceste actiuni devin prea repetitive monotone, inverseaza-le: izbeste toba cu mana in loc de bat sau fol recipientul cu boabe pentru a lovi podeaua. Apoi, continuati, cu rand ajutd-l sa imite aceste actiuni noi. Jucirile cu piese multiple (cum ar fi trenutile, blocuri din cuburi, mingi Puzzle-uri) pot fi folosite pentru a invata imitarea cu obiecte, S-ar putea ai nevoie si limitezi piesele la doar cateva, pentru a-l ajuta si-si concen atenfia pe tine. Vezi ce actiune face copilul tau prima data cu obiectul apoi, imité-1 cu obiectul tdu, adiugind limbaj simplu pentru a activitatea. Dupa cateva imitiri in sir ale actiunilor copilului, elaboreazt variaza activitatea de pan acum, ardtind copilului ceva nou de facut obiectul. De exemplu, trenul tiu se poate izbi de cel al copilului sau deraieze de pe sine. S-ar i i aspectul distractiv. Apoi — . Copilul s& imite actiunea ~ el izbeste trenul su intr-al tiu sau di jos de pe sine. Apoi, revino la actiunea originala pe care o ficea copilul obiectul, dacd acest Iucru este necesar pentru a mentine interesul gi ateny si dupa cteva ture, exemplified iarasi actiunea noua si ajuta copilul imite. Urmeaza aceasta formula de imitare a actiunii apoi arati-i noua ta actiune (si Pot fi diferite lu jurare a trenului) si ajuta-I repede s-o imite. Extinde activitatea dincolo de timpul alocat jocului. Imitarea cu obiecte es © activitate care poate avea loc oricdnd copilul tau are in mani un obiec eu 199 Exista multe oportunititi pentru imitarea copilului la ‘orele de masa (Iuand inghi- fituri cu lingura, folosind mainile, band dintr-o cana, izbind lingura pe o tava etc.). Copii sunt deseori vocali si la mese, deci atunci ar fi un prilej dea imita sunetele pe care le scoate. Ora de baie oferd, de asemenea, multe oportunititi— activitati cu Jucirii de baie gi activitati cu apa (pleoscait, tumat, facut bule). Carti pentru copiii de 1-2 ani, care stimuleaza actiuni ale copilului (gauri de impuns, usi de deschis etc.), pot fi, de asemenea, utilizate. ~Acest tip de activitate este foarte avantajos pentru noi. Fiului meu i-a placut sa vada miscari noi, distractive, pe care vrea sa le faca si el cu magina (cum ar fi s& ne intrecem repede pe Inga marginile mobilei, sau izbindu-le pe jos, din nou). Deoarece pentru el activitatile erau distractive, se arata foarte interesat in a le copia. Sfat util * Ge faci cénd copilul vrea jucdria ta? Nicio problema: da-i jucdria $i ia alta, sau faceti schimb de jucaril ~ Dar cand copilul este aga de concentrat pe proprille jucarii incat nu acorda atentie Jucariei tale? Poti incerca sa petreci mai mult timp tocmai imitand ceea ce face el Majoritatea copiilor, in timp, vor fi interesati tocmai de faptul cd tu fi copiezi si vor incepe s4 observe ceea ce faci cu jucdria ta. Acordé-i mai mult timp copilului sa Tnvete jocul de imitare reciproca. Poti, de asemenea, pune propria ta jucdrie Geoparte si sd o folositi cu randul pe cea a copilului téu, pentru a va imita unul pe Celalalt, cu randul. De exemplu, poti lua obiectul de la copil,imité-! scurt, apoi da ‘napoi jucaria, ca sa facd $i el actiunea. Cand este randul tau, alterneaza intre oud sau trel ture de imitare a actiunil lui (pentru a-i pastra caracterul distractiv si motivant). Construieste 0 actiune noua pentru copil, pentru a te imita el, cu ajutorul tau, daca este necesar. * Fil constient() de numarul turelor pe care le faci (pastreaza un echilibru cu cele ale copilului), precum si de lungimea turei tale ( preferabil, sa fie scurta)! Cand co- pilulu i plac efectele pe care le creezi, atunci ai mai mult spatiu de migcare pentru 3 face ture mai frecvente. Daca nu, pastreaza-i turele scurte, echilibrate si fi Sigur(@) ca imiti ceea ce copilul face mai des, pentru a-! mentine implicat in actiune. Sfat util Citeste carti pentru copiii de 1-2 ani, intr-un limbaj simplu — denumeste actiuni si obiecte, Nu incerca sa citesti propozitii intregi copillor care inca Nu vorbesc. Vor objine mai mult din carte daca denumesti cea ce ei privesc gi fac.‘STRATEGII ZILNICE FOLOSITE PENTRU A-TI AJUTA COPILUL SA RELATIO! Rezumatul Pasului 2 Daca ai urmat si efectuat activitatile precedente, ai gasit noi metode folosi jucatiile si obiectele casnice, pentru a-l imita pe copilul tau sia ince inveti cum sa imite actiunile tale cu obiecte. Vezi daca esti de acord cu maj enunturilor din urmatoarea list pentru verificare. Daci da, esti inarmat(a) cu abilitati importante pentru a-l invata pe copilul tiu si imite actiuni competent pe care 0 va folosi in Pasul 3. Daci nu, continua si experiment timpul actiunilor de ingrijire gi de joaca, pana gisesti metode care sa functi pentru fiecare din enunturile de mai jos Lista pentru verificare de activitdti: Imitarea actiunilor cu obi Am seturi duble de jucarii si obiecte cu piese multiple, pe c folosese in jocurile si activitatile cu copilul meu. Imit in mod freevent actiunile cu obiecte ale copilului meu. Cateodata, modelez variatii ale actiunilor lui, precum si a dife actiuni de joaca, si stimulez copilul sa imite actiunile mele cu obi Copilul meu si eu, dim un obiect, de la unul la altul, atunci cand actiunea cu rindul, Sunt constient(a) de atentia copilului meu Ia actiunile mele si cnd pot sa fac ture mai lungi si cand trebuie si le mentin foarte s Am gasit oportunitai de a-l imita pe copilul meu de-a lungul ititii activitatilor noastre zilnice; a devenit aproape un autom: ina le efectua. Dar ce s-a mai intamplat cu Claire? Tara! lui Claire a continuat facé animale din plastiliné pentru a lucra cu abilitagile de imitare vocala lui Claire. Animalele pe care ea prefera sii le faci sunt un caine, o pis sia vitcufa, si acum, la réindul ei, va incerca sé le imite sunetele. Tatalui plitcea s-o ajute pe Claire sit invefe sé foloseasca obiectele in timpul de rutiné cu plastilind in loc ca ea doar sa-l priveasea, asa ca pregat cdteva ustensile diferite (taietor de pizza, sucitor si furculita) [di plastilind si formele de tiiat prajituri. El stie ca ea ar fi mai dispusa sa actiuni noi dacé acestea ar face parte din jocul ei favorit ~ privind cum fa el. El face un animal, si cdnd Claire aratii ca este gata pentru urmat tatal scoate sucitorul si netezeste plastilina. Apoi, ia forma-vicuta, i-o ci $i 0 ajuld si facd o viccuta, apoi imité mugetul vacii, iar ei fi place sun Tatil intinde iar plastilina $i ii oferd fetitet o pisicd. Claire o ia gio mfac eu 201 spre plastilind. El ii impinge usor, dar repede, mana, astfel incét forma de tdiat sa intre in plastilind, apoi scoate pisica si face sunetul de pisicd. Tot sa continud cu joaca, iar acum Claire pune formele pe plastiling atunci cand el it da una dintre ele. In urmétoarele cateva zile, el 0 va ajuta sa adauge pasul de netezit cu sucitorul la aceasta rutind. Dar ce s-a mai intimplat cu Malik? Va amintifi de Malik? El este bdiiefelul care tindea mai degraba sa pund in guré obiectele decdt sa se joace cu ele, iar mama lui a practicat jocuri cu gura pentru a-l incuraja sé scoata sunete. Pana acum, mama a constatat cd jocul il ajuta pe Malik sa scoaté sunetele ,,bbb”, ,,000" si ,,aah”. Chiar daca Malik nu se joacé cu obiectele, mamei nu-i place si sara peste acest pas. Dupé ce ea s-a gandit la acest lucru, s-a hotarat cd folosirea unei jucirii pentru ase juca cu randul, mai degrabé decdt seri duble, ar putea sa diminueze tendinja lui Malik de a pune obiectele in gura si chiar sé-I ajute sa invefe cum sé imite actiuni. Mama ia in considerare diferite jucarit si decide cé daca face ceva, cu o jucarie impinst Sau trasi, acest lucru L-ar putea captiva pe Malik indeajuns inedt sd nu mai vrea sii le roadé. Ea se decide pentru o racheta; céind apasd pe un buton, se roteste un cere din varful acesteia si aterizeazé pe podea. Mama asaza racheta ‘pe podea intre ea si Malik. Ea ii ‘Spune, ,, Priveste aici. Apasa.” Intre timp, cereul sare sus si aterizeaza la cétiva metri de Malik. Mama spune, Hai sii-l lum”, si il ia de mand pentru a culege cereul si a-l pune din now in varful rachetei. Mama spune iardi: , Priveste aici. Apasd.”, si cercul zboara iarasi in aer. De aceasti daté, mama aratii unde aterizeazé cercul si-i spune lui Malik, ,, Adu-l tu". Malik se uitd la cere, dar nu se ridicé imediat. In loc sé se ridice ea, mama asteapta gi-l incurajeaza pe Malik sé ridice cercul, ardtdnd cu degetul spre cere, sispune din now, Adw-l tu”. De aceasta data, Malik ia cercul, dar nul aduce mamei. Totusi, nici nu-l pune in gurd, deci este un progres. Mama muti racheta mai aproape de Malik si spune ,, Pune-l”, referindu-se la cere. Apoi, il ajuté pe Malik sa-l puna, dupa care ii spune , Apasi:”, indemnénducl s4 lanseze cercul. Dupi ce aterizeazé, Malik fuge acolo sa ia cercul si-l aduce ‘Inapoi sa-l puna pe racheta. Mama il ajuta, si impreund apasd butonul Acum, au un joc efectuat cu randul cu un obiect, desi mama nu crezuse 64 acest lucru va fi vreodaté posibil. A realizat cit folosind o jucarie amdndoi, cu randul, ar putea fi cea mai bund strategie pentru a construi repertoriul lui de joacd, prin care isi dezvolta mai multe abilitayi. Mama este asa de entuziasmaté de aceasta realizare, incdt se decide sa adage 0 actiune nouii la joc. Ea tine cercul ridicat la nivelul ochilor $i spune: , Cuct Te vid", si apoi il gadilé pe Malik, Ii place sa fie gadilat si i place variatia202 'STRATEGII ZILNICE FOLOSITE PENTRU A-TI AJUTA COPILUL SA RELATIO! in joc. Mama ia cercul data urmitoare, cand aterizeaza, si-l gadilé din Apoi, il ajutd pe Malik sé tind cercul la nivelul ockilor si spune: , Two pe mama”. Malik incd nu imita actiunea de unul singur, dar ris implicat in aceasté activitate si, la un semn al mamei, ghiceste act care urmeazd — sé fie gadilat. Mama decide sé facé 0 alta actiune, in ce-l gadild, pe care el ar putea s-o imite. Acum au actiuni multiple in jocului cu un obiect, pe care mama si Malik le pot face impreund. Pasul 3. Imitarea gesturilor cu mana si a migcarilor corporale! Rationament. in acest moment ai dezvoltat jocuri interactive, pentre invata pe copilul tau si imite sunete si actiuni cu obiecte, in timpul difei activititi. Urmatorul pas este de a-1 invita cum si urmareascd si si imite g cu mana si miscarile fizice, care sunt parte a cAntecelor tale si a jocurilor senzoriale. Aminteste-ti ca, in Capitolul 6, am vorbit cum s& construim j sociale cu anumite actiuni i cuvinte (cucu-bau, ,,aga de mare”) sau cdntece joc, care implica degetele sau alt fel de miscari (,,PZianjenul Itsy-Bitsy”, .P de piatra”/Podul Londrei, ,,Daca vesel se traieste”). Acum este momentul inveti pe copilul tau cum sa imite unele dintre diferitele gesturi, miscdri corpului si actiuni fizice, pe care le-ai facut in mod natural in decursul ac activiti{i, Practica urmitoarele strategii prezentate in timpul activitiilor senzoriale, familiare si plicute, pentru a-l invata pe copilul téu sa asocieze cuvinte si ritmuri ale céntecelor gi jocurilor cu miscari sugestive, care fac parte joc. De exemplu, ,,The Wheels on the Bus /Rotile autobuzului” se poate asocia) miscarea de a va roti brafele; cucu-bau ~ cu ascunderea fefei in spatele mai si, apoi, deschiderea lor cnd spuneti ,Boo!