Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Nevoia Dormi PDF

    Uploaded by

    Gelu Raducanu
    12 views9 pages

    Original Title

    nevoia_dormi.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    12 views9 pages

    Nevoia Dormi PDF

    Uploaded by

    Gelu Raducanu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 9
    spitalele, cdci ea necesita o dimensionare corespunzaitoare a coridoarelor, usilor,s& nu existe pragur, iar deplasarea intre etaje s& se poalé face cu ascensorul TRANSPORTUL IN AFARA SPITALULUI ~ pacientul va fi pregatit din imp pentru transport ~ i se comunicd mijlocul de transport = va fiimbracat in mod corespunzator anotimpului, duratel drumului gi mijloacelor de transport ~ {se oferd bazinetul si urinarul in vederea evacuarii scaunului gi urinei - i se asiguré maximum de confort, pozfia pacientului va fi cAt mai comod& - pacientul transportat la alte servic sau institufi sanitare va fl insofit de asistent’, cu documentafia necesara - asistenta trebuie s& fie inzestratd cu tot ceea ce Lar trebui pe drum in acordarea primului ajutor. Ea supravegheazé pacientul indeaproape, pe tot timpul transportulul - predarea pacientului se face de catre asistenta la mesicul de garda al insttutiei unde a fost transportat Pentru linistea pacientuul, este bine ca ea sa rémana langa pacient pana va fi amplasat In patul lu = Important Miljocul de transport va fi dezinfectat dup transportul pacientilor infectiogi -Somnul.. este 0 baie dup8 a zfei muncs itowtoare, Un balsam al ‘mintinoste obosite...Un nuttr de cépetenio la ospétul viet.” (W. Shakespear) 5, NEVOIA DE A DORM! SI A SE ODIHNI Definitie: Este 0 necesitate a fiecdrei finte umane de a dormi gi a se odihni in bune condi, timp suficient, astfel Incat s&-i permita organismului s8 obfin randamentul maxim, |. Independenta in satisfacerea nevoii Fiinfa umana consacra o parte importanta a vii somnului gi odihnei ODIHNA este perioada in care se refac structure alterate ale organismului, se completeaza resursele energetice folosite, se transport produsi formalin timpulefortuli fe Tn fica - acid lactic, fe Insinioh, organ excretor. ‘SOMNUL este forma partculara de odinnd prin absenta star de veghe. Somnul elibereaza individ de tensiuni psihologice gi fice gi fi permite sé géseascd energia necesara actvitaicotidiene in timpul somnuli, activitaile fziologice descresc, are loc diminuarea metabolismului bazai, a tonusului muscular, a respiratic, a pulsului, @ tensiuni arteriale. Sporeste secrefa hormonilor de crestere, mai ales la pubertate. ‘Acestea sunt mai evidente in timpul somnului noctum gi mai reduse in cel dun Se cunose doud tipuri de somn: somnul lent, clasic sau ortodox, gi somnul paradoxal cu activitate rapida cortical Somnul Ientreprezinté o vertabilé perioadé de odihna pentru organism (numai partial pentru creer) are un rol reparator,restaurator,fortiant, cu functie Tn cresterea gi elnnoitea fesuturilor corporale, ‘Somnui rapid, paradoxal, este important pentru refacerea creierului (creste fluxul sanguin in creier. Visele se produc in somnul paradoxal. Ceitrezi din somnul paradoxal is! amintesc precis contnutul Visului eu detali in alte faze, igi amintesc grou sau delos. Cicll de somn este constiuit din perioade de somn lent, care pe masura inaintai tn noapte is pierde din caltatea de somn profund gi din perioada de somn rapid Variatile in producerea cicurilor de somn sunt mar de la individ a individ. Pentru a se mentine starea de independenté este necesard respectarea ritmului somn-veghe 172 Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii de somn Biologici ~ Varsta Nevoia de odihna si somn variazé in functie de varsta = copilu, In timpul cresteri, are nevoie de mai multe ore de somn, care se diminueaza progresiv pana la varsta adulta, cand se stabilizeaza = la persoanele varstnice, nevoia