CATRE DONATUS (AD DONATUM) * E bine céi-mi amintesti, prea iubite Donatus, de promisiunea pe care m fécut-o si pe care n-am uitat-o. Dealtfel, anotimpul culesului de vii ‘ste cel mai potrivit pentru convorbiri prelungite, cind sufletul slobod 'e griji se poate bucura de ragazul obisnuit dupa un an de oboseala, Dar u numaj timpul, ci si locul este prielnic ; cici infatisarea placuté @ gr&- linilor este odihnitoare, iar adierile blinde ale toamnei ne minglie si \e recreeazs. Totusi, ce sé ne petrecem ziua in mod placut stind de rorb& si adincindu-ne gindurile in subiecte interesante, din invataturile livine, s& mergem intr-un loc in care s& nu fim deranjafi de vreo pre- fen} nedorita sau de gélligia si de zgomotele nest&pinite ale familiei. 7om gasi un colt sigur de retragere sub boltele de vit’ care, agitate pe traci $i Intinse pe z&brele , au format cu frunzele lor galerii de verdeats. ‘colo putem si ne euzim bine unul pe altul si s& privim arborii si vitele, mu cele auzite hrénindu-ne mintee, far cu cele vazute ochii. $tiu, ins&, %# dorinje conversatiei constituie acum singura ta preocupare, singura dldcere, c& aceasta dorinta te face s& stai cu ochii afintiti la mine, s& asi la o parte atractiile privelistilor placute si s8 ma asculfi fn intregime Ment, cu chipul, cu mintea si cu dragostea ta {aja de mine‘. a. Cele ce vor ajunge de la mine in inima ta, cite si cum vor fi, nu sint spuse Intr-o forms deosebit& si cButet8 ; talentul meu in acest domeniu 2ste destul de modest, nu se ridicd pe culmile ertel nici prin bog&tio, aici prin framusetea exprimarli ; voi Incepe totusi cu posibilitatile pe * Traducerile din Cyprianus au fost fAcute de David Popescu dupl textul editiot yublicat& de Guilelmus Hartel In «Corpus scriptorum ecclestesticorum Latinorum®, Windobonee, MDCCCLXVITI 4 Introducere exemAnBtoere ecelola u cMrill «Oclaviuse, @ epologetulul Minucius Felix, predecosorul stu.vare le am, flindca subiectul de tratat este in ajutorul meu, Graiul im- rodobit sA-si gaseasca teren de desfasurare in tribunale si in cuvintarile »olitice ; cind este vorba despre Domnul si Dumnezeul nostru, sinceri- atea deplina a cuvintului in sustinerea credinfei este ajutala nu de armecul elocinfei, ci de puterea faptelor. Ascult& asadar cuvinte nu fru- noase, ci adevarate, exprimate nu intr-o forma care si atragé auditori, ‘ intr-un chip simplu si sincer, potrivit vorbirli despre bunavointa di- rind. Primeste ceea ce se simte Inainte de a se invata, ceea ce nu se culege printr-o lung stréduinfa si trecere de timp, ci se insuseste pe 0 ale scurta si plinad de repede risplata mn. Pe cind, nestiutor de viafa mea, ziceam in intuneric si in noapte ‘dinc&, pe cind pluteam pe cai ratacite, f4r& nici o tinta, in vola valurilor igitate ale acestei lumi, strain de lumina adevarulul fafé de deprinderile nelé de atunci, credem ci este cu totul greu si aproape cu neputinté de »bfinut mintuirea pe care mi-o promitea bunitatea diving, Nu credeam ‘A poate cineva si se nasca din nou si, Insufletit de o noua viata prin apa aintuitoare a botezului, sé se lepede de aceea ce fusese Inainte, rami- nd cu acelasi corp, dar schimbat la minte gi la suflet. Cum e posibila, iceam eu, o totala transformare, ca deodaté si pe neagteptate si se in- ture ceea ce era format prin elcatuitea de la inceput, ca si ceea ce -a adaugat In timp ? Deprinderile vechi au rédécini adinci si puternice ; tnd Invaja infrinarea cel ce s-a