/Cucu”; si asa mai departe. > Activitate: invara-l pe copilul tau sa imite miscarile cu degete in timpul jocurilor si céntecelor care implica actiuni Aminteste-ti ca pana acum tu si copilul tau afi participat la jocuri soc fata in fata, in care ai inceput un joc fizic (gadilat) sau ai cAntat_un cant (Slippery Fish/Pestele alunecos”) si ai fficut pauzai la jumatatea_unui vers inainte de a efectua o alta actiune, asteptand, cu o anumita speran{a, un semn_ partea copilului, pentru a continua, Ai ficut acest lucru de o perioada de ti incoace, deci este probabil ca el si comunice usor acum, spundndu-ti sa conti sau ,,fi-o din nou”, cu ochii, prin gesturi, expresii sau sunete. indati ce copilul comunicd, in mod frecvent si usor, dorinta de a continua, poti incepe si concentrezi pe obiectivul de a-I invata si imite una din miscarile-cheie folosi ‘intr-un cAntec sau joc.cou 203 Jati o seeventa in care il poti invita pe copilul tau si imite gesturi/migcari Alege un cantec sau joc favorit, bine exersat, si apoi alege o migcare, usor de efectuat (mainile sus, mainile impreund, bate din palme etc.), dintr-o activitate care ii place mult copilului Invati-l sa imite acest ge: ; apoi, céind este timpul pentru a efectua gestul in céntec, incepe tu gestul si, apoi, opreste-te si ajuta Gindeamné) copilul si efectueze acel gest. 4-1 indemna inseamné a-i da si Putin ajutor, pentru a promova actiunea pe care doresti s-o realizeze. Indemnul poate fio atingere usoara pe acea partea corpului pe care doresti s-0 foloseasca copilul (atingerea cotului, pentru a-l indemna sa ridice miinile in aer) sau, daca este necesar, ii indrumi fizie corpul prin actiune (luandu-i mainile si aducdndu-le sus in aer). in timp, obiectivul este de a reduce treptat propria contribufie, De exemplu, daca i-ai ghidat mainile prin miscare, vei incepe si reduci din indrumarea acordatd pina cand abia ti atingi scurt coatele, pentru a-I incuraja si ridice mainile in aer, sau doar arati citre bratele sale. in cele din urma, vei dori si indepartezi complet indrumarea, pentru ca el si imite facand totul singur. Odata ce copilul a imitat actiunea cu putin ajutor din partea ta, continua Jocul, pentru ca el sa experimenteze plicerea acestui joc, ca ,.recompensi” pentru imitarea miscarii Incearca sA nu manvrezi mainile copilului dupa primele cdteva indemnuti Mai degraba, indeamné-| atingndu-i incheietura mainii, bratul, cotul sau umarul, astfel incdt el si nu creada cA ceea ce astepti este doar si-ti_ dea mainile ca sa ile misti. Intotdeauna continua cantecul dupa ce copilul a efectuat gestul, fie cw/fie fara ajutorul tu. Acesta este intéritorul sau recompensa. Invati-1 doar cate un gest o data. De exemplu, daca-| inveti ,,Paianjenul Itsy-Bitsy”, ai putea sd-1 indrumi si facd gestul ,pdianjenului”, punandu-l si aducd degetele ambelor maini impreuna, de mai multe ori. Poti si-l pui sa WH Sfat util Fil atent(8) nu numai sa indrumi corpul copilului in cursul migcilor, zi dupa % 2i, Acest lucru nu-l invata sa imite. Il inveti sa imite demonstrand, mai int, migcarea, dupa care astepti si incurajezi copilul sa te imite, Daca el nu Srecutd nicio versiune a gestulu, atunci ajuta-| fizic s-0 facd. Dar ofera cat de putin Ajutor posibil pentru a obtine o versiune a gestului si, in timp, diminueaz’ continu Sjutorul dat copilului. Acest lucru se numeste indemnare atenuata si este realmente portant pentru ca el sa invete sa faca miscarea pe cont propriu, Este mult mai bine $4 facd ol singur o imitare negliienté decat una perfecta, dar ajutatSTRATEGIIZILNICE FOLOSITE PENTRU A-TI AIUTA COPILUL SA RELAT! imite acest gest de fiecare data cand il folosesti. Dar nu vei incepe si un al doilea gest (,,.Down Came the Rain/Cadea ploaia”) pana nu efectua singur gestul ~Paianjen”. Vei continua si canti cdntecul gi sa fo toate gesturile tale de fiecare data, dar invati-l pe copil doar cate un rand, pana cand el va realiza aceeasi versiune a gestului, in independent, adesea si cu usurinta, Nu fii perfectionist(@). Cu eat mai repede face copilul cateva gesturi i independent, cu atat mai bine. Nu fii Preocupat(a) de faptui gesturile sunt partiale, ,neglijente”™ imari care |-ai incurajat si imite vocalize, Unele gesturi sunt folosite frecvent in multe céntece. De exemplu, bai palme pentru o prajiturd, ,Deschide-le, inchide-le” ,Daca esti vesel si asia”, Odati ce copilul incepe si imite batutul din palme intt-anul din on indeamna-l si o facd si in alte céntece care presupun folosiren asestar gest at se implied mai mult in practicarea si folosirea imitiri, eu at wet bi Tata cteva activititi suplimentare Pentru dezvoltarea imitarii gesturilor: Adauga expresii faciale (zimbet, bosumflare, plans fals, fete surprinse) actiunilor tale social senzoriale. Exagereaza emotiile, pentru a-i atrage a Spre fata ta si incurajeaza-l sa te imite. Evident, nu Poli, fizic, sa iti ajuti 84 zimbeasca, ori si se incrunte, dar poti da expresiei inteles prin limbaj actiunile tale, Totusi, poti atinge fata copilului tiu, ca un indemn, Pentru imitari faciale, va trebui sa folosesti migedri exagerate, dar ceva incetinite. De exemplu, cu un balon sa ent pentru balonase stipun, i Amber care are 2 ani, iubeste jocul cu baloane. Mama et incepe unfle un baton, incet si dramatic, si apoi isi ia guna de pe balon, se ita Amber si face gestul de suflare cu obrajti umflati. Fa face pauzé, astepti205 3 vada dacii Amber va imita gestul. Fie ei Amber imita sau nu gestul, @ spune ».Sufld baton”, umflandu-si obrajti dramatic, apoi produce last efect de sunet al suflatuui, sufa din nou balonul si-llasd sit cboare iru ca Amber si-l urmareasca. In eéteva zile, Amber va ajunge sd-si ufle obrajti si sit imite gestul (aproximativ) in timpul pauzei de asteptare. alte cdteva zile,rosteste si ea o versiune aproximativa a li ,sufla ica de-a imitarea de fete privind intr-o oglinda mare il ajuta, deseori, pe iI sa invete imitiri de fefe, cum ar fi suflatul, dispretul, un sunet pocniter: buzele, fete pupacioase si altele asemenea, si poate deveni o activitate te distractiva. cfiteva idei de folosit in acti tile zilnice, pentru a dezvolta resivitatea fetei sia voci copilului: timpul schimbatului de scutec ~ cand copitul este intins in fafa ta, cu pri '@ concentrata pe fafa ta — este un moment foarte bun si dezvolti expre- tatea fetei si voci prostesti, cum ar fi fefe de animal sau chemati, cantece alfabet sau numere, miscari ale limbii si fata punga. Pune o zinganitoare masa de schimbat scutece si foloseste-o pentru a face zgomote caraghioase In timp ce-I schimbi. Acum este si momentul si faci zgomote pe burticd, si joci -bau, si asa mai departe. de asemenea, joc de cucu-bau cu bluze, efecte sonore »pantofi mirositori, sosete mirositoare, picioare mirositoare”; burtici de Pupiicit; .Acest porcusor”, si asa mai departe. $i programele de masa ofera timp pentru fete mari si efecte de voce — pmmm, ce bun” si sunete pentru alimente delicioase; fete ,bleah” si sunete Pentru mancarea pe care copilul o respinge; sunete si gesturi de baut: suncte 5! gesturi pentru mancat; lins ceva bun de pe deget; foloseste limba pe o Inghefata sau un morcov cu unt de arahide. Cand copilul este pe scaunul inalt (pentru Iuat masa) si tu te afli in fata lui, esti in ce Posibild si-i atragi atentia spre fata si vocea ta, Reactioneaza cu mare zgomot la evenimente neasteptate, care au loc in timpul zilei i eticheteaza-le. Foloseste un ,uh-oh” mare si expresii de Suprizd cind ceva cade. Foloseste ,,uh-oh” si 0 expresie ampla cind Construiesti un tum si acesta cade. Exprima un ,poc” mare cand se izbese masinile. Cand copilul tau se raneste, spune Au, ai ficut au”, cuo expresie ampli, in timp ce-1 examinezi si-l alini. Apoi, pune un Pupic mare si Zgomotos pe ..auu”, cu expunerea ampla ,acum ¢ mai bine”. Atenfionare! Imitarea miscarilor faciale sia sunetelor este mult mai grea Pentru copiii mici cu autism decat imitarea actiunilor cu obiecte. Probabil ci-I fete a mai buna pozitie206 ‘STRATEGII ZILNICE FOLOSITE PENTRU A-TIAJUTA COPILUL SA RELATI vei vedea pe copil imitand actiunile tale cu obiecte, inainte sa imite corporale si faciale si cantece. Nu te nelinisti pentru aceasta —este m¢ obignuita de dezvoltare a imitarii la majoritatea copiilor cu tulburari de: autist, Doar continua diferitele rutine sociale senzoriale, adaugand in fiecare saptimana, mentinandu-le totodatd pe cele vechi, si, mai sau mai tarziu, copilul tau va incepe sa imite unele actiuni si sunete in acestora. Nu uita sa te astepfi ca el si le imite intr-o bund zi, continua si ajuta-ti copilul sa imite si, apoi, continua jocul distractiv. Rezumatul Pasului 3 Daca ai urmat si ai indeplinit toate activitatile anterioare, vei fi de: gesturi, migcari ale corpului gi, probabil, si citeva expresii ale fetei, astfel sa-ti ajuti copilul si imite in timpul unor activitati sociale senzoriale activitatilor zilnice. Vezi daca esti de acord cu afirmatiile din urmatoarea Dacé da, esti acum inarmat(A) cu aptitudini importante pentru o imitare vari cadrul unor jocuri sociale cu obiecte — cunostinte pe care le vei folosi la Daca nu, reincepe si experimentezi in timpul activitatilor de ingrijire gi de. pana cand vei descoperi metode care functioneazi pentru implinirea fi dintre afirmatii. Lista pentru verificare de activitati: imi ajut copilul prin imit gesturilor, a miscarilor corporale si a expresiilor faciale? __ Am descoperit activitati sociale senzoriale, care imi fac copi zambeasca. _____ Copilul meu imi face cu usurinta semne, atunei cand este randul continue activititi sociale senzoriale gi de cantat. ____ Cunose cel putin un gest sau migcare a corpului, in cazul fi activitati sociale senzoriale sau de cntat, pe care le pot © copilului meu, pentru ca acesta sa le imite. ____ Cunose cum si adaug expresii faciale si efecte sonore activi sociale senzoriale gi de cAntat zilnice, pe care copilul meu observe. ___ Stiu cum si fac pauza si sa astept, ca el sd imite actiunea fara ajul meu. ____ Stiu cand sa il ajut fizic (sau sa-1 ghidez), pentru ca el sa i actiunea.207 Ce putem si mai spunem despre Malik? Mama are cdteva cantece pe care le canta lui Malik (,, Twinkle, twinkle, little star” s1 Open, shut them"? in fiecare zi, in timp ce il imbraca, il schimba sau ii face baie. Mama incepe sa came ,, Twinkle, twinkle, little star”, in timp ce isi deschide $i isi strange degetele de la mand, pe parcursul fiecdrui vers. Ea decide cd acesta ar putea fi un gest relativ usor pentru ca Malik sit invete sil imite, Dupa ce canta tot cdntecul, il reincepe si face o pauzé la finalul primului vers, findnd mainile deschise in fafa. Mama asteapta sa vadé daca Malik igi va misca mdinile, avand vreo tendinta de ao imita (sa ridice mainile, sao gjunga pe mama cu mdinile si/sau sa isi stréinga mainile etc,). El nu face nicio miscare de felul acesta, dar continud sé o priveascd cu mare interes. Mama isi intinde méinile spre el si bate palmele ei peste palmele lui, de Cdteva ori. Apoi, ea continud céntecul. Cand ajunge la finalul acestuia, unde cuvintele ,, Twinkle, twinkle, little star” sunt repetate, isi deschide din nou palmele in fata lui si asteapta ca el sé le bata pe ale lui de ale ei. Daca fotusi el nu face acest lucru, ea ti deschide palmele $i le loveste de ale ei In urmétoarele zile, ea face acest lucru in mod repetat. Dupa cdteva zile, Malik isi atinge palmele de ale ei cdind mama isi pune mdinile én faqa lui. Mama este incdntata si bate din palme de dowd ori, in timp ce canta versul. Pupii alte cdteva zile, el nu doar isi atinge palmele de ale ei, ci $i incepe sd bata din palme. Mama este in extaz ca el incearcé pe cont propriu sa imite un nou gest, chiar daca nu o face perfect. Malik chiar invata! Pasul 4. Imitarea si extinderea actiunilor Rationament, Dezvoltarea variatiilor in jocurile de imitajie, in care fiecare er participa cu randul (fiecare, la randul sau), mentine jocurile interesante i putin repetitive, pentru 0 perioada mai lungi de timp. $i atentia copilului de tine va fi sustinuti mai mult timp. De asemenea, il invata si foloseasca intr-o varietate de moduri. Accasta mireste numarul de lucruri pe care lul tau le poate face cu obiectele si inlocuieste jocul repetitiv cu unul mai lex si mai flexibil, cu obiecte i actiuni sociale. De fiecare data cand copilul © actiune nous, face ca imitatiile lui viitoare sa fie din ce in ce mai usoare i automate. ©> Activitate: Adauga varietate Odata ce copilul tau imita usor si constant o actiune familiara pe care i-o lifici, poti incepe s& extinzi actiunile, astfel incét actiunea sau tema initial luceste, straluceste, micuta stea” si .Deschide-la? Prima ta actiune imitativa, intai tu, apoi el, si aga de Sau de tei or, in timpul jocului, stabileste tema, actiunea principa Dupa a ser pzenta ceva nou in imitatie — o varietate — , pentru a mentine int copilului si pentru a continua jocul cat mai mult. Procedand astfel il ver de asemenea, o actiune imitativa diferita, facdnd ca rutina sa devil avansati, lata cAteva idei pentru a introduce activitati variate: * Mai devreme, am vorbit despre folosirirea prin imitare a unui obi cite copilul téu, pentru a crea un joc imitativ, cu schimbare de roluri alternarea randului fiecdruia dintre parteneri. Odata ce copilul face a usor~ te imitd cand tu il imiti pe el —, arata-i o actiune noua, usoara si f interesanta, cut cu obiectul Tespectiv. Poate ii arati copilului tau cu sparga baloanele pe care tocmai le-ai suflat. Cum sa loveasca un umflat in aer, cum si se roteascd in timp ce se joaca ,,Hokey-pokey” cum sa izbeascd © masind de un turn de cubur, dupa ce le-a cons! Exemplul tau este primul, apoi inmaneazi-i obiectul, pentru ca el si te imita. Dacd nu incepe si te imite, atunci incurajeaza-1 si facd asta, entuziasm pentru cel mai mic succes al lui si, apoi, lasi-l si se joace acel obiect, oricum igi doreste, cam un minut. Apoi, repeti tot proc modelezi Actiunea 1: oferi copilului materialele pentru imitare; iti iei ra Pentru modelarea Actiunii 2; da copilului sansa si modeleze Actiunea. aclami sau aplauda, dupa care, las copilul si ia jucaria. Actiunea sti lativa (intaritorul), pentru ca el sa imite, este sa aiba obiectul dorit un timp, fara alte solicitari. Desigur, incurajarile fericite sunt, de asem © mare recompens§. * Variatiile sunt adesea mai atractive pentru copilul tau daca implica a simple, dar neobisnuite si