Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • LP - Manual - Determinarea Campului Vizual PDF

    Uploaded by

    Andra-Amalia Armulescu
    42 views10 pages

    Original Title

    LP_Manual_Determinarea campului vizual.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    42 views10 pages

    LP - Manual - Determinarea Campului Vizual PDF

    Uploaded by

    Andra-Amalia Armulescu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 10
    PARTEA a2-a: IMAGINEA PE RETINA, CAMPUL VIZUAL PARTEA a 2-a FIZIOLOGIA ANALIZATORILOR FORMAREA IMAGINII PE RETINA. DETERMINAREA CAMPULUI VIZUAL INTRODUCERE | ensibilitatea vizuala permite omului si recunoased obiectele care il inconjoara, si aprecieze forma, mirimea, culoarea, luminozitatea gi migcarea lor, precum si distanta care il separa de aceste obiecte. impreuna cu analizatorul kinestezic sicu analizatorul acustico - vestibular, cel vizual contribuie la orientarea in spatiu si la mentinerea echilibrului. Formarea imaginii pe retina este mult aseminatoare cu formarea imaginilor in camera obscura a aparatelor fotografice (Fig. 2.1). in globul ocular, formarea imaginii se realizeazd cu ajutorul aparatului optic, in care irisul se comport ca o diafragma, iar mediile refringente ca un sistem dioptric. Muschi extensor a global ocular Fovea ental Pata eisain Np Comee~ AX Muschi ciliar i> a Sclerotica > (albul ochiului) Retina Figura 2.1. Ochiul si formarea imaginii pe retina (dupa Pinel, 2003), 94 PARTEA IMAGINEA PE RETINA. CAMPUL VIZUAL Irisul este cel care dozeaza cantitatea de lumina ce ajunge la retina, in functic de diferitele intensitati de iluminare. Irisul impiedica trecerea radiatiilor luminoase p periferia cristalinului, element important in formarea unei imagini cat mai clare (imaginea este mai clara cand radiafiile luminoase tree prin partea centrala a cristalinului). fn sistemul dioptric al globului ocular, cristalinul joaca rolul principal in formarea imaginii, el functionand ca o lentila biconvexd (determina o imagine , Fasturnata si mai mica), glob ocular normal (ochiul emetrop), radiatiile luminoase care vin de la 0 surs& indepartata sau de la un obiect situat lao distan{a de cel putin 6 m sunt paralele intre ele. Ele se focalizeazi, datorita sistemului dioptric al ochiului, la o dis-tanta de 24mm in spatele corneei, adicd pe retina, Mirimca imaginii de pe retina este Proportional cu dimensiunea reala a obiectului si cu distanta dintre obiect si ochi. Cand obiectul este situat mai aproape de ochi, radiatiile luminoase emise sau reflectate de un object nu mai cad paralel pe cornee, iar imaginea format pe retina este difuzi. Clarificarea imaginii se realizeazd prin procesul de acomodare (adaptarea reflexd a ochiului pentru vederea clara a obiectelor aflate la distante diferite), in care cca mai mare importanga o are modificarea curburii cristalinului. O experienté mai veche facuta de Purkinje, demonstreazi rolul principal al crista- linului in procesul de acomodare si arata faptul c& este vorba in special de gradul de convexitate al fetei sale anterioare. Daca se aseazé 0 luménare in fata ochiului unei persoane care se afla in intuneric si care priveste la distant un obiect indepartat, la nivelul polului anterior al globului ocular se observa trei imagini (Fig. 2.2) © imagine anterioara, dreapti, care se formeazi pe cornee (1 in Fig. 2.2) * © imagine mijlocie, dreapta, care se formeazi pe fata anterioard a eri (2 in Fig. 2.2), : * 0 imagine rasturnata, forma: a pe fata posterioara a cristalinului (3 in Fig {maginile luménarii cand subiectul Priveste un obiect indepartat @), Figura 2.2. Tipuri de imagini care se formeazi q i j la nivelul ochiutui. Imnaginile lumanatii cand subiectul Priveste un obiect apropiat PARTEA a 2-: IMAGINEA PE RETINA. CAMPUL VIZUAL Corneca si fata anterioara a cristalinului se eomporta ca oglinzi convexe, dand magini drepte, iar fata posterioara se comporta ca o oglind’ coneava, dind o imagine turnaté. Daca obiectul privit