orelor de somn rimane nemodificaté, se modific’ caltatea somnulul (superficial, dificuktsti de adormire, frecventa treziilor noctume, facilitatea atipinlor diurne) = Necesit8ti proprii organismului Exista persoane care dorm mai pufin, pastrandu-si vioiciunea gi puterea de munca, in timp ce altele necesita un numar mare de ore de odihna gi somn = Activitatoa © activitatea fizica adecvata predispune individul la un somn regenerator = Deprinderi legate de somn ‘Somnul igi are regulile sale, rtualul su, de care este necesar sa se tind seama; culcarea la aceeasl ora, ‘somnul nocturn, confortul, unele deprinderi Inainte sau la culcare cum sunt: lecturd placuta, baie calda, bautura caldd sau rece; la copii, povestile sau jocul cu jucaria preferat favorizeaza somnul. = Ritmul veghe-somn = Funejia veghe-somn reprezinta un proces biologic a carei periodicitate este legatd de alternana zi- noapte; schimbarea acestel altemanfe poate explica perturbarlle functiei veghe-somn apairute la ‘speologi, cosmonaut, muncitori care lucreaza in tur. ‘Aceasta perturbare veghe-somn atrage dupa sine perturbarea numeroaselor sisteme biologice. Somnul nocturn este mult mai odihnitor decat cel dium. ~ Capacitates de a te destinde Eliberarea de tensiunile nervoase, preacuparile zinice, relaxarea fizicd gi psihica favorizeaza instalarea somnului; dacd nu se elibereaza de acestea, este posibil s& adoarma cu mare greutate. Psihologic - Anxietatea, teama, nelinistea: Starea de neliniste mai mult sau mai putin constients, care produce o puternicd tensiune interioar’, manifestaté prin nesiguran{a si tulburéri neuro-vegetative, mocificé caltatea si cantitatea somnuli Sociologic = Programul de actvitate: Persoanele care au un program de munca, variabil au ritmul veghe-somn modificat; aceasta influenteazs satisfacerea nevoil de a dormi, ate odhni Culcarea la ore fixe, somnul de noapte asigura odihna necesara organismului = Locul de odihna: Confortul, numarul de persoane cu care imparte camera, intimitatea si linistea locului de odinna pot modifica repausul gi somnl Manifest \dependenta ‘Somnul ~ Durata Jn functie de varst&: nouw-nascut: 16-20 ore 1 an: 14-16 ore 3 ani: 10-14 ore 5-11 ani: 9-13 ore adolescent: 12-14 ore adult: 7-9 ore persoane varstnice: 6-8 ore ~ Calitatea 173 = Regenerator, calm, fr cogmaruri,faré intreruperi, adoarme cu ugurinta gi se trezegte odihnit; la copil somnul nocturn, continuu este instalat dupa luna a 3-, ia la sférgitul lunii a 10-a, organizarea este ca la adult = vise agreabile, plicute Perioade de repaus - Pentru evitarea suprasolicitarifizice si psihice, perioadele de activitate trebuie intercalate cu perioade de repaus. ~ Durata acestor perioade, intervalul la care se succed, programarea judicioasa in raport cu activitatea depusa si necesitaile organismului au un efect binefacator, recreativ asupra organismulul. Exemplu pauza dupa ora de curs Perioade de relaxare gi timp liber ~ Este necesard activitatea bine organizata gi judicios altemnata cu perioade de relaxare gi timp liber, care ‘88 permité refacerea forte fizice si a capaci intelectuale. Exemplu: vacana elevilr. Modalitaji folosite pentru odihna gi relaxare - Din mijjoacele de destindere $i odihn’, de mare varietate si complexitate vor fl adesea cele mai adecvate fii si posibiltati pacientului. Sunt evitate modalitile care nu ofera posibiitatea destinderit si nu contribuie la mentinerea sanatai = Cea mai eficienta odihna este cea activa: dupa actvitali fizice - activitji intelectuale; dupa activitati infelectuale, actvial fzice ugoare, placute, Interventiile asistentei pentru mentinerea nevoii de a dormi, a se odihni Interven ~ mentine condijle necesare somnului, respectind dorinjele gi deprinderile persoanei = observa daca perioadele de relaxare, de odihna sunt th raport cu necesitajie organismului gi munea depusa

  • You might also like