interesante, asupra obiectelor: lipirea unui intr-o minge de aluat, sau agezarea unei mingi in partea de jos a unui labis in loc de partea de sus. il vei invafa sa imite aceste noi tipuri de actiuni,| acelasi fel precum am discutatinainte: ardtindu-i si explicandu-i in timp executi actiunea, asteptand, intervenind daca este nevoie, incuraja incercéirile lui de a te imita sau ajutandu- + Jucirii muzicale si alte rejele complexe de lucru (piste de te Si Masini, seturi de cuburi, seturi de constructie, recuziti pentru joc, Pi pahare, pala, Kintisoare, bratari,perie, pieptene etc.)fac eu 209 Jocul imitativ pe diferite teme, cu actiuni variate, deschide o cale excelentd Pentru a introduce jucdrii noi sau obiecte pentru care copilul nu are inca lodalitati de joacd, astfel incat tot ce exemplifici este nou pentru el. i vita pentru a-i explica copilului noi le foloseste intr-un mod prea ai urmat si ai indeplinit toate activititile anterioare, toate etapele pentru a explica copilului tiu di actiuni cu obiecte, gesturi, migcari ale corpului, ii $i in activitatile sociale senzoriale. $tii cu fiecare dintre voi asteptindu- © actiune si, dupa cateva etay vei fi parcurs toti le tipuri de imitatii expresii faciale), in jocul m sd schimbi rolurile cu randul, si si dezvolti o tema initial’ pentru Pe, stii um sA introduci o variatiune gi sa ivitatea spre a include alte tipuri de imitaii, pe care copitul poate si le i cut asa, esti acum inarmat(a) cu deprinderi importante pentru a Sopil si inteleaga jocurile de rol si activitajile desfisurate in conan, Daca Prin a experimenta in timpul de joaca si de activititi de ingrijir, pana I descoperi uncle metode care functioneaza pentru fiecare dintre aftr Lista pentru verificare de activitati: ‘Extind activitatea de imitare a copilului meu? Stiu cum si dezvolto tema pe parcursul actiunii de imitare cu copilul meu, in timpul activitatilor sociale senzoriale si de joc cu obiecte, Copilul meu poate imita cu usurinta cel putin un tip de actiune, fir ajutorul meu, in timpul activitigilor sociale senzoriale si de joc cu obiecte. Stiu cum si diversifie sau s& extin explica alte tipuri de imitatie, si de joc cu obiecte. Stiu cum si creez spectacole noi copilul meu, in timpul activitatil obiecte. id activitatea comuna, Pentru a-i in timpul activititilor sociale senzoriale si interesante pe care si le imite lor sociale senzoriale gi de joc cu Copilului meu ii par amuzante aceste diversificiri si inceare’, la randul lui, si imite actiunile, a'STRATEGII ZILNICE FOLOSITE PENTRU A-T] AJUTA COPILUL SA RELAT® Pasul 5. Includerea jocurilor de imitatie in cadrul ai tii cs in Capitolul 6, am discutat despre cele patru parti ale unei activitati zilnice: initierea, tema, variatia si incheierea/tranzitia. Acum poti vedea, cat de bine se incadreaza aici jocurile de imitatie. Probabil ai folosit d cadru de patru parti, fic intentionat, fie in mod automat, atunci ca concentrat pe activitatile de imitatie si pe variatiile din cadrul lor. Schema de joc despre care am vorbit in acest capitol reprezinta un & activitate comund, cu un inceput (materiale care ies in evidenta), 0 tema actiune este imitata) si una sau mai multe variafii, si-ti permite sa-l ii copilul tau cum s& imite. inc nu am discutat incheierea/tranzitia, dar ides ca aceasta si fie una organizata, asa cum ai exersat in Capitolul 6. Pe acestei crti, vom continua si-ti sugertim cai de a folosi cadrul activitatii ca si strategii de imitatie, pentru a-i inocula copilului tau alte deprinderi, utile evolutia lui. Imitatia si jocul de rol in timpul activititilor comune cent obiecte gi pe activititi sociale senzoriale, precum si in timpul unor variate de ingrijire zilnica, sunt proceduri fundamentale prin care copii mici invat altii despre limbaj, comportament social si moduri de functionare a obi Daca fi-ai insusit conceptele pe care le-am prezentat pind acum, inseam posezi cele mai importante deprinderi pentru a-l instrui pe copil si a-l aj mearga inainte, chiar dac3, deocamdata, nu vei merge dincolo de acest cap Lista pentru verificare de activitati: Includ imitatia in cadrul activitapii comune? _____ Activitatile mele de imitatie implica o perioada de pregatire, in copilul meu si cu mine identificam 0 tema a activitatii, ____ Facem citeva schimburi de rol, pe tema aleasa, imitandu-ne recip rind pe rand, sau juednd-ne la unison. ____ Dupi céteva repetitii, fie copilul meu, fie eu, diversificam sau ex dem tema, pentru a include actiuni suplimentare de imitat. _____ Atunci cd atentia copilului meu incepe s& scada sau cand act tatea devine prea repetitiva, de obicei facem o incheiere org zata/tranzitie — pundnd lucrurile deoparte, fiicdnd 0 tranzitie impreuna sau ficdnd alta alegere. ____ Folosese structura din patru parti a activitatilor comune cel pu uneori in timpul meselor, a schimbatului/imbracatului/baii/pet de culeare gi imi vad copilul cum incepe si-mi anticipeze pagii, in multe dintre aceste activitati.fac eu an Ce putem si mai spunem despre Claire: Claire si bunica au dezvoltat Cdteva jocuri functionale cu jucdrii $i cdteva activitayi sociale senzoriale de runtind, care includ diverse acte de imitatie. Una dintre activitafile favorite ale (ui Claire este atunci céind bunica imitdé modul in care Claire miscd 0 masinufd pe masuja de cafea, inainte si inapoi. Bunica ia o.a doua masinujd, se asazd vizavi de Claire la masa $i imité modul in care fetita ‘mised masinuja pe masa, spundnd ,,zum, zum, zum”, in timp ce executé Gcfiunea. Apoi, face o pauzd. Sa miste masinuja reprezintaé tema jocului de Imitatie, joc pe care Claire l-ainitiat. Claire se opreste si ridica privirea, in timp ce bunica face 0 pauzd. lar bunica vede in acest lucru 0 indicatie gi impinge masinyja pe masa din nou, ceea ce Claire imitii cu masinuta ei. Bunica repetd intregul proces. Observa insd, la Claire, o diminuare a interesului pentru acest joc, deorece nu mai raspunde sau nu mai participa lafel de energic ca inainte, Aceasta a devenit deja o abilitate pe care Claire © poate pune cu usurinfa in practicd. Asa cit bunica incearcd o variatie. Asazéi un lemn lung pe masufa, cu unul dintre capete sprijinit pe un teane de cart, isi asazd masinuja pe capétul de sus al scdndurii de lemn si last masinuja liberd, sa cada in lungul acesteia. Claire urméreste procesul cu mare interes si isi misc masinuta din nou pe masa. Bunica ii capteazé atentia, lasd din nou masina sa cada liberd in lungul lemnului, face o pauzi, $i apoi o ghideaz pe Claire sa facé acelasi lucru, ajuténd-o sé agseze ‘masinufa pe capdtul de sus al paralelipipedului din lemn, Claire da drumul masinufei in lungul lemnului, iar bunica isi exprima bucuria cu glas tare. Bunica face acelasi lucru cu masinuta ei si, apoi, incepe sé 0 ajute pe Claire, dar Claire reuseste ea insagi, iar bunica isi exprimd din nou bucuria cu glas tare. Claire isi concentreaza acum atentia asupra noului joc si cele doud se imitd reciproc, una pe cealalté, timp de cdteva runde. Bunica isi da seama cé ea si Claire au construit tema i variatia in cadrul jocului lor imitativ. Observi, de asemenea, un numir de imitatti pe care Claire le realizeaza, inclusiv pe cele ale noilor actiuni, dar $i perioada de timp in care Claire se poate concentra asupra rutinei de -joc si de cate ori Claire executis actiunile (oportunitati de invijare). Aceasta strategie i-a permis bunicii sao invefe pe Claire mai multe in cadrul jocului decét ar fi Putut si 0 invefe daca ar fi ramas la o singura tema, Lui Claire ii place varianta descrisd mai sus si a invafat sa imite dupa ce a experimentat de edteva ort in cadrul jocului; bunica isi da asifel seama cé ar fi necesar sit i propund: lui Claire o noud idee, cu care sd-i capteze interesul. In cazul in care lui Claire nu-i place o varianté dupa cateva exemple, bunica se poate reintoarce la impinsul masinutei pe masa timp de o runda sau doué si apoia ie 'STRATEGII ZILNICE FOLOSITE PENTRU A-TIAJUTA COPILUL SA RELATE sd incerce o varianté diferita — de exemplu, sa loveascd masinufele’ altele sau sé le impingd cdtre marginea mesei i sé le lase sa cadé Bunica injelege cd scopul general este sd extind durata jocului im e, pe cat posibil, mai multe miscari imitative ale masini inainte si inapoi, si si integreze oportunitasile de imitatie vare indaté ce Claire incepe sé-si piarda interesul, fie ci jocul isi pierde terul interactiv sau devine in mod accentuat repetitiy, bunica este p sd declare ,, gata” si sd modeleze actiune de rearanjare a masinufelor in cutia cu masini, faicéindu-i semn lui Claire sa procedeze la fel ~ draguy al activitatii in echipa! Rezumatul capitolului ‘in cadrul acestui capitol ne-am concentrat asupra iti poti ajuta copilul sa te imite pe tine sau pe ceilalti. Am incey arta ct de important este pentru copil ca tu s&-l imiti pe el — sau sunetele pe care le emite. Apoi, am discutat cateva tipuri d imitatie: imitatii ale actiunilor cu obiecte (cele mai simple pentru ‘sunetelor, imitarea diferitelor copilului, pe parcursul unei zile. Apoi, am discutat importanta ac Variatiei in cadrul imitatiei, pentru a evita transformarea lor in actiuni caracter repetitiv prea accentuat. Am subliniat cat de bine se rutinele de imitatie intr-o structura cu patru parti pentru rutine de comune: initiere, tem, variatii si finalizare/transfer. i, in final, am tionat faptul ca rutina imitativa din cadrul activitatilor comune se foarte bine oricarei rutine de ingrijire zilnicd a copilului — nu doar in jo cu jucarii sau cu alte obiecte si al rutinelor sociale senzoriale (in cAntece), ci si in timpul programelor de masa, de ingrijire, citit activitatile din gospodarie. Fiecare actiune de imitare constituie 0 ocaz de invatare si, plasand aceste tipuri de jocuri in cadrul tuturor act copilului, poti mari considerabil numarul de oportunitati de invatare pe c copilul tau le are.| Lista de pe frigider Scop: Sati inveti copitul cum si imite diverse actiuni. Pasi: Y Imiti jocul copilului tau cu obiecte si asteapta de la el sa te imite la randul sau. % Imitd vocalizitle_ si sunetele pe care le emite copilul si asteapti de la el sd te imite la randul sau. ¥ Utilizeaza sugestii pentru a incuraja imitarea, dar eli- mind-le rapid! 7 Nu astepta perfectiune; accept aproximarile copitului tau. ¥ Fa din jocurile imitative jocuri comune, interactive, cu doi parteneri de joc, tu si copilul, imitandu-va cu rindul, angajind mini-conversatii, Y Utilizeaza structura in patru pasi a activitatii comune, pentru a varia actiunile imitative ¥ Utilizeaza céntece si activitati sociale senzoriale, pentru a dezvolta gestica imitativa a copilului. Fii in centrul atentiei copilului tau. Din am Eary Start for Your Child with Autism, Copyright 2012 by The Guilford Pree |Capitolele 4-8 au oferit elementele de constructie care constituie pentru invaitare a copilului tu. Daca ai urmat si pus in practica aceste s! inseamna ca ai realizat foarte mult si, cel mai probabil, ai observat o considerabili a capacitatii copilului de a se implica intr-o activitate, de a cor side a asimila, Felicitari! Acum, dorim sa iti prezentim unele principii ale dului in care invata copii. Puteti utiliza aceste principii fundamentale it mod flexibil, in situatii noi, pe masura ce copilul tiu avanseaza si se con! situafii de invajare inedite pentru el. intelegand antecedentele (ceea ce a declansat un comportament), coi tamentele (actiunile pe care copilul le executa pentru a atinge un se consecintele ~ ACCs-ul invaarii — poti motiva copilul pentru a-l invita chiar mai sofisticate comportamente, pe care tu doresti ca el sa si le ins de la a juca un rol pana la a incepe sa vorbeasca. Aceste principii se bazeaza pe stiinta analizei comportamentale (ABA). in capitolul 1, am explicat faptul cd ABA este aplicatia stiintei de a ir cum sa ajufi oamenii si-si insuseasca noi comportamente sau si le modi cele existente, inclusiv prin reducerea frecventei comportamentelor-probl. Folosim aceste principii ~ ACCs-ul invatarii — in toate capitolele lucrarii de De ce analiza comportamentala aplicata este atat de importantdé? Am definit ce inseamna analiza comportamentald aplicati, dar poate nu constient(a) de faptul ci aceasta nu reprezintd 0 modalitate specifi interventie. Accasta este 0 neinfelegere frecventi, ABA este aplicarea sti215 tru infelegererea si modificarea comportamentelor specifice gi are la se abordiri de interventie timpurie pentru copii, Discrete Trial rile discrete), Metoda PRT (Pivotal Response Teaching), Modelul Interventie Timpurie, Programele de imitatie (Reciprocal Imitation Wajarea Incidentala (Incidental Teaching) si Invatarea prin stabilirea ieu Teaching) — toate aceste metode aplicd principiile ABA. tutilizat si tu! Daca ai urmat capitolele pana la acest punct, incercdnd tegiile din fiecare, in cazul copilului tau, I-ai invaifat un numar de alte cuvinte, |-ai incurajat si-si insuseascd noi abilitdti, astfel ca tale de a-l invita s-au dovedit fertile. Pentru cd ni s-a parut a fi un Hos pentru parinti sa invete noi uzane pentru a interactiona cu propriul ‘ut o trecere in revista a acestora, fard a folosi termenii tehnici ai ABA, dea te stimula si pornesti pe acest drum. Dar adevarul este c& insusi tul tau a fost modelat de principiile invatarii! $i tu ai urmat »tegulile” Aoi comportamente; ai incercat strategii noi gi recompensa aplicarii fost bucuria simtiti cand fi-ai vazut copilul invatand de la tine, chiar in tai. O foarte buna motivatie, nu-i aga? este momentul sa intelegi ,,regulile” invatarii intr-un mod mult mai ce, foarte probabil, te va ajuta si constientizezi 0 multime de lucruri: ificatia si scopurile care stau la baza comportamentului copilului tau in care situatii diferite pot conduce la, sau sugera, comportamentul lui tau incare evenimente diferite care urmeazii comportamentului copilului constituie sau nu in recompense pentru copil, in functie de compor- I acestuia ce ai infeles cum functioneazi ACCs-ul invatirii pentru a construi setul curent de comportamente ale copilului, vei dispune de instru- ca (1) s&-1 inveti pe copil noi moduri de comportament, mult mai varsta lui sau mai acceptabile (incurajénd comportamentele dezirabile \du-le pe cele indezirabile); (2) sa cresti numarul de oportunitati de Copilul tau, care sunt, in mod potential, prezente in activitatea lui Zi; $i (3) sa iti ajuti copilul s& profite la maximum de oportunitatile de care i le oferi. intampli in autism? cu autism raspund la ACCs-ul invafirii la fel ca tofi ceilalti, dar trei autismului solicita 0 concentrare mult mai explicit asupra invai in cazul celorlalti copi‘STRATEGI ZILNICE FOLOSITE PENTRU A-TI AJUTA COPILUL SA RELATE. 