obisnuit cu mese bogate si cu min- Sruri scumpe? Cum tmbraca haina simplé a omului de rind cel ce a trélucit tn aur si purpuré admirat de tofi pentru hainele lui luxoase 7 Sine gaseste placere in onoruri si demnitati nu poate s& devin& cu ugu- int& un simplu particular lipsit de glorie. Cel tnconjurat de numeroasa uit’ a clientilor se socoteste pedepsit dac& e singur. Intotdeauna are evole cum si era obicelul, de permanente atractii, pentru ca bautura 4-1 stimuleze, trufie s4-{ dilate orgoliul, minia s8-1 aprinds, rapacitatea 4-1 st&pineascd, cruzimea s&-1 atite, ambitia s&-l desfateze, poftele sé-1 r&buseascé ®, : Vv. Acestea erau gindurile care m& frémintau. CAci si eu eram strins lanfurile marilor rataciri de mai Inainte, de care nu credeam c& ma ot elibera. Astfel, eram robul viciilor mele care mi se pareau firesti; prin harul dumnezelesc tntr-un om nou, cate trBieste 0 vieté nou = > Domnul nostra Tisus Helstosfara sa sper ceva mai bun, cultivam ceea ce era ru in mine ca pe ceva propriu si fnnascut, Dar, dupa ce cu apa renascatoare mi-am spalat petele din trecut si-n inima curatita de pacate a patruns lumina purificatoare, dupa ce cu ajutorul Duhulut Sfint a doua nastere m-a transformat intr-un om nou, ca prin minune mi se parea ca deodata indoielile mi se spulberé, cele inchise se deschid, cele intunecate se Iumineazé, ceea ce inainte mi se prea greu devine usor, socoteam ca pot infaptui cea ce este impo- sibil, Era astfel usor de recunoscut cd tot ce aveam trupesc si supus greselilor venea din lumea piminteascé si ci a inceput a aparfine lui Dumnezeu ceea ce era de acum insufletit de Duhul Sfint. Stii, desigur, si Fecunosti ca si mine ce pierde si ce cistiga cel ce moare in pacate sau traieste in virtuti, $tii tu insuti toate acestea si mu fi le spun ca si ma final pe mine, fiindca lauda de sine este ceva odios. $i, mai ales, nu poate fi spus cu trufie, ci cu recunostintd, ceea ce nu se adauga ca o virtute @ omului, ci se recunoaste ca dar al lui Dumnezeu, astfel incit a nu mai pAcétui incepe a fi un rod al credintei, dupa cum pacatele anterioare au fost rod al erorii umane, Toata puterea noastra vine de la Dumnezeu, repet: de la Dumnezeu, De 1a El avem viaja, de la El puterea, de la El primim toate darurile si, astfel formati, cunoastem mai dinainte arata- rile viltorulul §, Numai sé fle, ins, teama p&zitor al nevinovatiei noas- tre, pentru ca ceea ce ne-a fost insuflat cu blindefe de Dumnezeu in minfile noastre, ca der al bun&tatii ceresti, sa se pastreze printr-o dreapta lucrare fn cémara sufletului, pentru ca nu cumva in locul ocrotirii pri- mite s8-si faci loc lipsa de veghe si si se strecoare din nou vechiul dusman. v. Deaitiel, dact tu pstrezi calea dreptajii, mergind cu pas ferm si fra #8 aluneci, dacé legat de Dumnezeu cu toate puterile si cu tot sufletul esti ceea ce al Inceput sé fil, gratia divina ffi va da cu atit mai multe puteri, cu cit ea va creste mai mult fn inima ta, Caci nu exist mod sau misur& In ceea ce priveste darurile Iu Dumnezeu, dupa cum este obiceiul in darurile pamintesti. Dimpotrivé, Duhul Sfint curge din bel- sug tntr-o albie fara maluri si nu este strins, ca-ntr-o inchisoere, Indun- trul unor hotare precise $i masurate. Izvorul Séu este nesecat si intr-o neintrerupta revérsare, numai s& inseteze $i s8 se deschida inaintea Lui inima noastré. Cita credint&é avem, atit ne imp&rtasim din harul divin. 