este apropiat de ochi, se constati c& cele 2 imagini extreme (anterioara si posterioara) nu se schimbi, pe cand cea din mijloc, care se formeaza pe fata anterioara a cristalinului, se micgoreaza mult. Acest fapt dovedeste ca fafa anterioara a cristalinului s-a bombat. In acelasi timp se observa micgorarea diametrutui pupilei. Punctul cel mai indepartat de ochi la care un obiect poate fi vazul clar, fara intervenjia acomodarii se numeste punctum remotum gi se afla la o distanta de aproximativ 6 m. Punetul cel mai apropiat de ochi la care un obiect poate fi vazut clar cu ajutorul acomodarii complete se numeste punctum proximum (acesta se afla la 7~8em, in functie de varsta). Diferenta dintre punctum remotum si puncti proximum se numeste seara de acomodare. Diferenfa dintre puterea de refractie a cristalinului_ in momentul in care fixeazd punctum remotum (fits acomodare) si momentul cand fixeaz punctum proximum (cu acomodare maxima) poarta numele de amplitudine de acomodare. Campul vizual reprezinta spatiul pe care ochiul il percepe privind fix un obiect (Fig. 2.3). El poate fi monocular sau binocular. CAmpul vizual monocular cuprinde spatiul care poate fi vazut cu un singur ochi in jurul unui punct fix, atunci cand ochiul este imobil. Campul vizual binocular cuprinde spatiul care poate fi vizut atunei cand amandoi ochii fixeaza acelasi punct. intre diferitele portiuni ale campului vizual si suprafata retinei, care se imparte in 4 sectoare (cadrane), exist anumite relatii: * cadranete laterale corespund cdmpului vizual nazal * cadranele interne corespund cémpului vizual temporal. * cadranele superioare corespund cdmpului vizual inferior. * cadranele inferioare corespund cimpului vizual superior. Cadran superior Pata oarbii Figura 2.3 Campul vizual al ochiului sting. Cadran inferior Cadran intern 96 PARTEA a 2-a: IMAGINEA PE RETINA. CAMPUL VIZUAL, Ampul vizual nu este perfect circular din cauza interpunerii in calea radiatiilor luminoase a piramidei nazale si a plafonului orbitei. Campul vizual ofera informatii despre vederea periferica. Vederea periferic’ este rezultatul stimularii fotoreceptorilor cu conuri dispuse la periferia retinei. Ea este mai putin precisa decat vederea centrala produs& prin stimularea fotoreceptorilor cu conuti din foveea centralis, dar e foarte importanté deoarece serveste la orientarea in spatiu, aprecierea distantelor, a formei si marimii obiectelor. Acuitatea vizuala scade treptat spre periferia campului vizual Omul vede obiectele inconjuritoare intr-o singura imagine, cu toate ed le priveste in acelasi timp, cu ambii ochi. Campurile vizuale ale celor doi ochi se suprapun ta nivelul scoarfei cerebrale, iar vederea este binoculars. Acest tip de vedere & consecinta capacitatii scoartei cerebrale de a integra, intro senzatie unica, cele dowd imagini transmise de fiecare retina in parte Defecte optice ¢ Preshiopia (preshys (lat.) = batran; opsis (lat.) = vedere) este un defect de natura fiziologica aparut cu inaintarea in varsta, caracterizat prin pierderea treptata a elasticitatii cristalinului si a capacitatii lui de a se acomoda. Se corecteaza cu lentile convergente (biconvexe) * Miopia este un defect optic in care radiatiile luminoase paralele care vin de la distanté de peste 6m (de la infinit) focalizeaz inaintea retinei. Ea poate fi miopie de axi ~ axul antero-posterior al ochiului este mai lung si miopie de refractie ~ creste puterea de refractie a mediilor refringente ale ochiului. Se corecteazi cu lentile divergente (biconcave) (Fig. 2.4). * Hipermetropia - este un defect optic in care radiafiile luminoase paralele ce vin de la distanta de peste 6 m sau de la infinit, focalizeaza in spatele retinei, Ea poate fi hipermetropie axialé — scurtarea axului antero-posterior al ochiului si hipermetropie de curburd ~ scade capacitatea de refractie a aparatului dioptric ocular. Se corecteaza cu lentile convergente (biconvexe) * Astigmatism - defect optic caracterizat prin faptul cA radiatiile