1. Copiii cu TSA nu sunt tot atat de interesati ca al copii sa le cere celor din jur. Cei mai multi copii constientizeaza plicerea sau n Parinfilor, ca rspuns la ceea ce fac sau spun ei. Astfel, aprobarea sau de, Pirintilor le serveste copiilor, in mod natural, si-si modeleze compo Copii hind motivati sd atraga interesul sau aprobarea parintilor. Copiii cu insd nu sunt in general constienti de consecintele comportamentului lor si de: nu sunt atat de predispusi sa facd ceea ce adultii ar dori. 2. Copiii cu autism sunt mai putin interesati decit ceilalti copii impartasi experienfele cu ceilalti. Cei mai multi copii mici relation ceilalti avind contact vizual, zimbind, dand sau aritind obiecte si indie Parintilor obiectele interesante pentru ei, De exemplu, la virsta de 12-18 h mai multi copii vor incepe si arate catre obiecte care li se par interesante, denumeased, privind apoi spre parinti pentru a le impartisi tritile gia le Ceea ce observa. Dorese si le atraga atentia si si obtind rispunsul acestora. tip de comportament insi~ comportamente de relationare, de atentie comi Sunt rare in cazul copiilor mici cu TSA. Fara aceste instrument in repertori copiii cu TSA pierd 0 cantitate enorma de informatii de limbaj si sociale, insusese un numar urias de experiente legate de relationarea cu ceilalt, Din Tmotiv, este imperios necesard insusirea modalitati de a stimula, la copilul ta cadrul multora dintre strategiile invafate, ceea ce este cunoscut ca atem relatiile interpersonate sau atentie comund. Ne concenttim in mod asupra acestui tip de atentie in Capitolul 10. -Fiul meu era mai putin interesat decat alti de a fi independent, dar devenit din ce in ce mai interesat de a fica sora Iui sau ca pristenii pe care vedea facdnd lucruri atractive. Prima oara am observat acest lucru atunel sora lui topaia, sust ti decat comportamente de amuzament (a fost capabil sa ‘inceapa, de curand, ‘un curs de taekwondo, fapt datorat capacitati imbunatatite de a se modela dupa afi, astfel incat sa aiba un comportament adecvat in cadrul grupeil Multe dintre activitatile mentionate it copii (de exemplu, atunci cand copii cooperativ $i imitatia.”socupam de tehnics 217 3. Copiii cu TSA ii imita pe ceilalti mai putin decat alti copii de varsta fae. Cei mai multi copii par si aiba un scop intern in a fi ca ceilalti, isi © bucurie a lor in a face ceea ce fac semenii lor gi in a face acest lucru in independent. Un copil din afara spectrului TSA vrea sé manevreze lingura singur, s4-5i pund singur sosetele gi pantofii, si faci la fel de bine ca fratele re. Am auzit mulfi parinfi ai unor copii cu autism spundnd: Cred cd i-ar plicere ca eu si-l imbrac [sau hrinesc, schimb sutecul etc.] o viata intreaga: deloc domic sf fie independent sau si faci lucrurile singur.” Copii cu Pot sd imite o persoana in manevrarea unei jucdrii sau sa ajunga la prajitura © dorese ~ cu alte cuvinte, si ating’ un scop —, dar, in general, nu doar a fi” ca altcineva, Para acest scop puternic, un copil cu autism nu face uz ilititi pe care vede ca altul le utilizeazi, astfel incat el rateaza procesul de comportamentului social sau adaptativ prin observarea celorlalti, De am alocat atita timp invatarii imitatiei in Capitolul 8, punand in evidenta itatea de a invita copilul si-si construiascd 0 motivatie puternica side a-1 si fact ceea ce fac altii De ce exist o problema? Fiind mai putin interesati sa placa altora, si-si impartageasca experientele cu Si sZ-i imite pe acestia, copii cu TSA nu valorificd o multime de oportunitati ACCs-ul invatarii, prezente in activititile zilnice de ingrijire si joc, care zeazii majoritatii copiilor prilejuri constante de invatare. Pierderea semnalata eflectati de intarzierile in dezvoltare ~ a limbajului, a gesticii, a abilitatilor = avea grija de propria persoana si a jocului social. Acestea sunt aspecte ale lului in autismul timpuriu, intrucat copiii cu autism au dificultati in utilizarea iunilor sociale ca oportunitafi de invaifare, cei apropiati lor trebuie si dea oportunitati de invatare un caracter mai explicit. lati vestile bune: este il S4 inveti un copil cu autism si recepteze cu bucurie lauda celorlati, sa se fe sd relationeze si sa ii imite pe ceilalti! Pentru a transforma acest deziderat litate, intr-o multitudine de circumstante si referitor la un set mai larg de rtamente, trebuie si cunosti principiile de bazi ale procesului de invatare, c&rora vom stiru Atunci cand Molly 0 vede pe sora ei mai mare, Tina, ludndu-si lapte din frigider, tipd si se repede la Tina sai ia laptele. Tati ii spune Tinei: ,,Sora ta vrea niste lapte, Da-i-l ei pe al tau $i ia-fi tu altul.” Tina, cooperanta, ti intinde lui Molly paharul cu lapte si isi ia altul. Ce s-a intémplat in toata aceasta situatie? Comportamentul nepotrivit al lui Molly, incluzénd fipatul yi smulsul paharului cu lapte (ca urmare a antecedentului care const in‘STRATEGII ZILNICE FOLOSITE PENTRU A-T] AJUTA COPILUL SA RELAT) faptul c& vede 0 alta persoand cu paharul de lapte), are insa, 0 ct pozitiva pentru Molly, sau un intaritor: si-a atins scopul, obtindnd li care I-a dorit. Data viitaore cand va vedea un pahar eu lapte si il probabil ca va tipa si il va smulge. Un tata bine-intentionat, care fine ‘ui si it inpelege dorinyele, a recompensat, in mod gresit, compo neadecvat al ui Molly, ceréindu-i surorii ei sé ii, dea paharul ei cu lapte. cum vei vedea, aplicdnd principiile invatarii descrise in acest capit putea schimba in mod esengial finalul unei situatii ca aceasta. ™ Ce poti face pentru a intelege gsi a explica copilului ACCs-ul invatarii Sunt sase pasi specifici pe care-i poti realiza, pentru a aprofunda A( invatiri si, apoi, a-l invata pe copilul tau noi abilitati si comportamente Pasul 1. Observa cu atentie ceea ce face copilul tau, comportamé litera C va fi notatia utilizata in continuare pentru compor Pasul 2. Alege recompensa; notatia Cs este folosita pentru con Pasul 3. Stabileste ce s-a intamplat mai intai; identifica elementul precedat comportamentul; A este notatia pentru antecedent. Pasul 4. Asambleazi acum ACCs-ul invatarii impreund. Pasul 5. Utilizeazi ACCs-ul pentru a creste oportunitatile de inva copilului tau si pentru a-1 invata noi abilitati si compo Pasul 6. Schimbi comportamentele nedorite. Pasul 1: Observa cu atentie cea ce face copilul tau, comporta ‘su —C este notatia pentru comportament. Rationament, Orice comportament are 0 motivatie si respect 0 an legitate. Cu alte cuvinte, toti copii fac lucrurile pe care le fac dintr-un motiv. in spatele fiecirei actiuni pe care copilul tau (sau oricare altul) o real exist’ un motiv — un scop al acestui comportament — si, indiferent cat neobisnuiti este actiunea, ea are 0 logicd, un motiv din cauza cdruia pers face. Acest lucru este valabil atat pentru ceea ce spun oamenii, cat si pentru ce fac; este, de asemenea, valabil gi pentru ceea ce nu fac. Atunci cdnd iti copilul ficdnd ceva care nu are niciun sens pentru tine, stai si te intreaba: , este scopul Iui?”. Deseori, te vei limuri si iti va fi clar care este scopul sau acestui comportament derutant. Orice comportament este functional — ai functioneaza pentru o anumiti persoand; in general, are urmari pozitive ea. Vom intra mai tarziu in detalii privind aceste aspecte, dar pentru moment iade tehnica 219 urmitoarele reguli, care si te ajute si infelegi motivele care pot un anumit comportament al copilului tau. Ja 1. Ne concentrim asupra a ceea ce fac copii — asupra comporta- ~ nu asupra a ceea ce ,,stiu” copii. Nu masurdim succesul nostru Pornind de la ceea ce ajung sa stie copiii, ci mai degraba pornind de la jung si faca sub forma unei activitati de rutin’, De ce? Deoarece copii Pot spune ce stiu, iar ceea ce noi dorim sa-i invatam sunt comporta- il de insusit din cauza autismului ~ modul in care actioneaza in relatia comunica in relatia cu altii, cum se joace cu obiecte si cum participa # zilnice. Referindu-ne la un asemenea copil, este firesc si ne punem 0 ge genul ,,Foloseste el furculita?” si si primim de la parinte rispunsul 5-0 foloseasca. Dar preferd sa foloseasca mainile; ins’, daca ti_vom i furculita pentru a lua o imbucdturd.” Raspunsul la intrebarea pus ‘Aideci nu, pentru cd a sti cum sd faci un anumit lucru nu este similar cu fucru, iar tipurile de abilitati pe care copiii cu autism trebuie si le invete folosite tot timpul, independent, fara ca cineva si trebuiasca si le ceard ‘determine sd le puna in practica (abilititi ca acelea care tin de limbaj, Joaca cu alfii, formule de salut adresate celorlalti, impartisirea unor ). Astfel, atunci cand ne concentrim asupra a ceea ce fac copii cu im despre Comportament observabil, consecvent. $i existd totdeauna iri sau functii care se afl la baza comportamentului lor, construit, pe experientele anterioare. Regula 2. Oamenii fac ceca ce fac (a) pentru a obfine ceea ce dorese, le face plicere; sau (b) pentru a evita ceva ce nu doresc, ceva ce le este Pare prea simplu pentru a fi adevairat, dar acestea sunt singurele doud uri sau functii principale pentru comportament. Copilul tiu se ‘intr-un anume fel deoarece in trecut acest comportament a functionat fie ine ceva ca recompensi, fie pentru a scipa sau a evita 0 experienta care sau ceva ce |-a impiedicat sa-si atinga scopurile. Activitate: Observia comportamentul copilului tau Sugerim sa iti gisesti timp, cateva zile, si observi unele dintre tele copilului tau si si reflectezi asupra scopurilor sau functiilor din r comportamente. Incearca si faci observatii asupra_urmitoarelor a de activitai intentionale: joc cu jucarii sau cu alte obiecte, joc social, Activitati de autoingrijire (baia/imbracatul/schimbatul/culcatul), activitati si activitati gospodaresti. Aceasta nu inseamna ca trebuie sd te asezi cu de notite pe margine si sa consemnezi observatiile. inseamna si petreci‘STRATEGII ZILNICE FOLOSITE PENTRU A-TI AJUTA COPILUL SA RELATI ‘Scopurile in comportamentul copiilor Comportamentul copilului Scopul comportamentului copil [si ridica privirea si se uita fa mine Vrea ca eu sa-i dau jucéria Arata céinele Vrea ca eu sé fac ,Ham-ham” ‘Spune ,ajutor” $i-mi agazé jucairia in mana Vrea ca jucdiria sa functioneze din Tipa si strange jucaria cand se apropie sora lui Vrea sé pastreze jucaria si s8 nu i-0 cedeze surorii Tipa $i se vita la bufet Vrea o prajitura de pe bufet Din Am Early Start for Your Child with Autiom. Copyright 2012 by The Guilford Pres.94m de tehnica 221 timp acordind atentie comporta- Sata i Copilului tau si activitatilor pe care ; * . s Aminteste-ti; un comporta- inn interval de 18-20 de mi- | yg a - ment este o ac e obser- diferite citcumstanfe. Observa si fa Sear vabila, intentionala: tipete, ‘insemnari asupra catorva Compor- | plénsete, ingfacarea unui obiect, intin- Semnificative, pe care copilul tiu | derea spre el, vorbitl, proven in, ara, cat i asupra unora pe care ai | este un sentiment sau o stare: roatny le vezi mai des (de exemplu, si-1 Sebaiat, Neatent, avand dureri sau ind .Mama”, zimbindu-ti sau : Si ti se aseze in brate). Noteaza, de . comportamentele pe care nu le agreezi si le diminuezi. |, Pe acelea pe care ai dori mai »Sd-ti formezi ochiul” pentru comportamentele copilului te gdndesti la scopurile din spatele acestor comportamente. incearca sa att comportamentele Pozitive, cat si pe cele negative. Pentru inceput, I include si cateva exemple. Poti face copii ale acestui formular, daca de mai mult spatiu. imatul Pasului 1 ai urmat si desfagurat activita tile precedente, stii de-acum in ce fel sa rile care stau la baza com Portamentului copilului tiu. Acest pas de infelegere a functiei Urmatorul pas va aborda care semnalizeaza si ituatii. Pentru moment, “iu. Daca da, dispui acum de instrumente importante pentru a infelege dintre scopuri si comportament — pe cate le vei utiliza in Pasul 2, Daca aceasta parte a lucririi, petrece mai mult timp cu observarea copilului observatiile cu 0 persoana apropiata care te Poate sustine. Ramai in and cand iti va fi usor sa identifici scopul din spatele comportamen- ilului tau, intr-o diversitate de situatii.