3, Stintal Ciprian face 0 descriere profundi a acestet prefaceri dumnezelesti a vietii omulul nou, pe care el a trilt-o, asa dup cum ne arata Sfintul Pontius ia viata ‘marelul martir cartaginez po care serie 27 ~ Apologst de Unb tatinkey e,acum este cu putinté ca prin moravuri cinstite, prin ginduri curate | cuvinte f4r8 pata s& fie nimicit efectul réu al otravurilor si s& devind sedicament pentru suferinzi, s8 se fereasci de rétacire sufletele slabe Sé-si intareasca sindtatea, s& se impund celor cu ginduri dusmanoase cea, celor violenfi calmul, celor cruzi blindejea. Este de asemenea cu utinfa ca duhurile rele si necurate, care se dedau la atacuri impotriva amenilor, prin ameninjari mustrétoare s& fie constrinse Ja mérturisire, rin lovituri puternice s& fie silite s8 as din corpurile in care au intrat, 4 se indeparteze zvircolindu-se, vaitindu-se, gemind de teama pedepsei are le asteapta, si fie alungate cu biciul si urmarite cu focul. Actiunea Dr este reald, desi nu se vede ; rana este ascuns&, dar efectul este ma- ifestat. De indata ce am inceput s& fim astfel, Dubul Sfint pe care L-am rimit devine conducatorul nostra; dar fiindc& nu ne-am schimbat inc& ‘upul si membrele, conducerea Lui ramine acoperit’ sub norul veacu- 4i4, Pe cit de mare este puterea sufletului, pe cit de sigura ii este cirma, u tot pe atit este sustras de contactul primejdios cu Iumea, incit cel urat si féra prihana s& fie ferit de orice lovitura din partea dusmanului ; stusi el devine mai mare si mai puternic prin forfele sale si este in tare si infrunte cu drept autoritar orice armaté dusman& care-] ame- inta. VL Si pentru ca semnele harului divin s& stréluceasca si mai puternice rin erdterea adevarului, ffi voi da o lumind pentru cunoastere, o faclie are si lumineze prin intunericul acestei lumi acoperite in colbul tuturot autatilor, Inchipuieste-ti c& pentru putin timp esti urcat pe virful inalt 1 unuf munte prapastios, c& privesti de acolo infatisarea Iucrurilor care € gasesc mai Jos de tine si ca, avind sub ochi tot ce se poate vedea, Iber de legaturile pamintesti, privesti virtejul lumii in migcare: ffi va aspire mila felul in care araté lumea aceasta asa cum erai si tu mai aainte, si, recunoscétor fn fata lui Dumnezeu, fi vei multumi ou mare vucurie c& ai scipat. Priveste drumurile pindite de tflhari, mérile im- Inzite de jefuitori, rizboaiele in toi pretutindeni, cu taberele pline de rroaz& si cruzime, Pémintul este plin de singele varsat si de unii si de Iti, lar omuciderea, care savirsita de unul singur este crimé, ctnd este olectiva se numeste vitejie, Nu nevinovatia aduce nepedepsirea crime, 1 proportiile salbaticiei. apitol se aret& biruinta harici a Duhulut Sfint tn r&zbotul nevazutSVINTUL CIPRIAN, CATRE DONATUS 419 vu. Acum, dac&-ti intorci fata si ochii spre orase, vei vedea mulfimea care oferé un spectacol mei trist decit singuratatea mormintelor. In amfiteatre se dou lupte de gladiatori pentru ca singele varsat si desfete niste priviri pline de cruzime, lat un gladiator cum se intareste cu min- cari suculente, cum isi indoapa cu halci de carne corpul séu atletic, pen- tru ca, bine hrénit, moartea s&-i fie mai scump platit’. Omul este ucis pentru placerea omului $i este o pricepere, o deprindere, o arta si poata ucide cineva. Crima nu numai se inféptuieste, se invaté. Ce poate fi mai inuman, mai nemilos ? Uciderea ¢ ridicata la rangul de stiint& si a ucide s€ socoteste un act de glorie. Ce este acela, te intreb, cum poate fi