luminoase paralele care vin de Ja infinit nu focalizeaza intr-un focar unic din cauza dete telor de curbura ale cristalinului si corneei. Se corecteaza cu lentile cilindrice MATERIALE NECESARE + Perimetrul (vezi Fig, 2.5) © Generator de unde sinusoidale * Magnet * Buline de culori diferite: alb,verde, rogu, albastru * Becde6V. PARTEA a 2-a: IMAGINEA PE RETINA. CAMPUL VIZUAL G= Nu este necesara corectia Vedere normal Razele converg in focar 0 QF LA Miopia Lentilele concave Razele converg in fata retinei corecteaza miopia Hipermetropia Lentilele convexe Razele converg in spatele retinet corecteaza hipermetropia io <<} Astigmatism Lentilele inegale (cilindrice) Razele nu convere in focar corecteazi astigmatismul Figura 2.4. Defecte optice si corectarea lor (dup’ Van De Graaff, 2000). * Ochiul — model compus din 2 jumatati: * partea anterioara care prezinti o diafragma + partea posterioara pe care se afla retina cu pata galbena (foveea centralis cu macula lutea) si pata oarbi ¢ Rigla, 2 fixatoare de lentile, un suport de lumanare, o lumanare si 4 lentile: (plat) + ¢ S2~simuleaza cristalinul adaptat la distanfe mari (bombat) / © SI ~ simuleaza cristalinul adaptat la distante m © Bl —lentila biconcava * B2 — lentil biconvexa 98 PARTEA a 2-a: IMAGINEA PE RETINA. CAMPUL VIZUAL MODUL DE LUCRU Perimetrul (Fig. 2.5) este un semicilindru pe suprafaja caruia sunt trecute gradatii (0-90°) in ambele dircetii, pentru stabilirea coordonatelor. El se fixeaza printr-o tija de o misujé. Pe aceeasi masufa se aseazi un suport pe care subiectul isi fixeaza barbia gi priveste fix in centrul perimetrului (0°) unde se afla un spot alb fix _— Perimetry Figura 2.5. Perimetrat, Suport TEME EXPERIMENTALE 1. Formarea imaginii pe retina, folosind modelul de ochi ® Stabiliti intre iris gi retina o distanta de 6,5 cm, corespunzitoare unui ochi emetrop. Distanta este proportional cu dimensiunea achiului © Fixafi lumdnarea la dist: mare «) Ce fel de lentila va inlocui cristalinul si cate imagini vedeti? De ce? 5) Ce modificari trebuie sé faceti pentru a acomoda ochiul la vederea de aproape? ©) Dar pentru a modela un ochi miop? Stabiliti care dintre cele doud lentile B1 sau B2 este biconcava, stiind cd 0 asifel de lentila se foloseste pentru corectia ochiului miop * Analizati similar modificarile pentru ochiul hipermetrop. 2. Determinarea petei oarbe © Perimetrul se ageaza in pozitie orizontala. © Spotul alb se aseazi in centrul perimetrului si se fixeaza cu un magnet extern 99 PARTEA 2-2: IMAGINEA PE RETINA. CAMPUL VIZUAL. * Magnetul se deplaseazi foarte incet de la periferia perimetrului spre centrul acestuia, * Subiectul se aseazi cu barbia pe masuta suport, igi acopera un ochi $i cu celalalt fixeaza spotul alb fix din centrul perimetrului * Notati aceasta valoare in sistemul de coordonate circulare (Fig. 2.6) a) De ce nu sesizéim pata oarba cand privim cu ambii ochi? 3. Determinarea campului vizual * Capul se tine intr-o pozitie fix pe toatii perioada experimentului. © Priviti fix centrul perimetrului (spotul alb). * Celilalt ochi trebuie tinut inchis pe toaté durata experimentului * Colegul/colega deplaseaz’ spotul alb sau colorat cu ajutorul unui magnet aplicat pe partea externa a perimetrului. Prima data spotul alb este deplasat incet de la periferie citre centrul perimetrului pana cand subiectul abia percepe spotul (tot timpul tineti privirea fixata pe spotul alb din centru!). * Se citeste valoarea de pe scala perimetrului si se noteazd in sistemul de coordonate circulare (Fig. 2.6) * Se repeti acest tip de masuratoare la fiecare rotajie verticala de 30° a perimetrului pana Ia acoperirea totala a campului vizual * Se procedeaza la fel si pentru celalalt ochi * Experimentul se repeta pentru spoturi de culoare albastrd, verde si rosie fird a spune subiectului ce culoare se testeaz. Subiectul trebuie sa precizeze culoarea spotului ce apare in cdmpul vizual 4a) Comparati cémpurile vizuale pentru cele 3 culori diferite! 100 —

    You might also like