‘STRATEGII ZILNICE FOLOSITE PENTRU A-TIAJUTA COPILUL SA RELATION: Lista pentru verificare de activitati: Observ in mod eficient comportamentul copilului meu? ——— Am petrecut mai mult timp observand comportamentul copilului si am elaborat o list cuprinzind cele mai semnificative mani comportamentale ale lui. ___ injeleg diferenja dintre un comportament observabil si interpr unei stiri (de ex.: plans = comportament, oboseali = stare). —— Toate insemnarile din lista mea vizeazi comportamente obs nu stari. ___ inteleg scopurile care stau la baza unora dintre comportame imperative ale copilului meu, __— Infeleg scopurile care stau la baza unora dintre comportam indezirabile ale copilului meu. —— Am observat cdteva dintre comportamentele circumscrise celor tipuri de activitate orientata spre un scop. Pasul 2: Alege recompensa; Cs este notatia pentru consecinta Rationament. Consecintele sunt raspunsuri contextuale la comport: unui copil. in functie de acestea, copilul ar putea si utilizeze, iaragi, comportament, pentru a-si atinge un anumit scop. Uitd-te la exemplele din de la pagina 229. in primul exemplu, copilul se apropie cu bratele ridi privind in sus. Scopul copilului este si fie ridicat in brate. in cazul in care Pi il ridica in brate, scopul copilului a fost atins. A aparut o consecinta po: (recompensa sau intiritor). Comportamentul copilului a avut succes pent sia atins scopul. Recompensa (a fost ridicat in brate), obfinutd ca urmare a copilului ~ cu brajele ridicate si privind in sus ~a crescut (a intirit) sansele a folosi din nou acest gest, pentru a fi ridicat in brate. A aparut astfel o opor de invatare. Un comportament dezirabil (C) — un gest fra echivoe, in acest ~ a fost urmat de o consecinta Pozitiva (Cs). Cu alte cuvinte, comportament fost rasplitit, sau intarit, prin ridicarea in brate a copilului scopul copil Atunci cand utilizim termenul oportunitate de invatare in lucrarea de fata, referim la urmatoarele aspecte: o circumstand in care I+ ajutat pe copilul tau produca un comportament dezirabil sau si isi insuseascd o abilitate si i-ai asi; © tetompensai ~ de regulé, recompensa consta in satisfacerea scopului pe copilul doreste si-| atinga.socupm de tehnice 223 Exist’, de asemenea, consecinte pentru comportamente nedorite. SA alergi Hl, si-I consolezi si si-i acorzi atentie atunci cénd jipa este o reactie parin- Spica. Daca insa scopul copilului, atunci cdnd tipa, este sa obtina atentia ta, lu-i atentia in aceasta situatie reprezinta pentru copil o consecinta pozitiva itor pentru fipat. Ti transmite lui mesajul ca tipatul reprezinta un mod de ige atentia, Copilul tau va incepe probabil si fipe si data viitoare cand va . deoarece o dat aceasta actiune a fost incununata de succes. Evaluarea injelor care urmeazi comportamentelor copilului tau reprezint& al doilea Intelegerea motivelor pentru care el face ceea ce face. fadiferent dacd este vorba de comportamente pe care le apreciem (sa se 10s, si verbalizeze) sau de comportamente pe care nu le apreciem (tipat, comportamente repetitive, strigat, fugit afard, aruncatul lucrurilor pe lovit), comportamentele sunt mentinute de intaritori. Termenul tehnic © consecinfa care mareste sansele ca un comportament si se repete este - La fel ca in exemplul precedent, in care copilul fipa sai se acorde atentie, eonsecintele pe care noi le considerim negative” pot intari compor- Arspunde unui copil care tipa reprezinta de fapt o intarire pozitivir, in care copilul si-a atins astfel scopul. i analiz’im alta situatie. Vom continua s ne concentra asupra {ipa- din pirintii lui Jordan, de 4 ani, copilul descris mai sus, incearea sa-I inti. Se apropie de copil cu periufa de dinti in mana. Copilul incepe si tipe tul in care este atins si se pomeste o adevarat’ lupti atunci cand mama Amcearci si-i introduca periuta de dinti in gura. Nu il pot, deci, spiila pe dinti i sunt speriati. Ce s-a intémplat in acest caz? Scopul lui Jordan a fost si spalatul pe dinfi. Tipetele si lupta lui sunt rasplatite prin faptul ca reuseste Aminteste-ti din prezentarea noastra anterioar’ ca exist, fundamental, ii in cazul unui comportament: objinerea a ceva dezirabil si evitarea a irabil. Exemplul de mai sus este unul de recompensa sub forma reusitei © situatie, Termenul tehnic in acest caz este intdiritor negativ. Consecinta menea, 0 intirire— Jordan a obtinut cea ce voia —, dar prin indepartarea potrivnic; de aici termenul ,.negativ”. Exemplul anterior, in care Jordan tia parintilor prin tipat, este unul de intiritor ,pozitv”: a obtinut conse- i. Atit obfinerea a ceva placut, cat si evitarea a ceva neplicut intireste centul prin intermediul cdruia copilul incearca si-si ating scopurile. in * Prezentm o regula important de avut in vedere, atunci cand observi ‘le comportamentului copilului tau. Regula 3: invitarea de noi comportamente apare ca raspuns la le acestora. Ai utilizat aceasta regula in cadrul procesului de invatare in224 STRATEGII ZILNIGE FOLOSITE PENTRU A-TI AJUTA COPILUL SA RELATIONEZS fiecare dintre capitolele de la inceputul Partii a I-a, a lucrarii de fata. De fies data cand i-ai acordat copilului ocazia si faca o alegere, si chiar a facut-o, el .spus” care a fost scopul pe care I-a urmérit: sa aiba lucrul ales. Atunci cand invatat sd-si intinda bratele pentru a fi ridicat in brate, ai observat ci urmar acest scop pentru ca s-a apropiat de tine si a indicat intr-un anumit mod ci ac este scopul urmarit. Apoi, ti-ai intins bratele yi ai obtinut reactia doritd ~si-a i siel brafele (noua abilitate pe care doreai si-| faci sd si-o insuseasca). Dupa ce: intins bratele (noua abilitate), lai ridicat in brate. Procedand astfel, ai asigi atingerea scopului urmarit de el. Ridicatul in brate a fost (si este) recompensa intiritorul pentru noul comportament — intinsul brafelor. $i acesta este un int pentru ca il doreste, este scopul lui. © Activitate: Ce comportamente doresti sit recompensezi? De fiecare data cAnd ii oferi o jucdrie doritd, un fel de mancare preferat, intreprinzi 0 activitate plicuta cerut de copilul tu, recompensezi 0 anum actiune pe care el tocmai a executat-o inainte de a primi ceca ce ii oferi tu. D inainte plangea, tu vei recompensa tocmai acest lucru. Daca s-a uitat la tine, recompensezi acest lucru, Daci nu s-a uitat la tine, exact pentru a comportament il recompensezi. Daci a smuls ceva din mana cuiva, acest gest ¢ cel pe care il recompensezi. {i intaresti orice actiune sau comportament pen care tu il recompensezi. Avand aceasta idee in minte atunci cand interacti cu el, vei putea fi educatorul potrivit pentru formarea si dezvoltarea copilul incearcd sa te asiguri cA triieste consecinte pozitive pentru comportames dezirabile, incearcd si te asiguri ci nu obtine consecinte pozitive pentru co portamente indezirabile. = Regula 4. Comportamentele care nu sunt intirite se vor stinge in tim indepartarea tuturor consecintelor pozitive sau a recompenselor unui compe tament il vor skibi in timp (fi vor reduce frecventa) printr-un proces numit stin; Stingerea are loc atunci cand toate beneficiile pozitive ale unui compo! sunt eliminate. Ce se mai intimpli eu Molly: Tata! lui Molly decide sé nu om recompenseze atunci cdnd ea tipé pentru a obfine obiectele care in a moment sunt la sora ei. O invata pe Tina sa-i intoarca spatele surorii ei si plece atunci cand Molly tipa si incearcét sd éi ia un obiect. Tinei ti pare bin de intorsdtura pe care au luat-o lucrurile; se duce in camera ei si inchide us atunci cand Molly incepe sé fipe. Dupa o sdptimand, Molly nu mai alearg’ Ta sora ei sd-i ia lucrurile, in schimb incepe sa se ducd la parinti si si tr de ei, pentru a obtine ceea ce doreste. Parintii decid ci aceasta este 0 for mai bund de comunicare si ii permit sa ii conducd la dulap sau la frigider: In-decursul unei siptdméni fipatul si smulsul obiectelor din mana altei persoane uu stins. Comportamentul nu isi mai atinge scopul si, ca atare, este ndonat, iar Molly descoperdi un comportament nou, mai functional pentru , unul care are mai mult succes in a 0 ajuta sa atingé scopul dorit — “indu-i pe paringi catre obiectul pe care il doreste. Paringii 0 urmeazé git eplinesc dorinyele, astfel incdt acest comportament nou este acum réiyplatit in consecinjele pozitive pe care le are. ingerea poate, de asemenea, s scada si comportamentele dorite. fata un clasi Alycia este mama lui Max, un copil cu TSA, si a surorii mai mici a tuia, Kerry. Alycia ti spune lui Max sd-i cearé lui Kerry jucaria, in loc 0 smulga din mand. Max ti cere lui Kerry lanterna. Kerry ti ignora a. Astfel, Max nu este recompensat pentru faptul ca a cerut. Dupa trei “ari, Max ii smulge jucaria, Smulsul jucariei este recompensat prin lca acum are jucaria, desi cererea lui a fost ignorata. Daca aceasta ie continud, el nu va mai incerca sé ceard. Comportamentul care lude cererea va fi repede stins, daca nu are succes si mu il ajutét si-si 1g scopul. In consecinfa, va continua sd smulga obiectele dorite din 1a altora, deoarece in aceasta acfiune a avut succes. o alti abordare a situatiei de mai sus: Ce se mai intampli cu Kerry si Max: Max ii cere lui Kerry sa ii dea na. Kerry il ignora. Alycia intervine, ii ghideaza lui Kerry mana cu na catre mana lui Max si se asigura cd acesta primeste lanterna sa lui Max a fost rasplatita. Dar ce putem spune despre Kerry? Are si nevoie de o rasplata pentru ca i-a dat lanterna, Din fericire, Alycia mai 0 ofera lui Kerry, imediat dupé gestul acesteia. Kerry 0 o lanternd si ‘sie mulfumita. Astfel, Kerry a fost recompensaté pentru ca i-a dat rna fratelui ei, ca raspuns la palma intinsd a lui Max, adicé la cererea E Fiecare copil a fost recompensat pentru un comportament dezirabil. ist vorbind, nu este totdeauna posibil si avem un alt obiect la dispozitie cedea totdeauna ca se va declanga o lupt pentru o lantern, o furculita, sau 0 jucarie), iar cerdnd fratelui mai mare/surorii mai mari s& ajute, la lantern sau la un alt obiect, poate duce la o multime de resentimente fratelui mai mare/surorii mai mari. Ar putea ajuta si obtii cooperarea frafi, Explicd-le ce faci pentru a-I ajuta pe fratele/sora lor cu TSA si comunice si de ce acest lucru este important. Astfel, daca vor renunta la226 STRATEGII ZILNICE FOLOSITE PENTRU A-TI AJUTA COPILUL SA RELATI lun obiect, se vor simti mandri (0 recompensa) si sunt liudati de tine recompensa). Alycia ar putea incerca si si dea copiilor alt obiect, sa soli Jucarie lui Kerry (sau lui Max), odata cu multe laude exprimate ves imbrajisari, atunci cand obiectul solicitat fi este inmanat celuilalt cop consecinta pozitiva). ™ Regula 5: Existé si un alt mod in care consecinfele pot comportamentul in decursul timpului. Atunci cand 0 consecinta (in gen negativa) urmeazi unui comportament, avéind drept rezultat 0 scadere a fre acestuia — aceasta este pedeapsd. in acest caz, pedeapsa nu inseamni trin copilului la colt sau ceva aseminator. Pur si simplu se refera la o conse nedorita pentru copil (sau adult) si, ca urmare, conduce la 0 reducere a comportament care a precedat in mod direct pedeapsa, Ce se mai intimpla cu Kerry si Max? Sa ne imagindm ea dup Sa cerut in mod politicos sa ofere o jucirrie si dupa ce a fost ignorat. ‘a la repezealii juciria. Kerry pardseste repede camera ludnd $i jue nepermitindu-i lui Max sd o pastreze. Max incepe si planga si ple. Alycia, care spune: Asta se intémpla atunci cand insfaci o jucarie”- sanse mai mici ca Max sé ingface jucdria data viitoare, deoarece acest: de a lua jucaria la repezeali, a dus la o