cali- ficat locul unde siat expusi fiarelor oameni pe care nimeni nu i-a con- damnat, in puterea virstei, frumosi la chip si bine imbracati ? Se soco- tesc onorati c& tr&iesc pentru moartea de buna voie si se lauda biefii cu penorocirile lor. Lupta cu enimalele nu din vreo vind, ci din nebunie. Tatil {gi privesc fili, fratele este in loj8, sora este si ea spectatoare si, dac& pregatirea spectacolului cere un pre} mai mare, pentra ca mama s& asiste la propria ei jale, — vai, durere !, — mama cumpard loc si cu astfel de pref, $1 In spectacole atit de nelegiuite si de criminale ei nu-si dau seama c& si privitul cu ochii inseamna intr-un fel paricid. vin. Intoarce-ti acum privirea la un alt spectacol, nu mai pufin regreta- bil, vei vedea si in teatre aceleasi scene producatoare de durere $i rusine oferite de tragedii care prezint& in versuri crime ale celor vechi. Pari- cide si incesturi din trecut sint inchipuite, in toat& grozavia lor, pe scen& ca fapte adevarate, ca si nu se uite cu trecerea vremii ci ele au existat. Se atrage etenfia tuturor, de orice virst8, c& ceca ce s-a petrecut se mai poate petrece. Niciodaté veacurile nu ingroapa delictele, niciodata o crim& nu este acoperita de vreme, niciodaté nu este Inmormintaté in uitare o nelegiure. Incetind de a mai fi crime, ele devin exemple. Mimii produc desfatare ca documente de turpitudine, pentra a recunoaste ce s-a petrecut acasi, sau pentru a auzi ce se poate petrece. Adulterul cind este vizut se invafa si réul face atragator viciul, devenind de autoritate publicd. Matroana, care poate se dusese cu sentimentul rusinii la specta- col, devine dupa spectacol nerusinatd. Cité decddere a moravurilor, ce atitare la ticdlosie, ce hrand a viciilor, ce nerusinare a gesturilor histrio- nice care prezinta, contrar convenienjelor si dreptului, imoralitatea si crima In toate formele ef: barbatii se castreazé, toati demnitatea si vi-foarea sexului sint degradate si produce placere scena In care un barbat + transformat in femeie. Crima ajunge si fie Mudaté si cineva e socotit 1 atft mai destoinic, cu cit este mai josnic, fiind privit, — vai, nelegiu- te! — cu plicere. Ce indemnuri nu poate provoca un astfel de per- ona}? Pune in migcare simfurile, afta pornirile, ataci puterea de re- ‘istenf& @ unul suflet sdnatos din punct de vedere moral. Si necinstei ‘trdgBtoare nu-i Lipseste puterea de a furisa in oament perditia prin rorbe plicute la auz. Sint reprezentati pe scend adulterul Marte, neru- nata Venus, acel Jupiter sef nu mai mere in domnie decit In vicii, Infla- ‘rat de amoruri pimintesti, chier cu fulgerele lui, aci albind in pene le lebada, aci destramindu-se in ploaie de aur, aci sarind condus de véstiri, s& Tapeasca tineri, Acum intreaba-te daca poate fi cineva sriveasca acestea cu onestitate si rusine. Cine-si venereaza zeii fi rentru ci la cei de jos delictole celor de sus devin ceva religios ®, x, ©, de ai putea, de pe un loc inalt de observatie, s8-ti furigezi pri- rirea tn cele secrete, sé deschizi usile unor camere si s8 dai in vileag ‘e Se ascunde fn ele! Ai vedea c& se practic& In ele de catre cei fara vusine ceea ce n-ar putea privi un om cu rusine, ceea ce constituie 0 srimé si numai faptul de a vedea ceea ce dementii in urgia viciilor lor yeaga c& au sivirsit, dar se grabesc s& sévirseasc&. Cu pofte bolnave te imperecheaza barbafi cu barbati, se petrec lucruri care nu pot placea Mel celor ce le fac. A$ minti dacd as