consecinfa negativa si nepli a pierdut accesul la jucérie In limbajul tehnic, comportamentul su pedepsit. Din nefericire, frat nu doresc s4 rasplateasca intotdeauna corespunz: Solicitéri dragalase, politicoase, Mi-am indemnat fica mai mare sa isi incures fratele oferindu-io jucarie, dar este greu pentru ea sa renunte la jucarile la {ine foarte mult, chiar gi atunci cénd fratele o roaga frumos. Cu toate acestes imi doresc ca el sa fie rasplatit intr-un fel pentru cererile sale politicoase. creat un sistem care pare sa functioneze. in cazul in care flica mea are ojuce Pe care intr-adevar nu doreste s4 o impart cu altcineva sub nicio forma, 2 a va trebui sa {ind jucdria in camera ei, ca s8 nu fie vazuta de fratior. Daca. Joacd cu o jucarie in oricare incapere din casa, atunci sa fie dispusa sa io jucaria. in cazul in care fiul meu ia la repezeala o jucarie pe care nu o po avea, i-o iau eu, astfel incat sa nu se certe cu sora mai mare (avem o reg Conform careia niciunui copil nu i se ingaduie s& insface jucaria, chiar ¢ Celalalt a luat-o in mod necuviincios). Daca fratele fi cere politicos, atunci mea trebuie sé fie dispusa sa il lase s8 0 vada si chiar s& i-o dea, dar 0 po cere inapoi imediat (de exemplu, daca se afla in mijiocul unui joc si nu do Sa fie intrerupta). Daca fiica mea cere politicos jucaria tnapoi, atunci fiul trebuie sa fie dispus sa coopereze si sa retumeze jucaria. Flul meu a deve foarte disponibil in a-si impairti cu sora chiar si jucarile sale cele mai dragi.yocupam de tehnica Sfat util: scurta recapitulare a terminologiei Gi) Cénd in comportament este urmat de indeplinirea unui obiectiv, o consecinta pozitiva, acesta este intarit. Cand, in mod obisnuit, nu este urmat de un eveniment corelat cu obiectivul, comportamentul se stinge. este urmat de un eveniment nedorit, care duce la pierderea obiectivului, tamentul este sanctionat. {i sanctionarea slébesc comportamentul care in mod obignuittinteste spre Intérirea il consolideaza. Comportamentele intentionate ale copiilor sunt idate sau slabite de consecintele ce urmeaza raspunsurilor lor. Pedeapsa si stingerea, ambele duc, in timp, la un declin comportamental, consecinfii nedorit’ este, tehnic, o pedeapsa. Pentru un copil ciruia i se nu” saul snu acum”, cand un parinte pune deoparte un obiect pe care el si-l far un frate ia obiectul si il impinge pe celalalt atunci cand se apropie si ©, toate pot avea consecinte traumatizante — consecinte nedorite care A unui comportament intentionat. > Activitate: Continua sit observi comportamentul copilului tau Pentru acest exercitiu, ia-ti o zi sau doud, ca si ai rigaz de observare, acordind consecintelor comportamentelor copilului tu, apreciate in functie de ivele lui. Gindeste-te daca consecintele comportamentului sunt compatibile ivele copilului si, in caz afirmatiy, s-a realizat o intarire (B); dacd a rezultat int nedoriti/sanctionare (S) sau dacd nu a avut niciun fel de consecinta de obiectiv si astfel a dus la stingere (St). in formularul de la pagina 229, te c& ai inclus exemple atat de comportamente sociale dorite, pe care copilul foloseste (contact vizual, gesturi, sunete sau cuvinte), cat si de comportamente nedorite (ex.: urlete si aruncari de obiecte). Pentru toate acestea, aminteste-ti *torul reprezinti reusita obiectivelor copilului. Uneori, chiar un comporta- ‘are la suprafata pare un raspuns negativ la comportamentul copilului (corec- Mustrarea etc.) poate fi un intdritor in cazul c& ajuta copilul si-si indeplineascd ivul (ex.: supirarea unui frate mai mare Poate folosi ca intaritor pentru fratele ic, cAruia fi place sa isi vada fratele suparat). Fa mai multe copii ale acestui daca ai nevoie de mai mult spatiu, Rezumatul Pasului 2 Daca ai urmat si indeplinit activitatile precedente, acum stii cum sa 1” consecintele ce urmeazai si si intdresti, sanctionezi sau elimini anumite famente ale copilului tau. Acest pas continua procesul de infelegere a i comportamentului copilului tiu, luand fiecare situatie in parte. Urmatorul fi cum si ,observi antecedentele ce duc la comportamentul copilului, in dintre aceste situatii, dar, pentru moment, verifica daca esti de acord cu celeSTRATEGII ZILNICE FOLOSITE PENTRU A-TIAJUTA COPILUL SA RELA Consecintele comportamentului copilului tau ‘sunt compatibile cu scopurile lui Comportamentul copilului Obiectivul copilului Consecinta: I, St S-a intins $i s-a uitat la mine! A dort sa fie luat in brate ‘Mi-am luat copitul in A aratat cu degetul spre caine $i s-a uitat la mine A dorit ca eu sa spun sau sd fac ceva ‘Am spus: »E un catelus. Cafelusul spune har ham’= A spus ,ajutor’ $i a pus Jucaria in ména mea pentru ca eu s- 0 repar A dort ca jucéria s8 functioneze din nou ‘Am reparat jucdria $i ‘napoiat-o copilului mew A tipat sia apucat rapid Jucaria cand s-a apropiat sora lui A dorit sa pastreze jucdria gid nui-o ia sora lui Sora a plecat si copilul ‘88-$i pastreze jucdria — ‘Mea condus la usa A dorit sa iasa ataras eam spus nu" sinu a lasat sa iasé- S ‘S-a uitat la fratele séu care so juca cu un puzzle si vocaliza A dorit sa se joace cu puzzle-ul Fratele -a ignorat — St Din An Early Start for Your Child with Auism. Copyright 2012 by The Guilford Press,de tehnic’s dintre afirmatiile de pe lista urmatoare. Dacd da, acum esti inarmat(a) ini importante pentru infelegerea relatiei dintre obiective si compor- ~ cunostinte pe care le vei utiliza in Pasul 3. Daca nu, revizuieste aceasta *» petrece mai mult timp observand si discuta observatiile tale cu o alta care te sustine, Réimai la acest nivel pind cand pofi vedea cu usurinta ele si tipul de consecinta care se afla la baza comportamentelor copilului 0 varietate de situat Lista pentru verificare de activitati: Identific consecintele comportamnetelor copilului meu? —— Mi-am petrecut ceva timp observandu-mi copilul si am aleatuit o listi cu cateva dintre comportamentele lui. — Toate comportamentele de pe lista mea sunt comportamente obser- vabile, nu stari. —— Am alcatuit o list cu obiectivele si cosecintele ce urmeaza unora dintre comportamentele dorite ale copilului meu. —— Am alcatuit o listé cu obiectivele si consecintele ce urmeazi unor comportamente de nedorit ale copilului meu. —— Am putut clasifica cele mai multe consecinge ca intariri, stingeri oti sanctionari. ——— Am observat céteva comportamente, obiective si consecinte, in cele mai multe din cele sase tipuri de activitati-tinta. soe Pasul 3. Stabileste ce s-a intamplat mai intai; identificd elementul Precedat comportamentul. A este notatia pentru antecedent Rationament, Am discutat despre doua principii importante pentru invajare: tia comportamentului este de a cdstiga sau evita anumite experiente: infele ce urmeaz comportamentului intiresc sau slibesc utilizarea sa situatie pe viitor. Acum este timpul s& discutiim despre cel de-al treilea prin- ieie, pentru infelegerea si schimbarea comportamentul 3) Evenimentul petrece chiar inainte de a avea loc un anume comportament este declan- sau stimulul care face si se intmple acel comportament — antecedentul i comportament. Regula 6. Comportamentele au loc ca rispuns la un stimul, numit de ea antecedent. Antecedentele sunt adesea observabile in mediul copilului pilul tiu_vede ceva ce isi doreste (0 acadea) sau ceva ce nu-si doreste‘STRATEGII ZILNICE FOLOSITE PENTRU A-TI AJUTA COPILUL SA RELATIO: (flaconul de medicamente). El aude un zgomot (cand se deschide usa la ceea ce inseamni ca tata a venit acasa. El vede un caine de care ii este fried in bucdtaria bunicii si observa raftul unde ea tine mereu cipsurile. Antec pot fi, de asemenea, simfite: lui ii este foame, este obosit. Degi, adesea, acordaim multi atentie consecintelor comportamentului, sane concentram la fel de mult si asupra antecedentelor. Daca ne gandim laum portament pe care dorim sa-I dezvolte copilul nostru, trebuie si descoper eveniment din mediul inconjurator — ce stimul — declanseaz& acel nou co tament. Apoi, trebuie si ne asiguram ca metoda noastra de instruire se axe conectarea noului comportament cu stimulul antecedent corespunzator. in mod, putem folosi antecedentele in situatii diferite pentru a declansa coi mentul pe care dorim si-I obfinem. De asemenea, putem evita sau indeparta antecedente, pentru a reduce sansele ca un comportament nedorit s& aibi loc. Ce antecedente avem in vedere? Este usor si te concentrezi consideratiilor verbale. Ne dorim si-i vedem pe copiii nostri comportandu- cum gandim ca este bine. Totusi, pe parcursul acestui text, te-am_ajutat si fole si indicii nonverbale ~ sau gestuale — ca antecedenti. Ai demonstrat, de exen ci folosirea jucdilor (A) astfel inedt copilul si te imite (C) a avut drept rez un efect interesant (Cs). Ai ardtat (indicat) cu degetul ceva (A), astfel incat si priveasca sau si recupereze (C) acel ceva”, pe care si-l dorea (Cs). A\ tun joc cu urmarire, alergare, si apoi te-ai oprit (A), astfel incdt copilul s& te u (C), $i inchei prinzandu-I si aruncandu-l in aer (Cs). Ai inceput un cdntec & place copilului tiu si ai facut o miscare din degete (A1) sio pauza (A2), dup copilul a imitat (C), si apoi ai continuat cantecul (Cs). in toate aceste exer utilizat gesturi — comunicari nonverbale — ca antecedente. Probabil ca, it etapa, esti destul de abilitat pentru a proceda astfel. Observa un alt punct important: comportamentele pe care dorim si le copiii nostri sunt abilitati independente ~ pe care alti copii le practica fara a nevoie de instructiuni sau indicatii din partea altora. Jucatul independent, m la toaletd atunci cdnd e nevoie, intémpinarea/salutarea unui parinte atunci a acesta vine de la servici, oferirea unei jucarii surioarei, atunci cdnd ea 0 cet acestea sunt doar cateva situatii, din multe altele care pot fi, in care asteptim: partea copiilor mici sa se comporte astfel, incat indicafiile din partea parintilo nu fie necesare, Daca observi cu atentie fiecare dintre aceste abilitati comple desfasurate independent, vei vedea functia, cat si intaritorii implicati. Copia joaca independent, deoarece le face plicere aceasté activitate (intarire po: Copiii utilizeazd toaleta independent, deoarece in felul acesta evita situ neconfortabile sau neconvenabile, cum ar fi udatul hainelor (intarire negat® si, de asemenea, pentru laudele celor din jur, pe care cei mici le primese cdde tehnica 231 aceasta sarcind complexa (intarire pozitiva). intémpinarea unui parinte uce la 0 impartasire reciproca de afectivitate (0 rasplata pozitiva), partirea jucariilor eviti conflictele (intarire negativa) si dezvolta 1 sociale placute (intarire pozitiva), Acestea sunt lanturi de comporta- Sine insusite, pe care copiii le pot desfisura fara instructiuni; dar, atunci fost invatate pentru Prima dat, au existat antecedente clare si recompense Pentru fiecare dintre ele. Copiii cu TSA pot, de asemenea, invata aceste Somplexe si le pot indeplini in mod independent atata vreme cat exista ite clare si consecinte de intarire pentru ele. Tu ai invatat toate acestea, capitol dupa capitol, din partea a Il-a a cartii de fata daca doresti si formezi la copilul tiu 0 noud abi te, dar esti ne- de antecedentul — stimulul — be care ar trebui si-I folosesti? O cale ‘2-ti da seama ce antecedent si folosesti pentru a sugera un comportament peri stimulul care a declangat acest comportament, pentru cei mai multi de aceeasi varstd cu al tau. Ori de cate ori ¢ posibil, ne dorim sa folosim cu autism pe care alti copii le folosesc. Daca nu Ia scoala, la bisericd, la bacanie sau in alte medii. Bricteni si membri ai familiei la ce stimuli reactioneazi copiii lor Utilizand Smtecedente pe care si alti parinti le utilizeaza cu copiii lor, vei vedea casi va putea intelege asemenea indicii. De aceca am sugerat si folosesti un = gesturi tipice (desi simplificate) cand lucrezi cu copilul tau, Cuvintele si pe care le folosesti, precum si jucariile, cfntecele, jocurile sirutinele zilnice ai aplicat sunt cel mai probabil acelea pe care alti membri ai familiei gi = de prieteni le folosesc de asemenea. invatandu-1 pe copilul tau aceste siraspunsuri tipice, in situatile zilnice si impreuna cu obiectele casnice ‘in jurul vostru, toate astea fae si fie mult mai usor pentru copil si invete i, de antecedent-comportament, pe care si altii le folosese. Copilul tau e trebuie si raspunda multor oameni, nu doar catorva, si in diverse situati, aceea in care este instruit, Ce se mai mai intdmpli cu Max si Kerry? Stimulul sau ante- ul pentru insfacat, in cazul lui Max, a fost observarea lui Kerry, care ira jucdndu-se cu lanterna, Acesta este comportamentul tipic pe care iti prescolari il manifest ca raspuns la evenimentul anteredene jucéria doritt? Da, intr-adevar, dar ideal ar fica fiecare si isi astepte randul, Astfel inedt 4 procedat corect cdnd I-a indemnat pe Max sa-i ceara ui lanterna, dar si sé astepte randul. Recompensa tipica pentru Wared ficutd este si capete un rand (sa astepte sai vind randul) pentru bucura de jocul cu obiectul révnit‘STRATEGII ZILNICE FOLOSITE PENTRU A-T1 AJUTA COPILUL SA RELAT intelegerea antecedentului la un comportament al copilului Comportamentul copilului A intins bratele $i s-a uitat la mine A aratat spre céine Mi-am intins méinile pentru a-mi copilul in brate Am intrebat copilul: ,Unde e A spus ,ajutor” $a pus jucaria in méinile mele, pentru ca eu s-o repar A tipat sia tinut jucdria langa piept M-a condus in bucétirie si mi-a orientat mana spre frigider ‘Am intrebat copilul: ,Ai nevoie de a simi-am intins méinile sé fau ju S-a apropiat sora, araitandu-se interesaté de jucarie I s-a facut foame Din dn Early Startfor Your Child with Autism, Copyigh 2012 by The Guild Press233 Scopul in exemplul dat a fost acela de a-l invita pe Max ci atunci cand 0 Kerry cu o alti jucirie (A — antecedent), el trebuie si solicite si si-si randul (C — comportamentul), sperand ca va fi rasplitit dupa cum fi este (Cs — consecinta). Ia in calcul comportamentele gi antecedentele din de pe pagina alaturat, Completeaza cu ceea ce ai observat la propriul tiu “A mai multe copii ale acestui formular, dacd ai nevoie de mai mult spatiu. tumatul Pasului 3 ic ai urmat si indeplinit activitatile precedente, acum poti ,.vedea” itele care determina comportamentele copilului tiu in diverse situatii. Pas continua procesul infelegerii ACCs-ului unor variate comportamente ilului, in tot felul de situatii. Urmatorii pasi vor avea ca scop si reuneasca i aflat/invatat pentru a favoriza sau schimba comportamente si abilitati pe ilul tu le foloseste spre a-si implini obiectivele. Observa daca esti de cu cele mai multe afirmatii din lista urmatoare. Dacd da, acum esti 4) cu abilitati importante pentru intelegerea relatiilor dintre antecedente ment — cunostinte pe care le vei folosi in Pasul 4, Dacd nu, revezi seetiune, petrece mai mult timp observand si discutd observatiile cu cineva sustine. Rami la aceasta fazi pana cand vei putea vedea cu usurintd ntele ce preced comportamentul copilului tau, in situatii diverse. Lista pentru verificare de activitati: Identific eu antecedente pentru comportamentele copilului meu? ___ Am petrecut ceva timp observandu-mi copilul si am creat o list de comportamente ale lui. Toate cele de pe lista sunt comportamente observabile, nu stari. fnteleg antecedentele, scopurile si consecintele ce stau la baza unora dintre comportamentele dorite ale copilului meu. ___ infeleg antecedentele ce stau la baza catorva dintre comportamentele nedorite ale copilului meu si consecintele acestora. Am observat 0 serie de comportamente gi antecedentele lor in cele mai multe dintre cele sase tipuri de activitati-tinta Pasul 4. Asambleaza acum CCs-ul invatarii impreund mament. Am discutat pana acum despre principiile de baza ale ACCs-ului ii (insusirii) si, dacd ai incercat exercitiile precedente, inseamna ca ai comportamentul copilului tau in aceeasi manierd in care o fac specialistii iu. In pasul 4, urmeaza si reunim diferitele secvente ale ACCs-ului.comportamentele intention: reprezinta mijloacele cele mai efi indeplini obiectivul, intr-o inconjurator; dorite sau nedorit aceleasi rej gasit pentru printr-un indiciu din mi ale ~ ele actioneaza, Observe comportamentele sociale dorite sau nedorite iciente pe care copilul tau le-a ituatie semnalizata ite, ele sunt function: > Activitate: | astfel incat te incurajam si petreci cai - Daca iti insusesti bine aceasta abilitate, i ajuta_copilul si ituatii si experiente. incepe prin tau (C-uri) si obi (A-uri) si con, comportamente ale copilului a-fi nota exemple de de definire pentru anteedent iectivele implicate, Acestea sunt cheile secinte (Cs-uri). Odati ce ai consemnatScupam de tehnica 235 Rezumatul Pasului 4 Daci ai urmat si indeplinit activititile precedente, acum stii cum sa vezi” ivele, antecedentele si consecintele comportamentelor dorite sau nedorite ale i tu. Acest pas continua procesul de intelegere a modului de functionare tamentului manifestat de copil, intt-o situatie sau alta. Urmatorul pas utilizarea acestei cunoasteri, pentru a-ti invata copilul noi abilitati si pentru | numarul de oportunitati de invatare pe care i le oferi. Vezi daca esti de cu majoritatea afirmatiilor de pe lista urmatoare. Dacd raspunsul este iv, inseamna ca posezi abilitati importante pentru intelegerea raporturilor diferitele comportamente ale copilului tau: obiective, antecedente si je — cunostinte pe care le vei utiliza in Pasul 5. Daca raspunsul este ® Tecapituleazd aceasti sectiune, petrece mai mult timp observand ‘entul copilului si discuté observatiile tale cu un sustindtor. Ramai la Slap, pana cénd poti distinge cu usurin{a antecedentele, scopurile gi jele care stau la baza unei diversitati de comportamente ale copilului, le mai dorite sau cele mai nedorite, in tot felul de situatii. Listd pentru verificare de activitat Pun in practica ACCS-ul invafarii impreund? Am petrecut ceva timp observindu-mi copilul si am ficut o lista cu cele mai dorite si mai putin dorite comportamente ale lui Inteleg scopurile, antecedentele si consecintele care stau la baza unora dintre comportamentele dorite ale copilului meu. Infeleg scopurile, antecedentele si consecintele care stau la baza unora dintre comportamentele nedorite ale copilului meu, Am observat cdteva dintre cele mai de dorite si cele mai nedorite comportamente ale copilului meu si am schitat scopurile, antece- dentele si consecintele lor, in cele mai multe dintre cele sase tipuri de activitati-tinta. eaza ACCs-ul pentru a spori oportunitatile de invatare lui tau gi pentru a-l invata noi abilitati si comportamente. mament. Fiecare interactiune pe care o ai cu copilul tu este 0 oportunitate de invixjare. Pentru a mobiliza cat mai multe dintre ‘Sportunitailor de invatare, trebuie sa fii constient(a) de tofi intaritorii236 ‘STRATEGIIZILNICE FOLOSITE PENTRU A-JI AJUTA COPILUL SA RELATI Potenfiali pe care le contin ele insele, Adesea acestea sunt lucruri pe care c tau $i le doreste — mancare si bauturd, atentie, obiecte preferate, conf afectiune, sigurana si securitate, vizite interesante, sunete si evenimente, ati Pldcute gi miscare. Sau pot fi stimuli neplicuti, pe care copilul tiu doreste climine, precum foamea sau setea, sunete agresive (aspiratorul), se neplicute (ex. : maini lipicioase, scutee murdar), stimuli infricosetori ori care se ivese pe drumul eitre obiectivul dorit de el (ex.: repararea unei j Stricate, deschiderea unui dulap sau frigider), ©? Activitate: Asigurd-te cd, in mod obisnuit, copilul tau comuni obiectivele cat mai rational $i matur cu puting Foti delimita aceste oportunititi pentru a Iucra in favoarea copilului Punindu-fiaceste intrebari de fiecare data cand fi oferi ceva ce isi doreste izez eu acesti intaritori copilului comunicd mai putin despre scopurile sale ? Acestea sunt intrebari eu ade importante. O mami care si-a pus aceste intrebari a Spus: ,,$tii, este ases Micului Print. Nu trebuie sa faca nici cel mai mic lucru — cu totii ii intampit dorintele, fari ca el sa facd vreun efort!” A fost o intuitie profunda. Ea nu ii fiului ei ceea ce asteptam in mod normal din partea altor copii: sd comunice pe de bine pot. De cate ori am spus unui copil plangicios, »Foloseste-ti cuvintele” am indicat unui copil care a spus ,,Mai vreau lapte” si adauge ,,te rog” cer sale? Sau am corectat un copil care insfaca o jucairie, dind-o inapoi si spun si 0 ..ceara politicos”? Ne asteptim din partea copiilor si foloseasca abili lor de comunicare curenta pentru a-si indeplini obictivele si le sugeram ori indemnam si utilizeze comportamentul dorit. Asadar, gandeste-te la comunicérile pe care copilul tau este capabil sa. facd usor: Sa ajunga la un obiect? Si arate cu degetul? Si vocalizeze cu int deductibila? Sa imite sunete? Sa faci o alegere intre doua lucruri? Sa se uite tine pentru a comunica? Indiferent ce comunicari sunt prezente in mod curent repertoriul copilului tau gi usor de folosit de catre el — acesta este felul in si-ar putea cumunica obiectivele sale. Atunci cand utilizeara comportam nedorite pentru a comunica, precum smioreaitul, fipitul sau furiile, tu trebuie procedezi astfel: ignora aceste comportamente (stingere), indicd-i unul dorit modelare sau printr-un indemn potrivit, care si-i permit copilului indeplini obiectivului (sa se intinda pentru a lua ceva sau sa faci o cerere verbala). Ast ca el si utilizeze comportamentul Corespunziitor si, apoi, lasa-I sd-si indeplin obiectivul (recompensa),‘ecupam de tehnica 237 Fo list care si contin comunicarile curente ale copilului tu, atat verbale igestuale. Acestea sunt intrumentele pe care el le are pentru a-si exprima nevoile fintele. De-acum, si le tii minte, pentru data viitoare cénd vei dori si dai ii ceva ce el isi doreste. Arata-i, in mod clar, c& acel ceva este disponibil: edentul. Dar nu te grabi s4-i oferi imediat cea ce doreste pana céind el nu-ti ‘4, intr-o forma consemnata pe lista ta. Asteapt& C-ul — comportamentul — I, in cazul in care copilul tau are nevoie de ajutor. Odata ce el comunica furnizeazi-i Cs-ul — consecinfa, intarirea pentru comunicarea lui ‘Ce se intampla cand copilul tau nu realizeazd comunicarea sau foloseste un ent nedorit, cum ar fi smiorcaitul? Ignora comportamentul nedorit si 4 un comportament adecvat. Ajuti-ti copilul sa-1 insuseasca. Cand el ‘rosti un cuvant, modeleaza acel cuvant, Daca el nu poate ajunge la un obiect ‘stimuleazi-l si-si exprime dorinta de a obtine acel obiect, pe care tu lai pus incat sa nu-l poati atinge. Daca poate arata cu degetul, modeleaza acest enevoie, ghideaza fizic copilul, pentru a ajunge la raspunsul pentru care ii oferi explicatii. Dupa ce copilul tau actioneaza, oferd-i ce-si doreste. Ai ‘© sansa de invajare — 0 secventi complet ACCs. 4 presupunem ca situatia implicd si-i dai copilului tau un sandvig cu unt le, si obiectivul tau de comunicare pentru copilul care ined nu vorbeste i utilizeze vocea pentru a comunica solicitari. Si presupunem cd ai taiat in opt bucati mici. Dacé tii farfuria indreptata catre copilul infometat el va ajunge la ea si va spune Mmmm” (C), iar tu ii inmanezi farfuria 4 cu aceasta i-ai oferit si o oportunitate de invafare. Acum si presupunem ca si tu stai la masa si, atunci cdnd copilul intinde Sspune Mmmm”, ii dai o bucatica din sandvig, Copilul bag bucatica in finde mana si spune ,,Mmmm” din nou. fi dai o alté bucat. Bautura ie, de asemenea, langa tine, in afara razei lui de atingere. Copilul se a si ia ceagca cu apa. Tu o tii in sus gi spui ,.Bei?”, iar copilul se intinde Mmmm”. fi dai cana, copilul ia o inghititura, dupa care tu o iei inapoi. i acelei mese, cu sandvig, bautura si cateva bucati de banana, de tdiate de tine, ai oferit vreo 15 oportunititi de invatare pentru copilul si inteleaga sa isi foloseasca vocea pentru a face solicitari. $i asta nu ia ‘umérul momentelor in care ti-ai imitat copilul, ludnd cate o bucata din sandvis, spundnd ,,iam- iam” si ficdnd un schimb mic de imitari (mai -gii de invatare), ‘© cale important de a porni sa construiesti mai multe oportunitati de pe parcursul unei zile petrecute cu copilul téu — tinand seama de238 STRATEGII ZILNICE FOLOSITE PENTRU A-TI AJUTA COPILUL SA RELATION: antecedentele, care preced comportamentele dorite. In acest sens, ii fur intaritori pentru scopurile lui si-i arti cdi pe care tu il ajuti si mearga, pentru insusi un comportament de comunicare adecvat, de un fel pe care i I-ai ¢ anterior. © Activitate: Observa comportamentul copilului tau de-a lungul secventelor ACCs-ului ‘Acorda catva timp revizuirii felului cum ai petrecut ziua cu coj Gandeste-te la momentele in care i-ai dat copilului ceva ce stiai ca-si dor Gandeste-te la momentele cand ai indepartat ceva sau ai schimbat ceva ce cA il deranjeaza, Pune-le pe o lista in partea stinga a formularului de pe urmatoare, Acestia sunt intiritorii, sau potentialii intaritori, pe care i-ai o copilului. Pentru fiecare dintre ei, aminteste-ti ce a facut copilul tau dea drept rezultat actiunea ta ~ cum si-a comunicat copilul nevoia sau dorinta. acestea pe partea stinga. Mentioneazi oportunititile de invatare pe care acordat copilului in acele situafii, Dacd nu a existat niciun comportam: copilului care si preceada actiunea ta de recompensare, noteazd snimic’ coloana dreapta. Aceasta a fost 0 oportunitate de invatare ratata. in urmat zile, observa dacd poti constientiza si valorifica mai bine aceste opor ratate, lar acum, asteaptd comunicarea copilului sau incurajeaza-I si com intr-un fel, inainte de a-i oferi recompensa, ca intiritor, asifel incdt transformi oportunitdjile