afirma c& un astfel de om nu e datra de scandal pentru alfii, Cel ticélos defaimeaz& pe cel tictlosi si rede cé, find constient de vinovatia sa, a scépat, ca si cum constiinta @ n-ar fi de ajuns pentru vinovatie, Aceiasi in public sint tnvinuitori, ar pe ascuns vinovati, fat de ei insisi sint deopotriva judec&tori si udecati, Condamni afari coca co fac Induntru, admit cu plicere ceca :e tnvinovafesc. Indrazeala merge mind in min& cu viciile si nerusi- area cu cei nerusinati, Sé nu te miri cd ei vorbesc astiel. Orice vorbe ile lor sint mai putin vinovate decit gura care le rosteste. a Dar dupa atitea cai tnseldtoare, dup multele lupte Imprastiate pe ot pamintul, dup’ spectacolele singeroase sau ruginoase, dupa ticélo- ‘lle pottelor consumate fie in lupanare, fie intre pere}ii caselor particu- 5. Spectacolele degradante ale luptelor de gladiator! (cap. VII) s1 ale pleselor do tra Lmorale (cep. Vl), preferate, aratd prelerinjle socletAil romane pentru crim&, alter 9 necinste2) are, care cu cit tsi ascund mal mult culpa, cu attt sint mai tndréznete, voate cf forul {i se pare nevinovat, flindc&, liber de injurille provoce- ‘are, pare a nu fi minjit de nici un contact cu r&ul. Indreapta-ti spre 11 privirea, gi vei gasi §i acolo multe fapte detestabile, care te vor face Si-fi Intorei ochii in alt& parte. Desi sint sdpate legile pe cele 12 table Je aram& care, expuse tn public, areta drepturile si datoriile fiec&ruia, ‘otusi se calc& legile, se greseste tmpotriva dreptului si nevinovatia nu aste sigur nici acolo unde trebuie sa fie ap&raté. Bintuie furia netnjele- gerilor si, cu toat& prezenta magistratilor in tog, forul n-are parte de 2ace, ci mugeste innebunit de mulfimea proceselor. Acolo sint gata Je a intra in actiune sulifa, sabia si cllsul ; cangele sfisietor, banca de orturd, focul, toate acestea reprezinta pentru un om singur mai multe nijoace de chinuri dectt fi sint membrele corpului. Cine s& puna ordine B acest haos? Avocatul? Dar el e inteles cu partea adversa si ingalé, Fudec&torul ? Dar el d& sentintele pe bani. Bl sade pe scaun si, In loc s& redepseasca crima, o admite, astfel c&, atunci cind piere un acuzat f4r8 vind, judecdtorul se face vinovat de aceasta. Se petrec pretutindeni de- icte si veninul réufacdtor contamineazé mintile necinstite, facindu-le #8 greseasca oriunde si in orice fel. Acesta inlocuieste un testament ade vSrat cu altul fals, acela dicteazi pe nedrept o pedeapsé capital, aici opiii sint alungati de la mostenire, acolo se dau bunurile unora la alfii strdini. Dusmenul tnvinuieste pe nedrept, calomniatorul ataca, mar- ‘orul deffimeazé. Si de o parte si de cealalta indrazneala vocii cumpa- ate impinge le minciuné criminals, dar cei vinovati nu pier nici macar ‘mpreuna cu cei nevinovati. Nu exist nici o team& de legi sau de an- chetator, nici o jena de judec&tar, Ceea ce se poate cumpiira nu pro- juce team&. A fi intre cei vinovati oste o crima nevinovatd, Cine nu mit pe cei rai i ofenseaza. Legile tolereaz& gregelile si cea ce e pu- slic incepe s& fie permis. Ce rusine si raspundere fata de cele savirsite, 2e Integritate moralé poate exista acolo unde lipsesc cei datori s& con+ jamne delictele si in schimb tofi pe care-i fntflnesti merita s& fle con- Jamnati? XL Dar fiindcd nu vreau sa dau impresia c& aleg tot ce e mai riu si s8-t1 strag atentia numai asupra a cea ce este urit si respingator, care ofe seaz& privirile si constiinta celor buni, iat, ffi