ratate in oportunitari de invagare, Fi mai multe ale formularului, daca ai nevoie de mai mult spatiu. Pasul 6. Schimba comportamentele nedorite Rationament. Toti copiii mici (dar si multi adulfi) au obiceiuri care nu foarte plicute sau atractive. in lista pe care tocmai ai intocmit-o, poate cl identificat cdteva dintre comportamentele copilului tau, pentru care nu esti multumit. Copilul ar putea tipa pentru a-si comunica o dorint’, ori si te tragi mand, $4 muste pentru a evita pe cineva, s& se infurie pentru a obfine accesul un obiect dorit. Copilul ar putea cZidea pe podea si si se loveascd la cap, fratele ii ia jucdria sau cnd tu refuzi sa fi dai o alté bomboana. De ce are c tau asemenea manifestari? Poate ci deja {i-ai dat seama completind, mai d seevente din activititi recomandate in acest capitol, poate ci ai dat peste cai dintre aceste comportamente nedorite. Analizand seeventele ACCs ale ac Je-ai ,evaluat”. Ai aflat relafiile functionale care sustin astfel de comportament Acul si Cs-ul. in cazul in care inca nu ai identificat secvenfele ACCs ale comportamente, acum este momentul sa o faci. in acest ultim pas, urmeaza239 Observarea ACCs-ului I pe care I-am oferit Comportamentul intarit al copilului Start for Your Child with Autism, Copyright 2012 by The Guilford Press.240 STRATEGIIZILNICE FOLOSITE PENTRU A-JI AJUTA COPILUL SA RELA TI explicém cum sa-ti ajuti Copilul sd invete comportamente acceptabile, pent inlocui pe cele neplacute. > Activitate: Indentifica un comportament. neplitcut inlocuitor A c Cs (antecedent) = (comportament) = (consecinti — ceea ce se doreste sa apara) A Ci cs (antecedent) (comportament) (consecinta - cea ce fu se doreste sa se intample sau nimic) = scadere in comportar Alege unul dintre com manife cu adevirat si-l schimbi! obiectivul copilului tiu fara a te astepta la schimbarea lui din partea copil Intreaba-te: Ce igi doreste el? Care este obicetival lui?”. Dupa ce fi-ai ras {4 aceste intrebari, intreabi-te iri: ,Ce imi doresc eu ca elon facut in loe Gear ce doreste pentru ca sd-si indeplineasca obiectivul?” sepa de a face ceva ce nu-i place, si fi ficut in loc de a tipa, pentru a sau sd oferi acces la jucatie? Daca ce ti-ai dori ca el sa fi facut in loc Comportamentele pe care dore: comportamente de inlocuire. Nu uita 8, uneori, comportamentele nedorite, precum plinsul, fipatul si furile sunt se ale unui disconfort al copiului tau. Aminteste-ie8 in Capitola! | aim discutat 8, un sonics autism au afectiuni gastrointestinale, sensbiltate la mancare, dereglari Somnului salt probleme legate de sindtae, Aminteste-i, de asmenea. en uuneori este dif entry copii cu autism si spund cf sunt in suferintd si unde se afld aceasta, Caind copil manifesto schimbare brusci de comportament, devine agitat sau agresiv dintr-o dati Sceste manifestari nu par si aiba legéturi cu un antecedent sau o consecing specifica, in calcul o vizia ta pediatra, In mod similar, dacd el nu doarme bine sau mindned pres Putin fi va mult mai grew si se abjind sé nu fie agitat sau agresiv, Asiguri-te ci e sinatos Su aceasti stare va fi mai cooperant, va avea mai putine probleme de comportament, va ‘ovlta mal usor si, in general, va fi mai fericit si mai implica‘ecupam de tehnica 241 ® Regula 7. Un bun comportament de inlocuire trebuie sa fie la fel de usor izat pentru copil ca si comportamentul nedorit si trebuie si duca la 0 ‘isd corespunzitoare, la fel de repede ca gi in cazul comportamentului Comportamentul de inlocuire va actiona doar daca este functional ~ la sficient, eficace, de ugor ca si comportamentul nedorit. Comportamentul ire trebuie si fie deja in repertoriul copilului si trebuie s ini cu usuringa. ‘©? Activitate: fnvara cu ce comportament ‘poti inlocui un ‘comportament nedorit Astfel, tinind minte Regula 7, concentreazi-te asupra comportamentului Be care {i-ar placea si-I vezi schimbat si gindeste-te la ce altceva ar putea ilul tu — acum, usor, eficient -, pentru a indeplini acelasi obiectiv urmarit Asa ar trebui sa fie comportamentul de inlocuire. Scrie cum va ariita = care este antecedentul (A), care este comportamentul de inlocuire (©), obiectivul copilului si care este consecinta (Cs) sau recompensa pentru inlocuitorului? Ai inteles? este un exemplu: A —Pepsi-ul tau. Comportament nedorit C= ingfticarea indicarea cu degetul. Obiectivul copilului Siu. Cs = Pepsi-ul tit, Acum gandeste-te cum il vei determina pe copilul lizeze comportamentul inlocuitor C, de indata ce A s~ *tul comportament si se desfigoare. Fii pregatit(a) sa determini compor- 1 imediat. Daca C-ul nedorit este deja rare, ignord-1, determina comportamentul inlocuitor C si apoi oferi pozitiva (recompensa) Cs. plu: iti iei Pepsi-ul si te asezi Pe canapea. Apare fiica ta si se indreapta i. la sticla in mana si, in timp ce ea se uit’ la sticla, ii spui ,,Vrei si bei? degetul. Arata cdtre Pepsi. Tu oferi modelul, modelezi, ea arati cu 51 tu ii dai o inghititurd, dar nu toata cutia. O iei inapoi si mai bei. Ea mana si tu spui din nou: Arata cu degetul”. Ea arata si primeste 0 4. Aceasta se intimpla de mai multe ori, pana cand ca arata fark i. Nu s-a produs deloc insfaicatul. Ce se mai intimpli cu Molly? Dupa cum am deseris mai devreme, ly tipé $i insfacd atunci cand sora ei ia un pahar cu lapte $i tata fi spune ri ei sit i-1 dea lui Molly si sia altul. A= vederea laptelui: C= fipatul insfiicatul; Obiectivul = isi doreste laptele; Cs = primeste laptele. Tata He sd se gdndeasca la un comportament de inlocuire pentru tipat si feat si Molly inca nu a invajfat st vorbeased. Ce comportament poate Hea Molly pentru a cere un pahar cu lapte? Sa arate cu degetul laptele?STRATEGIIZILNICE FOLOSITE PENTRU A-TI AIUTA COPILUL SA RELATIO! ‘8a facit semmul pentru a bea” sau te rog"? Sa vocalizeze $i si contact vizual? Familia lui Molly trebuie sci decida care ar fi comuni cea mai adecvaté pentru Molly, ca ea s-0 poati utiliza cand isi doreste de la altcineva. Ei decid asupra unui semn ,te rog” simplificat, pe terapeutul lor logoped l-a sugerat —sa isi find mana pe piept. Acum, pa trebuie sa creeze oportunitazile de invitare, pentru ca ea sa. ci insus aceasta comunicare de inlocuire. Are loc antecedentul: Molly 0 vede pe sora mai mare, Tina, un pahar cu lapte de la frigider, iar Molty ipa si se arunea spre Tina, ai lua paharul cu lapte. Tata merge la Molly, it ia mainile de pe T pune ména pe piept, pentru a face semnul te rog”. De indata ce Molly a terminat de fi Tina in mod cooperant ii intinde lui Molly laptele i ia altul. Desi este we in directia bund, tata se gdndeste la acesta mai tarziu si observa oa doudt lucruri pe care ar dori sé le imbunitaj insfacd, iar (2) Tina isi pierde paharul initial de lapte. Data urmét tatdl este pregatit. Cand Tina cere, tata o incurajeazé sit ia doud pah ‘apte si tata se asaziimediat lingaé Molly: Tina ia paharele cu lapte gi. fata 0 observa pe Molly ca se uitd la paharele cu lapte, o duce imediat Tina sio ajuta sd fact: semmul te rog”. Atunci, Tina it da lui Molly al, pahar cu lapte, simfindu-se foarte mand) comunice. Acum, tata s-a asigurat cd Molly primeste laptele pentru cé semnul si nu pentru ca tipé. Ai observat ce s-a intémplat? Acelasi antecedent (faptul ed a vazuteo peTa |uand laptele) acum este legat de un comportament dorit -0 comunicare core: zatoare — urmat de acelasi intaritor (laptele), care inainte a sustinut com mentul nedorit. De-a lungul timpului, daca familia persevereaza cu aceasta, noua, semnul ,,te rog” va fi legat de vederea laptelui (si de orice alte obiecte care ea le doreste de la alte Persoane), pentru ca este singurul mod in care Me va obfine ceea ce doreste, Paharul cu |; acceptabili si mai primeste si lapte. Cu acest exemplu in minte, intoarce-te la comportamentul nedorit pe Fai observat la copilul tau si ia in calcul cum il poti ajuta si foloseasca c Portamentul de inlocuire pentru a-si atinge obiectivul. Imagineazi-ti cum iti ajuta copilul sau cum il vei determina si realizeze comportamentul de inlocts si, apoi, acorda intaritorul, incepe sd exersezi de indatd ce ti-l proiectezi./ecupaim de tehnica ceea ce isi doreste, te fie un comporta: oportunitati de Pentru a inlocui Comportament mai comunicativ, ultima sectiune a capitolului si discuta 'un susfintor ~ in mod ideal, cu cineva injelege bazele comportamentului, cum arf Persoand dintre membrii ' profesionale a copiluluitiu, Stapdnirea acestox concepte iti va oferi sprifin H Poti ajuta copilul multi ani de-acum incola (si pe ceilalti copii, de lea).Lista pentru verificare de activitapi: Inteleg si mé: ocup mai eficient de comportamentele nedorite? —— Am petrecut ceva tiny interactiunile mele cu preferate. ____ Inteleg motivatia comportamentelor Pe care copilul meu le folos Pentru a solicita obiecte si actiuni preferate —— Pezvolt mai multe abilitati in folosirea fiecdreia dintre aceste sit C4 oportunitate de invatare, fie prin Tecompensarea, fie stimularea copilului meu de a folosi comportamente de comuni rationale si mai mature, —— Am avut céteva experiente de sueces in a inlocui comportam nedorite ale copilului meu printr-o comunicare sau un comporta acceptabil. ——— Sunt mult mai constient(a) de tendinta mea de a oferi cons: Pozitive atunci cand copilul meu foloseste un comportament n sio fac tot mai putin, —— Observ efecte pozitive ale noilor mele cunostinje in progresul o lului meu de a invata sa comunice, pentru a- —— Creez mai multe Oportunitati de invatare in timpul jocuri activititilor de ingrijire din timpul zilei, folosind ACCs-al inva —— Creez mai mutte oportunitagi i ase tipuri de activitayi-tinta.‘ecupam de tehnica 245 ‘Sa infelegem cum functioneaz& comportamentul unui copil si astfel 8 stim cum sa-I invajm_ comportamentele dorite si sa ile dimi- Pe cele nedorite, intr-un mod sistematic $i eficient. Fil atent(a) la momentele cand esti in situatia s& acorzi consecinte Pozitive comportamentelor pe care nu ai prefera sa le intaresti:tipat, aruncat, plans, insfécat, agitare, smiorcait, nefolosirea cuvintelor/ges- turilor, Fil atent(@) la momentele cand copilul tau ignora instructiunile sau _ Solicitarile tale si continud acelasi comportament inacceptabil. in aceste situatil, exista riscul de a-l rasplati pentru cé te ignord (Facand ceea ce el doreste sa facd). Analizeaza cu atentie toate momentele cand observi cd el isi doreste ceva i, prin abilitétile pe care si le-a format cu ajutorul tau atent, unica in mod placut si primeste ceea ce isi doreste. Acorda o rire puternica pentru un comportament bun, importanta oportu- nitate de invatare. Indeste-te la toate momentele cAnd copilul tau comunicai intr-un nedorit, prin comportament imatur sau comportamente nedorite, ntru a nu-i oferi intaritori in cazurile de comportament nedorit. loc sa faci aceasta, determind-| pe copil sd ceara sau s4 se com. intr-un mod dorit si, apoi, ofera-i recompensa. In felul acesta, i favoriza asimilarea unui comportament dezirabil. de cate ori intaresti un comportament adecvat, acorzi o opor- de invatare pentru copilul tu. Ori de cate or il determini sa utilizeze noua si mai potrivta si o Intaresti, fi acorzi o sansa de a invaita, ori modelezi un comportament dorit si copilul te imita, oferi o de invaifare. $i ori de cate ori te asiguri ca un comportament ‘nu este intarit, ci mai degraba inlocuit printr-un comportament sau mai acceptabile, care il fac pe copilul tau s& obtin& ceea ce isi .Inseamna ca a avut loc o oportunitate de invatare. ili cu autism trebuie sé invete si sunt foarte capabili s-o faca. dui Inseamna sa le creezi oportunitati de dezvoltare gi integrare legerea ACCs-ului invatarii te ajuta sa te gandesti la modul in creezi oportunitati pentru a stimula dezvoltarea si la construirea jportament din ce in ce mai matur.Scop: Si folosim ACCs-ul pentru intelegerea si invittarea de noi comportamente. Pasi: ¥ Totul se intémpli pentru un motiv! Identified motivele copilului 7 Ce-se intimpla dupa ce comportamentul copilului se consolideaza. 7 Ce face copitul pentru a-si realiza obiectivele? Este ceea ce-ti doresti? Fi atent(2) la recompensele pe care le acorzi si la tipul de compor tament pe care il recompensezi in acest proces. Y Utilizeaza obiectivele copilului in activitatile zilnice pentru invafaree de noi abilitati. ¥ Ce ti-ai dori in schimb si faca copilul? Raspunde la aceasta intrebare si inlocuieste comportamentele nedorite cu altele acceptabile. ¥ Comportamentele de inlocuire trebuie sa fic la fel de usor de invajat, de eficiente si operative, precum comportamentele pe care incerci sé le inlocuiesti. ¥ Recompensele ce urmeaz noilor abilitati ale copilului ii intarese motivatia de a le aplica, in scopul propriei sale dezvoltari. Din An Early Start for Your Child with Autiom. Copyright 2012 by The Guilford Press.