voi artita fapte care, . Justitia romani este minjit& de venaittate, dolatiune, arbitear af interose pe sonaley tolul © hans iresponsabll, Rechigitoriul Sfintulal Cipelan tiypottlvi hsl (ed Fomane din acest capitol, waintogie po cel al Tul Tertullan dln Apslogeticun sl atin tte opetevotrivit opiniei acestui veac si acestel lumi, nu sint condamnabile. Si ict vei vedea lucruri de care trebuie s& fugi. Ce crezi c& sint onorurile, asciile, belgugul de avutii, puterea militaré, purpura stralucitoare a emanitatilor, autoritatea imperial ? Toate acestea sint otrava ascunsé Ispitelor, raul cu fata veseld, decdderea cu cheméri inseltoare, veninul ductor de moarte care, amestecat cu ceva dulce pentru a insela, pare \ fi medicament, dar de indata ce se bea isi face efectul nimicitor. Vezi ve unul distins prin imbrc&mintea lui de purpura stralucitoare. Dar cu vreful cltor mirsdvii ajunge el fn rangul pe care i-1 confera haina, cite heltuieli anterioare nu face pentru sustinatorii aroganti, in fata citor isi de case impunatoare nu se prezint& dimineata ca s& salute pe sté- sinul casei, Inconjurat de un alai numeros si obraznic ce pageste inaintea irupului de clienti, pentru ca dupa aceea si el sa fie salutat cu aceeasi yompa de c&ire altii, care vad mn el nu omul, ci puterea pe care o de- ine! Caci el nu merité s& fie stimat pentru valoarea lui, ci pentru dem- Utatea obtinutd. Priveste-l acum si clnd nu mai are acea demnitate : Ingusitorii vremelnici au disp&rut, suita care-] inconjoara Ia lisat sin- fur, devenind din now simplu particular, cheltuielile facute ti trezesc vonstlinta, Isi da in sfirsit seama c& si-a irosit averea ca s& cistige fa- roarea si voturile poporului. Ce amagire zadarnic& si prosteasc& | A voit 4 alba un titlu de vaza, de pe urma céruia alegatorii n-au cistigat, iar el, lesi ales, in realitate a pierdut ! Xa. Uit&-te acum la cei pe care-i socotesti bogati, care unesc mosit cu nosil si, alungind pe cei séraci din vecinatatea lor, Isi intind la nesftrsit »roprietatile, sau care si-au strins gramezi uriase de aur si argint, care wxploateazi mine si nu stiu ce sé mai facé cu bani: tofi acestia, in nijlocul atitor bogatii. sint sfisiati de griji, munciti de tot felul de gin- Juri s& nu-i calce tilharii, sa nu-i asasineze ucigatii, s4 nu-i hartuiasca ‘1M procese calomnioase invidia dusmanoasé a celorlalti bogatasi. N-are varte de liniste bogatul nici la masa, nici in somn, la ospete ofteaz’, thiar dac& bea dintr-o cup incrustat& cu pietre scumpe si sade pe un otoliu moale, care-i ingroapé in puf corpul vestejit, vegheaz& intre verne nenorocitul si nu infelege ca bogatiile, cu toaté strélucirea lor, sint iste chinuri, c& este prizonierul aurului si cd mai mult este posedat lectt poseda. O, detestabila orbire a mintii si adinc intuneric al dorinfei tesanatoase | Desi ar putea sé se usureze de greutati si sé devind un om iber, continua s& se culce in mijlocul bogatiilor mereu nelinistitoare, Aarule sa ramin& rob al grémezilor aducdtoare de vinovatii. De aceea\FINTUL_CIPRIAN, CATRE_DONATUS 423 tu este deloc darnic cu clientii, nu imparte nimic la cei lipsifi, tsi pa- reste cu grijé chinuitoare aurul inchis in casé ca pe un strdin si nu di limic nici prietenilor, nici copiilor, nu cheltuie nici macar pentru el in- ‘ugi, poseda el cit poate numai s& nu mai posede si alfli, $i, — 0, ce nume siudate | — lucruri care nu-i aduc decit réu el le numeste bunuri. xa. Sau crezi c& le este asigurata lipsa de griji a celor care, avind ca ‘emei al puterii panglicile onorurilor si vaste bog&tii, strélucesc in splen- joarea palatului imperial, inconjurati de garzi care vegheaz& inarmate ? Dar teama aici e mai mare decit in alti parte. Cel ce este temut la fel rebuie sé se si team4. Nici puterea suprema nu e lipsité de primejdii, ‘hiar daca este tnconjuraté de o ceaté numeroasé de siujbasi si cauté 1 fi pus In siguranta din toate partile. Are atita siguranfa stapinirea, t8 acorda ea instsi supusilor, si cel puternic se Ingrozeste in fata celor 2e care el ti face ingrozitori. De aceea zimbeste ca s& subjuge, mingtie 2a s& insele, inalfa ca s& coboare. Ca o rasplatd a rSului, cu cit au fost nai Inalte demnitatile si onorurile definute, cu atft mai mari pot fi vedepsele pentru detinatori *. av. Asadar existd o singura liniste plécuts si statornica, 0 singura secu fitate puternica si intreaga: smulgerea din virtejul veacului agitat si stabilirea in portul odihnitor al mintuirii. Cel ajuns In acest port isi Imalfa de la pamint ochii spre cer si, primit in harul Domnului, aproplat su gindul de Dumnezeu, este mindru c& poate dispreful In constiinta sa lot cea ce este socotit de alti pe pamint mare si malfator. De acum au mai poate dori sau rivni nimic din acest veac, c&ci el este mai mare decit veacul. Cit de stabilé si de nestrémutaté este ocrotirea cerului, sit de mare este sprijinul ceresc in bunurile vesnice, cere ajuté la smul- gerea din lafurile acestei lumi, a curdtirea de murdaria paminteasca si la dobindirea nemuririi vesnice! S4 ne gindim la situatia dinainte, cind dusmanul ne Intindea din toate partile cursele primejditlor nimicitoare. Acum sintem determinati sé jubim si mai mult ce vom fi, de vreme ce putem sti si condamna ce eram. $i nu e nevole de bani de uneltiri poli- tice sau de forté armaté pentru ca omul sé ajunga la cea mai inalt& demnitate si putere ; harul lui Dumnezeu nu se obtine prin eforturi deo- sebite, caci el este gratuit si se primeste usor. Dupa cum de la sine . XI), st bogatiile (cap. XII) stnt trecatoare si amAgitoare ; cu mai mari pot fi si rdzbunarile Impotriva celor ce le detin.sarele fs Imprdstie rezele, ziua lumineaza, izvorul curge, ploaia uda, at aga se revars& Duhul cel ceresc. Dup& ce sufletul, privind cerul, a unoscut pe Fac&torul su, incepe sé fie ceea ce crede c& este, mai presus € soare si de orice putere paminteascé ®, KN, Tu, pe care armata cereasci te-a inrolat in tabara el spirituala, prin irtufi religioase pistreaz’ nestricata si fntreagé invatatura primits, oagi-te $i citeste in mod regulat ; fn felul acesta tu vorbesti cu Dum- ozeu si Dumnezeu cu tine. El si te formeze, El s& te educe in spiritul avbj&turilor Sale, Pe cine a facut El bogat nimeni mu-l va face sirac. lu mai poate avea nici o lipsa sufletul care s-a ospatat din hrana coa ereasct, Casele tmbracate cu plaici de marmura scumpa si cu tavanurile trite vor fi fSr& nici o veloare pentru tine, cind stil c& mai degraba tu ebuie s& fii tngrijit si tmpodobit, ca-ti este mai de pret aceasta casé, in care Domnul a facut templul Siu, si fn care a inceput s& locuiascd ‘uhul Sfint. S& zugravim aceasté casé fn culorile nevinovatiel, s-o lu- 'in&m cu lumina dreptatii, Aceasta nu se-va prébusi niciodaté din cauza echimii, aurul nu i se va deprecia gi pictura de pe pereti nu i se va egrada. Cele vopsite doar la suprafatai sint trec&toare si nu ofer& incre- ere posesorilor cele ce nu sint posesiuni adevarate. Numai aceasta r8- sine cu podoabele vesnic vii, cu onoarea deplin’, cu strilucirea per- vanent&, Nu poate si se dirlme sau s& piard ; poate dimpotriva st devina mai frumoast cind corpul se va intoarce in ea *. XVL Despre acestea fi-am vorbit deocamdatt, prea iubite Donatus, in atine cuvinte. Desi sti incint& auzul si asculfi f4r& s& te obosesti cele 2 41 se spun despre bunitatea divin4, ca unul care esti intarit si sigur | credinja ta, flind plécut urechilor tale numai ceea ce e placut i Dom- lui, va trebui si nu ma extind prea mult, intrucit ca prieteni vom vorbi estul de des, mai ales ci ne gisim fn concediu si avem destul timp, Acum »arele e gata s& apund sie bine s& dedicam repaosului coea ce ne-a imas din zi, Pentru ca ora cinii sé nu fie lipsita de gratia cereasca, 38 ‘bunul suprem, ne asigurd o pozitie sigur& deasupra tuturor bunu- or pamintesti tn linigte 3i fericire, 8..Nu ne mai ing trecktoare, ci de cele vesnice, Insusi sufletul, mplul Iut Domnezou, devine ain ce in ce mai strilucitor s1 3e ve intoarce in {rup, su Jul Induhovnicitd dupa taviere. Rugiciunes si citires Cuvintalui lui Dumnezeu lrolin logatura cu EI spre desivirsirea noastratntém din psalml tnainte de a ne aseza la mas&. Tu al bun& memorle $1 oce frumoas& ; incepe asadar tu, ca de obicel. Pentru cel drag! al tal rasa va fi 51 mai placuta, deck 1 intd urechile ®, adauga imnuri religioase, care In- INDICE REAL $1 ONOMASTIC® cela corp, sufletul schimbat, 1, 9. dulterul, Vill, 1. Ile ford mali, V, 7. \notimpu, 1 2. Amligire zadamic&, XI, 23. ‘pa renascatoare, iV, 5. Cratarile vittorutti, 1V, 22, ‘wBtarea adevarului, VI, 2 “mata cereasc, XV,'1; — dugmant, v.29. rte ucidertl, VI, 9. Mrachii, 1H, i8, AMI poritile, vi, 23, ur sf argint, Xa, 3, ‘azul, XVI, 2. lant, XIV, 14 lclut $1 focul, V, 21. ‘ogatil, XII, 1; — sint amdgitt, XM, 25. ucurle, VI, 11. hind memorie 31 vote frumoas8, XVI, 9. lunstatea civing, XVI, 3. sunavointa, 1,14 ‘ales dreptatll, V, 1 al ratécite, Hil, 2) — inseldtoare, X, 1 Amara sufletului, 1V, 26. ‘ol temut t se toam&, XII, 5, ® so cumplrd nu produce teams, X 22, Yntdni din Psalm, XVI, 9, nme, V, 25 ‘aibul rautatiior, VI, 4. ‘ontactul cu Tames, V, 26. Jorpul atletic, Vi, 5. ‘me nevinovate, X, 30 ialmite arte, 1, 3, 2ulp& fncrustat8, XIL, 9 Sursele, XIV, 12, iavintitile politice, 11, 7 10. jun eroslinulu se tnchote sears cap, « dove eta > Daz al Tul Dumnerew, IV, 18) 1V, 225 Decidere @ moravurilor, VIII, 15. Dementl, 1x, 6 Demnitatea,"nu valoarea, XI, 18; — cht, I, 12, vi uterea, XIV, 17, Deprinderiie, Til, 4; — Desfatarea privirilor crude, Destoinic, Josnic, Vill, 20. Doulsprezece table de aram8, X, 8, Drumurile cu thar, VI 11 Duhurlle necurate, V, 18, Duhal Stint, 1V, 7; — ceresc, XIV, 20, Dusmanul, calomaiatorul, martorul, X, 25. Eectul, V, 21 Exemple, nu crime, Vill, 20, Expusi relelor, oameni necondamnati, VII, ou. F Fapt necondamnabil, X1, 4. Farmecul elocintel, ll, & Forul, X, 5; n-are pace, X, 13. Forta armata, XIV, 15. Furie netnjelegerlior, X, 11 c Gindurt curate, Vv, 11, Gra tmpodobit, I, 6, Gretia diving, V,'3; ceresse8, XVI, 8 Griji, ginduri, X11, 5. Groaza si cruzime, Vi, 13. Grupul de client, X1, 16. 4 Haina simpla, 11, 13) — TH, 14. Harul divin, V, 10; — Domnulul, XIV, 45 — e gratuit, XIV, 17, Hrana coreasct, XV, 6, cu un Imn etntat spre sluva Celul co a fcut © om stapin al intregulut univers, pentra ch nur mol are ‘ale de line, avin